Louis Henry Sullivan

Ca personalitate proeminenta a scolii din Chicago, lui Sullivan i se datoreaza si cateva

lucrari teoretice, prin care el si-a constituit paradigma proprie arhitecturala. Astfel constituind
in acelasi timp inceputul, chiar daca nu foarte bine precizat, al arhitecturii organice, pe care a
preluat-o si a continuat-o, urmarind principiile cele mai importante, arhitectul american
F.L.Wright. Apoi s-a constituit intr-un curent, care poate fi urmarit de-a lungul epocilor.
Inclusiv in arhitectura contemporana eista o ramura a arhitecturii organice care a capatat si
ea diferite forme. !ista un organic apropiat sau impletit cu arhitectura high-tech, de fapt cea
mai interesanta combinatie posibila, si cumva putem sustine ca cele mai spectaculoase
reverberatii ale arhitecturii contemporane, nu ar fi fost posibile fara preceptele teorii
organicului ale lui Sullivan. Aceste principii universal valabile, precepte de urmat condensate
in cateva aforisme reguli de compozitie, care constituie de fapt o eedra a teoriei arhitecturale,
toate facute pentru a fi urmate. Citatul esential, care ilustreaza inceputul arhitecturii lui
Sullivan, este condensat intr-un aforism "Form follo#s function" din care a fost inteles eact
contrarul. $ot Sullivan considera necesara infranarea din folosirea ornamentului astfel atentia
sa se concentreze pe ce este mai important. %ar cu toate acestea, el face o combinatie de
decoratie, de influenta orientala, pe care o aplica in toata arhitectura sa. Legea fundamentala,
forma urmeaza functiei, a fost un slogan adaptat imediat de tot modernismul practic, care se
revendica din opera arhitecturala a lui Sullivan. &pera sa se constituie in cateva repere
esentiale, culminand cu Carson 'irie care se constituie intr-un eemplu de arhitectura pur
moderna. %eci de arhitectura care s-a practicat pana la (umatatea secolului )*, aproape chiar
tot secolul )*, aproape fara niciun fel de modificare. 'entru ca aici, in cazul cladiri Carson
'irie, rezolvarea de colt pe care a folosit-o Sullivan si inflorescenta bogata la nivelul
mezaninului, la nivelul trotuarului, a pietonului, altfel este o structura pura eprimata ca atare,
la fel cum este in Letter +uilding , si ). !l a retinut din organic ca manifestarea arhitecturii
este din sine inspre afara, aici legatura cu Spencer, Withman, pentru ca el ca toti arhitectii
practicieni si apoi teoreticieni, nu fac decat sa isi creeze propria filosofie arhitecturala bazata
pe ce considera ei mai semnificativ in teoriile si in estetica din perioada fiecaruia de formare.
%e aceea influenta atat de puternica a lui -iollet Le %uc, !ntretiens sur l.architecture, fiind
eemplu pentru toata arhitectura secolului ,/ si )*. Astfel perceptele acestea ale arhitecturii
organice, etrem de practice, pe care le-a folosit Sullivan.
In toata arhitectura lui, in special la cladirile inalte cu care se identifica, vom putea
intalni cele trei componente esentiale ale ordinului clasic, baza, trunchi si coronament. In
preceptele arhitecturii organice, pe care o anticipeaza, idea aceasta de crestere, dezvoltare
dupa modelul lumii vii, a unui embrion, al unei seminte, din care apare arhitectura, este
principiul fundamental al unei arhitecturi vii, al unei arhitecturi organice. Aceasta repartitie, in
special in cladirile inalte, ne va frapa, mai ales euberanta coronamentului, pentru ca Sullivan
recunoaste rolul coronamentului in arhitecutra in sensul acestei cresteri firesti si a implinirii
cresterii plantei cu o inflorescenta deosebit de bogat ornamentata si careia ii acorda toata
atentia. 0ai departe vom vedea un eemplu clasic, cum este arhitectura lui 0ies van %er
1ohe dupa a doua (umatate a secolului )*, acest lucru dispare, si zgarie-norii sunt doar cu
trunchi, au eact aceeasi epresivitate.
S)23 4 modularea fatadei, a elementelor structurale iar apoi subimpartirea, de obicei
in trei, a elementelor de fenestrare, elemente evident neportante5 folosirea in cele mai multe
cazuri, dar nu in parter , placarea cu caramida fireproof a structurii de rezistenta si modularea
si prefabricarea elementelor de parapet din teracota, care poate fi etrem de puternic decorata.
$eracota permite aceasta turnare si multiplicare a unui model a unei placi in serie, a acestei
multiplicari manufacturiere. Abia dupa primul razboi mondial se produce diferentiere dintre
multiplicarii manufacturiera si designul industrial, la fel ca si in cadrul curentului
Arts6Crafts, miscare artistica foarte complea ce va aparea in Anglia, care pune accentul pe
restrangerea folosirii masinii in ceea ce priveste lucrurile de arta, dar pentru o anumita
serializare si mai ales printr-o viziune artistica asupra intregii realitati, asupra intregii
manifestari cultural artistice. Atunci se va produce descatusarea fortelor artistice in niste
domenii neatacate pana atunci7grafica, ilustrare de carte, a vitraliior etc.8
Auditorium Building, Chicago7S)9:8 4 cea mai semnificativa opera de inceput a lui
L. Sullivan. Sullivan a avut o educatie destul de semnificativa5 a studiat la 0I$, apoi la !cole
de +eau Art de unde si inclinatia pentru desen, pentru decoratie, atentia acordata mai ales a
detaliului, apoi in perioada in care a(unge la Chicago infiinteaza o firma impreuna cu
%an;mar Adler5 'rima lor mare comanda este acest Auditorium +uilding, organizare
formidabila pentru epoca respectiva. %aca pana atunci, firma a primit doar cladiri de mici
dimensiuni, deobicei comerciale, prima lor comanda de mari dimensiuni este aceasta cladire,
care are toate ingredientele unei mega costructii. &cupa, din pucnt de vedere urbanistic
intreaga insula, cu o adancime foarte mare, tema de proiectare fiind deosebit de complea. In
mi(loc, piesa cea mai importanta, era cea mai mare sala de spectacole, in pricipiu opera, cu o
capacitate de 3*** de locuri, o cifra absolut impresionanta. Cladirea este marginita de cladiri
de < niveluri, hotel si birouri5 S)=*- planul salii principale de o inovatie tehnica remarcabila,
succesul acestei echipe se datoreaza si faptului ca aveau competente diferite, Sullivan a avut
rolul cel mai mare in depasirea esteticii richardsonieine de inceput a cladirilor inalte scolii din
Chicago, intr-o estetica proprie.
Auditoriumul, dupa cum se observa, din punct de vedere estetic ii este indatorat lui
1icardson, pentru ca elementele de baza, masivitatea pietrei aproape neprelucrata folosita la
primele niveluri, toata robustetea si sobrietatea pe care l-au deran(at la un moment dat pe
Adler, i se datorau lui 1icardson. Sigur ca asa se intampla cu toate personalitatile arhitecturii
de care ne ocupam, in perioada de inceput, in perioada uceniciei, sigur ca influenta maestrului
este covarsitoare, iar 1icardson a influentat pe toti arhitectii epocii, nu numai pe Sullivan, dar
el mai tarziu se elibereaza dupa cum vom vedea prin capodoperele sale> $he Wain#rght
+uilding si ?uarant@.
In echipa Adler se ocupa cu partea tehnica a profesiunii, si unele inovatii tehnice si
tehnologice, care au facut posibil un asemenea ansamblu deosebit de comple functional si nu
numai i se datoreaza lui Sullivan.
0area sala de spectacole poate fi compartimentata prin pereti despartitori amovibili
avand posibilitatea de a functiona partial in functie de necesitati. !ste o metoda, o tehnica
folosita si acum, la fel la saile de spectacole. Curs 3 min ,<>** Slideul )=,