in toata antichitatea, medicina a fost supusa rigorilor actelor religioase.

Romanii, spre deosebire de

celelalte popoare, deosebit de pragmatici in esenta lor, nu au fost adeptii credintelor metafizice, fapt ce
s-a reflectat si in conceptiile lor medicale. Spiritul protector ii facea pe unii mai rezistenti (imuni) la boli
sau mai predispusi (genetic) la diferite imbolnari.
Pe o treapta superioara a aprecierilor stateau astrologii, magii vindecatori si interpretii de suri, Misterele
Orfice, Dionisiace. Dupa cum putem remarca, medicina patriarhala a fost magico-religioasa.
Dupa ocuparea Greciei de catre romani, in perioada 150-200 i.e.n., s-a introdus la Roma cultul zeului-
medic grec ASCLEPIOS, pe care romanii l-au adoptat numindu-l Esculap de la inceput, cum de altfel au
procedat cu intreaga cultura elina.
Asclepiade, a introdus practica medicala greaca (elina) in Roma antica, superioara de altfel din toate
punctele de vedere. Medic-filozof, Asclepiade, in scrierile sale, fragmentare, a introdus un nou concept
despre patogenia procesului morbid. Daca Hipocrate atribuie aceasta patogenie dezechilibrului dintre
umori, Asclepiade, ca adept al scolii atomiste a lui Democrit si Leucip, a pornit de la ideea ca fiinta
materiala a omului, deci corpul sau, se compune din atomi despartiti unii de altii de asa-numitii PORI
(poros). SANATATEA dupa Asclepiade, este data de un raport echilibrat intre atomi. in-timp ce boala este
conditionata de dezechilibre avand drept cauza, in special, starea porilor. Astfel, in metodica autorului,
ar fi vorba de doua grupe de boli.
1) Boli determinate de STATUT STRICTUS
2) Boli determinate de STATUS LAXUS
Scolile medicale din Roma s-au impus prin scrierea mai multor TRATATE aparute in limba greaca, ca de
exemplu tratatele lui , ARETHAIOS DIN CAPPADOCIA, ale lui COELIUS AURELIANUS , fiecare avand o
personalitate aparte.
Astfel, tratatul lui Arethaios se ocupa de CAUZELE, de SIMPTOMELE si de TRATAMENTUL diferitelor BOLI
ACUTE.
Tratatul lui Coelius are in vedere o descriere exhaustiva a BOLILOR ACUTE si CRONICE. Roman de origine,
CATO CENZORUL, inspirat de aportul medicilor greci, scrie, la randul sau, un TRATAT DE MEDICINA,
DOMESTICA,, iar QCTAV1AN AUGUSTUS infiinteaza prima scoala oficiala de medicina, care functioneaza
timp de 3 secole, incepand cu secolul al 2-lea, predand lectii in limba greaca.
Remarcabila a fost vasta FARMACOLOGIE MEDICALA, si ANATOMIA OCHIULUI, cat si lucrarea \"DESPRE
MIJLOACELE DE VINDECARE\" (cu medicamente de origine VEGETALA,, ANIMALA, si MINERALA,), toate
trei elaborate de medicul DIOSCORIDE in secolul I al erei noastre.
Enciclopedistului CELSUS (sec. I e.n.) a fost considerat prin \"Tratatul despre medicina\" , elaborat de
autor, \"CEA MAI IMPORTANTA, OPERA, DUPA, HIPOCRAT\", conceputa, asa cum reiese si din titlu, in 8
volume., cel mai important volum cuprinzand \"chirurgia\". Opera lui Celsus, caracterizata printr-o
documentatie vasta, cuprinde o analiza pertinenta a SIMPTOMATOLOGIEI bolilor, elemente foarte
importante de TERAPEUTICA, si amanunte deosebite din practica CHIRURGICALA,, referindu-se si la
timpii operatori din chirurgia abdomenului.
GALENUS (130 - 200 e.n.) sau GALENOS DIN PERGAM.
localitate din Asia Mica, adus la Roma pentru meritele sale deosebite , ENCICLOPEDIST, distingandu-se
prin peste 500 DE OPERE MEDICALE. Galenus a avut tendinta de a transforma medicina in stiinta exacta.
Cartile lui trateaza cu multa competenta ANATOMIA, FIZIOLOGIA, si TERAPEUTICA, impunandu-se in
specialitati diferite, ca de exemplu:
chirurgia, farmacologia, si igiena. Considerat din punct de vedere istoric ca cel din urma medic al
antichitatii greco-romane, a trait la Roma, departe de Pergam, de la varsta de 30 de ani pana la moarte.
Este pe drept cuvant considerat ca cel ce a pus bazele anatomiei umane, facand in prealabil multiple
studii si OBSERVATII EXPERIMENTALE PE ANIMALE.
Romanii s-au ocupat de asistenta medicala nu numai a nobililor, ci si a tuturor claselor sociale. Au ramas
ca model de medicina sociala asa-numitele VALETUDINARII, care nu erau altceva decat INFIRMERII
GRATUITE PENTRU SCLAVI.
Cu toata organizarea medicala deosebita din Roma antica si cu tot progresul realizat prin contactul cu
lumea greaca, medicii din Cetatea Eterna nu puteau renunta la invocarea diferitelor zeitati.