REFERAT

Conf. Univ. Dr. Viorica Jelev

Masterand : Gradinaru Dumitru- o!dan
Disci"lina : Mar#etin! turistic
Tema aleasa : Anali$a mi%ului de mar#etin! la &otelul
'o(ard Jo&nson Grand )la$a
Cu"rins
*. Mi%ul de mar#etin! + As"ecte teoretice
*.* Elemente ale mi%ului de mar#etin!
*., Ela-orarea mi%ului de mar#etin!
,. )rinci"alii .ucatori de "e "iata si le!islatia
,.* Anali$a /01T
,., )uncte sla-e
,.2 1"ortunitati
,.3 Amenintari
2. /tudiu de ca$
2.* 4storicul &otelului
2., )rofil de activitate
2.2 Mediul intern
2.3 Resurse umane
2.5 Resurse financiare
2.6 Mediul e%tern
2.7 Concurenta
2.8 )iata de descfacere
2.9 )rodusul turistic si oferta
2.*: Tarife "racticate si distri-utia "rodusului
3. Conclu$ii si "ro"uneri
5. i-lio!rafie
*. Mi%ul de mar#etin! +as"ecte teoretice
Mixul de marketing este un element foarte intalnit in domeniul marketingului,
acesta reprezentand principalul element al tacticii de marketing. Elemetele Mixului de
marketing sunt cunoscute sub numele de "Cei Patru P", acestia fiind: Pret, Produs,
Promotie, si Distributie (Din englezul Placement
Pentru a indeplini obiecti!ele de marketing este important ca aceste elemente sa
fie luate in considerare. "aptul ca unul dintre cele patru elemente ale mixului nu a fost
conceput corect !a rezulta o strategie esuata de marketing. #a conceperea acestui mix
principalul factor ce trebuie luat in considerare este piata tinta. Managerul trebuie sa
cunoasca care sunt dorintele si ne!oile clientilor, si sa combine aceste elemente pentru a
crea strategi si planuri de marketing ce !or satisface clientul.
$sadar Mixul de marketing trebuie sa indeplineasca sau sa depaseasca obiecti!ele
organizatiei din perspecti!a clientului. %n mix de marketing separat, este acela conceput
pentru fiecare produs sau pentru fiecare segment de marketing, in functie de structura
organizationala a companiei. Exista numerosi factori care dicteaza felul in care elemenele
mixului de marketing sa fie proportionate.
Cei & P trebuie luati in considerare atunci cand se doreste realizarea unei strategi
de marketing sau a unui plan de marketing. Pe termen lung toate cele & !aribile ale
mixului pot fi modificate, insa pe termen scurt este dificil de modificat distributia sau
produsul.
*.* Elementele mi%ului de mar#etin!:
)rodusul: Defineste carateristicile produsului sau ser!iciului si indeplineste
ne!oile clientilor.
)retul: 'anditi!a la o strategie de pret. Daca !a ganditi sa oferiti ser!icii gratuit,
c(iar si acest lucru face parte din strategia de marketing. )dentificarea costurilor totale
pentru un produs face parte din elementrul pret.
)romovare: *eclama, Publicitate, Promotii, *elatii Publice sunt principalele
elemente ce trebuie luate in considerare.
Distri-utie (plasare: Modul in care client primeste produsul final.
$sadar mixul de marketing reprezinta "ansamblul de instrumente tactice de marketing
controlabile pe care firma le combina cu scopul de a produce pe piata tinta reactia dorita+
(P(. ,otler- .Principii de marketing+, iar constituirea mixului de marketing din fiecare
perioada nu este o sarcina usoara /ntruc0t pe baza studierii clientilor si concurentilor, se
!a alcatui combinatia sau mixul de acti!itati care sa asigure un ec(ilibru /ntre obiecti!e si
mi1loace, un a!anta1 competiti! ce2i permite exploatarea la maximum a capacitatii
organizatiei.

*., Ela-orarea mi%ului de mar#etin!
3n conceperea mixului de marketing se au /n !edere: natura si numarul
!ariabilelor utilizate la un moment dat, modul de dozare a acestora pentru atingerea
scopului propus, relatiile ce apar /ntre organizatie si macromediu, reactia /nt0rziata a
actiunilor de marketing, solicitarile pietii, posibilitatile organizatiei astfel /nc0t sa se
poata atinge obiecti!ul primar, asa cum mentiona 4orman 5art .de a furniza grupului
tinta de clientii, atent selectat, un moti! con!ingator pentru a cumpara de la noi si nu de
la concurentii nostri+. E!ident, se urmareste realizarea combinatiei optime a celor .&P+,
care este dependenta de !iziunea organizatiei, !is2a2!is de pozitionarea ei fata de ri!ali.
De aceea elaborarea mixurilor de marketing este o problema de maxima importanta
6. Prutianu, C. Munteanu si C. Calusc(i precizau /n cartea lor intitulat7 .)nteligenta.
Marketing Plus+urm7toarele: .a face mixuri de marketing /nseamna a aloca resurse
financiare si a manipula combinatiile de !ariabile explicati!e ale !0nzarilor, astfel /nc0t
efectul cules pe piata sub forma !olumului !0nzarilor sau a profitului, sa fie fa!orabil si
c0t mai mare+
Procesul de elaborare a marketingului mix este un proces amplu ce se desfasoara pe mai
multe etape.
n prima etapa se identifica si se aleg !ariabilele de marketing prin integrarea
informatiilor pri!itoare la piata si /n concordanta cu particularitatile strategiei si ale
implementarii mixului. 3n orice combinatie, se impune prezenta simultana a celor patru
!ariabile clasice, alaturi de care pot apare si altele, dar nici una dintre cele patru nu poate
lipsi. Desi prezenta celor patru elemente este obligatorie, importanta pe care o are fiecare,
difera /n functie de obiectul organizatiei si de maniera /n care este manipulata /n raport cu
scopul urmarit. De aceea, se elaboreaza mai multe !ariante, tin0nd seama de faptul, ca
mixul de marketing poate fi pri!it ca un !ector cu patru dimensiuni (produs, pret,
distributie, promo!are, fiecare cunosc0nd o anumita dinamica.
3n general, /n 1ocul combinatiilor trebuie sa se includa toate !ariabilele care
exercita influenta asupra obiecti!ului stabilit si sa se aleaga cel mai bun mix, adica cea
mai buna combinatie posibila la un moment dat. $legerea optimului marketingului mix
presupune raportarea la criterii de e!aluare, criterii impuse de obiecti!ele strategice si
tacticile prin care se realizeaza acestea.
3n elaborarea si apoi alegerea mixului de marketing optim se apreciaza de catre
specialisti, ca are mare importanta: logica, imaginatia, bunul simt economic, dar si
modelarea matematica.
Cel mai cunoscut este modelul lui Mic(el de C(ollet care se bazeaza pe ecuatia ce
leaga obiecti!ele, mi1loacele si bugetul necesar elaborarii mixului de marketing. $cest
model e!identiaza caracterul experimental si empiric al mixului de marketing, care este
de fapt o re!enire a !ariabilelor endogene /ntr2un program integrat de actiune, reprezentat
sub forma !ectorului: produs, pret, distributie, promo!are. El consta /n alegerea
mi1loacelor, e!aluarea urmarilor aplicarii acestora si aprecierea gradului /n care raspunsul
pietii si costurile preconizate se /nscriu /n limitele stabilite.
Experienta practica din ultimile decenii, arata ca /ntre costurile de marketing si
reactia pietii exista relatii de dependenta, care trebuie cunoscute si e!aluate, deoarece
costurile de marketing nu pot fi complet ignorate sau mentinute la ni!el prea scazut, la
care nu pot influenta !0nzarile, dar totodata nu trebuie nici sa depaseasca anumite limite
peste care de!in insuficente.
n a doua etapa se integreaza /n cele mai bune conditii combinatia de mix
considerata optima pentru perioada respecti!a, care se /nscrie /n programul de marketing
si se aplica prin utilizarea unor practici operationale.
Pentru a obtine maximum de impact pe piata, ca urmare a mixului de marketing
ales, trebuie respectate anumite principii prin care se asigura nu numai buna dozare ci si
coerenta actiunilor de marketing. $ceste principii sunt exprimate sub forma a patru
reguli:
8 asigurarea unei coerente bune /ntre actiunile de marketing si mediul /ntreprinderii.
4erespectarea acestei reguli conduce la erori ca: ignorarea dorintelor consumatorilor, a
actiunilor concurentiale sau a legislatiei9
8 asigurarea unei bune coerente /ntre actiunile /ntreprinderii si potentialul sau uman,
te(nic, financiar, comercial, logistic9
8 asigurarea unui bun doza1, a unei bune coerente a actiunilor de marketing /ntre ele9
8 asigurarea unei bune coerente, legaturi a actiunilor de marketing /n timp.
$ceste principii se pot aplica numai daca se respecta conditiile precise de
functionare a /ntreprinderilor si anume:
2 cunoasterea suficienta a mediului9
2 cunoasterea suficienta a potentialului /ntreprinderii9
2 cunoasterea te(nicilor de gestiune si /n plus a marketingului si controlului de
gestiune9
2 o structura organizatorica a /ntreprinderii care sa permita directorului de marketing
sa super!izeze si sa asigure coerenta actiunilor conduse de colaboratorii interni si externi
ai /ntreprinderii.
n a treia etapa a procesului de elaborare a mixului de marketing, are loc
e!aluarea cantitati!a si calitati!a a acestuia. $ceasta permite aprecierea masurii /n care au
fost realizate obiecti!ele strategice fixate, descoperirea disfunctionalitatilor oferind si
sugestii pentru o noua combinare mai eficienta a ingredientelor mixului de marketing.
:rice mix de marketing este solutia eficienta pentru etapa /n care a fost elaborat,
nu este deci o solutie definiti!a nici macar pentru un timp /ndelungat, este o solutie
pentru o strategie, care odata modificata atrage dupa sine si reformularea mixului, ce !a fi
rezultatul modificarii componentelor sale si a diferitelor proportii de /mbinare a
ingredientelor de marketing. $stfel, /n functie de strategia de piata, de orizontul ei de
timp, de con1unctura se pot aplica mai multe mixuri succesi!e, mixuri specifice pentru
fiecare piata inclusi! sub aspect teritorial.
;endinte noi /n marketingul mix
3n ultimele decenii, se constata o mai mare preocupare din partea specialistilor, pentru
cunoasterea tendintelor noi ce apar /n marketingul mix, tendinte ce ofera /ntreprinderilor
posibilitatea reorientarii din timp a politicii de marketing.
$numiti autori e!identiau la /nceputul acestui deceniu c0te!a tendinte aparute /n
economia tarilor dez!oltate /n marketingul mix, ce sunt astazi tot mai e!idente:
< pretul capata un rol tot mai mare /n realizarea ec(ilibrului cererii cu oferta. $ceasta
relatie de feed2back /ntre pret, cerere2ofera de!ine foarte importanta /n conditiile /n care
resursele sunt tot mai limitate /n raport cu ne!oile9
< reducerea relati!a a puterii de cumparare, produce sc(imbari radicale /n stilul de
!iata al oamenilor, /n comportamentul lor de cumparare si de consum9
< produsele cu preturi accesibile /ntrunesc o adeziune sporita /n r0ndul multor
segmente de consumatori. : asemenea tendinta este tocmai efectul scaderii relati!e a
puterii de cumparare9
< /n actiunile promotionale, accentul cade pe actiunile de informare a consumatorului.
$ceasta nu /nseamna ca se renunta la manipularea consumatorului prin reclama si
celelalte forme de promo!are9
< sunt preferate tot mai mult canalele scurte de distributie si formele de !0nzare
directa, iar autoapro!izionarea se extinde. $ceasta tendinta este rezultatul ponderii mari
pe care o au c(eltuielile de distributie /n totalul pretului de !0nzare, datorita carora uneori
produsele a1ung la consumatori la preturi inaccesibile, cu toate ca producatorul le
realizeaza la costuri competiti!e9
< cunoaste dimensiuni deosebite, distributia in!ersa, care contribuie la reutilizarea
resurselor si la cresterea rolului ser!iciilor de /ntretinere si reparatii.
Consideram, ca /n etapa actuala, pentru /ntreprinderile producatoare, prezinta mare
interes cunoasterea tendintelor ce se manifesta /n mixul de marketing, /ntruc0t le ofera
posibilitatea a1ustarii !ariabilelor mixului de marketing si deci modificarii strategiilor pe
termen scurt, mediu si lung /n !ederea creerii conditiilor pentru obtinerea unui profit
relati! stabil pe termen lung.
,. Cercetare asu"ra su-iectului: .ucatorii "rinci"ali de "e "iata si le!islatia in
vi!uare
Pentru a2si asigura succesul, orice firma trebuie sa2si multumeasca clientii intr2un mod
mai atracti! decat concurentii sai. Concurentii se compun din firme ce produc bunuri si
ser!icii similare cu firma luata in analiza sau care ofera alternati!e de satisfacere a unei
ne!oi a clientilor acesteia.
Concurentii sunt grupati in patru categorii:
= Concurentii directi: sunt firme care, practicand preturi asemanatoare si c(eltuind mari
sume de bani pe reclama, ofera acelasi tip de produse sau
ser!icii pentru aceeasi ne!oie. Concurenta directa este de obicei foarte costisitoare, de
aceea nu supra!ietuiesc decat cei cu situatie financiara puternica
= Concurentii indirecti: sunt reprezentati de acele firme care !in pe piata cu un produs
similar, dar cu proprietati diferite cu scopul de a satisface alte preferinte ale
consumatorilor. $cesti concurenti pot face parte din aceeasi industrie, dar pot pro!eni si
din alte industrii, insa acestia din urma !or !eni cu produse de inlocuire.
= )nlocuitorii: sunt acele firme concurente cu produse de substituire care satisfac aceeasi
ne!oie, dar extrem de diferite ca forma, ambala1 si design9
= Debutantii sau nou !enitii pe piata: sunt fie firme cu reputatie care isi extind gama de
produse pentru alte piete decat cele traditionale lor, fie firme care cauta in "a!al" o retea
de distributie sau in "amonte" surse de furnizare a!anta1oase.
)n functie de numarul concurentilor si in functie de gradul de diferentiere a produselor,
pot fi identificate trei situatii principale:
= Concurenta pura si perfecta: in aceasta situatie, cumparatorii sunt foarte bine
informati asupra pietei si cauta sa obtina cel mai scazut pret posibil. Din cauza faptului
ca exista un mare numar de ofertanti si un mare numar de cumparatori, firma nu poate
controla pretul si este ne!oita sa accepte pretul pietei.
= Monopolul: reprezinta acea situatie de concurenta care se caracterizeaza prin puterea
unei anumite firme care domina piata. $ceasta corespunde
monopolurilor statului, dar si perioadelor de lansare a unui produs pe piata. De exemplu,
o concurenta monopolista exista pe perioada de absoluta posesie a unui bre!et9
= :ligopolul: in cadrul acestui tip de concurenta competitorii nu sunt prea numerosi, se
cunosc bine unii pe altii sub aspectul tacticilor si reactioneaza la actiunile altora.
,.* D4FERE;T4EREA DE C1;CURE;TA <Anali$a /01T e%em"lu=
)uncte tari:
= Experienta si calificarea personalului.
= $tentia acordata materiei prime si calitatii produlselor finite.
= Puncte de desfacere proprii si o retea de distributie bine pusa la punct care asigura o
calitate inalta si un pret mic.
= Productie di!ersificata 9
= Moti!area intrinseca si extrinseca a personalului dez!olta implicarea acestuia in
intreaga acti!itate a firmei.
= Ec(ipamente si te(nologii performante.
= Management performant.
= Produse fabricate din materiale ecologice.
= Efectuarea studiilor de piata care au ca efect imbunatatirea produselor >i ser!iciilor
oferite
= Promo!area intensa a produselor9
= Detinerea (alelor de productie proprii.
,., )uncte sla-e:
= ;e(nologie costisitoare.
= $sigurarea (ranei pt animale influentata de conditiile meteorologice.
= $pro!izionarea clientilor mici necesita un cost de distributie mare.
= #ipsa produselor de lux.
= ?anzari scazute in anumite perioade ale anului ale anului.
,.2 1"ortunitati:
= Cadrul politico2legislati! pri!ind obtinerea de credite nerambursabile.
= )mbunatatirea mediului legal si institutional in *omania9
= Cresterea ni!elului educational al populatiei9
= Cresterea populatiei din grupa de !arsta @A2&B ani9
= Punctele slabe ale concurentilor in ceea ce pri!este sistemul de apro!izionare si
termenul de plata.
= Calitatea necorespunzatoare a poduselor concurentei.
= Perioadele de !arf ale anului (sarbatorile de iarna si pastele, oportunitate de crestere
substantiala a !anzarilor.
= Piata de consum mare9
,.3 Amenintari:
= Concurenta care de1a si2a castigat un renume pe piata interna.
= $paritia unor legi pri!ind cresterea taxelor si impozitelor legate de igiena in
alimentatia publica.
= 6caderea populatiei.
= $paritia unor boli (epidemii .
= $paritia altor firme concurente.
Mediul politico2legislati!

Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce
actioneaza si de raporturile stabilite /ntre acestea. ;oate acestea determina un climat
politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr2o
regiune, ca si gradul de inter!entie a statului /n economie si atitudinea generala a
administratiei fata de !iata economica a societatii.
Mediul legislati! cuprinde ansamblul normelor 1uridice si actelor normati!e care
reglementeaza desfasurarea acti!itatilor comerciale ale /ntreprinderilor. Mediul 1uridic si
institutional nu cuprinde doar legislatia comerciala interna, ci si reglementarile stabilite
de organismele internationale abilitate.
6tructurile de primire turistice se clasificC pe stele >i, respecti!, flori /n cazul
pensiunilor agroturistice, /n funcDie de caracteristicile constructi!e, dotCrile >i calitatea
ser!iciilor pe care le oferC. 3n pensiunile agroturistice, turitilor li se oferC masa preparatC
din produse naturale, preponderent din gospodCria proprie sau de la producCtori autorizaDi
de pe plan local iar gazdele se ocupC direct de primirea turitilor i de programul acestora
pe tot parcursul se1urului, pe care /l petrec la pensiune.
3n cadrul pensiunilor agroturistice se desfC>oarC cel puDin o acti!itate legatC de
agriculturC, creterea animalelor, culti!area a diferite tipuri de plante, li!ezi de pomi
fructiferi sau se desfaoarC o acti!itate mesteugareascC, cu un atelier de lucru din care
rezulta diferite articole de artizanat. $cti!itatile /n cauzC trebuie sC se desfCoare /n mod
continuu sau, /n funcie de specific i sezonalitate, sC aibC caracter de repetabilitate.
3n cazul /n care spaDiile pentru prepararea >i ser!irea mesei sunt destinate >i pentru
consumatori din afarC iar numCrul locurilor la mese este mai mare dec0t al celor de
cazare, dar nu mai mic de &A de locuri la mese, spaiile /n cauzC se clasificC ca unitCDi de
alimentaDie publicC, potri!it normelor specifice elaborate de Ministerul 3ntreprinderilor
Mici i Mi1locii, Comer, ;urism i Profesii #iberale conform anexei nr. @.
introducerea obligati!itCii pentru conducCtorii de pensiuni turistice de a absol!i
un curs de pregCtire profesionalC9
eliminarea categoriei de .(otel pentru tineret+ care se suprapunea cu cea de
.(ostel+9
eliminarea categoriilor di!erse de cabane, cum ar fi de !0nCtoare, de pescuit i
introducerea unei singure categorii .cabane turistice+, cu condiii specifice pentru acele
cabane care oferC ser!icii /n cadrul turismului de !0nCtoare i pescuit9
introducerea declaraiei pe proprie rCspundere a administratorului pentru
/ndeplinirea obligaiilor de a asigura cu personal calificat structura de primire turisticC9
actualizarea generalC a criteriilor de clasificare obligatorii i opionaleE punctate
pentru toate structurile de primire turistice9
eliminarea 6c(iDei pri!ind amplasarea >i adresa unitCDii, pe care agentul economic
trebuia sC o depunC cu detalii pri!ind poziionarea camerelor, paturilor din apartament,
spaiilor de alimentaie.
De la data /n care operatorul economic a /naintat documentaia /n !ederea
calsificCrii, poate pune /n funcDiune pe propria rCspundere structura de primire turisticC
respecti!C la numCrul de stele (flori solicitat, urm0nd ca la primirea efecti!C a
certificatului de clasificare sC />i continue acti!itatea la categoria /nscrisC /n certificatul de
clasificare obDinut. Punerea /n funcDiune este condiDionatC de deDinerea autorizaDiilor
legale: sanitarC, sanitar2!eterinarC >i de mediu, dupC caz, pentru fiecare structurC de
primire turisticC ce face obiectul clasificCrii sau a declaraDiei pe propria rCspundere
inregistratC la *egistrul Comertului cu pri!ire la /ndeplinirea condiDiilor de funcDionare
pre!Czute de legislaDia specificC /n domeniul sanitar, sanitar2!eterinar >i protecDiei
mediului, conform #egii nr. FGBE@AA&, cu modificCrile si completarile ulterioare, precum
>i de deDinerea autorizaDiei pri!ind pre!enirea si stingerea incendiilor.
3n *om0nia sunt autorizate sC funcioneze urmCtoarele unitCile turistice cu funcDiuni de
cazare, clasificate pe stele sau flori:
H. (oteluri de G, &, F, @, H stele9
@. (oteluri2apartament de G, &, F, @ stele9
F. moteluri de F, @, H stele9.
&. (osteluri de F , @ si H stele
G. !ile de G, &, F, @, H stele9
I. bungaloJuri de F, @, H stele9
K. cabane turistice de F, @, H stele9
B. campinguri, sate de !acanDC, popasuri turistice, cCsute tip camping, de &,F, @, H stele
HA. pensiuni turistice si pensiuni agroturistice de G, &, F, @, H steleEflori9
HH. apartamente sau camere de /nc(iriat de F, @, H stele9
H@. structuri de primire cu funcDiuni de cazare pe na!e flu!iale >i maritime de G, &, F, @,
H stele.
: altC pre!edere o constituie obligaia agenilor economici ca /n spaDiile de cazare,
precum >i /n grupurile sanitare (cu excepDia LC exterioare sC asigure /n sezonul rece o
temperaturC minimC de HK grade C >i /n sezonul cald de maxim @G grade C.
Coninutul integral al actului normati! a fost publicat /n Monitorul :ficial al *om0niei,
Partea ), nr FIB bis din HB mai @AAK sau poate fi gasit pe portalul
2. /tudiu de ca$: 'o(ard Jo&nson Grand )la$a
$cest proiect />i propune sa analizeze programul de marketing al lansarii (otelului
5oJard Mo(nson 'rand Plaza /n Nucure>ti.
2.* 4storicul &otelului
Po!estea (otelului 5oJard Mo(nson este una dintre acele po!esti americane de succes,
care, in acest caz a inceput cu un mic magazin de ing(etata din Massac(usetts. IG de ani
in urma, Dl. Mo(nson a creat o "reteta secreta" de ing(etata delicioasa de !anilie O
ciocolata, care in scurt timp a de!enit renumita.
Prin urmare, tinand cont de succesul ing(etatei misterioase, toti au considerat firesc
procesul rapid de extindere a acti!itatii D2lui. Mo(nson. Mai departe, Dl. Mo(nson a a!ut
ideea de a !inde in sistem de franciza conceptul sau de magazin de ing(etata,
conditionand noile magazine care preluau franciza sa mentina aceleasi standarde de
calitate. Prin urmare, Dl. Mo(nson este cunoscut ca fiind unul dintre pionierii conceptului
de franciza. Dumnealui a fost unul dintre putinii care au stiut sa faca !isele sa de!ina
realitate, in!estind in acti!itatile sale multa energie, talent si creati!itate. Este considerat
un pionier si in alte ser!icii din industria alimentatiei publice si un ade!arat ino!ator in
industria ospitalitatii pentru ca a implementat standarde inalte de calitate, ade!arate
!alori si nu in ultimul rand o atmosfera placuta si ser!icii obiecti! orientate catre
bunastarea clientului.
6unt destule momente importante in istoria (otelului 5oJard Mo(nson si este clar ca
acum acesta este bine cunoscut in industria ospitalitatii ca unul dintre cele mai faimoase
(oteluri din intreaga lume unde "te simti ca acasa"P
)n HBFG 5oJard Mo(nson desc(idea primele restaurante in sistem de franciza.
)n HBG& existau de1a &AA de restaurante 5oJard Mo(nson in F@ de state.
)n HBGB 5oJard Mo(nson si fiul sau se decideau sa intre in industria ospitalitatii
construind motelurile 5oJard Mo(nson in !ecinatatea autostrazilor.
)n HBBI 5oJard Mo(nson de!enea membru al Corporatiei Cendant iar (otelurile erau
!iitorul pentru 5oJard Mo(nson )nternational, mottoul fiind M$) M$*E si M$) N%4P
)ar Dl. 5oJard Mo(nson si fiul sau au fundamentat aceasta realitate.
)n prezent, cele peste GAA de (oteluri s2au extins in peste H& state, cum ar fi: 6%$, Marea
Nritanie, Canada, "ranta, 'ermania, Maponia, C(ina, "ilipine, $ustralia, 4oua Qeelanda,
)srael, $rgentina, Columbia, *epublica Dominicana, Ecuador, 'uatemala, Mexic,
?enzuela, )ndia, )ordan, Malta etc. Peste @ milioane de persoane au fost oaspetii
(otelurilor 5oJard Mo(nson in @AAF.
2., )R1F4> DE ACT4V4TATE
:biectul de acti!itate al societatii asa cum este stipulat in statut, completat prin
certificarea inscrierii de mentiuni la *egistrul Comertului cuprinde urmatoarele domenii:
2 acti!itati integrale de turism, in statiunea 6inaia si in zonele limitrofe (cazare,
alimentatie, agrement, rezer!ari, etc.
2 desfacere marfuri
2 reclama si publicitate
2 organizarea si comercializarea programelor de excursii, odi(na si tratament
balnear, in tara si in strainatate
2 acti!itate de import 2 export
2 transport turistic, transport marfa
2 operatiuni !alutare
$cti!itatea desfasurata pana in prezent consta in:
2 prestatii turistice (cazare, alimentatie, contractare ser!icii, etc.
2 comert.
2.2 MED4U> 4;TER; A> '1TE>U>U4
$: 6tructurile de cazare si alimentatie publica se materializeaza in dotari specifice unei
statiuni montane, si anume:
a Comples (otelier si de alimentatie publica 5o!ard Mo(nson clasificat cu categoria de
confort trei stele.
$!anta1ului comparati! legat de confort i se adauga cel legat de amplasarea dosebit de
fa!orabila, in parcul statiunii atenuandu2se astfel din efectele negati!e determinate de
traficul si animatia specifice centrului orasului.
5otelul dispune de @RG de locuri de cazare in camere de H, @, F paturi sau in apartamente
dotate cu telefon, radio si tele!izor.
Compexul (otelier mai include:
2 restaurant
2 bar de zi
2 sala de conferinte
2 sala de tratati!e
2 club disco
2 magazin
2 g(iseu de sc(imb !alutar
2 parcare
)n cadrul restaurantului, barului de zi si discotecii, complexul (otelier cuprinde @KA de
locuri de alimentatie.
*ezulta deci ca (otelul dispune de ma1oritatea dotarilor functionale necesare, mentinute si
puse in !aloare de lucrarile de modernizare efectuate recent.
b Complex (otelier "Caraiman", situat in imediata !ecinatate a (otelului , in parcul
orasului, clasificat la categoria confort doua stele si a!and o capacitate de H&@ de locuri,
dispuse in IH de camere.
c ?ile (R in circuitul turistic @ aflate in administrare directa.
#ocurile de cazare in !ile sunt distribuite dupa cum urmeaza:
S ?ila "Cocora" categoria & stele: H& locuri in & apartamente si @ camere
S ?ila "$riesul" categoria o stea: FB locuri in @A camere
?ila "Cocora" este clasificata la cetegoria de confort cea mai ridicata dintre unitatile de
cazare romanesti.
)n afara de structurile de alimentatie integrate in complexele (oteliere (restaurante, baruri,
club2disco, mai amintim restaurantul "6elect" (in locatie de gestiune toate contribuind
pe langa menirea lor principala de asigurare a unui ser!iciu de baza (masa, la aspectul de
agrementare al ser!iciului turistic.

N: 6tructuri de agrement
$ctiunile de agrement, distractie, petrecere a timpului liber sau alte ser!icii suplimentare
au ca suport fie baza materiala a societatii spatii de alimentatie publica cu rol important
si in agrementare (bar, discoteca, cofetarie, terase, restaurant, fie a altor societati de
acelasi profil din statiune sau a administratiei orasului.
De fapt, acti!itatile de agrement specifice se bazeaza mai putin pe componenta antropica,
deci baza te(noco2materiala creata special in acest sens.
Practic, oferta de agrement a societatii .5o!ard Mo(nson+ se situeaza peste nota
dominanta a ofertei turistice romanesti, si anume ponderea foarte mica a ser!iciilor
suplimentare si a aincasarilor din prestarea acestor ser!icii (H2FT din incasarile totale ca
medie pe tara, mai ales datorita actiunilor tip reuniuni, congrese, etc.

C: 6tructuri de tratament
4ea!and un profil de statiune de tratament societatea nu dispune de o baza materiala in
acest sens9 turistii clienti ai societatii .5o!ard Mo(nson+ pot beneficia insa de ser!iciile de
cura si tratament prestate la Policlinica Nalneara "Paltinis".
2.3 RE/UR/E UMA;E
6tructura organizatorica ierar(ica si functionala a societatii este conform organigramei.
Conducerea societatii se realizeaza prin urmatoarele structuri de putere si decizie:
S Consiliul de $dministratie, compus din G administratori alesi de $dunarea
'enerala, pe o perioada de & ani. $cesta se intruneste cel putin o data pe luna si ori de
cate ori este necesar pentru a analiza si decizii pri!ind problemele importante ale
societatii.
S $dunarea 'enerala a $ctionarilor
S Comitetul director, compus din: director general, director ad1unct si director
economic, asigura conducerea operati!a a societatii in limitele obiectului de acti!itate si a
imputernicirilor date de Consiliul de $dministratie. )n plus, elaboreaza regulamente de
functionare, propune drepturi si obligatii pentru personalul salariat, prezinta in consiliul
de administratie rapoarte de acti!itate, et.
S Comisia de cenzori, aleasa de $dunarea 'enerala si are misiunea de a controla
gestiunea societatii.
Metoda de conducere practicata la ni!elul retelei de unitati este conducerea prin
obiecti!e.
:rganizarea generala a societatii este astfel stabilita incat sa permita fiecarui salariat sa
cunoasca cu precizie definirea acti!itatii din societate, ni!elul de responsabilitate si de
decizie.
:rganizarea poate fi caracterizata prin:
S specializare functionala
S ni!el minim de formalizare
S executarea puterii se face descentralizat.
De asemenea, se pot constata urmatoarele aspecte:
S sistemul organizatoric este cunoscut la toate ni!elurile sale
S responsabilitatile si obiecti!ele sunt clar definite, precizate si cunoscute pe toate
ni!elurile
S sistemul de comunicatie intre !erigi este eficient in cadrul domeniului de
administrare directa
S posturile sunt ocupate de persoane competente
S numarul de ni!ele de decizie este minim.

Personalul
4umarul mediu scriptic al personalului a ainregistrat o e!olutie descrescatoare de la F@I
persoane in HBBH la @KG persoane in HBBG si la @RK persoane in HBBK. Dintre acestea,
structura pe categorii este urmatoarea:
2 administrati!: H@T U F@ persoane
2 ;E6$: HAT U @I persoane
2 (otel: FAT U KA persoane
2 turism: HT U F persoane
2 alte categorii: IT U HK persoane
2 alimentatie: &AT U HAK persoane

$nalizand raportul dintre numarul de personal si capacitatea de cazare si alimentatie se
obser!a urmatoarele:
2 la (otel, proportia este de H salariatE H,@ camere
2 la alimentatie, proportia este de H salariatE H,FG mese
2 la ni!elul intregului complex, proportia este de Hsalariat operati!E @,H locuri (sau KA
lucratoriE HAA camere
Proportiile rezultate exprima concordanta dintre categoria de incadrare F stele si
incadrarea cu perosnal a complexului.
6tructura personalului in functie de pregatire este urmatoarea:
2 studii superioare: R,K T
2 studii medii: FH,@ T
2 scoala generala sau profesionala: R@ T.
6tructura in functie de !arsta este:
2 @A2FA ani: HF,& T
2 FA2&G ani: G&,B T
2 &G2GG ani: @&,B T
2 peste GG ani: R,K T.
6e obser!a deci ca predomina personalul tanar si cu experienta, intre FA2&G ani (GG T.
6tructura pe sexe se reprezinta astfel:
2 femei: KG T U @@K
2 barbati: HG T U &A

6tructura dupa sex
6istemul de remunerare este flexibil, asigurand corespondenta intre salarii si
performantele realizate.
Pe langa performante, un alt creiteriu la salarizare este !ec(imea. ?ec(imea medie in
acti!itate de @G de ani este garantia experientei dar si expresie a imobilismului.
)nsa, prin modul de calcul si ni!elul realizat salariul nu reprezinta deocamdata o parg(ie
importanta a politici de moti!are si antrenare.
2.5 RE/UR/E F4;A;C4ARE
Pentru a analiza situatia societatii si e!olutia acesteia sub aspectul structurii financiare si
al rentabilitatii, se pleaca de la bilantul contabil, contul de rezultate si datele din e!identa
financiar2contabila si de gestiune. Pe aceasta baza rezulta urmatoarele subcapitole:

$: $naliza structurii bilantului
N: $naliza fluxurilor generale
C: $naliza randamentului de utilizare

$: $4$#)Q$ N)#$4;%#%)
%rmarind dinamica acti!ului total se constata o e!olutie diferita a celor doua elemente de
acti! (acti!ele circulante si acti!ele imobilizate. $stfel, se remarca e!olutia ascendenta a
acti!elor circulante in paralel cu reducerea !alorii acti!elor imobilizate, fapt ce a
determinat aparitia unor modificari structurale importante in componenta acti!ului total
in sensul cresterii gradului de flexibilitate financiara prin sporirea ponderii
componentelor cu un grad mai ridicat de lic(iditate.
a *ata imobilizarilor a inregistrat o e!olutie descrescatoare. ;endinta este de scadere
sub ni!elul de KAT (BKT in anul HBB&, BRT in HBBG, BHT in HBBR, KGT in HBBI, KFT in
primele R luni ale anului HBBK.
?alorile inregistrate denota urmatoarele:
S situatia specifica a societatilor romanesti de turism care sunt detinatoare de baza
materiala si operatoare ale acesteia, a!and astfel un patrimoniu materializat preponderent
in acti!e imobilizate de natura cladirilor si obiectelor de in!entar2dotari9
S rolul important 1ucat de factorul te(nic in cadrul factorilor de productie a societatii.
"iind o societate din domeniul turismului constructiile propriuzise sunt semnificati!e prin
posibilitatile pe care le ofera pentru performante in domeniul calitatii, producti!itatii,
elementele c(eie fiind totusi, elementele intangibile: amplasament, dotari, calitatea
ser!iciilor, renume, deoarece ele potenteaza baza materiala.
)n aceste conditii se apreciaza ca ni!elul imobilizarilor este corespunzator sub aspectul
specificului acti!itatii si nu prezinta riscuri semnificati!e, asigurand posibilitatea de
utilizare (cazare la un ni!el acceptabil in conditiile specifice pietei actuale.
b Ponderea stocurilor prezinta o tendinta descrescatoare (de la A,&BT la G,HGT.
$ceasta tendinta este data in special de cresterea stocurilor de materiale, dar si a
stocurilor de marfuri, ca urmare a dez!oltarii acti!itatii de alimentatie publica.
)ndicatorul numar de rotatii al acti!ului arata o imbunatatire (de la A,AB rotatii in HBB& la
A,A&B rotatii in anul HBBI. $cesta se afla sub puternica influenta a gradului de utilizare a
capacitatilor dar si a impactului acti!elor aflate in afara exploatarii. )n literatura de
specialitate se apreciaza in cadrul unitatilor cu acest profil ca un numar de rotaii sub @
reflecta o organizare necorespunzatoare9 intre @ si & o situatie satisfacatoare iar peste &
refelecta o situatie buna din perspecti!a randamentul utilizarii patrimoniului.
c Ponderea creantelor a inregistrat o e!olutie ascendenta coreland e!olutia creantelor
cu cea a !eniturilor, se constata urmatoarele:
;abel nr. H
4;D4CAT1R VE;4TUR4 CREA;TE
HBB&2HBBG H&H,K T HK@,HT
HBBG2HBBR H&A,KT HG@T
HBBR2HBBI @AH,BT @@B,GT

E!olutia creantelor a determinat o crestere a necesarului de fond de rulment, ne!oie care
a fost acoperita prin cresterea duratei de ac(itare a obligatiilor.
Durata de incasare a creantelor a crescut in mod constant, a1ungand la RG zile, comparati!
cu &A zile in HBB&, situatie considerata nefa!orabila, care genereaza o crestere a
circuitului bani2marfa2bani.
Cresterea duratei de rotatie a stocurilor cumulata cu dinamica !itezei de incasare a
creantelor angreneaza o reducere a gradului de lic(iditate a acti!elor circulante.
d 4i!elul obligatiilor curente este in crestere de la circa @T in HBB& la HR,&T in iunie
HBBK.
e 4i!elul creditelor bancare nu implica riscuri, societatea apeland la credite pe termen
scurt in proportii nesemnificati!e. Ponderea imprumuturilor in totalul obligatiilor atainge
!aloarea maxima in anul curent, cand a atins @,&GT. "inantarea acti!itatilor se face in
mare masura prin capitalul propriu al intreprinderii la care se adauga sursele atrase in
finantarea exploatarii precum si creditul bancar.
2.6 MED4U> E?TER;. >1CU> /1C4ETAT44 @ '10ARD J1';/1;@ /.A. 4;
1FERTA /TAT4U;44

6tatiunea ofera &AA& locuri de cazare in (oteluri, !ile, pensiuni si cabane, fata de &@@K
locuri in anul HBB&, dispuse in acelasi tipuri de unitati. Diminuarea numarului de locuri
cu GT se datoreaza sc(imbarii destinatiei unor acti!itati turistice, prin !anzarea sau
transferarea lor unor persoane fizice sau 1uridice, prin cedarea altora fostilor proprietari
(este cazul !ilelor nationalizate sau prin dezafectarea unor spatii de primire considerate
ca necorespunzatoare sub aspectul gradului de confort.
Daca ne referim la structura pe tipuri de unitati (;abel nr. H, in statiunea 6inaia
predomina (otelurile, cu @&RI locuri (R@T, urmate de !ile cu HFIA locuri (FFT si de
celelalte forme de cazare: pensiuni si cabane cu HRI locuri (GT.
Ca numar de unitati, !ilele detin ponderea cea mai mare cu IG unitati (KHT, urmate de
(oteluri cu HF unitati (H&T, cabane si pensiuni cu G unitati (GT. 6tructurile turistice de
primire din 6inaia pe societati si tipuri de unitati sunt ilustrate in tabelul nr. @.
)n ceea ce pri!este gradul de confort, pe primul loc se situeaza spatiile de cazare de @
stele (GHT, concentrate mai ales in (oteluri. 'radul de confort ma1oritar, de H stea si @
stele reflecta starea actuala a bazei de primire, apreciata la ni!el mediu.
6patiile de primire cotate la & stele reprezinta KT din totalul capacitatii lde primire din
statiunea 6inaia si sunt concentrate in (oteluri si !ile (H@T cu @KR locuri.
2.7 C1;CURE;TA
Principalii concurenti ai 5oJard Mo(nson sunt alte societati prestatoare de ser!icii
turistice din statiunile 6inaia, Predeal si Nusteni, si anume:
2 M$*$ )4?E6; 6$, asociata cu firma de renume international 5:#)D$V )44
2 )4;E*4$;):4$# 6$ 6)4$)$
2 M:4;$4$ 6$
2 :*)Q:4; 6$ din P*EDE$#.
:ferta de ser!icii de cazare si alimentatie publica a concurentei este similara la
categoriile @ si F stele (exceptie facand (otelul de & stele M$*$, inscris sub numele
unui lant (otelier international renumit in ceeace pri!este calitatea deosebita a
ser!iciilor. Complexul (otelier M$*$ a intrat in functiune in anul HBBG si constituie un
important concurent pentru segmentul de clientela cu exigente ridicate. Cu acest complex
societatea "5:L$*D M:546:4 " se afla in raporturi de concurenta indirecta datorita
clasificarii inferioare a (otelurilor P$#$CE si C$*$)M$4.
Naza materiala a concurentilor este insa constituita din structuri de cazare si alimentatie
publica cu un grad mai ridicat de uzura, a!and in !edere ca nu toate au beneficiat de
reparatii capitale in ultimii ani.
6e remarca o baza concurentiala cu un potential inca neprecizat, in special pentru sectorul
!ile, reprezentata de sectorul pri!at. 6e estimeaza o posibila crestere a gradului de
organizare a ofertei particulare din zona prina actiunile unor firme pri!ate mici cu
acti!itatile de turism dar fara baza proprie de cazare. Estimarea se bazeaza atat pe
constructiile noi aparute in zona cat si pe numarul mare de capacitati potentiale de cazare
reno!ate in ultima perioada.
2.8 )4ATA DE DE/FACERE. C>4E;T44
6egmentul de piata caruia i se adreseaza oferta de ser!icii a 5:L$*D M:546:4 este
foarte larg cuprinzand atat cererea de ser!icii de cazare, alimentatie publica si agrement a
clientilor persoane particulare (direct sau prin agentii de turism, cat si aceea de ser!icii
turistice corespunzatoare de reuniuni, simpozioane, congrese, etc. Pot fi mentionate in
acest ultim caz congresele de Cardiologie si :ftalmologie, Conferinta 4ationala a
)nginerilor de )nstalatii, Conferinta 4ationala a Muristilor din *omania, intruniri ale
"ederatiilor *omane de "otbal, Nridge si 'o, simpozioane ale organizatiei P5$*E si ale
"undatiei "5ans 6iedel". $ceasta forma speciala de turism reuneste un procent ridicat din
totalul turistilor ce au beneficiat de ser!iciile 5:L$*D M:546:4.
2.9 )R1DU/U> TUR4/T4C /4 1FERTA /1C4ETAT44
6ocietatea "5oJard Mo(nson" 6$ este indi!idualizata de obiectul sau de acti!itate, si
anume prestarea de ser!icii turistice, mai exact comercializarea unui produs turistic care
se inscrie in oferta turistica montana a *omaniei.
Comercializata intr2o maniera integrata pana in HBBH oferta statiunii 6inaia a fost
organizata apoi spre comercializare prin di!izarea societatii comerciale pe actiuni pentru
turism in sase societati comerciale. %na dintre acestea este 6C " 5oJard Mo(nson " 6$,
care actioneaza in prezent pe piata turistica, oferind produsul turistic descris in
continuare.
Produsul turistic constituie un tot unitar alcatuit din factori naturali, ser!icii, comoditate
si elemente de baza materiala, toate acestea determinind aspectele de eterogenitate si
complexitate ale ofertei turistice.
6pecificitatea produsului turistic comparati! cu produsele clasice, necesita analizarea sa
in structura, cu diferentierea componentei naturale de cea antropica, te(nico2materiala.
Cele doua elemente se conditioneaza si se sustin reciproc, constituind elemente de
atracti!itate pentru un complex integrat, !alorificat ca atare.
Componenta naturala (relief, peisa1e spectaculoase, conditii meteorologice fa!orabile,
lipsa temperaturilor excesi!e, componentele floristice si faunistice, compozitia aerului,
etc., indi!idualizeaza oferta turistica a statiunii 6inaia, parte integranta a produsului
turistic consacrat sub denumirea "?alea Pra(o!ei" si implicit indi!idualizeaza si oferta
societatii 5oJard Mo(nson.
Cu toata di!ersitatea peisagistica, zona formeaza o unitate de exploatare turistica relati!
omogena.
Cadrul natural este !ariat, cuprinzand Muntii Nucegi, #eaota, Ciucas2Qanoaga, care detin
un potential turistic deosebit de !ariat si atracti!, permit practicarea mai multor forme de
turism.
6tatiunea 6inaia beneficiaza de un climat de culoar intramontan, cu o temperatura medie
anuala de circa R>C si cu zapezi abundente iarna, din decembrie pana in aprilie, grosimea
stratului de zapada fiind, in medie, de &Acm. 6tatiunea beneficiaza de un bioclimat tonic,
stimulant, caracterizat printr2o presiune atmosferica relati! 1oasa, aer curat, lipsit de praf
si alergeni, bogat in radiatii ultra!iolete si cu o ionizare accentuata a atmosferei.
Componenta antropica se concentreaza mai ales pe baza te(nico2materiala si se
concretizeaza in structuri de cazare si alimentatie publica si structuri de agrement.
6tructurile de cazare si alimentatie publica se materializeaza in dotari specifice unei
statiuni montane.
a Complexul (otelier " 5oJard Mo(nson " are in componenta urmatoarele unitati:
2 5:;E# 5oJard Mo(nson, C$;E':*)$ WWW
2 5:;E# 5oJard Mo(nson, C$;E':*)$ WW
2 C$Q)4: 5oJard Mo(nson
5otelul 5oJard Mo(nson pune la dispozitia turistilor:
2 @&I locuri dispuse in GK camere single, I@ camere duble, I camere triple, H@
apartamente.
2 restaurant: @&R locuri
2 bar de zi: GA locuri
2 bar de noapte: GA locuri
2 discoteca
2 minicazino
2 terase orientate spre parcul orasului: HAA locuri
2 sala de conferinte: KA locuri
2 sala de tratati!e: @G locuri
2 birou de turism
2 g(iseu de sc(imb !alutar
2 minimagazine
2 salon frizerie2coafura
2 parcare
6er!icii oferite:
2 ;?, cablu
2 telefon in fiecare camera
2 frigider
2 room ser!ice
2 pastrarea obiectelor de !aloare
2 comisioane di!erse
2 ser!icii (oteliere specifice
2 toate cartile de credit sunt acceptate
5otelul dispune deci de ma1oritatea dotarilor functionale necesare, mentinute sie puse in
!aloare de lucrarile de modernizare efectuate recent.
b Complexul (otelier "C$*$)M$4", aflat in imediata !ecinatate a restaurantului
5oJard Mo(nson, in parcul orasului, reprezinta oferta complementara a cererii cu putere
mai redusa de cumparare. El are o capacitate de cazare de HFA locuri, dispuse in IH
camere. De asemenea, el include:
2 restaurante: HKA locuri
2 salon: HKA locuri
2 terase de !ara: HAA locuri
2 bar de zi: @A locuri
2 salon de tratati!e: @A locuri
2 sala de conferinte: HAA locuri
3.10 TARIFELE PRACTICATE DE HOWARD JOHNSON SI DISTRIBUTIA PRODUSULUI
TURISTIC
;arifele practicate de 5oJard Mo(nson sunt in conformitate cu normele legale in !igoare
:rdinul Ministrului ;urismului nr. BREGDecHBBG care stabileste tarifele maximale admise
a fi practicate de unitatile de cazare romanesti.
De asemenea politica tarifara mai are la baza :M; nr. HREHI )anuarie HBBI si :M; nr.
HEHH )anuarie @AAH.
$mbele acte normati!e lasa la latitudinea centrului economic politica tarifara, inclusi!
facilitati, scutiri de tarife pentru anumite categorii de turisti, ca de exemplu: ziaristi si
anga1ati mass2media, salariati din turism, pensionari, ele!i, studenti, in functie de gradul
de ocupare al structurii turistice de primire, de sezon si de alte criterii. :M; nr H aduce o
noutate, in sensul ca obliga la tarife unice.
6e pot aminti, de asemenea, ca norme legale ce sunt a!ute in !edere, 5'* nr @IRE@@
februarie @AAH, 5'* nr &@FE@G aprilie @AAH, 5'* nr. FAREK martie @AAH. 5otararea
'u!ernului *omaniei nr @IR pre!ede decontarea ser!iciilor in lei pentru turistii straini cu
cota de ;?$ A, iar 5'* nr. &@F pre!ede ca decontarea se poate face si in !aluta in
conformitate cu pre!ederile regulamentului !alutar.
5'* nr. FAREK martie @AAH precizeaza ca detinatorii de structuri de primire turistica !or
practica tarife de cazare nediscriminatorii si unice pentru turistii romani si straini.
Pentru fundamentarea tarifelor se au in !edere: costurile, obtinerea unui profit, structura
turistilor (romani sau straini, perioada de sezonalitate (extrasezon, sezon intermediar si
sezon de !arf, pre!ederile Nugetului de ?enituri si C(eltuieli.
6ezonalitatea este apana1ul agentului economic, iar pentru turismul international este
adaptata pietelor pe care este lansat produsul turistic respecti!.
;oate aceste elemente coordonate duc la stabilirea efecti!a a tarifelor si preturilor.
)n ceea ce pri!este distributia produsului turistic, pentru largirea sferei potentialilor
turisti, in cadrul societatii nu s2au mai inc(eiat contracte de prestari ser!icii deact cu un
numar restrans de firme: una pentru turism international (:4; C$*P$;) N%C%*E6;),
si un contract pentru turism intern cu 6C 5:*:6C:P 6*#.
$ceste contracte au fost incepute cu G, respecti! @ ani in urma, si concretizate an de an
prin protocoale de acord. 62au conceput de asemenea, "Minute de colaborare":
2 Minuta de colaborare pentru turism international organizat
2 Minuta de colaborare pentru turism intern organizat
S Minuta de colaborare pentru turism international se intocmeste pentru o perioada de
H an9 in cadrul societatii cea in !igoare este cea din @A decembrie @AA pana in HB
decembrie @AAH. Ea a fost lansata pentru @AAH incepand cu iulie @AAA, tocmai pentru a
creea posibilitatea turoperatorilor de a le prezenta pe pietele externe, lansarea a!and loc si
cu ocazia participarilor la ;argurile de ;urism consacrate: #ondra (noiembrie anual,
Paris (februarie anual, Nerlin (martie, targ anual. Pentru contractarea externa, .(oJard
Mo(nson" prefera colaborarea prin tour operatori, diminuand astfel riscurile de neincasare
a ser!iciilor efectuate.
Minuta de colaborare pentru turism international organizat opereaza in cazul turistilor
straini sositi organizat, indi!idual sau in grup, pe baza aran1amentelor beneficiarilor
ser!iciilor acordate de 6C " 5oJard Mo(nson". Ea se transmite beneficiarului,, care dupa
completare, semnare si parafare se retransmite la 6C "" 5oJard Mo(nson, numai astfel
fiind !alabila in relatiile dintre agentii economici si prestatorul de ser!icii. Minuta de
colaborare pentru turism international opereaza in cazul agentiilor de turism licentiate in
conformitate cu reglementarile in !igoare emise de $utoritatea 4ationala pentru turism.
Ea pre!ede urmatoarele:
H. Colaborarea pentru turism international organizat, pe baza de comenzi,
emise cu minim I zile inainte de inceperea se1urului.
@. Decomandarea ser!iciilor se !a face cu minim G zile inainte de inceperea
se1urului.
F. 6er!iciile !or putea fi oferite numai dupa confirmarea scrisa a prestatorului
in limita locurilor disponibile.
&. Pac(etul de ser!icii cuprinde: cazare si masa.
Este obligatoriu de !alorificat intregul pac(et de ser!icii, intr2una din !ariantele:
2 cazare si pensiune completa
2 cazare si demipensiune
2 cazare si mic de1un
Excuderea ser!iciului de masa atrage dupa sine neonorarea de catre prestator a ser!iciului
de cazare.
Prestatorul accepta ca ser!icii partiale numai ser!iciile de masa pentru turisti indi!iduali
sau in grup aflati in tranzit.
6er!iciile de masa se !or acorda astfel:
2 pentru turisti indi!iduali: pe baza de tic(et2legitimatieU masa in cont U la toate
restaurantele din cadrul " 5oJard Mo(nson+, prin comenzi catre receptiile (otelurilor,
comenzi care in acest caz !or cuprinde si ser!iciile de cazare9
2 pentru turisti in grup prin comenzi catre restaurantele (otelurilor respecti!e
G. Preturile de decontare si perioadele practicarii lor sunt:
$. @A Decembrie @AAA 2 @K Decembrie @AAA si
AF )anuarie @AAH 2 @A ianuarie @AAH
a cazare 2 exclusi! mic de1un:
4 CONCLUZII SI PROPUNERI
$nalizand structura circulatiei turistice, se remarca urmatoarele tendinte inregistrate in
cererea interna turistica:
S Diminuarea cererii turistice interne, situatie generata in principal de scaderea puterii
de cumparare a populatiei si necorelarea ni!elului tarifelor practicate cu calitatea
ser!iciilor prestate.
S Cresterea ponderii solicitarilor pentru excursii externe, tendinta determinata de
inlesnirile acordate de statul roman dupa HBKB (desc(iderea granitelor tarii, facilitarea
obtinerii pasapoartelor si !alutei.
S Cresterea cererii pentru turismul de Jeek2end.
S 6caderea duratei medii a se1urului.
;endintele inregistrate in cererea turistilor straini sunt:
S 6caderea cererii turistice internationale datorita instabilitatii politice, calitatii
ser!iciilor turistice oferite, nedi!ersificarii programelor turistice.
S 6porirea semnificati!a a incasarilor !alutare pe ziEturist ca urmare a cresterii
turismului pe cont propriu, indeosebi a celei de afaceri.
$lte cauze care au influentat cererea turistica interna si internationala:
S ?alorificarea necorespunzatoare a resurselor turistice
S Carente in adaptabilitatea ofertei turistice la cererea turistica interna si
internationala.
S )nexistenta unui cadru adec!at de promo!are a produselor turistice pe piata turistica
internationala.
$cti!itatea turistica a fost influentata negati! de o serie de factori obiecti!i si con1ucturali
printre care:
S )nfluente de natura economica: scaderea !eniturilor reala ale populatiei,
amplificarea inflatiei si soma1ului.
S )nfluente de natura financiara: practicarea unor dobanzi bancare mari, lipsa
capitalului !alutar la banci, lipsa fondurilor pentru publicitate si promo!are externa.
S )nfluente de natura socio2demografica: modificari in modelele comportamentale ale
populatiei, existenta unor mentalitati depasite ale populatiei in ceea ce pri!este
necesitatea si modalitatile de practicare a turismului.
S )nfluente de natura politica: lipsa unor acorduri turistice multilaterale cu tari
emitatoare de turisti, instabilitatea politica si economica ce au dus la degradarea imaginii
*omaniei in lume.
S "actori legislati!i: absenta unor facilitati clare si stimulati!e la toate ni!elele (turist,
agentii de !oia1, turoperatori, prestatori de ser!icii, aplicarea unor masuri legislati!e fara
protectia sociala reala a turistilor.
S )nfluenet de natura ecologica: amplasarea neadec!ata a unor unitati economice
poluante in unele zone sau de2a lungul traseelor turistice, amena1area necorespunzatoare
sau lipsa amena1arilor de !izitare a zonelor si obiecti!elor turistice, insuficienta sau uzura
dotarilor antipoluante, educatia ecologica deficitara a populatiei.
$bordarea de marketing a acti!itatilor turistice ridica o serie de probleme conceptuale
determinate de insusi continutul acesteia. Desfasurarea in conditii de inalta eficienta a
acti!itatii intreprinderii turistice presupune ca actiuniel acesteia sa se sincronizeze atat la
ni!el microeconomic, cat si macroeconomic.
Daca in sezon sincronizarile intre diferiti prestatori de ser!icii afecteaza calitatea
ser!iciilor prestate de fiecare in parte, fiind resimtite in primul rand de acestia, in
extrasezon nesincronizarile pot descura1a cererea, impicatiile fiind resimtite de toti
prestatorii.
$bordarea de marketing a acti!itatii turistice presupune directionarea eforturilor catre
obiecti!e precise, inscrierea masurilor adoptate in strategii 1udiciar alese, generale si
partiale, pe termen lung si pe inter!ale scurte, alcatuind impreuna un tot unitar coerent.
%n obiecti! de maxima generalitate pentru o intreprindere de turism este reprezentat de
atenuarea sezonalitatii.
%n asemenea obiecti! include obiecti!e partiale urmate prin intermediul ser!iciilor de
cazare 2 cresterea gradului de ocupare in extrasezon prin sporirea numarului de turisti,
extinderea duratei medii a se1urului, combinarea acestor cai, cat si prin intermediul
ser!iciilor de masa 2 cresterea incasarilor pe loc la masa realizate prin sporirea atat a
numarului de consumatori, cat si a incasarilor medii pe o zi, situatie similara intalnita si
in cadrul ser!iciilor de agrement.
)n cadrul turismului montan, obiectul il formeaza cresterea gradului de ocupare si a
incasarilor in sezonul de iarna si prelungirea celor doua sezoane caracteristice. $tingerea
obiecti!elor stabilite necesita utilizarea unor strategii corespunzatoare.
)n aceste conditii, nici o firma turistica nu se poate limita la !alorificarea unui singur
produs turistic. Managementul firmelor se preocupa pentru pregatirea din timp si a altor
oferte de produse turistice inconditiile sezonalitatii dintre care unele sunt destinate
lansarii succesi!e pe piata urmarind ca altele sa fie lansate la momentul oportun. $stfel,
in conditiile economice actuale, caracterizate prin scaderea puterii de cumparare a
populatiei si implicit printr2o diminuare a coeficientului de utilizare a capacitatilor
turistice, societatea comerciala si2a propus urmatoarele obiecti!e pe termen scurt:
S fidelizarea clientelei actuale: acest obiecti! realizandu2se prin prestarea unor
ser!icii de calitate la preturi competiti!e
S imbunatatirea imaginii firmei printr2o campanie de publicitate corespunzatoare
S prestarea unor ser!icii de calitate, pentru aceasta firma propunandu2si sa initieze
cursuri de calificare si perfectionare profesionala a personalului anga1at
S atragerea de noi clienti, !izand in mod special atragerea intensa a populatiei de
!arsta a treia prin crearea unui produs adec!at acestui segment prin organizarea de serate,
intalniri, plimbari in aer liber, produs turistic ce !a a!ea un pret fix (ca sa nu ofere
surprize neplacute, dar "atragator".
Pentru aceasta au fost luate in calcul elementele componente ale produsului turistic
pornind de la factorii naturali (asezare geografica, clima, relief, factori generali ai
existentei umane (ospitalitate, infrastructura generala (transport, comunicatii, pana la
ec(ipamentul turistic (capacitate de cazare, alimentatie, agrement, transport turistic,
inclusi! factorul uman reprezentat de munca !ie a lucratorilor din turism.
Pentru e!olutia acti!itatii societatii 5oJard pe urmatori ani se pot emite urmatoarele
ipoteze si estimari:
S cresterea !olumului !eniturilor din cazare cu IT in @AAH fata de @AAA pe baza
actualizarii tarifelor la ni!elul actual cresterii gradului de ocupare si considerarea tuturor
unitatilor in operare directa si cu F2GT in anii urmatori pe baza cresterii gradului de
ocupare si imbunatatirii structurii !eniturilor
S se pre!izioneaza o crestere a tarifelor la (otelul 5oJard de @T anual, pentru a
mentine gradul de ocupare pe baza imbunatatirii si di!ersificarii ser!iciilor
S scaderea ponderii !eniturilor din alimentatie si cresterea ponderii !eniturilor din
ser!icii suplimentare9
S cresterea !eniturilor din alimentatie publica, in special de la !ile printr2o ec(ipare
corespunzatoare9
S e!olutia constanta a ponderii c(eltuielilor directe in !enituri pentru cazare si pentru
ser!icii suplimentare
S scaderea ponderii c(eltuielilor in !enituri pentru alimentatie publica (cu @2FT9
S cresterea c(eltuielilor de marketing si !anzari9
S realizarea unei mar1e brute (rezultate dupa scaderea c(eltuielilor directe in limitele
&RT2&KT care este specifica domeniului si gradului de confort intr2o exploatare normala.

5. 4>41GRAF4E
*-Balaure V. (coord.) "Marketing in alimentatia publica si turism", ASE, Bucurest, !"#
2)nternet