Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 4

PASARILE VADUVE
Sunt pasari africane si paraziteaza specii din tribul Estrildini.
Parazitism inseamna inlocuirea puilor gazda cu puii lor care sunt
foarte asemanatori. Mai mult decat atat masculul puilor vaduve
imita cantecul speciei gazda distragandui atentia femelei de la cuib.
Pe perimetrul nord american cel mai cunoscut parazit de cuib
este Molothrus ater care inlocuieste un ou din ponta pasarii gazda.
Ecloziunea puilor parazit are loc mai devreme astfel incat puiul
este favorizat la hranire. Experimental s-au folosit machete de oua
ale acestui parazit modificandu-le forma , marimea si culoarea in
vederea intelegerii mecanismului gazda-parazit.
S-a constatat ca exista specii acceptoare care accepta chiar
inlocuirea intregi ponte daca ouale sunt identice ca marime cu cele
ale gazdei dar si specii intolerante care resping ouale straine din
cuib chiar si atunci cand acestea sunt identice cu cele proprii. Au
fost formulate 4 ipoteze pentru a explica existenta speciilor
acceptuare si a celor intolerante urmarind criteriile taxonomice,
nimetismul oualelor, costul parazitismului pentru gazda si calitatea
de gazda noua pentru speciile acceptuare. ercetarile din natura nu
au confirmat nici una din ipoteze. Se presupune ca probabil prin
aparitia unor mutatii care transforma gazdele acceptuare in specii
intolerante pe parcursul a !"-#"" de ani se dezvolta un
comportament de respingere a oualelor straine.

PA$A%&'&SM() &*'$ASPE&+&
Este mai rar, intalnindu-se la speciile care cuibaresc in cuiburi
sapate in pamant, pe sol, mai ales la cele coloniale. ,intre speciile
care clocesc ponte in care cel putin un ou depus de o femela
congenera straina de cuplu, amintim Ex- gasca calugarita .Branta
leucopsa/,gainusa de balta . Gallinula chloropus/.
E)0%&(*EA P(&)0$ )A PASA$&
Este procesul de iesire a puilor din ou in urma incubatiei.
,urata intre aparitia primei fisuri in coa1a oului si iesirea puilor din
ou este cuprinsa intre #2 h la specii de ochiul boului si 4# h la
prepelita .Colinus virginianus/. Ecloziunea puilor dintr-o ponta
poate fi sincrona cand puii ies concomitent din toate ouale sau
asincrona cand puii ies pe rand din oua.
Ecloziunea sincrona- caracteristica puilor nidifugi. Ei pot
parasi cuibul imediat, avand corpul acoperit cu puf si fiind capabili
sa fuga. &esirea concomitenta a puilor din oua este posibila datorita
comunicarii sonore dintre pui pe parcursul ultimelor zile de
incubatie. Ex- la flamingi se manifesta ecloziunea sincrona la nivel
de colonie. )a numeroase pasari acvatice si semiacvatice puii
raman in cuib de la cateva ore pana la cateva zile desi sunt
nidifugi.
Ecloziunea asincrona este caracteristica puilor nidicoli
care petrec un interval de timp in cuib initial fiind golasi, cu ochii
lipiti sau inchisi si incapabili sa se deplaseze sau sa-si mentina
constanta temperatura corporala. Puii care parasesc primii oul sunt
favorizati la hranire si cresc mai repede avand sanse mai mari de
supravietuire. )a acvila de munte ponta este alcatuita din doua oua,
iar primul pui iese din ou cu !-4 zile inaintea celui de-al doilea. )a
pinguinul motat puiul mai mic are sanse de supravietuire doar daca
iese din ou mai devreme. ei mai precoci pui din lumea pasarilor
sunt puii pasarilor de gunoi care pot zbura dupa cateva ore de la
ecloziune. &n schimb puii albatrosului calator, raman in cuib !3" de
zile.

4$(PE)E E0)04&E ,E PASA$&

,in punct de vedere ecologic pasarile pot fi clasificate in
functie de habitatele preferate sau in functie de hrana consumata.
&n functie de habitatele populate pasarile pot fi clasificate
astfel-
+orestiere traiesc in permanent sau temporar in padure avand un
regim de hrana variat. ele omnivore au ciocul robust dar cu
varf ascutit astfel incat pot rupe fructele dar si insectele.
Ma1oritatea speciilor insectivore au cioc subtire si lung.

$E4&M() '$0+&
Pasarile sunt animale cu un metabolism bazal foarte ridicat
de aceea necesarul de hrana este foarte mare. Ma1oritatea pasarilor
au 2-5 mese pe zi. ,oar pasarile rapitoare si mai ales cele diurne
pot rezista unor perioade lungi de inanitie. Putine specii de pasari
au regim trofic strict specific. Ex- vulturii- necrofagi si pescarelul
albastru .Alcedo atthis/- strict ihtiofag.
,e regula, pasarile prezinta un regim trofic de baza .hrana
obisnuita/, un regim trofic ocazional .hrana consumata pe langa6
in absenta celei obisnuite/ si unul e necesitate .disponibila/.
Pitigoii- pasari insectivore, ocazional consuma seminte
oleaginoase7 in timpul iernii consuma grasimi animale.
odalbul .Haliaetus Albicilla/- ihtiofag, dar poate vana
iepuri, iar in caz de necesitate consuma cadavrele pasarilor
abandonate sau inghetate.
&n functie de regimul trofic de baza pasarile pot fi grupate-
-arnivore- cele care se hranesc cu animale vii si cadavre
-8egetariene- hranire de origine vegetariana si animala
-0mnivore- hrana de origine vegetala si animala
Prin pozitia in lanturile trofice pasarile 1oaca roluri
deosebite in cadrul ecosistemelor servind adeseori si interesele
omului.
Speciile vegetariene si cele omnivore asigura raspandirea
unor specii de plante si uneori polenizarea.
Speciile carnivore- factori de selectie naturala, parazite
lor fiind de obicei animale bolnave sau docile.
Ma1oritatea rapitoarelor diurne si nocturne consuma
rozatoare care aduc pre1udicii insemnate recoltelor agricole.
0 cucuvea captureaza aproximativ #""" de soareci pe
an. &ntr-o vara un soarece consuma #-5 9g de cereale astfel
incat o cucuvea asigura prote1area a unei tone de cereale pe an.
Pasarile insectivore vaneaza o cantitate uriasa de
insecte inclusiv unele care produc pagube in silvicultura si
agricultura.

:$A*A P(&)0$
,e multe ori difera de cea a adultilor avand un continut
lipidic si proteic mai mare. *umeroase specii hranesc puii cu
diferite secretii. Ex- columbiformele secreta laptele de
porumbel. amestec de secretie esofagiana si hrana partial
digerata/ 7 pinguinii imperiali folosesc o secretie esofagiana care
are 5"; proteine si <"; lipide.
+lamingii folosesc o secretie digestiva ce contine glucoza,
albumina si lipide7 iar pelicanii o pasta regurgitata de peste digerat.
hiar si speciile granivore hranesc puii cu o hrana preponderent
animala.
8rabiile- granivore -dar in cazul puilor doar <#; din hrana
este de origine vegetala.
Exista specii care fac provizii de hrana chiar daca de cele
mai multe ori acestea sunt abandonate,ex- sfranciocii,)anius sp
infig insecte, soparle, soareci in tepii unor plante. 4aita si alunarul
ca si pitigoii aduna seminte in scorburi, iar unele rapitoare
nocturne fac depozite de soareci in scorburi.

&n functie de habitate- grupele ecologice
Pasarile forestiere- traisc permanent6 temporat in padure.
$egimul de hrana este variat, forma si dimensiunea ciocului fiind
corelate cu regimul trofic. ele mai multe sunt paseriforme,
insectivore, vegetariene. ,e asemenea, pasarile reprezentative
sunt- columbiformele, ciocanitorile dar si unele specii de
galiforme. Ma1oritatea cuibaresc in arbori si tufisuri folosind
scorburi sau impletind cuiburi din ierburi. 4aliniformele dar si
caprimulgul cuibaresc pe sol.
Pasarile semiacvatice- populeaza zonele umede cu ape putin
adanci si mlastinoase. Ma1oritatea au colorit criptic. Au regim
trofic carnivor. &n general picioarele sunt lungi de tip
semipalmat sau cu degete lungi. ele mai multe au ciocul lung
cu adaptari pentru procurarea hranei. ele care cuibaresc in
vegetatie deasa au corpul puternic comprimat lateral. . starcii/.
Ma1oritatea cuibaresc pe sol intre ierburi dar starcii, egretele,
berzele cuibaresc pe stuf sau pe suporturi inalte.
Pasarile acvatice- populeaza mediul acvatic si au corpul ovoid
adeseori comprimat dorso-ventral. Pena1ul este compact si des
facilitand aterizarea si plon1area in apa. 4landa uropigiana
foarte dezvoltata7 sunt carnivore 6 omnivore dar cele mai multe
anseriforme sunt vegetale. uibaresc in interiorul stufarisurilor,
pe plante plutitoare, pe malul sau in arbori.
Pasarile marine isi fac cuib pe sol. Ma1oritatea sunt bune
zburatoare si excelente inotatoare insa unele se deplaseaza greu
pe uscat.
Pasarile de stepa si zonele desertice populeaza zone aride si
semiaride - unele bune alergatoare, cu gat si picioare lungi,
nude facilitand pierderea caldurii. Altele sunt foarte bune
zburatoare cu picioarele scurte acoperite cu pene pana la baza
ghearelor. uibaresc pe sol si sunt omnivore.
Pasarile adaptate la biotopuri speciale = pasari atropofile6
sinantrope7 cuibaresc in spatiile verzi sau pe cladiri din
localitati. vrabii, gugustiucul, randunica, lastunul de casa/ plus
pasari terestro- acvatice, care cuibaresc la marginea apelor si
isi procura hrana din apa.mierla de apa sau pescarelul
albastru/.
Pasarile rapitoare- nu sunt strict legate de un habitat7 spatiul
antropic pana pe stancariile montane. Ma1oritatea sunt
zburatoare excelente si realizeaza zbor planat. &n timpul
atacului pentru capturarea prazii pot atinge viteze
impresionante .soimii-<"" 9m6h/. $egimul trofic = strict
carnivor. ,egetele picioarelor anterioare puternice si mobile
avand ghiare ascutite. iocul are falca superioara incovoiata,
iar marginile foarte taioase. Simturile sunt foarte bine
dezvoltate. Amena1eaza cuiburi voluminoase, iar puii sunt
nidicoli si raman multa vreme in cuib.