Sunteți pe pagina 1din 8

Lecia 1

Hardware, software i tehnologia informatiei (TI)


"Modul cum culegi, administrezi si folosesti informatia fac din tine un cstigtor sau un nfrnt n
viat, n aceast manier dramatic sintetizeaz Bill Gates rolul tehnologiei si informatiei.
Este tot mai evident faptul c n prezent eistenta fiecrui individ n parte, ca si a ntregii societti
n ansam!lul ei, capt un ritm din ce n ce mai alert, devine tot mai marcat de necesitatea cunoasterii
rapide, complete si corecte a realittii ncon"urtoare, pentru ca luarea deciziilor s fie fcut ferm,
oportun si competent. #ceasta duce, inevita!il, la cresterea volumului de informatii ce tre!uie analizat,
de unde o diminuare a operativittii n actiune.
$in punct de vedere structural, pornind de la diferentierea modulelor fizice si logice, calculatorul
electronic %el nsusi un sistem informatic& are dou componente'
hardware, %pe scurt hard&' ansam!lul elementelor fizice si tehnice cu a"utorul crora
datele se pot culege, verifica, transmite, stoca si prelucra, suporturile de memorare a
datelor precum si echipamentele de redare a rezultatelor ( reprezint componentele ce
pot fi practic atinse)
software, %pe scurt soft&' ansam!lul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaz
functionarea corect si eficient a elementelor hard) eist su! form de , concepte si
sim!oluri, nu are su!stant.
*ehnologia informatiei %*+& reprezint normele si procedeele de colectare, memorare,
transmitere si prelucrare a datelor, n vederea o!tinerii rezultatelor scontate, cu a"utorul
calculatorului electronic.
Structura unui calculator personal
$in punct de vedere functional, hard,are(ul unui calculator este format din'
Unitatea Central de Prelucrare %-./& sau procesorul, ce este compus din'
/nitatea de -omand si -ontrol %/--& si /nitatea #ritmetic si 0ogic %/#0&)
/nitatea de memorie intern %/M& formata din memoria ROM si memoria RAM)
/nitatea de memorie etern1
2istemul de +ntrare3+esire %2 +34&, care este alctuit din'
a& $ispozitive periferice de intrare %$. 3+&)
!& $ispozitive periferice de iesire %$. 34&)
c& +nterfete)
d& $ispozitive periferice de intrare ( iesire
e& Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informatiilor si
instructiunilor.
Observaii:
Unitatea Central de Prelucrare CPU!, sau procesorul, ce este compus din'
Unitatea de Comand si Control UCC& primeste instructiunile de la memorie, le
interpreteaz si, corespunztor, emite comenzi ctre /#0, respectiv comenzi de transfer
ctre 2 +34 si memoria etern.
1
Unitatea Aritmetic si "o#ic %/#0& are rolul de a eecuta operatii aritmetice si logice
cu date furnizate de memorie si de a depune n memorie rezultatul o!tinut.
/nitatea central de prelucrare %/-.& mai este numit si -entral .rocessing /nit %-./&. 2e
afl n interiorul carcasei calculatorului montat pe placa de !az %main!oard sau mother!oard&.
#ceasta este placa principal dintr(un calculator.
$intre functiile procesorului pot fi amintite'
eecut instructiuni individuale pentru programe si controleaz operatiile efectuate de
alte componente ale computerului)
realizeaz calculele si operatiile logice)
5iecare microprocesor este alctuit din mai multe micromodule interconectate prin intermediul unor ci
de comunicatie numite magistrale interne, pe care circul date sau instructiuni, a cror vitez de
deplasare depinde de doi factori'
ltimea ( numrul !enzilor de circulatie) deoarece pe fiecare !and circul un !it, se
poate vor!i despre ltimi convena!ile %de 6, 78, 9:, 8; sau 7:6 de !iti transmisi n
paralel&)
frecventa de tact ( numrul de pasi de lucru %tacturi&pe care poate s i fac procesorul n
fiecare secund) se msoar n megahertzi %M<z&, iar mai nou, n gigahertzi %G<z&.
-uvntul procesorului%se eprim1 in !i=i&
*ipul procesorului%>68, >8;&
Memoria intern
Este compus1 din'
Memoria ROM %?ead 4nl@ Memor@& ( nu si pierde continutul la oprirea calculatorului, nu
poate fi "scris" de ctre utilizator %este inscriptionat de ctre productor cu a"utorul
unei aparaturi speciale&, este de capacitate redus %pn la :MB& si este folosit
pentru stocarea informatiilor despre hard,are%$%O&'ul,care este esential la pornirea calculatorului&)
Memoria RAM Random Access Memor(! ( este o memorie volatil %se pierde la
oprirea calculatorului&, poate fi att citit ct si modificat si este folosit pentru stocarea programelor si
datelor, fiind considerat principala memorie de lucru a calculatorului)
Este format, n general, dintr(un sistem de circuite integrate alctuite, n principal, dintr(un
numr mare de celule de memorie, fiecare celul fiind un circuit care poate stoca un bit de informatie.
%Bit de la !inar@ digit ( cea mai mic unitatea de informatie reprezenta!il ntr(un calculator) poate lua
doar valorile 4 si 7&.
Memoria intern este )ona de stocare temporar a datelor ntr(un calculator. *ermenul
memorie este folosit pentru a desemna cipurile reale capa!ile s pstreze datele.
$eoarece calculatorul recunoaste numai dou stri, datele supuse prelucrrii sunt transformate n
siruri de cifre 4 si 7, indiferent n care dintre cele dou tipuri de memorie, ?#M sau ?4M se afl.
$it'ul %!inar@ digit ( cifr !inar& reprezint cea mai mic unitate de date ce poate fi reprezentat
si prelucrat de ctre calculator.
$(te'ul sau octet reprezint1 o succesiune de * biti, fiind cea mai mic unitate de date ce poate
fi reprezentat si adresat de ctre memoria unui sistem de calcul.
$eoarece datele reprezentate n memorie ocup o succesiune de !@tes, acestea sunt eprimate
n multiplii unui !@te astfel'
+b(te$!,*bii
+ -ilob(te -$! , +./0 b(tes /+. b(tes!1
+ me#ab(te M$! , +./0 -b(tes /+. -$!1
+ #i#ab(te2$! , +./0 Mb(tes /+. M$!1
2
+ terrab(te3$! , +./0 2b(tes /+. 2$!1
+ petab(teP$! , +./0 3b(tes /+.3$!1
+ e4ab(te5$! , +./0 Pb(tes /+. P$!1
Memoria e!terna
#re rolul de a p1stra programele Ai datele unui calculator, perioade lungi de timp, dup1 nchiderea
acestuia. .rincipalele dispozitive de memorie etern1 sunt' 6ard dis-'ul677!, C7'ROM, 8lopp(
dis-877!, 797'ROM, memorie flashstic-!.
6ard dis- 677! ( disc magnetic pe care se pot stoca date ntr(un calculator. 2unt superioare
celorlalte suporturi de pstrare a informatiilor din punct de vedere al vitezei de lucru si a capacittii %n
general mai mult de 6B G!&. 0a nivel fizic, sunt organizate ca zone circulare concentrice numite piste,
fiecare mprtite la rndul lor n cte 7: arce numite sectoare.
Caracteristicile tehnice care determin viteza unui hard disC sunt'
timpul de acces la date ( timpul necesar pentru accesul la un sector %6D pn la 8D ms&) cu ct
viteza de rotatie este mai mare, cu att accesarea datelor se realizeaz mai rapid)
viteza de transmisie a datelor ( cantitatea de informatii citite ntr(o secund.
Eum1rul de rota=ii pe minut al platanelor
<ard disC(ul etern este un hard disC care poate fi detasat de la calculator fr a necesita
desfacerea acestuia, el fiind conectat la calculator prin interfa=a /2B.
C7'ROM %-ompact $isc ?ead 4nl@ Memor@&( tip de disc optic ce permite stocarea unei mari
cantitti de date %peste 8BB MB&. $atele se inscriptioneaz cu un aparat special si nu mai pot fi sterse
sau modificate.
$in punctul de vedere al posi!ilittii de imprimare sunt dou categorii'
-$(? ( imprima!ile o singur dat)
-$(?F(imprima!ile de mai multe ori.
797'ul %n englez1 $igital Gideo $isc sau $igital Gersatile $isc& este un mediu de stocare optic
care vine ca succesor al -$(ului, cu o capacitate de aproape H ori mai mare, ns1 cu un mod diferit de
scriere a informaIiei pe disc.
$in punctul de vedere al posi!ilittii de imprimare sunt dou categorii'
$G$(? (, $G$(?J imprima!ile o singur dat)
$G$(?F(imprima!ile de mai multe ori.
$G$(?#M este un $G$ n care se pot Kterge Ki copia fiKiere direct din interfaIa sistemului de
operare fara sa fie necesare programe specializate de scriere.
$G$($0 au capacitate du!l1%de 6,D GB&
Memoria flash este o memorie electronic1, de calculator %sau alt aparat&, nevolatil1 %n care
datele persist1 Ki f1r1 alimentare cu energie electric1&, Ki care la nevoie poate fi Ktears1 Ki reprogramat1
%renc1rcat1 cu date&. "5lash" mai desemneaz1 Ki tehnologia folosit1 la fa!ricarea memoriilor de acest
tip.
8lopp( dis- %discheta&( disc magnetic flei!il, porta!il, cu timp de acces mare si capacitate
mic. 2e folosesc tot mai putin, datele nu se pot pstra timp ndelungat n sigurant. .oate memora n
general 7,;; M! de informatii. .entru a putea lucra cu discheta aceasta va tre!ui initial formatat. %$e
o!icei, atunci cnd cumprati o dischet aceasta este formatat&.
5ormatarea unei dischete este necesar pentru ca discheta respectiv s fie compati!il cu
sistemul de operare folosit. .rin formatare, sistemul de operare sterge toate informatiile legate de
gestiunea suportului, testeaz si eventual marcheaz zonele defecte.
3
$atorit capacittii mari de stocare, -$(urile sunt cele mai !une medii de stocare pentru
aplicatiile multimedia%grafic, video, animatie si sunet&.
*ermenul de multimedia desemneaz o metod de prezentare a informatiei pe un computer,
folosind mai multe metode' tet, imagine grafica, sunet, imagine video etc
Memoria cache este un mecanism de stocare de mare vitez. .oate fi sau o sectiune rezervat
din memoria principal, sau un dispozitiv independent%hard(disc, unitate cd sau dvd&. /neori este
ncorporat n arhitectura microprocesorului %de eemplu la calculatoarele .entium&.
Sistemul de Intrare "Iesire (S I"#)
Este alctuit din'
dispo)itive periferice de intrare %$. 3+& ( tastatur, mouse, "o@sticC, microfon, scanner,
camer video,touchpad)
dispo)itive periferice de iesire 7P :O! ( monitor, imprimant, !oe.
%nterfaele ( componente ce asigur o coneiune ntre dou elemente pentru a putea
lucra mpreun. +nterfetele pot fi de mai multe tipuri'
paralele ( transmit simultan 6 !iti %un !@te&) folosit n special pentru conectarea
imprimantei
seriale ( interfete universale, n care !itii unui !@te se transmit pe rnd, unul
cte unul) la aceasta se pot conecta modemul sau un alt calculator. > /2B %/niversal
2erial Bus& ( permit conectarea oricror periferice.
.laca video
.laca de re=ea
.laca de sunet
Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informatiilor si instructiunilor (
dispozitive ce asigur functionarea ntregului ansam!lu, sta!ilind legtura functional
ntre componente. 2unt sisteme de conductoare de semnal care transport o anumit
cantitate de date mai repede sau mai ncet, n functie de ltimea magistralei
$ispo%iti&ele de intrare
.rin intermediul dispozitivelor de intrare, utilizatorul introduce informatii n calculator. .rintre cele
mai cunoscute sunt'
3astatura ( reprezint unul dintre perifericele standard, este cel mai utilizat, fiind principalul
dispozitiv cu a"utorul cruia se introduc datele n calculator si este inclus n cadrul minim de dotare al
unui calculator. -u a"utorul acesteia se pot introduce n calculator diferite informatii' date, programe,
comenzi, tete.
-uprinde cinci categorii de taste' taste de introducere tet %alfanumerice&, taste numerice, taste
de deplasare a cursorului%de editare&, taste functionale, taste speciale. .entru tastaturile mai noi
eist chiar si taste de navigare pe +nternet, taste multimedia.
Mouse(ul ( dispozitiv de intrare , parte integrant a interfetei grafice, care controleaz
miscarea cursorului %pointer& pe un ecran de afisare. Este de dimensiune redus, poate fi deplasat pe
o suprafat rigid si plat, contine cel putin un !uton cu utilizri diferite, n functie de programul care
tre!uie eecutat, n particular, mouse(ul este important pentru interfata grafic spre utilizator, deoarece
optiunile si o!iectele se pot puncta si apoi se eecut un clic cu !utonul mouse(ului. #stfel de aplicatii
sunt deseori numite point(and(clic. Mouse(ul este de asemenea folositor pentru programele grafice care
permit folosirea sa ca pe stilou, creion sau pensul.
4
Eist : tipuri de !az pentru mouse'
mecanic ( are o !il metalic sau de cauciuc ce se poate roti n toate directiile mutnd
corespunztor indicatorul pe ecran, sensul de miscare fiind detectat prin senzorii ncorporati)
optic ( pentru detectarea miscrii se foloseste un laser) deplasarea se face utiliznd o
suprafata special, dotat cu o gril. #cest tip de mouse rspunde mai rapid si mai precis dect cele
mecanice.
3rac-ball %!ila rulant&( dispozitiv de intrare ce poate fi considerat un mouse asezat pe spate'
mutarea cursorului se poate face prin rotirea !ilei cu a"utorul degetelor sau palmelor. $e o!icei eist de
la unul la trei !utoane plasate lng !il. .ermite indicarea, selectarea, inserarea si este folosit ntr(o
+nterfat Grafic cu /tilizatorul %G/+&.
#vanta"ul principal fat de mouse este acela c nu necesit o suprafat de lucru, putnd fi asezat
oriunde. $eseori este folosit n locul unui mouse pe un computer porta!il %laptop&.
3ouchpad ( este o mic suprafat sensi!il la atingere, folosit ca dispozitiv de punctare pe
unele calculatoare porta!ile. $eplasarea pointer(ului pe ecran se face prin mutarea degetului peste pad.
&canner ( dispozitiv care poate citi tetul sau ilustratiile tiprite pe hrtie si transform
informatiile ntr(o form pe care calculatorul o poate folosi. /n scanner functioneaz prin digitizarea unei
imagini, adic prin mprtirea sa ntr(o gril de puncte si reprezentarea fiecrui punct prin B sau 7, n
raport de culoarea punctului, al! sau negru.
;o(stic- ( manet care se misc n toate directiile controlnd deplasarea pointerului. Este
similar unui mouse, cu deose!irea c la mouse miscarea cursorului nceteaz odat cu deplasarea, pe
cnd la "o@sticC cursorul continu s se deplaseze n directia n care este ndreptat "o@sticC, ncetnd cu
revenirea la pozitia initial. Este folosit mai ales pentru "ocurile pe calculator.
"i#ht pen %creion luminos& ( dispozitiv asemntor unui mouse, care foloseste un detector
sensi!il la lumin pentru selectarea o!iectelor de pe un ecran de afisare prin punctarea direct.
Microfon ( folosit pentru a nregistra diverse sunete pe calculator, conectat la placa de sunet.
Este utilizat n telefonia prin +nternet si la introducerea ver!al a comenzilor.
$ispo%iti&e de iesire
Etragerea datelor se face prin utilizarea unor dispozitive de iesire, specializate, care pot
prezenta rezultatele ntr(o form inteligi!il, pe suport de hrtie sau acustic, agreat de !eneficiar.
Monitorul este dispozitivul standard de iesire.
-onstructiv, eist monitor'
cu tu! catodic ( cel mai folosit tip de monitor, desi ocup mult spatiu. +maginea se
formeaz similar cu aceea de pe ecranul televizorului, si anume pe suprafata unui tu! cu raze catodice.
cu cristale lichide %0-$ ( 0iLuid -r@stal $ispla@& ( au ecrane ce utilizeaz dou straturi
de material polarizat, cu o solutie de cristale lichide ntre ele care, la trecerea unui curent electric, se
aseaz astfel nct s opreasc trecerea luminii.
*5*%Thin Film Transistor& sunt cele mai raspndite pentru computerele noi.
Calitatea unui monitor este determinat de'
a& mrime ( dimensiunea diagonalei, msurat n toii %7 tol M :,D; cm&)
!& rezolutie ( msurat n pieli%puncte de imagine&) cu ct rezolutia este mai mare, cu att creste
calitatea)
c& frecventa ( msurat n <ertz, arat de cte ori pe secund se genereaz pe ecran o nou
imagine, deci o rezolutie crescut nseamn o calitate crescut)
d& aspectul ergonomic ( se refer la calitatea de radiatii emise de ctre calculator, cunoscndu(
se faptul c lucrul timp ndelungat la calculator provoac disconfort ocular.
5
%mprimant ( dispozitiv care afiseaz pe hrtie tete sau ilustratii, n functie de tehnologia de
tiprire utilizat, imprimantele pot fi'
cu pini sau matriciale ( crearea caracterelor se face din alturarea unor puncte
separate, o!tinute prin lovirea pinilor %ace mici& cu o !and tusat. Este necesar o hrtie special, este
ieftin, deose!it de zgomotoas si pe cale de disparitie,
cu <et de cerneal ( caracterele sunt formate din puncte o!tinute prin stropire cu
cerneal prin duze speciale. 2e foloseste hrtie de scris normal, are cost mediu si este mai putin
zgomotoas. -alitatea imaginii depinde, n afar de calitatea hrtiei, de rezolutie %numr de puncte pe
inch, msurat n dpiMdots per inch&, viteza de lucru %n pagini3minut& si de capacitatea de colorare)
laser ( foloseste aceeasi tehnologie ca si copiatoarele' pentru imprimare utilizeaz
toner si hrtie norme3. Eecut cele mai !une lucrri, dar datorit pretului destul de ridicat %mai ales
cele color&, sunt mai putin folosite.
Eist diferite caracteristici ale imprimantelor. -ele mai importante sunt'
-alitatea imprimrii sau rezolutia imprimantei, eprimat prin numrul de puncte tiprite pe un
inch)
Giteza ( eprimat prin numrul de caractere tiprite pe secund sau . ' numrul de pagini
tiprite pe minut)
Modalitatea de alimentare cu hrtie)
Modul de conectare%/2B sau paralele&
Ngomotul din momentul tipririi, se msoar n deci!eli.
.lotter(ul %trasatorul& ( dispozitiv special pentru trasarea pe hrtie a unor planuri
si desene tehnice, n functie de comenzile unui calculator, folosind o penit.
Boe %difuzoarele& ( sunt folosite ca dispozitive de iesire pentru sunet. 2unt legate la placa de
sunet.
$ispo%iti&e de intrare"iesire
Modem(ul ( dispozitiv care permite calculatorului s transmit date prin liniile telefonice.
+nformatiile prelucrate de calculator sunt stocate digital, n timp ce informatiile transmise prin liniile
telefonice sunt transmise su! form de unde analogice. Modem(ul face conversia datelor dintr(o form
n alta.
3ouch screen ( tip de ecran de afisare, acoperit de o folie transparent sensi!il la atingere,
punctarea elementelor de pe ecran fcndu(se cu degetele. #cest aspect poate fi considerat ca un
avanta" %interfat natural&, dar si dezavanta", punctarea cu acuratete fiind imposi!il.
Tipuri de calculatoare
a& Microcalculatoare sau calculatoare personale %.ersonal -omputer ( .-&. #cestea au cunoscut
cea mai rapid dezvoltare si diversificare odat cu aparitia chip(ului %cip& ( circuit integrat o!tinut prin
ncapsularea a milioane de tranzistoare ntr(un nvelis ceramic, pe o singur pastil de siliciu.
!& Minicalculatoare au fost create pentru eecutarea unor functii specializate' aplicatii multi(
utilizator, masini cu control numeric, automatizri industriale, transmisii de date ntre sisteme dispersate
geografic. Ele sunt calculatoare de dimensiuni medii, compuse din module structurale cu functii precise,
sunt usor de instalat si utilizat, se pot conecta la reteaua electric fr restrictii. #u putere si capacitate
6
de stocare mai mare, /-. comple, 2istemul de intrare3iesire foarte dezvoltat n sensul comunicrii prin
retea de periferice n sistem multiutilizator.
c& Calculatoarele =mainfraime= constituie o categorie aparte, situat ntre supercalculatoare si
minicalculatoare, opernd cu viteze ridicate si administrnd un volum foarte mare de date. #u
procesorul foarte comple, volum mare de stocare n $M, 2 +34 comple, orientat pe gestionare de statii
de lucru, permit acces multiutilizator %pot suporta sute si chiar mii de utilizatori simultan&.
-alculatoarele "mainframe" necesit instalatii speciale si proceduri de mentinere n functiune,
neputnd fi cuplate direct la reteaua de nalt tensiune, de aceea au costuri foarte ridicate. Ele
functioneaz, de regul, fr ntrerupere, ceea ce presupune accesul controlat la date si un sistem de
protectie adecvat. 2e utilizeaz n spitale, !nci, etc.
d& &upercalculatoarele sunt cele mai puternice, complee si scumpe sisteme electronice de
calcul, care pot eecuta peste 7 !ilion de instructiuni pe secund. #u procesorul format dintr(un numr
mare de microprocesoare %de ordinul miilor&, sunt proiectate pentru calcul paralel, au costuri si
performante foarte ridicate. 2unt utilizate n domenii care necesit prelucrarea comple a datelor, cum
ar fi' reactoare nucleare, proiectarea aeronavelor, seismologie, meteo, etc.
Observaii:
0und n considerare particularittile unui calculator personal %.-&, din punct de vedere a mrimii
%fizice sau ca si capacitate de memorare&, vitez de lucru, costuri, utilizri specifice, se poate spune c
eist mai multe tipuri de calculatoare si anume' $esCtop, *o,er, 0aptop, .alm .-.
7es-top ( calculatorul de tip clasic, la care monitorul este asezat n general pe carcasa unittii
centrale ce se afl pe !irou.
3ower ( acel calculator la care carcasa unittii centrale este mai ngust dar mai nalt dect la
desCtop si este asezat lng monitor sau, de cele mai multe ori, su! mas.
"aptop %note!ooC& ( calculator usor de transportat, construit pentru a fi folosit n afara !iroului %de
eemplu n tren&, avnd o surs independent de alimentare %!aterii sau acumulatoare&. #u
componente usoare si mici, de eemplu afisa"ul cu cristale lichide, tastatur si nlocuitor de mouse.
Palm PC %.almtop, <andhold sau 4rganizer& ( se utilizeaz ca !loc notes, agend telefonic,
calculator de !uzunar, calendar, etc. 5acilitti' posi!ilitatea transferului de date prin .-,
recunoasterea scrisului de mn, accesarea +nternet(ului. $atorit dimensiunilor reduse %ct o palm&,
procesarea tetelor este destul de dificil.
P7A %.ersonal $igital #ssistant& ( asistent digital personal' dispozitiv de dimensiuni foarte mici,
poate fi purtat n mn, com!in facilitti de calcul, telefon3fa cu cele de retea) sunt pen!ased (
folosesc un stilou special n locul tastaturii, pot deci recunoaste scrisul de mn %unele recunosc si
voceaO&. #u preturi mari si aplicatii limitate.
'erformanta calculatorului(
2tructura unui calculator presupune eistenta componentelor hard si soft, deci performantele n
functionarea sa sunt date de cele o!tinute de fiecare dintre acestea. -tiva factori de ordin tehnic, care
pot influenta performantele computerului'
Giteza procesorului)
$imensiunea memoriei ?#M)
$imensiunea <ard(disC(ului)
$imensiunea memoriei cache)
Giteza de transmitere a datelor pe magistrala de date
7
8