Sunteți pe pagina 1din 3

Referat

Istorie
Tema: Liberalismul
Elev: Panait Drago Robert Profesor: Marinescu Viorel
Clasa: a XI-a C
Dei istoricii au descoperit n lumea antic! n special n "recia i Roma #ntic$!
elemente ale perspecti%ei liberale! acestea &ac parte mai degrab$ din preistoria liberalismului
dec't din curentul liberal modern( #adar problema organi)$rii i conducerii societ$*ii i-a
preocupat pe oamenii politici din cele mai %ec+i timpuri(
Dup$ p$rerea unui mare scriitor liberal &rance) din secolul al XVIII-lea i anume
,en-amin Constant! lumea antic$ a%ea despre libertate o concep*ie complet di&erit$ de cea a
modernilor( .n timp ce! pentru acestea din urm$! libertatea nsemna e/isten*a unei s&ere
prote-at$ de inter&eren*e nedorite sau mai e/act! independen*a sub autoritatea legii! anticii
identi&icau libertatea cu dreptul la deci)ie n problemele colecti%it$*ii(
Ca tradi*ie intelectual$ i curent politic liberalismul nu este mai %ec+i de secolul al XVII-
lea( .n perioada re%olu*iilor burg+e)e precum i n cea postre%olu*ionar$! se n&runtau n
societatea european$ di&erite curente de g'ndire social-politice( 0oate erau preocupate de
g$sirea celor mai bune c$i de organi)are i de)%oltare a *$rilor respecti%e( 1iecare considera c$
punctul s$u e/prima ade%$rata cale pe care trebuia s$ mearg$ societatea(
Liberalismul este o doctrin$ care proclam$ principiul libert$*ii politice i economice a
indi%i)ilor i se opune colecti%ismului! socialismului! etatismului i n general tuturor ideilor
politice care pun interesele societ$*ii! statului sau na*iunii naintea indi%idului( Indi%idul i
libert$*ile sale constituie elementul central al ntregii doctrine liberale( #adar liberalii %or s$
limite)e prerogati%ele statului i a altor &orme de putere! oricare ar &i &orma i modul lor de
mani&estare(
.n sens larg! liberalismul prosl$%ete constituirea unei societ$*i caracteri)ate prin
libertatea de g'ndire a indi%i)ilor! domnia dreptului natural! liberului sc+imb de idei! economia de
pia*$ pe ba)a ini*iati%ei pri%ate i un sistem transparent de gu%ernare n care drepturile
minorit$*ilor sunt garantate( 2/ist$ mai multe curente de g'ndire liberal$ care se di&eren*ia)$
ntr-un mod mai di&erit prin &undamentele lor &ilo)o&ice! prin limitele asignate statului i prin
domeniul asupra c$rui ele aplic$ principiul libert$*ii(
3o+n Loc4e 56789-6:;<=! este unul dintre principalii &ondatori ai liberalismului! este cel
care a stabilit dreptul la proprietate &$c'nd din aceasta un drept strict indi%idual( .n interpretarea
lui Loc4e >societatea? sau elementele esen*iale ale sale se nasc naintea institu*iilor politice(
Ra*iunea institu*iilor politice este ap$rarea propriet$*ilor puse n pericol de de)ordinile ine%itabile
ale st$rii naturale(
6
,en-amin Constant 56:7:-6@8;=! cel pe care l-am amintit i mai sus! este un alt
repre)entant al liberalismului care militea)$ pentru libertatea ci%il$! cet$*eneasc$ i pentru
asigurarea acestuia de c$tre gu%ern n interesul! &olosul i pentru utilitatea cet$*enilor( Prin
libertate! Constant n*elegea trium&ul indi%idualit$*ii( Indi%idualismul liberal nglobea)$ con%ingeri
a c$ror %aloare nu se limitea)$ doar la domeniul politic! -uridic! economic ci se e/tinde asupra
&ilo)o&iei! artei i c+iar literaturii(
Pentru g'ndirea liberal$! mai mult sau mai pu*in radical$! >acti%it$*ile cotidiene se
aseam$n$ cu acti%it$*ile participan*ilor la un -oc n plin$ des&$urare! iar cadrul cu regulile
-ocului?( .n cadrul acestui -oc indi%i)ii interac*ionea)$ destul de intens a%'nd ca scop principal
c'tigul( .n timpul -ocului &iecare i &ace calculele i elaborea)$ strategii cu pri%ire la cea mai
simpl$ metod$ de a c'tiga( 0ot ast&el! i n societate! &iecare indi%id i calculea)$ singur
ansele i mi-loacele de a >c'tiga?( 2%ident! cum n ca)ul -ocului e/ist$ reguli! tot ast&el n
societate e/ist$ legi ce trebuie respectate( #%'nd n %edere acest aspect reglementati%! &iecare
indi%id i &ace >calcule?pe ba)a c$ruia ulterior %a putea ob*ine un >c'tig?! p$str'ndu-se n
acelai timp n cadrul legal( Dei analogia %ia*$ social$ A -oc e discutabil$! %oi insista n ca)ul de
&a*$ asupra unui singur aspect! indi%idul--uc$torul &ace calcule i g'ndete pro&und pentru a
ob*ine ceea ce-i dorete( Liberalii insist$ tocmai asupra acestui aspect: cum un -uc$tor ar mai
elabora strategii de c'tig dac$ nu ar &i ra*ional
LIBERALISMUL ROMANESC
In general! realitatea politica poate &i interpretata in &unctie de trei doctrine sau ideologii
&undamentale: liberalismul! conser%atorismul si socialismul(
Liberalismul politic s-a nascut in urma ra)boaielor religioase din secolele al XXI-lea si al
XVII-lea! care au a%ut ca scop separarea ,isericii &ata de Btat si Cetatean( Legile trebuiau sa se
aplice pentru prote-area cetatenilor si nu pentru pedepsirea celor ce gandeau CliberC(
2senta liberalismului consta in limitarea puterii statului prin impunerea unei atitudini de
neutralitate &ata de proiectele si idealurile indi%i)ilor( Doctrinei liberale ii sunt proprii urmatoarele
trasaturi:
- unicitatea si libertatea indi%iduluiD
- limitarea puterii politice si separarea puterilor in stat
- toleranta si pluralismul - proprietatea pri%ata si economia de piata
- progresul permanent si non%iolent al umanitatii(
In 0arile Romane liberalismul a &ost adoptat si adaptat realitatii social-economice si
politice proprii( Cu toate acestea! liberalismul nu ne-a &ost impus! ci a aparut ca o solutie
posibila in conditiile miscarii de emancipare! care a insemnat autonomia! unirea si independenta
Principatelor(
Ca si in ca)ul altor natiuni dornice sa isi construiasca state nationale moderne 5italiana!
polone)a etc(= liberalismul romanesc a dobandit o dimensiune nationala! nu doar politica si
economica cum a a%ut liberalismul clasic occidental(
9
Liberalismul romanesc a aparut pe &ondul romantismului politic! a&irmandu-se in
prelungirea iluminismului politic( Daca in ca)ul 0ransil%aniei si al celorlalte pro%incii romanesti
a&late in cadrul Imperiului Eabsburgic! in&luentele sunt germane! in Principate s-au propagat mai
ales principiile liberalismului &rance)(
#rderea etapelor in procesul de moderni)are a Romaniei a &acut ca liberalismul
romanesc sa nu parcurga aceleasi stadii precum cel clasic( Cu toate acestea! si tendintele! si
consecintele sunt comparabile cu cele ale liberalismului european(
Pana la primul ra)boi mondial! in societatea romaneasca nu au e/istat cri)e ma-ore in
interiorul PFL! care era recunoscut drept cea mai puternica &orta politica( Putem spune ca
istoria liberalismului romanesc se con&unda cu istoria Romaniei moderne( Liberalii insisi au a%ut
constiinta unei misiuni de indeplinit: &aurirea unui stat romanesc puternic(
8