Nivelul reea

Nivelul reea: preia pachetele de la surs si

le transfer ctre destinaie; controlul traficului
filosofii:
comunitatea Internet: transfer de biti, neorientat
conexiune: send (pachet), receive (pachet); fiecare
pachet este independent de celelalte
companiile telefonice:
servicii orientate conexiune, sigure, inainte de
transfer se initiaza o negociere
servicii: dirijare (routing), controlul congestiei,
interconectarea reelelor, contorizarea traficului

Nivelul reea
ansamblu (continuare)
nivelul reea dirijare, controlul
fluxului, fragmentare & reasamblare
a pachetelor, interconectare reele
incompatibile; circuite virtuale

Nivelul reea
Nivelul reea:
Probleme:
conversii de protocol si de adrese controlul
erorilor (flux, congestie) divizarea si recompunerea
pachetelor securitatea criptare, firewall
Datagrame tipice pentru reele fara conexiune,
dirijarea se face pentru fiecare pachet in parte
Circuite virtuale tipice pentru reele
orientate-conexiune, dirijarea are loc dupa stabilirea
conexiunii
Protocoale folosite:
X.25 (orientat-conexiune), IP (neorientat
conexiune)

Protocolul IP
Nivelul reea Protocolul IP
Caracterizare
Adrese IP
Subreele
Datagrame
Firewall & proxy
Protocolul IP
Utilizat de sisteme autonome in vederea interconectarii
Serviciu de transmitere de pachete (nod la nod sau
host to host)
Translatare dintre diferite protocoale legatur de date
Ofera servicii neorientateconexiune, nesigure:
datagrame
Fiecare datagrama este independenta de celelalte
Nu se garanteaza transmiterea corecta a
datagramelor (pierdere, multiplicare,...)
Protocolul IP
Adresele IP nu sunt identice cu cele ale
nivelului MAC ( adresele hardware ale
placilor de reea) pentru c IP trebuie
sa suporte diferite implementri
hardware (reele eterogene)
Protocolul IP
Foloseste doar adresele logice ale gazdelor
Servicii:
Transmitere (send):
aplicatie (utilizator) IP
Distribuire (deliver):
IP aplicatie (utilizator)
Raportare a erorilor optionala:
IP aplicatie (utilizator)
Protocolul IP
Adrese:
logice, nu fizice 32 biti: x.y.z.w
includ un identificator de reea (NetID) si
un identificator de gazd (HostID)
fiecare gazd trebuie s aib o adresa IP unic
adresele IP sunt asignate de o autoritate central
(NIC Network Information Center)
sunt divizate in clase de adrese: A, B, C, D, E
clasa E nu este utilizat (experimental)
Adrese IP
Protocolul IP
Adrese:
clasa A: 128 reele posibile,
peste 4 milioane de gazde/reea 1.0.0.0-127.255.255.255
clasa B: 16K reele posibile, 64K gazde/reea
128.0.0.0-191.255.255.255
clasa C: peste 2 milioane de reele, 256 gazde/reea
192.0.0.0-223.255.255.255
-clasa E- 224.0.0.0-239.255.255.255
NetIDul este asignat unei organizatii de o autoritate centrala
HostIDul e asignat local de administratorul reelei
ambii identificatori se utilizeaza pentru dirijare
exemplu:193.231.30.197 clasa C
Protocolul IP
Adrese:
o interfa (placa) de reea are asignata o unica adresa IP
numita adresa host
o gazd poate avea mai multe placi de reea,deci mai multe
adrese host (adrese IP)
gazdele unei aceleasi reele vor avea aceeasi adresa network
(acelasi NetID)
adresele de broadcast au ca HostID toti bitii 1
adresa IP care are ca HostID toti bitii 0 se numeste
adresa reelei refera intreaga reea
exemplu: 193.231.30.0 (adresa de reea-network a masinilor
193.231.30.197 si 193.231.30.231)
127.0.0.1 adresa de loopback (eu localhost)
Protocolul IP
Din spatiul de adrese ce pot fi alocate efectiv,
sunt rezervate urmatoarele RFC 1918:
0.0.0.0 0.255.255.255
10.0.0.0 10.255.255.255 (o adresa privata de retea de clas
A)
127.0.0.0 127.255.255.255 (pentru loopback)
172.16.0.0 172.31.255.255 (16 adrese private clas B)
192.168.0.0 192.168.255.255 (256 adrese private clas C)
Protocolul IP
Adrese de subreea:
spatiul de adrese host se poate divide in grupuri
numite subreele
identificatorul subreelei (SubnetID) utilizat in general
sa grupeze calculatoare pe baza topologiei fizice


se poate simplifica dirijarea
e posibil sa avem acelasi cablu pentru subreele
multiple (ex. domeniul .econ.ubbcluj.ro)
Protocolul IP
Adrese de subreea:
Divizarea in subreele se face via masca de reea
(netmask): bitii NetID sunt 1, bitii HostID sunt 0
Adresa IP: 192.78.2.213
11000000 01001110 00000010 11010101
Masca de reea: 255.255.255.192
11111111 11111111 11111111 11000000
Adresa reea: 192.78.2.192
11000000 01001110 00000010 11000000
Adresa reelei = masca de reea AND adresa IP
Broadcast
HostID toti bitii 1
Broadcasturile de subreea vor avea ca HostID toti bitii 1
Protocolul IP
Mti implicite pentru subreele :
255.0.0.0 clasa A
255.255.0.0 clasa B
255.255.255.0 clasa C
Protocolul IP
Convenii de notare: x.y.z.w/m nseamn
c se aplic o masc de m biti adresei IP precizat
de x.y.z.w
Exemple:
193.231.30.0/26 se aplica o masca de 26 biti
adresei
193.231.30.0, selectnduse ultimii 6 biti (=3226)
ai adresei (rezulta 2
6
= 64 de valori distincte)
10.0.0.0/12 se aplica o masca de 12 biti adresei IP
10.0.0.0, selectinduse toate valorile posibile in ultimii
20 de biti (20=3212) din adresa
Datagrama IP


Protocolul IP
Valorile uzuale ale cimpului VERS sunt:
4 protocolul IP (RFC 791)
6 protocolul IPv6 (RFC 1883)
Protocolul IP
Cimpul Type of Service specifica actiunile speciale
ce pot fi efectuate asupra pachetului
Cmpul este divizat n: Preceden i TOS (Type of Service)


Protocolul IP
Cimpul Protocol specifica protocolul (de nivel
superior) caruia i este destinat informatia inclus
n datagram:
1 ICMP (Internet Control Message Protocol)
2 IGMP (Internet Group Management Protocol)
4 IP in IP
6 TCP (Transmission Control Protocol)
8 EGP (Exterior Gateway Protocol)
17 UDP (User Datagram Protocol)
46 RSVP (Resource Reservation Protocol)
89 OSPF (Open Shortest Path First)
etc
Protocolul IP
Cimpul TTL (Time to Live) specific
viaa
pachetului (numrul va fi decrementat de
fiecare router prin care trece pachetul),
adic la fiecare hop
valori uzuale: 64, 32 ori 15
Protocolul IP
Cimpul Identificare(Identifier), n
conjunctie cu Flags si Deplasament
fragment(Fragment Offset), identific
fragmentele de pachete (dac
lungimea datelor depete valoarea
MTU Maximum Transmission Unit)
Protocolul IP
Cimpul Flags stocheaz 3 bii:
1 bit nefolosit
Dont Fragment (DF) bit datagrama nu
poate fi fragmentat (daca routerul nu poate
transmite pachetul nefragmentat, il va
distruge)
More Fragments (MF) bit semnaleaz c
pachetul este un fragment, urmat de altele
(ultimul fragment are MF=0)
Protocolul IP
Fragmentarea datagramelor
fiecare fragment (pachet) are aceeasi structura
ca datagrama IP
reasamblarea datagramelor se face la destinatar
dac un fragment al unei datagrame e pierdut, acea
datagram este distrus (se trimite la expeditor
un mesaj ICMP Internet Control Message Protocol)
mecanismul de fragmentare a fost folosit pentru
unele atacuri (un fragment special e considerat ca
fiind parte a unei conexiuni deja stabilite, astfel
nct i va fi permis accesul via firewall) firewall
piercing
Protocolul IP
Controlul fluxului, detectia erorilor
daca pachetele ajung prea rapid,
receptorul acestora va elimina pe cele
in exces (va trimite si un mesaj ICMP
la destinatar)
daca apare o eroare (checksum error),
pachetul este distrus
Protocolul IP
Filtrarea pachetelor (datagramelor)
Se realizeaza de un firewall: ofera accesul din
exterior n reeaua intern, conform unor politici
(reguli) de acces, doar pentru anumite tipuri de
pachete (utilizate de anumite protocoale/servicii)
prentmpin anumite atacuri viznd securitatea
Firewall-ul poate fi software (iptables, ISA Server,
ZoneAlarm etc.) sau hardware (ex., Cisco PIX,
Cyberoam, NetScreen)
Firewallul poate juca rol de proxy (poart de aplicaii)
sau gateway
Protocolul IP
Proxy
Un server proxy este un calculator care funcioneaz ca
intermediar ntre un browser Web (cum ar fi Internet Explorer,
Firefox, etc.) i Internet.
Serverele proxy ajut la mbuntirea performanei Web,
stocnd cte o copie a paginilor Web utilizate frecvent. Atunci
cnd un browser solicit o pagin Web stocat n colecia
(cache) serverului proxy, pagina este furnizat de serverul
proxy, mai rapid dect deplasarea pe Web.
De asemenea, serverele proxy ajut la mbuntirea
securitii, filtrnd unele tipuri de coninut Web i software-
urile ru intenionate.
Serverele proxy sunt utilizate cel mai mult de ctre reele din
organizaii i firme. De obicei, persoanele care se conecteaz
la Internet de acas nu utilizeaz un server proxy

Protocolul IP
Rolul & arhitectura unui proxy
Acces indirect la alte reele (Internet)
pentru gazdele dintro reea locala via proxy
Proxyul poate fi software ori hardware
Rol de poarta (gateway), de firewall sau
de server de cache
Proxyul ofera partajarea unei conexiuni Internet
Utilizat la imbunatatirea performantei (de ex. caching,
controlul fluxului), filtrarea cererilor, asigurarea
anonimitatii
Protocolul IP
Protocolul IP-Rezolutia adreselor
Adrese IP adrese hardware (fizice)
procesul de a gasi adresa hardware a unei gazde
tiind adresa IP se numete rezoluia adresei
(address resolution) protocolul ARP
ARP e protocol de tip broadcast (fiecare main primete
cererea de trimitere a adresei fizice, rspunde doar
cea n cauz maina proprietar)
nu se utilizeaz pentru fiecare datagrama IP
(masinile memoreaza adresa fizica)
procesul invers este numit rezolutia inversa
a adresei (reverse address resolution)
protocolul RARP
utilizat la bootare de statiile de lucru fara disc
ARP i RARP
Protocolul ICMP
Internet Control Message Protocol
utilizat pentru schimbul de mesaje de control
foloseste IP
mesajele ICMP sunt procesate de softwareul IP, nu de
procesele utilizatorului
tipuri de mesaje:
8 Echo Request (existi?)
0 Echo Reply (exist!)
3 Destination Unreachable (destinatie inaccesibila)
5 Redirect (schimbarea rutei)
11 Time Exceeded (a expirat timpul)
etc.
Protocolul ICMP
Mesaje ICMP:
Redu sursa (source quench):
Incetineste! Unele datagrame au fost pierdute
Timp expirat (time exceeded):
Cimpul TTL al unui pachet are valoarea 0
Fragmentare (fragmentation required): Datagrama
este mai lunga decit MTU/Este setat bitul DF
Cerere/raspuns pt. masca (address mask request or
reply): Care e masca de reea pentru aceasta reea?
(va raspunde agentul de masca de reea)
Redirectare (redirect): Trimite routerului X
Protocolul ICMP
Utilizat de comanda ping
PING (Packet InterNet Groper)
Verificarea conexiunii de la A la B (ruta directa)
PING 192.168.0.14 (192.168.0.14) from 192.168.0.13:56 (84)bytes
64 bytes from 192.168.0.13: icmp_req=0 ttl 255 time=2.351 msec
64 bytes from 192.168.0.13: icmp_req=1 ttl 255 time=2.214 msec
64 bytes from 192.168.0.13: icmp_req=2 ttl 255 time=2.231 msec
64 bytes from 192.168.0.13: icmp_req=3 ttl 255 time=2.420 msec
64 bytes from 192.168.0.13: icmp_req=4 ttl 255 time=2.225 msec
5 packets transmited, 5 packets received, 0%packets lost
round-trip min/avg/max/mdev=0.217/0.235/0.342/0.029
Protocolul ICMP
Utilizat de comanda ping
Verificarea conexiunii de la A la C (ruta indirecta)










Parametrul ttl este decrementat cu 1, fiindca datele
au trecut printrun calculator intermediar (router)
timpii de rspuns sunt mai mari
Protocolul ICMP
Utilizat de comanda traceroute/tracert
Se trimite un pachet cu TTL=1 (1 hop)
Primul router ignor pachetul i trimite napoi un mesaj ICMP de
tip time to live exceeded
Se trimite un pachet cu TTL=2 (2 hopuri)
Al doilea router ignora pachetul i trimite napoi un mesaj time
to live exceeded
Se repet pn cnd se primete rspuns de la destinaie sau
sa ajuns la numrul maxim de hopuri

Comanda traceroute/tracert pentru a stabili ruta
Protocolul ICMP
Protocolul ICMP
Administrarea reelei implic n primul rnd
testarea conectivitatii fizice ntre gazde
Testarea NICului (adresei fizice a placii de reea):
ifconfig / ipconfig(pt. Linux resp. Windows)
Verificarea conectivitatii via adresa IP:
ping x.y.z.w
Verificarea coninutului cacheului ARP: arp
Verificarea conectivitatii via adresa simbolica:
ping host
Testarea rutei dintre gazde: traceroute host
Testarea serviciilor software (e.g., FTP, IRC, Web,)
reele private
Realitate:
Cresterea exponentiala a numarului de gazde
Solutie (actuala): NAT (Network Address Translation) RFC
3022, 4008
Reutilizeaza adresele private (RFC 1918)
Routerele in mod normal ignora datagramele coninnd adrese
private pot fi folosite adrese IP private in cadrul intranetului
organizatiei
Accesul spre exterior (Internetul real) se realizeaza via o
poarta (mediating gateway) ce rescrie adresele IP
sursa/destinatie IP masquerading
Alte utilizari: load balancing, prevenirea caderilor, proxyuri
transparente, suprapunerea reelelor
IPv6
Probleme de adresabilitate via IP clasic:
Cresterea exponentiala a numarului de gazde
Aparitia unor tabele de rutare de mari dimensiuni
Configuratii tot mai complexe, utilizatori tot mai multi
Lipsa securitatii
Imposibilitatea asigurarii calitatii serviciilor (QoS
Quality of Service)
IPv6
Adresele IP clasice sunt folosite tot mai puin
Deziderate ale unui protocol IP (IPv6, IPng)
Suport pentru miliarde de gazde
Reducerea tabelelor de rutare
Simplificare a protocolului
Suport pentru gazde mobile
Compatibilitate cu vechiul IP
Suport pentru evoluii viitoare ale Internetului
Facilitati
Simplificarea formatului datagramelor
Securitate (autentificare & confidenialitate)
Livrarea la cea mai apropiata gazd anycast
RFC 2460, 2553
IPv6
IPv6 versus IPv4-antete
IPv6
Are lungime fix a antetului(40 de octei)
A eliminat suma de control
Fragmentarea se face prin folosirea unor antete de extensie care
sunt precizate de cmpul Antet urmator camp ce folosete aceleai
valori ca i cmpul Protocol din IP v4
Cmpul Numr hopuri-limitsalt este echivalent cu TTL de la IPv4.
Cmpul Eticheta de flux permite routerelor o mai uoar comutare a
pachetelor pe baza fluxului de pachete.
Avantaje IPv6
IPv6
Adresele IPv6 au lungime
de 16 de octeti 2
128
adrese
Notatie: 16 numere hexa, fiecare de 2 cifre,
delimitate de :
:: sir de biti 0
Adrese speciale:
::1 adresa de loopback
::FFFF adrese IP vechi (IPv4)
Exemplu:
8000:1000:0000:0000:0B47:A007:1111:3090
8000:1000::0B47:A007:1111:3090
Adrese IPv6
Adresele Ipv6 au lungimea de 16 octei i pot fi reprezentate
sub una din formele:
C7 : C6 : C5 : C4 : C3 : C2 : C1 : C0
sau
C7 : C6 : C5 : C4 : C3 : C2 : d3 .d2 d1. d0

d3.d2.d1.d0- Poriune de adres scris n formatul IPv4
unde
C
1
sunt ntregi de 16 bii, scrii n hexazecimal;
d
1
sunt ntregi de 8 bii, scrii n zecimal.

IPv6
ICMPv6
Ofera functiile ICMP (raportarea transmiterii
datelor, erorilor etc.), plus:
Descoperirea vecinilor (Neighbor Discovery)
nlocuiete ARP (Address Resolution Protocol)
Descoperirea multicast a asculttorilor
(Multicast Listener Discovery) nlocuiete
IGMP (Internet Group Management Protocol)
Detalii in RFC 2463
Rutare-preliminarii
Partea softwareului nivelului reea care alege calea
pe care un pachet receptionat de un router trebuie trimis pentru a
ajunge la destinatie
Dac se folosesc datagrame, decizia de rutare trebuie luat
pentru fiecare pachet
Dac se utilizeaza circuite virtuale, decizia de rutare se ia la
stabilirea unui nou circuit
Cerinte pentru un algoritm de rutare: corect, simplu, robust,
stabil, optim, rapid convergent
Activiti
Determinarea cii optime de trimitere a pachetelor este
procesul de dirijare/rutare (routing)
Transportarea pachetelor este procesul de comutare
(switching)
Rutare-preliminarii
Terminologie
end systems dispozitive de reea fr capacitti de
redirectat pachete ctre subreele
intermediate systems cele avnd astfel de
capaciti
Intradomain IS
(comunic in cadrul unui domeniu de rutare)
Interdomain IS (comunic i ntre domenii de rutare)
domeniu de rutare (sistem autonom) portiune de
interreea avind aceeasi autoritate de administrare
arie de rutare subdomeniu de rutare
Comutare
O gazd determin dac un pachet trebuie trimis la o alta gazd
Gazda surs trimite la un router, folosind adresa hardware
(MAC) a acestuia, un pachet coninnd adresa de reea a
gazdei destinaie
Routerul examineaz adresa de reea a destinatarului, iar dac
nu cunoate unde s trimit pachetul l va distruge
Altfel, va modifica adresa coninut de pachet n adresa
hardware a urmtorului hop (punct intermediar de transmitere)
i va trimite pachetul spre acesta
Dac urmtorul hop nu este destinaia final, atunci procesul se
repet pentru alt router etc.
Rutare
Determinarea caii de rutare
Pentru fiecare cale de rutare se determin un parametru care se
folosete(metrica) i care poate fi:
lungimea cii,
siguranta,
ntrzierea,
lrgimea de band,
ncrcarea,
costul comunicrii
Algoritmii de rutare initializeaza i mentin(pentru fiecare gazda)
tabele de rutare continind informatii de dirijare
Rute ctre gazde specificate
Rute spre reele specificate
O ruta implicita
Se folosesc, de obicei, echipamente speciale: routere
Rutare
Un router creaza o cale logica intre reele

O aplicatie rulnd pe gazda 1.1 nu trebuie s cunoasc
drumul pentru a transmite date aplicatiei executate pe calculatorul 4.3
Procesul de comutare
Rutarea
Rutarea influenteaza performana reelelor prin afectnd:
-debitul (parametru de evaluare cantitativ a serviciului)
-ntrzierea medie a pachetelor (parametru de evaluare calitativ a
serviciului).
Dac traficul oferit este sczut, el va fi acceptat n ntregime n reea i
debitul va fi egal cu traficul oferit, iar dac traficul oferit este excesiv de
mare, o parte din el va fi rejectat de ctre algoritmul de control al fluxului.


Rutarea
Algoritmi
Statici (neadaptivi)
Dirijare pe calea cea mai scurta
Inundare (flooding)
Dirijare bazata pe flux
Dinamici (adaptivi)
Cu vectori distan
Folosind starea legturilor
Dirijare ierarhic
Prin difuziune (broadcast) sau cu trimitere multipl
(multicast)
Rutarea
Abstractizare
reea graf
Dirijarea gsirea drumului de cost minim de la un nod surs
la un nod destinaie
Tipuri de rutare
globala drumul de cost minim poate fi determinat avind
disponibile toate informatiile despre reea (de ex. algoritm
folosind starea legturii)
descentralizata drumul de cost minim este determinat in mod
iterativ, distribuit (nici un nod nu poseda informatii complete
despre costurile legaturilor din reea) (de ex. algoritm cu
vectori distan)
Rutarea
Rutare folosind starea legturii
Topologia reelei & costurile tuturor
legaturilor sunt cunoscute
Fiecare nod difuzeaza prin broadcast
identitile i costurile tuturor
legturilor de la acel nod la altele
Un nod trebuie s cunoasc doar
identitile & costurile nodurilor vecine
Rutarea
Rutare folosind starea legturii
Se recurge la algoritmul lui Dijkstra
(determinarea drumului de cost minim)
Algoritm folosit de protocolul OSPF
Algoritmul lui Dijkstra
Cutarea este un proces iterativ, adic fiecrui nod i se asigneaz calea cea
mai scurt ctre nodul surs, care este o cale din vecintatea lui. Cnd
estimarea devine sigur nu se mai schimb acea valoare
Iniial se eticheteaz nodul A cu zero si toate celelalte cu infinit

Rutarea
Rutare cu vectori distan
Fiecare nod primete informaii de la nodurile vecine,realizeaz
calcule i distribuie rezultatele napoi la vecinii direci
algoritmul este distribuit i asincron
Fiecare nod menine o tabel de distan (distance table)
De ex. nodul X dorind s realizeze o rutare la nodul Y via nodul
vecin Z
Dx(Y,Z): suma costului legaturii directe intre X si Z (c(X,Z)) plus
costul curent al drumului minim de la vecinii lui Z la Y:
Dx(Y,Z) = c(X,Z) + minw{Dz(Y,w)}
Tabela de rutare a unui nod poate fi construit cunoscnd
tabela de distan a nodului
Rutarea
Rutare cu vectori distan
Algoritmul de rutare este algoritmul
BellmanFord
Problema: intreruperea unei legaturi
stabilite intre doua noduri
Algoritm folosit de protocoalele RIP,
BGP, IGRP
Rutarea
Crearea tabelelor de rutare
Rute statice: comanda UNIX route
Protocol de tip broadcast care descopera routerele
unei reele locale

Rutarea dinamic
Ruterele comunica intre ele informaii despre rute
Tabelele de rutare se schimb conform informaiilor
date de routere
Se realizeaz folosind mai multe protocoale
Rutarea
Problema: conform algoritmului cu vectori distan,
la fiecare actualizare a rutelor, tabelele de rutare
trebuie trimise fiecrui vecin;
cnd router-ul trimite actualizari de rute folosind
o anumit interfa de reea, ele nu vor fi expediate
reelelor ale caror rute au fost invate din actualizri
primite via acea interfa
Rutarea/exemplu



Pentru destinatia 140.252.13.65, routerul
(gatewayul) folosit este 140.252.13.35
Flag-uri(indicatori ale rutei):
U=up (activ),
G=ruta e spre un router(gateway),
H=ruta e spre o gazda,
G difereniaz rutele directe de cele indirecte
Rutarea/RIP
Routing Information Protocol
RFC 1058, 1723
Foloseste mesaje IP
Fiecare router trimite un broadcast (eventual mai multe)
coninnd intreaga tabel de rutare a routerului la fiecare 30
sec.
O intrare a tabelei de rutare RIP conine:
adresa IP
metrica (numr de hopuri: 115)
timeout (n secunde)
reelele conectate direct au metrica=1 (un hop)
Daca o ruta da timeout, metrica devine 16 (nu exista conexiune)
si ruta e tears dup 1 minut
Rutarea/RIP
Routing Information Protocol
Dac o informaie de rutare se modific (o legatur sau un router pic),
propagarea acestei schimbari are loc foarte lent RIP sufera de
convergenta lenta

Tabela de rutare A: nodul B e la 1 hop distanta (conexiune directa),
nodul C la 2 hopuri
Tabela de rutare B: nodul A e la 1 hop distanta (conexiune directa),
idem pentru nodul C
Rutarea/RIP
Routing Information Protocol
Matur, stabil, larg suportat, simplu
Indicat pentru sisteme autonome de
dimensiuni reduse fr rute redundante
Rutarea/OSPF
Open Shortest Path First
RFC 1247
Fiecare router cunoate starea ntregii topologii
de reea (folosind algoritmul de stare a legturii)
Traficul poate fi distribuit pe rute cu costuri egale i
rezult o ncrcare echilibrat(load balancing)
Dirijare dupa tipul serviciilor (ToS)
Convergena mai rapid
Ofer suport pentru folosirea mai multor tipuri de
metrici
Rutarea/OSPF
Opereaza intro ierarhie de entiti de reea:
Sistemul autonom (AS) colecie de reele care partajeaz
aceeai strategie de dirijare
Un AS este divizat in arii grupuri contigue de reele si gazde;
fiecare arie poate conine routere care menin informaii
topologice pentru fiecare arie (area border routers)
Domeniul poriune de reea pentru care routerele au aceeai
informaie privitoare la topologia ariei
Coloana vertebrala (backbone) responsabil cu distribuia
informaiilor de rutare ntre arii
Rutarea/OSPF
Un AS i ariile sale conectate prin routere
Rutarea/OSPF
Routerele de tip margine(area border) nva rutele exterioare
folosind protocoalele:
Exterior Gateway Protocol (EGP)
Border Gateway Protocol (BGP)


Rutare/EGP
Exterior Gateway Protocol
Utilizat pentru comunicarea intre routere aflate in
sisteme autonome diferite
Functii majore implementate:
Achizitia vecinilor
(Neighbor Acquisition)
Verificarea accesului la vecini
(Neighbor Reachability)
Actualizarea informatiilor de rutare
(Routing Information Updating)
Rutare/BGP
Border Gateway Protocol
Imbunatatire a EGP, adresind problema
comunicrii ntre sisteme autonome diferite
prin intermediul unui sistem ter autonom
Conectarea intre sistemele autonome se
stabileste via o tabela IP
Robust & scalabil
Detalii privitoare la EGP si BGP
in RFC 1771, 1654, 1267, 1163, 1105
Rutare
Alte protocoale
Interior Gateway Routing Protocol (IGRP)
Imbunatatire CISCO a RIP
Enhanced IGRP
Simple Multicast Routing Protocol (SMRP)
Rutare de fluxuri multimedia la Apple (via AppleTalk)
Resource Reservation Protocol (RSVP)
Nu este un protocol de rutare, dar ofera functionalitati
similare
Asigur calitatea serviciilor IP
Rutarea
Rutarea interna
RIP (Routing Information Protocol)
IGRP (Interior Gateway Routing Protocol)
EIGRP (Enhanced IGRP)
OSPF (Open Shortest Path First)
ISIS (Intermediate System to Intermediate System)
pentru ISO/OSI
Rutarea externa
EGP (Exterior Gateway Protocol)
BGP (Border Gateway Protocol)
Interconectarea
Interconectare la nivel reea
Tunelarea

Tunelul este o construcie relativ simpl care poate fi
utilizat pentru transferul datelor printr-o regiune de reea altfel
incompatibil. Pachetele de date sunt ncapsulate cu informaii
de mpachetare care sunt recunoscute de reeaua care le
transport. Informaiile iniiale de npachetare i formatare
sunt reinute, dar sunt tratate ca "date".
Dup ajungerea la destinaie, dispozitivul de recepie desface
pachetul i ignor informaiile de mpachetare. Aceasta are ca
rezultat restaurarea pachetului n formatul iniial, completat cu
adresarea de inter-reea iniial.
De exemplu putem folosi un tunel pentru trecerea pachetelor
IPv4 printr-o regiune de reea IPv6, ntruct din cauza lungimii
diferite a adreselor acestor dou protocoale, ele nu sunt direct
compatibile.

Tunelarea
E folosit la realizarea de VPN-uri
E folosit de obicei IPsec-variant a IP
ce are faciliti de securizare

Tunelarea
VLAN-uri
De exemplu, un switch poate fi programat n aa fel nct s ie c
porturile 5,3 si 2 aparin VLAN-ului 1 i porturile 7.6.4 aparin VLAN-
ului 2. Switch-ul va nainta pachetele de broadcast spre toate
porturile de pe acelai VLAN, dar niciodat spre porturile celuilalt
VLAN. In figura de mai jos este prezentat aceast situaie:

Protocolul IP



Intrebari?