1

SEMNE SI SIMPTOME NEUROLOGICE

PIERDEREA DE CONTIEN
-de scurt durat -de lung durat
Lipotimia
Sincopa
Crizele epileptice
Coma
1. LIPOTIMIA
Pierdere incomplet a strii de contien;
Precedat de: ameeal, vedere n cea, transpiraii reci, paloare, grea
Se instaleaza treptat dar durata este scurta;
Revenire complet la trecerea n clinostatism;
Poate evolua spre sincopa;
Ropper AH, Brown RH, et al: Adamas and Victors Principles of Neurology; 9th
edition, Mc Graw Hill Medical, New York 2009.
Harrison`s Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New
York, 2010.
2. SINCOPA
Reprezint pierderea tranzitorie a strii de contien datorit
hipoperfuziei cerebrale globale

Survine brusc i are durat scurt (durat > 15-20s pot apare
convulsii;
Simptome presincopale cu durat i intensitate variabil
(ameeli, diaforez, grea, vrsturi, tulburri de vedere,etc)
Manifestri: paloare tegumentar, control sfincterian, pupile dilatate,
respiratii scurte, pulsul slab, hipotensiune arterial < 60mmHg, far
confuzie sau cefalee
Revenire: complet i spontan la trecerea n clinostatism
Ropper AH, Brown RH, et al: Adamas and Victors Principles of Neurology; 9th
edition, Mc Graw Hill Medical, New York 2009.
Harrison`s Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New
York, 2010.
SINCOPA NEUROGENA
2

Diminuarea statusului simpatic i activarea sistemului nervos parasimpatic printr-un
reflex vasomotor mediat central vasodilatatie periferic inadecvat i bradicardie
relativ.
Clasificare:
vasodepresoare
neuro-cardiogen
indus de exerciiul fizic
de sinus carotidian (n special M >50 ani)
asociat cu nevraligia gloso-faringian
determinat de: manevra Valsalva, tuse, deglutiie, miciune
sincop de defecie
sincopa postprandial (n special la vrstnici).
Sincopa ortostatic
-pierderea reflexelor vasoconstrictoare n vasele de rezisten i capacitana
membrelor
inferioare.
apare la persoane normale, cu reflexe posturale deficiente
Cauze:
insuficien autonom vegetativ primar i din disautonomii
- disautonomia acut sau subacut (variant a sdr. GB)
- insuf. autonom postganglionar cronic
- insuf. autonom preganglionar cronic - n atrofii multisistemice
alte cauze: Neuropatii post medicaie antihipertensiv,
vasodilatatoare,etc
Sincopa cardiac
Mecanism: scdere brusc a debitului cardiac
Cauze: aritmie cardiac:
blocul atrioventricular
3

tulburri ale nodului sinusal
tulburri ale blocului cardiac reflex
tahiaritmii
alte cauze: IM acut, stenoz aortic, HTP primar, embolia pulmonar, orice cauz
care produce obstrucie mecanic circulatorie brusc la niveul ventricului stang
Sincopa asociat b. cerebrovasculare
-este o manifestare a bolilor cerebro-vasculare uzuale;
Se ntlnete n:
- Sindromul de arc aortic
- Sindromul de furt subclavicular
- Situaii n care circulaia vertebral este compromis
(sdr. Kippel-Feil, spondiloza cervical);
SINCOPA
Diagnostic diferenial/tratament
Diagnostic diferenial:
Crizele de anxietate i sdr. de hiperventilaie
Hipoglicemia
Hemoragia acut (hipovolemie)
Crizele de drop-attack
Crize epileptice
- Tratamentul: individualizat, n funcie de tipul sincopei
CRIZE EPILEPTICE
- Episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiv, senzorial,
comportamental i/sau modificare a strii de contien datorat activrii brute,
necontrolate, a unei populaii neuronale
- Manifestri:
Debut brusc, durat scurt
Semne de suferin a unei arii cerebrale
4

i/sau modificarea strii de contien
Cu / fr pstrarea posturii
Cu amnezia total a episodului
Sfrit brusc, cu revenirea la statusul anterior crizei
Post-criz: somnolen, mialgii, confuzie-tranzitori
Crize epileptice manifestare
-cu debut focal/parial:
fr pierderea strii de contien/cu afectarea ei parial
(n criza focal complexa);
se poate continua cu criza generalizat (secundar generalizat);
anomalie focal EEG.
-generalizate :
pierdere de contien + afectare bilaterala / cu debut unilaterali extensie bilateral
(secundar generalizate)
anomalii EEG generalizate / cu debut focal si extensie bilaterala, sincron n criz
amnezia crizei
Crize epileptice generalizate
Clasificare:
Criza de tip absen: tipic / atipic
Crizele mioclonice
Crizele clonice
Crizele tonice
Crizele tonico-clonice (grand mal)
Crizele atone
Etiologie:
- la aduli - majoritatea epilepsiilor au cauze dobndite / uneori au
debut n copilarie;
* la vrstnici cel mai frecv. boli cerebrovasculare sau degenerative,
5

- toxice (alcool, droguri)
- tumori (primitive sau metastatice)
- traumatisme craniocerebrale
Crize epileptice generalizate
Stabilirea etiologiei :
- Anamneza
- Examenul obiectiv
- Monitorizare video i EEG
- Imagistica cerebral prin IRM sau examenul CT (cnd IRM nu este
disponibil sau este contraindicat)
Tratament:
- evitarea factorilor declanatori i tratamentul cauzelor;
- medicamentos;
- chirurgical.
COMA
Pierderea strii de contien, cu reducerea rc. la forme elementare fa de stimulii
externi,
suprimarea motilitii voluntare i pstrarea n grade variabile a funciilor vegetative,
circulatoriisi respiratorii
Mecanisme fiziopatologice:
anatomice, neurologice (distrugerea centrilor vitali din trunchiul cerebral sau
cortexul
cerebral)
metabolice (intreruperea proceselor metabolice neuronale):
- ntreruperea aportului substratului energetic (hipoxie,ischemie, hipoglicemie) -
alterarea
transmiterii neuronale (intoxicaii metabolice endogene)
Stabilirea etiologiei
6

istoric
ex. obiectiv general si ex. obiectiv neurologic
analiza chimic i toxicologic a sngelui i urinei
exam. CT/RMN, EEG i LCR
Tratamentul: Susinerea fct. vitale, tratamentul factoriilor declanatori
VERTIJUL
vertij = senzatia de rotatie a obiectelor sau a subiectului
-> periferica
ameteala > centrala
- ameteala = senzatia de instabilitate, balans
- presincopa = senzatia de cadere iminenta/dezechilibru / pierdere a constientei
- senzatia de dezechilibru (cap greu, tulbure)
- VERTIJUL
- Incadrare temporala
- Acut = paroxistic / recurent < 4 saptamani
- -> periferic
- Cronic = continuu / recurent > 4 saptamani
- -> central
VERTIJUL PERIFERIC
sdr vestibular de tip periferic: lateralizat
durata scurta
fenomene auditive (tinnitus, pierdere a auzului)
fenomene vegetative (greturi, varsaturi)
Sindromul Meniere
-atacuri repetate de vertij rotator + fenomene auditive (tinnitus, hipoacuzie) si
vegetative cu perioade variabile de remisie
asociaza: senzatia de presiune la nivelul urechii, distorsionarea sunetelor,
7

sensibilitate la zgomot
simpt. de obicei unilaterale (in evolutiedevin bilaterale in 20-30% cazuri)
histologic: hidrops endolimfatic (idiopatic/ alergic, genetic, inflamator)
tratament medicamentos / chirurgical
dg diferential: sdr. Cogan, sifilis congenita / tertiar
Vetijul paroxistic pozitional benign
vertij precipitat de schimbarea pozitiei capului / rotatie, supinatie
caracter de latenta si fatigabilitate
durata de aprox. 1 min
asociat cu nistagmus
fara fenomene auditive sau vegetative
cauze: litiaza canalelor semicirculare, traumatisme, infectii
remisie spontana in cateva saptamani/ luni
tratament: - reeducare (manevrele Epley)
- chirurgical (simpt. > 1an)
Tumori de unghi pontocerebelos(neurinom acustic, glomus, meningiom)
Evolutie lenta
Clinic: la debut - ameteli (mai rar vertij adevarat, mai degraba senzatie de
instabilitate), tinnitus, pierdere a auzului
dg precoce: tehnici speciale de microchirurgie cu indepartarea tumorii, fara
afectarea nervului facial si prezervarea auzului
dg pozitiv: IRM cu gadolinium
Vertijul central
sdr vestibular de tip central
clinic: deviatie nesistematizata, instabilitate, ataxie + alte semne SNC
durata lunga (saptamani, luni)
ocazional fenomene vegetative
diag: ex neurologic + imagistic
8

Vertijul central
ETIOLOGIE:
leziuni inflamatorii: meningoencefalite, abces cerebral, scleroza multipla
boli vasculare cerebrale: ATS arterei vertebro- bazilare, HTA,hTA
tumori cerebrale
traumatisme cranio-cerebrale
TULBURARI COGNITIVE
Tulburari de memorie
Apraxii
Agnozii
Afazii
Tulburari de memorie
Memoria permite achizitionarea informatiei, conservarea si utilizarea acesteia
Hipocampul, parte integranta a sistemului limbic si circuitului lui Papez joaca un rol
primordial in mec. anatomo-fiziologice ale memoriei
Clasificare:
Memoria senzoriala (analiza informatiei la nivelul ariilor corticale)
Memoria de scurta durata: mentinerea unei informatii timp de
Memoria de lunga durata: mentinerea informatiei >2-3 min; cuprinde memoria
episodica
- biografica (recenta si trecuta) si semantica, memoria procedurala
Tulburari de memorie Forme semiologice
Amnezii: anterograde, retrograde, lacunare, globale
Paramnezii (false recunoasteri), ecmnezii
Fabulatii / confabulatii: asociate deficitului mnezic
Hipermnezii: elib. mnezica cu reactualizarea faptelor trecute
Uitarea: poate fi un fenomen fiziologic, legat de diferenta intre timpul memorizarii
evenimentuluisi cel al rapelului
9

Demente
Ictus amnezic
Infarcte bihipocampice
Encefalopatii carentiale (abs. vitam.B1 - alcoolism)
Encefalite herpetice
Tumori cerebrale (ventricul III)
Intoxicatii (BZD, anticolinergice)
Unele trumatisme crnio-cerebrale multiple
Epilepsie
Apraxia
Reprezinta o tulb. dobandita a comportamentului gestual intentional, consecutiv unei
deficiente de programare a activitatii motorii voluntare
Clasificare:
Apraxie ideo-motorie(gesturi elementare)
Apraxia ideatorie(schema executarii acte cpx)
Apraxia constructiva (constructii visuo-spatiale)
Apraxii specifice(imbracare, mers, etc)
Apraxii melokinetice (miscari fine si complexe)
Etiologie:
AVC - cele mai frecv. cauze(ACA, ACM)
Traumatisme cranio-cererale
Tumori cerebrale / infectii(abces cerebral)
Demente (B.Azheimer)
Hidrocefalie cu presiune normala (apraxia mersului)
Agnozia
Reprezinta un deficit al recunoasterii obiectelor
10

Agnozii tactile (astereognozii) primare sau secundare (asimbolie tactila), in raport
cu
leziuni ale ariilor somestezice asociative
Agnozii auditive (surditate psihica, amuzie, surditate verbala), asociate cu leziuni
ale
primei circumvolutiuni temporale
Agnozii vizuale (cecitate psihica, agnozii ale culorilor, prosoagnozia, alexia)
asociate cel
mai frecv. cu leziuni occipitle stangi
Agnozii spatiale se asociaza cu leziuni emisferice posterioare drepte
Asomatognozia uni/bilaterala, asociate cu leziuni ale emisferului nedominant /
dominant
Etilogia cea mai frecventa: AVC, demente, tumori, infectii cerebrale, etc
Tulburari de limbaj
Limbajul = fct. simbolica ce permite comunicarea dintre persoane; multiple
structuri nervoase implicate
Afazia
Tulb. de limbaj ce afecteaza expresia si intelegerea acestuia
Apare in afara unui status demential sau a unei disfunctii a musculaturii faringo-
laringee
Doua grupe mari de afazii:
Cu predominanta tulb. de intelegere
Cu predominnta tulb. de exprimare
Afazii datorate alterarii perceptiei limbajului
1. Afazia Wernicke - limbaj spontan rapid, fara semnificatie, fluenta verbala
neafectata, parafazii semantice si fonemice, logoree, jargonafazie; denumirea
imposibila, reptetitia alterata, nu executa ordine simple
2. Surditatea verbala pura - imposib. intelegerii limbajului vorbit, reptitiei si
dictarii; in schimb limbajul spontan, cititul si scrisul normale
11

3. Cecitatea verbala pura (alexia) - imposib. intelegerii limbajului scris; limbaj
oral normal
4. Afazia transcorticala senzoriala - limbaj spontan normal, parafazii, deficit al
intlegerii, reptitia normala
Afazii datorate alterarii expresiei limbajului (motorii)
1. Afazia Broca limbaj spontan redus, anomie, lectura, scrisul spontan si dictarea
afectate
2. Afazia motorie pura (anartria) - imposib. exprimarii verbale, intelegerea
limbajului
oral si scris normala, scrisul normal; ordinele cele mai complexe executate corect
3. Afazia globala asociaza tulb. majore in articularea verbala, agrafie, tulb. severe
de
intelegere orla si scrisa
4. Afazia de conductie - intelegerea limbajului oral si scris normala, tulb. de repetitie,
lectura, dictare
5. Afazia transcorticala motorie - deficit in initiativa limbajului, incetire a
limbajului
spontan
6. Agrafia - tulb. scrisului spontan, dictat, copiat (sdr.Gerstmann)
7. Afazia amnestica - tulb. de selectare a cuvintelor, anomie marcata; sintaxa,
articularea, intelegerea normale, limbaj spontan normal
Tulburari de vorbire
Organele care premit vorbirea, articularea cuvintelor sunt reprezentate de laringe si
aparatul buco-faringian, sunetele fiind produse prin vibrarea corzilor vocale in
timpul expirurului
Aparatul fonator este inervat de catre ultimele perechi de nervi cranieni cu origine
bulbara (IX, X, XI, XII)
Cuprinde tulb. de articulare a cuvintelor (DIZARTRIE) si de fonatie(DISFONIE)
Tulburari de vorbire dizartria
12

1. Neuromusculara (paralizia atrofica bulbara)
deficit sau paralizie a musculaturii articulatorii, afectarea n. motori din bulb /partea
inf. a puntii sau a prelungirilor acestora
Etiologie:
B. neuromusculare (miastenia gravis)
Paralisia bulbara progresiva (forma de b. de neuron motor)
Sdr. GB, boala Lyme diplegie faciala cu afect. Labiala
2. Rigida (extrapiramidala)
B. Parkinson / alte boli cu afectarea extrapiramidala, mioclonus, coreea, etc
3. Ataxica-cerebeloasa
leziuni acute sau cronice cerebeloase / la nivelul pedunculilor cerebelosi
(Scleroza multipla,
encefalopatie postanoxica, stroke)
4. Hiper/hipokinetica se asociaza celorlalte tipuri
5. Spastica (psudobulbara) sdr. pseudobulbar
Sindromul pseudobulbar
Presupune paralizia musc. cu inervatie bulbara datorita unei atingeri supranucleare
Implica leziuni bilaterale ale fasc. geniculat la diferite nivele (nu obligatoriu
simetric):partea inf. frontala ascendente, genunchi capsula alba interna, trunchi
cerebral
Etiologie:
Vasculara - cea mai frecventa (lez. ischemice bilaterale / lacune multiple)
Tumori cerebrale
Leziuni inflamatorii (SM)
Boli degenerative (PSP, etc)
Tablou clinic:
Tulb. de vorbire si deglutitie (deficit bilateral de inervare a musc.
limbii, valului palatin, faringieni si laringieni)
13

Reflex velo-palatin abolit reflex maseterin exagerat
Fenome de eliberare a mimicii automate: ras si plans spasmodic
Diplegie faciala / deficit de masitcatie pot fi asociate datorita atingerii fibrelor
destinate nucleului motor a n. facial si trigemen
Tulburari de vorbire disfonia
Paralizia miscarilor respiratorii (miastenia gravis, sdr GB, boli pulmonare,etc)
Tulburari ale ritmului respirator (boli extrapiramidale): vorbire predom in insipr,
hipofonie
Paralizia uni/bilaterala a corzilor vocale (afectarea uni/bilaterala a
nervuluicranian X tumor, stroke, etc)
Tulburari de deglutitie
Se asociaza frecvent cu tulb. de vorbire
Cauza neurologice / nonneurologice (digestive, respiratorii, etc)
Mecanisme incriminate:
1. Dificultati in initierea deglutitiei stagnarea solidelor in orofaringe
Deficit musc. limbii: Miastenia gravis,SLA, etc
Afectarea perechii IX / XII: metastaze, meningoradiculite, etc
2. Regurgitarea nazala a lichidelor :
Afectarea valului palatin: miastenia gravis, paralizia n. X de orice cauza, tulb. De
coordonare a deglutitiei (paralizie bulbara / pseudobulbara)
3. Combinatia celor doua mecanimse
Tremorul
miscare oscilatorie ritmica, mai mult sau mai putin involuntara
produsa de contractia alternativa sau neregulat sincrona a muschilor agonisti si
antagonisti
Doua categorii de tremor:
Normal (fiziologic)
Anormal (patologic