Referat kinetoprofilaxir

Echilibrarea corpului, a centrului su de greutate este o problem de biomecanic

deosebit de delicat. Poziia ortostatic nu are o stabilizare strict pasiv, ea se
realizeaz printr-un consum energetic sporit cu 22% fa de metabolismul de repaus.
In poziia ortostatic corpul este din punct de vedere biomecanic intr-un echilibru
instabil (adic CGG se afl deasupra planului de sprijin), el nu st perfect imobil.
Pentru a menine poziia, necesitile biomecanice cer meninerea proieciei CGG1 in
interiorul poligonului de susinere. Astfel se realizeaz o serie continu de mici
oscilaii ale corpului in toate direciile, cu ritm si amplitudine variate. Aceasta se
realizeaz prin intrarea in aciune a unui ansamblu de reflexe, in principal cel miotatic
determinand contracia a numeroase grupe musculare. Experienele efectuate au
demonstrat c la indivizii normali deplasrile antero-posterioare sunt mai puin ample
decat cele laterale; c suprafaa de expansiune a deplasrilor depinde de varst. Intre
23-38 de ani, suprafaa medie este de 29mm2 iar intre 51-74 ani ea este de 45mm2. La
78-80% din indivizi, proiecia CGG se situeaz mai la dreapta si mai inapoia centrului
poligonului de susinere. Se constat c sprijinul in ortostatism nu este simetric
Se constat c sprijinul in ortostatism nu este simetric ci
preferenial pe MI drept care poate fi denumit MI predominant pilier. Un alt fapt
consatat prin posturografie este c, dac individul examinat inchide ochii,
amplitudinea deplasrilor creste mult, sistemele senzitivo-motorii de reglare fiind
private de importanta contribuie a impresiilor vizuale.
Tehnici paraclinice de analiz a posturii - Platforma stabilomeric permite
analizarea oscilaiilor posturale ale individului in ortostatism in diverse situaii: cu
ochii deschisi-ochii inchisi de exemplu, si astfel de a avea o idee asupra echilibrului si
asupra sistemului su postural. El permite studierea in timp a variaiilor poziiei
centrului de presiune. Traseul astfel obinut va sta la baza analizei diferiilor
parametrii.
1Privit in plan sagital
Centrele de greutate ale diverselor segmente ale corpului (cap, gat, torace, bazin,
membre nu sunt asezate pe aceasi linie vertical. Aceast asezare nu ar facilita
stabilitatea corpului in miscare sau rezistena sa la traciuni mecanice externe.
Aceste centre de greutate sunt situate fie inaintea, fie inapoia planului vertical frontal
care imparte corpul in dou jumti anterioar si posterioar.
Acest plan mediofrontal rmane inapoia axei adevrate a corpului si trece prin
(privind din lateral) :
_ varful maleolei peroniere,
_ mijlocul feei laterale a articulaiei genunchiului,
_ marele trohanter,
_ acromion,
_ varful mastoidei.
Axa adevrat a corpului sau linia de gravitaie (G) (privind din lateral):
_ este dat de firul cu plumb
_ este inclinat fa de planul medio-frontal cu 10-12o
_ trece prin:
_ inaintea vertebrei L2,
_ inaintea articulaiei coxo-femurale,
_ puin inapoia axei medio-frontale a genunchiului,
_ inaintea articulaiei tibio-astragaliene,
_ cade in mijlocul bazei de susinere.
Subiectul normal este definit si de atitudinea corect a fiecrui segment in parte (fig.
nr. 5 a):
_ Capul si gtul au o postur corect cand linia imaginar care uneste conductul
auditiv extern si unghiul extern al ochiului este paralel cu suprafaa de spijin a
plantelor, iar jumtatea din stanga si cea din dreapta se incadreaz simetric fa de axa
median de simetrie a corpului.
Umerii au o postur corect cand memberele superioare nu sunt rotate extern iar
claviculele sunt orizontale si paralele cu suprafaa de sprijin, acromionul este
interceptat de planul vertical care coboar din vertex.
_ Trunchiul are o atitudine corect cand este vertical, simetric fa de axa median,
iar coloana vertebral are curburile in stare fiziologic normal
_ Bazinul are o atitudine corect cand este vertical si inclinat inainte cu 30o fa de
orizontal si se sprijin in mod simetric pe ambele MI.
_ MS s fie apropiate de trunchi si usor indoite din articulaiile coatelor, degetul mic
orientat posterior iar policele anterior, ceea ce indic c MS nu este rotat intern.
_ MI s fie verticale, cu genunchii intinsi si privite in plan frontal s se apropie in
patru puncte (maleolele interne, treimea medie a gambelor, genunchii, treimea medie
a coapselor).
_ Picioarele au poziie simetric de asezare pe sol, iar axa anatomic a lor trebuie s
fie aceiasi cu cea funcional.
4. Evaluarea postural a lui Phelps cuprinde patru ti
Umerii au o postur corect cand memberele superioare nu sunt rotate extern iar
claviculele sunt orizontale si paralele cu suprafaa de sprijin, acromionul este
interceptat de planul vertical care coboar din vertex.
_ Trunchiul are o atitudine corect cand este vertical, simetric fa de axa median,
iar coloana vertebral are curburile in stare fiziologic normal
_ Bazinul are o atitudine corect cand este vertical si inclinat inainte cu 30o fa de
orizontal si se sprijin in mod simetric pe ambele MI.
_ MS s fie apropiate de trunchi si usor indoite din articulaiile coatelor, degetul mic
orientat posterior iar policele anterior, ceea ce indic c MS nu este rotat intern.
_ MI s fie verticale, cu genunchii intinsi si privite in plan frontal s se apropie in
patru puncte (maleolele interne, treimea medie a gambelor, genunchii, treimea medie
a coapselor).
Cifoza dorsal se compenseaz superior prin nclinarea gtului i capulu nainte, iar inferior prin
accentuarea curburii lombare; omoplaii sunt deprtaie de torace prin ntinderea muchiului trapez
i a romboizilor i scurtarea marelui perctoral; toracele este nfundat i umerii adui nainte. Cea
mai cunoscut clasificare este cea care ine cont de forma clinic de cauzele i mecanismele de
producere a deviaiei, de simptomele i manifestrile specif
Evaluarea mobilitii coloanei vertebrale
Pentru coloana cervical:
a
b
27 Kinetoterapia deficienelor fizice /Examenul somatoscopic Carmen Serbescu
- distana brbie stern n flexia capului care n mod normal este egal cu zero;
- distana occipito perete n ortostatism, cu clciele, fesele si spatele lipite de
perete, este de asemeni egal cu zero;
- distana dintre umr si ureche n nclinare lateral a capului este tot zero.
Pentru coloana dorsal:
- semnul lui Ott: pacientul fiind n ortostatism se msoar n jos, de la apofiza
spinoasa T1 o distan de 30 cm. n flexia maxim aceast distan creste la 33-33,5
cm.
Pentru coloana lombar:
- semnul Schober: se repereaz un punct situat la mijlocul distanei dintre spinele
iliace postero-superioare (de obicei coincide cu apofiza spinoas L5). Se msoar apoi
n sens cranial (spre cap) la o distan de 10 cm, subiectul fiind n ortostatism. n
flexia maxim a trunchiului, cu genunchii ntinsi, aceast distan devine la normal
14,5 - 15 cm. Dac de la apofiza spinoas L5 msurm n sus o distan de 15 cm, ea
se va mri la 21 cm n flexia maxim a trunchiului.
Pentru coloana dorso-lombar:
- distana deget - suprafaa de sprijin a plantelor d posibilitatea aprecierii mobilitii
de ansamblu a coloanei vertebrale dorso-lombare, la care se adaug si mobilitatea
articulaiilor soldurilor. Const din msurarea distanei dintre degete medii de la mini
si suprafaa de sprijin n flexia maxim a trunchiului, subiectul stnd pe o platform
ridicat cu 20-30 cm de la sol. n mod normal distana este egal cu zero.
- distana distana deget medius linia interarticular a genunchiului indic amplitudinea
nclinaiei laterale a coloanei vertebrale dorso-lombar. Din stnd subiectul se nclin
lateral, strict n plan frontal si se msoar distana dintre degetul medius si interlinia
articulaiei genunchiului, notnd cu minus distana de deasupra acestei linii, dac linia
nu este atins si cu plus dac linia este depsit.