Sunteți pe pagina 1din 18

Sangele: este un lichid vascos care circula in interiorul arborelui

cardiovascular impreuna cu limfa si lichidul interstitial; formeaza mediul


intern al organismului.
Proprietatile sangelui:
-volemia(masa sangvina): cantitatea normala de sange din organism
exprimata in litri constituie volumul sangvin si reprezinta in medie 8% din
greutatea corpului. Un barbat adult de 7!g are in medie "litri de sange.
- culoarea: are culoarea rosie datorita prezentei hemoglobinei; sangele
arterial are culoare rosu-deschis# iar sangele venos are culoarea rosu-inchis.
- densitatea: este mai greu decat apa# iar densitatea depinde de proportia
dintre componentele sale si in special de hematii si proteine.
- vascozitatea: este mai vascos decat apa; reprezinta proprietatea de a adera
la peretii vascularisi este in functie de numarul# forma si dimensiunea
hematiilor.
- presiunea osmotica
- reactia sangelui: se exprima in unitati p$# mentinerea p$ in anumite
limite contribuie la o mai buna desfasurare a proceselor vitale si se face prin
mecanisme biologice# legate de activitatea plamanilor# rinichilor# ficatului#
pielii# si prin mecanisme fizico-chimice legate de existenta sistemelor tamon
din sange.
-temperatura: la om si la animalele cu sange cald temperatura este de %7 &.
Componentele sangelui:
- are doua componente: una celulara# elementele figurate ale sangelui si
alta coloidala# lichida# plasma sangvina.
'. elementele figurate ale sangelui : reprezinta ("% din volumul
sangvin.aceast valoare poarta numele de hematocrit; elementele
figurate ale sangelui sunt: hematiile# leucocitele si trombocitele.
)* +ritrocitele, hematiile sau globulele rosii*: numarul lor este
considerabil# forma lor este de disc concav. Structura: hematia
adulta este anucleata. $emoglobina este alcatuita dintr-o
componenta neproteica- hemul si o componenta proteica- globina.
Eritropoieza este procesul de formare a eritrocitelor. $ematiile se distrug in
special in splina# prin hemoliza# si se formeaza la nivelul maduvei
oaselor#prin eritropoieza. Un organism adult are circa )#"!g de maduva rosie
in oase.
-* .eucocitele,globulele albe*: numarul lor este intre /-80mm% de
sange. &resterea lor peste aceste valori se numeste leucocitoza# iar scaderea-
leucopenie; forma si structura lor: nu sunt o populatie omogena# sunt
elemente nucleate si prezinta o membrana celulara. Rolul: este de aparare al
organismului impotriva agentilor patogeni care provoaca infectii.
1rganismul se apara prin -mecanisme: nespecific si specific.
a* apararea antiinfectoasa nespecifica intervine eficace impotriva oricarui tip
de agent microbiansi se realizeaza mai ales cu a2utorul granulocitelor
neutrofile.
b* apararea antiinfectioasa specifica. Imunitatea. 'nticorpii unt proteine
plasmatice fabricati impotriva unor anumite antigene pe care le neutralizeaza
in mod specific.
Imunitatea: 'nticorpii specifici continua sa se fabrice in organism ani de
zile# chiar toata viata# asigurandu-i acestuia o protectie permanenta fata de
boala infectioasa de care a suferit anterior. 'ceasta rezistenta a organismului
fata de anumite boli se numeste imunitate. 3oate fi innascuta# pe baza
anticorpilor mosteniti de la mama sau dobandita# dupa nastere. Se poate
dobandi imunitate pe cale naturala,prin imbolnavire* sau pe cale artificiala
in mod activ, prin vaccinare* sau pasiv,prin administrare de ser bogat in
anticorpi*.
%* 4rombocitele,plachetele sangvine*: sunt elementele figurate necelulare
ale sangelui; cresterea peste normal a numarului de trombocite#
trombocitemia# duce la aparitia de cheaguri in interiorul vaselor de sange.
Scaderea nr de trombocite,trombocitopenie* produce hemoragii subcutanate
cu aparitia la nivelul pielii a unor pete de culoare rosu-inchis# purpura
trombocitopenica.
5* Plasma sangvina: dupa indepartarea elementelor figurate ale sangelui#
ramane un lichid vascos trasparent# numit plasma. 6eprezinta ""% din
volumul de sange si are culoare galbuie pana la brun# in functie de cantitatea
de pigmenti biliari pe care ii contine. 7n compozitia plasmei intra 8% apa si
)% reziduu uscat compus din substante organice,8%* si substante
anorganice,)%*.
a* substantele organice se impart in:
- azotate: proteice ,8%*: albumine; globine; fibrinogen.
neproteice,)%*: uree; acid uric; amoniac; creatina;
creatinina.
- neazotate: lipide; glucide; acid.
b* substantele anorganice cuprind cationi.
7n afara substantelor mentionate# plasma contine numeroase alte tipuri de
substante: hormoni# vitamine# enzime. 3roprietatile plasmei sunt similare cu
ale sangelui# difera doar vaorile.
Grupele sangvine
Sistemul AOB cuprinde ( grupe sangvine# clasificate in functie de prezenta
sau absenta aglutinogenelor ' si 5.
). Grupa 0: sau 7 cuprinde toti oamenii ce nu au pe membrana hematiei
nici antigenul ' nici antigenul 5
-. Grupa A sau II:cuprinde persoanele care au pe membrana hematiei
aglutinogenul '# in planul acestora se regaseste doar aglutinina beta;
%. Grupa B sau III:cuprinde toti oamenii cu aglutinogenul 5 pe
membrana hematiei# iar in plasma lor se regaseste aglutinina alfa;
(. Grupa AB sau IV:cuprinde indivizii ce au pe membrana hematiei si
aglutinogen ' si aglutinogen 5.7n plasma acestora nu se regasesc nici
aglutinina alfa nici beta.
7n practica transfuziei trebuie sa se tina cont de aglutinogenul donatorului
si de aglutinina primitorului. 3otrivit acestei reguli# persoanele din grupa
pot dona sange oricui si sunt donatori universali. 3ersoanele din grupa
' pot dona grupelor ' si '5# cei din grupa 5 pot dona grupelor din 5 si
'5# pot primi de le orice grupa si sunt primitori universali.
oagularea sangelui
-este un proces biochimic complex# in care sangele# dupa ce a parasit vase
sangvine trece dintr-o stare lichida intr-o stare semisolida. .a cateva minute
de la iesirea sangelui din vase# acesta isi pierde fluiditatea# transformandu-se
intr-o masa gelatinoasa. 3rin retractie se expulzeaza serul si ramane o retea
de fibrina in ochiurile careia se afla elementele figurate; este etapa formarii
cheagului alb. .a cateva minute are loc coagularea in cursul careia se
formeaza cheagul rosu.
5iochimic# procesul coagularii are loc in (faze in care intervin numerosi
factori specifici:
). prima faza consta in formarea tromboplastinei active- in aceasta
faza pot actiona ca factori anticoagulanti# heparina si
antitrombina;
-. a doua faza,trombocitara* este aceea in care protrombina se
transforma in trombina;
%. a treia faza ,plasmatica* sub actiunea trombinei fibrinogenului
solubil se transforma in fibrina insolubila;
(. a patra faza este cea in care are loc formarea si retractia
cheagului alb sub actiunea aglutinarii trombocitelor si
vasoconstrictiei
!iziologia respiratiei
6eprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii# prin care se
realizeaza aportul de 1- din mediul extern pana la nivel celular.
). 6espiratia externa: implica -fenomene: ventilatia pulmonara si
difuziunea sau schimbul de gaze la nivelul plamanilor;
'. 9entilatia pulmonara
9entila:ia pulmonar; este procesul prin care se realizeaz; circula:ia
alternativ; a aerului <ntre mediul ambiant =i a alveolelor pulmonare#
antren>nd astfel p;trunderea aerului bogat <n 1- <n alveole =i eliminarea
&1- c;tre exterior. 1rganele respira:iei externe sunt: pl;m>nii =i cutia
toracic; ,organe pasive* =i mu=chii respiratori ,organe active*. ?ntre pl;m>ni
=i pere:ii cutiei toracice se interpune pleura cu cele dou; foi:e ale sale: foi:a
visceral; aderent; de pl;m>n =i foi:a parietal; aderent; de cutia toracic;.
?ntre ele se cuprinde un spa:iu virtual numit spa:iu pleural ce con:ine un strat
fin de lichid pleural. @in cauza elasticit;:ii# pl;m>nii pl;m>nii au tendin:a
de a se retrage spre hiluri# fenomen ce nu are loc <n mod normal datorit;
unor for:e puternice de adeziune dintre moleculele lichidului pleural. 4otu=i#
for:ele elastice determin; o sc;dere a presiunii dintre cele dou; pleure sub
presiunea atmosferic;; aceasta reprezint; presiunea negativ; intrapleural; cu
rol esen:ial <n mecanica ventila:iei. @ac; accidental sau <n scop terapeutic se
introduce aer ,pneumotorax* sau lichid ,hidrotorax* <ntre cele dou; pleure#
cavitatea pleural; din virtual; devine real; ca urmare a retragerii totale sau
par:iale a pl;m>nului ,pl;m>n colabat*.
?n mecanica respiratorie se <nt>lnesc dou; faze: introducerea aerului <n
pl;m>ni ,inspira:ia* =i eliminarea aerului din pl;m>ni ,expira:ia*.
a. 7nspira:ia.
?n timpul mi=c;rii inspiratorii au loc cre=terea volumului cutiei toracice =i
consecutiv =i o cre=tere a volumului pulmonar. &re=terea volumului cutiei
toracice se realizeaz; ca o consecin:; a cre=terii celor trei diametre ale sale.
@iametrul antero-posterior cre=te prin mi=carea de 2os <n sus a coastelor 77-
97# determinat; de contrac:ia mu=chilor intercostali externi. 4ot ca o
consecin:; a contrac:iei mu=chilor intercostali externi are loc =i ridicarea
coastelor 977-A# al;turi de o mi=care de deplasare lateral;# din;untru <n
afar;# ce are drept consecin:; =i o cre=tere a diametrului transversal.
+sen:ial; pentru cre=terea volumului cutiei toracice este cre=terea
diametrului vertical# realizat; prin contrac:ia diafragmului. &re=terea
volumului cutiei toracice este <nso:it; de expansiunea pl;m>nilor# favorizat;
de bog;:ia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar =i
determinat; de existen:a aderen:ei func:ionale <ntre cutia toracic; =i pl;m>ni.
b. +xpira:ia.
6eprezint; mi=carea de sens contrar inspira:iei# <n cursul c;reia are loc
revenirea la volumul ini:ial a cutiei toracice =i a pl;m>nului. ?n condi:ii de
repaus# expira:ia este un act pasiv ce nu necesit; contrac:ia musculaturii
respiratorii. 6evenirea la volumul ini:ial al cutiei toracice =i pl;m>nului este
consecin:a elasticit;:ii cartila2elor cosale =i a ligamentelor toracice# <n prima
faz; =i a elasticit;:ii parenchimului pulmonar# <n ultima faz;. ?n urma acestei
reveniri# presiunea intrapulmonar; cre=te cu --( mm $g fa:; de presiunea
atmosferic; =i aerul iese din pl;m>ni c;tre exterior. e =i mobil; pe membrele
superioare care execut; mi=c;rile de mare for:;. ?n anumite condi:ii# pentru
realizarea expira:iei for:ate# particip; la realizarea actului expirator o serie de
mu=chi accesori: mu=chii abdominali# mu=chii intercostali interni. &>nd se
contract; mu=chii abdominali# care au originea pe bazin =i inser:ia pe
rebordul costal ,marginea inferioar; a cutiei toracice* se produce o presiune
mare intraabdominal; ce apas; asupra diafragmului mic=or>nd =i mai mult
volumul cutiei toracice. 3rin observa:ii# s-a constatat c; mi=c;rile respiratorii
nu se produc la to:i indivizii la fel stabilindu-se trei tipuri respiratorii:
- respira:ie de tip costal superior# <nt>lnit; la femei;
- respira:ie de tip costal inferior# <nt>lnit; la b;rba:i;
- respira:ie de tip abdominal# <nt>lnit; la copii =i sportivi; acest tip este cel
mai economicos# prin el consum>ndu-se mai pu:in; energie <n efectuarea
lucrului respirator.
c. 9olumele =i capacit;:ile pulmonare.
9olumul curent ,94* reprezint; volumul de aer care p;trunde =i iese din
pl;m>ni <n cursul unei respira:ii lini=tite. acest aer nu-=i schimb; compozi:ia.
9olumul inspirator de rezerv; ,976* reprezint; volumul maxim de aer ce
poate fi inspirat dup; o inspira:ie obi=nuit; =i are valoarea de )." ml.
9olumul expirator de rezerv; ,9+6* se realizeaz; prin efectuarea unei
expira:ii maxime dup; o expira:ie obi=nuit; =i are valoare de )." ml.
&apacitatea vital; ,&9* reprezint; volumul de aer ce poate fi expirat printr-o
expira:ie maxim; efectuat; <n urma unei inspira:ii maxime.
9olumul rezidual ,96* reprezint; volumul de aer care r;m>ne <n pl;m>ni la
sf>r=itul unei expira:ii maxime. 9olumul rezidual nu p;r;se=te pl;m>nul
dec>t prin <nlocuirea sa cu un gaz inert ,$e* sau cu ap;# sau dac; colab;m
cei doi pl;m>ni;
5. Schimbul de gaze la nivelul pl;m>nilor.
.a nivelul pl;m>nului are loc# <n permanen:;# un schimb de gaze <ntre aerul
din alveole =i gazele dizolvate <n s>ngele venos ce a2unge la acest nivel pe
calea vaselor capilare. ?n cadrul acestui schimb oxigenul trece din aerul
alveolar <n s>ngele venos# iar &1- aflat <n exces <n s>ngele venos# trece <n
aerul alveolar. @eci la pl;m>ni s>ngele <nc;rcat cu &1- se oxigeneaz; prin
procesul de hematoz;# p;r;sind pl;m>nii prin venele pulmonare.
4ransportul gazelor <n s>nge.
'. 4ransportul oxigenului.
1xigenul este transportat <n s>nge sub dou; forme: dizolvat <n plasm; =i
legat de hemoglobin;.
- dizolvat <n plasm;; de=i <n cantitate mic; ,#% mm 1- la ) ml
plasm;* oxigenul transportat sub aceast; form; are un rol func:ional
deosebit reprezent>nd forma intermediar; obligatorie <n transferul de
oxigen <ntre aerul alveolar =i hemoglobina din eritrocite sau <ntre
hemoglobina eritrocitar; =i celulele c;tre care oxigenul este eliberat.
'ceast; parte din oxigenul transportat <n s>nge d; valoarea presiunii
par:iale a oxigenului# c>t =i satura:ia <n oxigen a $b.
- -legat de hemoglobin;; reprezint; forma principal; de transport a
oxigenului form>nd oxihemoglobina ,1-$b*.
5. 4ransportul dioxidului de carbon.
@ioxidul de carbon format la nivelul :esuturilor este transportat prin s>nge
<n dou; moduri:
- dizolvat <n plasm;; ca =i <n cazul 1-# o parte din &1- care difuzeaz;
dinspre :esuturi prin lichidul intersti:ial# <n s>nge este transportat dizolvat <n
plasm;. Sub aceast; form; se transport; " ml &1- la ) ml plasm;. &a =i
<n cazul 1- din s>nge# aceast; valoare condi:ioneaz; cifra presiunii par:iale a
&1-;
- legat de anumite grup;ri ale proteinelor;
- sub form; de bicarbonat; &1- difuzat la nivelul :esuturilor <n plasm;
p;trunde <n interiorul eritrocitelor unde# sub influen:a unei enzime# anhidraza
carbonic;# se hidrateaz; d>nd na=tere acidului carbonic.
" Respira#ia celular$ (intern$)"
6espira:ia celular; este reprezentat; de ansamblul proceselor prin care
oxigenul sangvin este cedat celulelor =i utilizat <n metabolism# iar &1-
rezultat este trecut <n s>nge. @in punct de vedere func:ional respira:ia intern;
cuprinde dou; procese: schimbul de gaze la nivel tisular =i respira:ia celular;
propriu-zis;.
Reglarea respira#iei
&ontrac:iile musculaturii respiratorii sunt reglate printr-un mecanism foarte
riguros <n vederea men:inerii ritmicit;:ii frecven:ei =i amplitudinii lor# <n
raport cu nevoile de oxigen ale organismului. 6eglarea mi=c;rilor
respiratorii se realizeaz; simultan prin mecanisme nervoase =i umorale.
!I%I&'&GIA APARA()')I *IG+,(IV
.a nivelul aparatului digestiv se realizeaz; un permanent schimb <ntre
organism =i mediul <ncon2ur;tor. @iferen:ierea structural; a diferitelor
segmente ale tubului digestiv permite ingestia alimentelor =i descompunerea
lor <n forme simple. 'limentele sunt produse complexe# provenite din
mediul exterior# alc;tuite# <n principal# din cinci tipuri de substan:e denumite
principii alimentare =i anume: glucide# lipide# proteine# vitamine =i substan:e
anorganice. Ba2oritatea substan:elor <nt>lnite <n alimente au o structur;
chimic; complex; =i nu pot fi preluate ca atare din tubul digestiv <n s>nge.
+le sufer; <n prealabil o serie de transform;ri mecanice# fizice =i chimice.
4otalitatea acestora reprezint; digestia alimentelor. 3rin digestie# principiile
alimentare sunt fragmentate <n componente simple# f;r; specificitate
biologic;# <n stare de a fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale. ?n tubul
digestiv# digestia este extracelular; =i este realizat; de o serie de fermen:i
,enzime* secreta:i de glandele aparatului digestiv.
?n tubul digestiv se <nt>lnesc fermen:i specifici pentru fiecare tip de
substan:; organic;. 'stfel proteinele sufer; ac:iunea enzimelor proteolitice
,proteaze* care le desfac p>n; la aminoacizi. Clucidele cu molecul; mare
,polizaharidele* sunt scindate de c;tre enzimele amilolitice ,amilaze* p>n; la
stadiul de glucide simple ,monozaharide*. .ipidele# sunt hidrolizate sub
ac:iunea enzimelor lipolitice ,lipaze* p>n; la glicerin; =i acizi gra=i.
@igestia alimentelor este un proces unitar care <ncepe <n cavitatea bucal; =i
se sf>r=e=te <n intestinul sub:ire. 3entru u=urarea <n:elegerii# se vor prezenta
separat transform;rile suferite de alimente <n diferite segmente anatomice ale
tubului digestiv.
Digestia bucal.
@igestia bucal; cuprinde divizarea =i triturarea alimentelor ,mastica:ia*# c>t
=i o serie de transform;ri chimice ale principiilor alimentare sub influen:a
enzimelor salivare. 't>t la nivelul cavit;:ii bucale# c>t =i al altor organe
digestive # <nt>lnim o activitate secretorie =i o activitate motorie care sunt
cauza transform;rilor suferite de alimente.
!olurile salivei sunt:
). <nlesne=te mastica:ia ca urmare a con:inutului mare de ap; dizolv>nd
diferite substan:e din alimente;
-. formeaz; bolul alimentar c>nd particulele elementare rezultate <n urma
mastica:iei sunt agregate sub forma unei mase unice# denumite bol
alimentar;
%. faciliteaz; procesul de degluti:ie datorit; mucinei care are ac:iune
lubrifiant; asupra bolului alimentar =i a mucoasei bucale =i faringiene#
<nlesnind astfel alunecarea bolului pe parcursul degluti:iei;
(. favorizeaz; elaborarea senza:iei gustative prin dizolvarea substan:elor
alimentare care astfel produc excitarea mugurilor gustativi;
". rol antiseptic datorit; prezen:ei lizozimului;
-astica#ia este un act reflex ce se poate desf;=ura =i sub control voluntar.
'ctul mastica:iei include o serie de mi=c;ri con2ugate ale mandibulei# limbii#
obra2ilor# buzelor# <n vederea unei f;r>mi:;ri c>t mai accentuate a
alimentelor# astfel <nc>t s; permit; contactul intim al acestora cu saliva. Sub
ac:iunea mu=chilor maseteri =i a mu=chilor temporali de o parte =i a
mu=chilor digastrici pe de alt; parte# mandibula execut; mi=c;ri de ridicare
=i cobor>re; aceste mi=c;ri asigur; ac:iuni de t;iere =i rupere a alimentelor cu
incisivii# de sf>=iere cu caninii =i de strivire =i f;r>mi:area complet; a
alimentelor cu premolarii =i molarii. Un rol special <l 2oac; limba# prin a
c;rei contrac:ie# relaxare =i deplasare ne<ntrerupt;# alimentele sunt <ndreptate
spre suprafe:ele masticatorii ale din:ilor.
*egluti#ia reprezint; totalitatea activit;:ilor motorii care asigur; transportul
bolului alimentar din cavitatea bucal; <n stomac. @egluti:ia este un act reflex
ce se desf;=oar; <n trei timpi: timpul bucal# timpul faringian =i timpul
esofagian.
"impul bucal este foarte scurt =i este supus controlului voluntar. 5olul
alimentar plasat pe fa:a dorsal; a limbii# care este principalul efector al
acestui timp# este <mpins spre faringe. 9>rful limbii se spri2in; pe bolta
palatin;# iar musculatura limbii se contract;# astfel <nc>t limba execut; o
mi=care de piston care propulseaz; bolul <n faringe.
"impul faringian# involuntar# dureaz; o secund; =i realizeaz; pe de o parte#
<mpiedicarea p;trunderii bolului spre nasofaringe =i spre laringe =i# pe de
alta# <nlesnirea progresiei acestuia c;tre esofag.
"impul esofagian# de asemenea involuntar dureaz; cca. / secunde pentru
alimentele solide =i doar o secund; pentru lichide =i este rezultatul
contrac:iei coordonate a musculaturii esofagiene# controlate de centrul
bulbar al degluti:iei prin intermediul nervului vag.
Digestia gastric.
6eprezint; totalitatea transform;rilor mecanice# fizice =i chimice suferite de
bolul alimentar la nivelul stomacului. 'limentele sufer; consecin:a
activit;:ilor secretorii =i motorii ale stomacului# care produc transformarea
bolului alimentar <ntr-o past; omogen; numita chim gastric.
A. Activitatea secretorie a stomacului.
+ste realizat; de glandele gastrice =i de celulele secretorii izolate. Clandele
gastrice sunt glande exocrine# tubuloase ramificate# grupate dup; criteriul
topografic <n glande cardiale# glande fundice =i glande pilorice. Clandele
cardiale =i pilorice secret; mucus iar glandele fundice sunt alc;tuite din trei
tipuri de celule secretorii: celulele principale secretoare de pepsin;# celulele
marginale secretoare de acid clorhidric =i celulele accesorii secretoare de
mucus. Bucusul este secretat =i de celulele izolate r;sp>ndite <n toat;
mucoasa gastric;.
Enzimele sunt de dou; feluri: proteolitice ,pepsina# labfermentul =i
gelatinaza* =i lipolitice ,lipaza gastric;*.
Pepsina# este secretat; <ntr-o form; inactiv; numit; pepsinogen# care sub
ac:iunea $&l este activat la nivelul tubului excretor al glandei.
#abfermentul este secretat numai la copilul mic <n perioada de al;ptare# c>nd
p$-ul este <ntre (-/. .abfermentul ac:ioneaz; asupra cazeinogenului#
protein; care se g;se=te <n lapte# transform>ndu-l <n paracazein;;
$elatinaza hidrolizeaz; gelatina provenit; din fierberea colagenului.
#ipaza este o enzim; lipolitic; ce ac:ioneaz; doar asupra gr;similor
alimentare emulsionate <n mod natural# a=a cum sunt cele din lapte sau din
g;lbenu=ul de ou.
%ucina <mpreun; cu apa =i o serie de electroli:i din sucul gastric formeaz;
un gel ce se dispune sub forma unei pelicule aderente de pere:ii stomacului
cu rol de protec:ie <mpotriva agen:ilor mecanici ,ac:iune lubrefiant;* =i
<mpotriva agen:ilor chimici ,ac:iunea iritativ; a $&l c>t =i a unei posibile
autodigestii de c;tre pepsina gastric;*.
B" Activitatea motorie a stomacului"
Botilitatea gastric; se datoreaz; musculaturii netede din cele trei straturi ale
stomacului. Stomacul prezint; dou; feluri de mi=c;ri: tonice =i peristaltice.
'ceste mi=c;ri asigur; umplerea#
amestecul alimentelor cu sucul gastric =i evacuarea stomacului.
a. Bi=c;rile tonice particip; la realizarea mecanismului de umplere a
stomacului. Stomacul gol este o cavitate virtual;# cu pere:ii alipi:i. 3e
m;sur; ce degluti:ia introduce bolurile alimentare <n stomac# tonusul
pere:ilor acestuia se reduce permi:>nd acestuia umplerea f;r; cre=terea
presiunii intragastrice. 'limentele se aran2eaz; <n straturi concentrice# de la
periferie spre centru ceea ce permite ca hidroliza amidonului sub ac:iunea
amilazei salivare s; continue o vreme =i <n stomac# <n centrul masei de
alimente# p>n; ce sucul acid inhib; amilaza. &ontrac:iile tonice sunt
contrac:ii cu amplitudine mare ce intervin ritmic la intervale de cca. - de
secunde# cuprinz>nd simultan <ntreaga mas; a stomacului.
b. Bi=c;rile peristaltice realizeaz; amestecul alimentelor; ele sunt mi=c;ri
propagate de la cardia spre pilor =i sunt reprezentate printr-o alternan:; de
unde de contrac:ie =i de relaxare ce survin cu o frecven:; de % contrac:ii0min.
Stomacul prezint; trei tipuri de mi=c;ri peristaltice:
- mi=c;ri peristaltice Dde foameD# ce se produc pe stomacul gol =i contribuie
la realizarea senza:iei de foame;
- mi=c;ri peristaltice de amestecare;
- mi=c;ri peristaltice de evacuare.
c. 9oma este un act complex prin care are loc expulzia con:inutului gastric
pe cale oral;. Se realizeaz; ca urmare a compresiei exercitate asupra
stomacului a c;rui musculatur; este presat; de
c;tre mu=chiul diafragm =i de c;tre mu=chii abdominali. &entrul reflex al
vomei este <n bulb.
*igestia .n intestinul su/#ire"
?n intestinul sub:ire# chimul gastric acid sufer; alte transform;ri chimice =i
mecanice# care contribuie la desfacerea principiilor alimentare <n forme
structurale simple ce pot fi absorbite la nivelul epiteliului intestinal.
4ransform;rile chimice se realizeaz; sub ac:iunea con2ugat; a sucului
pancreatic# bilei =i sucului intestinal# iar cele mecanice sunt rezultatul
mi=c;rilor intestinului sub:ire.
A. Activitatea secretorie a intestinului sub&ire.
a. Sucul pancreatic reprezint; secre:ia exocrin; a celulelor ce alc;tuiesc
acinii pancreatici =i este un lichid clar# incolor# cu p$ alcalin ,in 2ur de 8*.
Eilnic se excret; aproximativ )l de suc
pancreatic. ?n compozi:ia sucului pancreatic se afl; 88#"% ap; =i )#"%
reziduu uscat. 6eziduul uscat este reprezentat de substan:e organice =i
anorganice.
Substan:ele organice sunt reprezentate de enzimele proteolitice# amilolitice
=i glicolitice.
!eglarea secre&iei pancreatice.
Becanismul nervos este realizat de centrul pancreatico-secretor bulbar# din
nucleul dorsal al vagului. Sub influen:a stimul;rii vagale are loc declan=area
unei secre:ii pancreatice bogate <n enzime at>t prin reflexe necondi:ionate
c>t =i condi:ionate.
Becanismul umoral se realizeaz; prin intermediul a doi hormoni secreta:i
de mucoasa duodenal;# ca urmare a contactului cu chimul gastric acid
p;truns <n duoden. Secretina declan=eaz; secre:ia unui suc pancreatic bogat
<n bicarbona:i dar s;rac <n enzime# iar pancreozimina stimuleaz; secre:ia
sucului pancreatic bogat <n enzime dar s;rac <n bicarbona:i.
b. 5ila este produsul activit;:ii exocrine a ficatului; <n -( de ore se secret;
cca. 8 ml de bil;. +a este secretat; continuu =i depozitat; <n vezicula
biliar; <n cursul perioadelor interdigestive de unde <n timpul proceselor de
digestie este eliminat; <n intestin# ca urmare a contrac:iei veziculare =i a
relax;rii sfincterului 1ddi.
*igestia la nivelul intestinului gros.
.a nivelul intestinului gros este prezent; o activitate secretorie# o activitate
motorie =i un proces de absorb:ie. Sub influen:a acestora chilul intestinal#
lichid# este transformat <ntr-o materie solid; de consisten:; moale# numit;
fecale sau scaun. ?n plus la nivelul colonului <nt>lnim dou; procese chimice
rezultat al activit;:ii florei microbiene locale# procesele de fermenta:ie si de
putrefac:ie.
A. Activitatea secretorie a intestinului gros.
Procesul de fermenta&ie la nivelul cecului# a colonului ascendent =i <n prima
2um;tate a colonului transvers se afl; o flor; microbian; nepatogen;# aerob;
,bacilul coli =i bacilul lactic* care ac:ioneaz; asupra glucidelor nedigerate
sau neabsorbite.
Procesul de putrefac&ie are loc <n ultima parte a colonului transvers =i a
colonului descendent =i se datore=te prezen:ei la acest nivel a unei flore
anaerobe de putrefac:ie. 'cest tip de bacterie atac; proteinele nedigerate =i
aminoacizii neabsorbi:i# determin>nd reac:ii de decarboxilare =i dezaminare
a acestora.
Reglarea motilit$#ii intestinului gros
*efeca#ia este actul motor prin care materiile fecale sunt eliminate <n mediul
extern. @eclan=area senza:iei de defeca:ie =i efectuarea acesteia se realizeaz;
printr-un mecanism reflex medular# desf;=urat sub control cortical. +xcita:ia
receptorilor de la nivelul rectului este transmis; de fibre senzitive somatice
,cuprinse <n nervii ru=ino=i*# vegetative parasimpatice ,cuprinse <n nervii
pelvici* =i simpatice ,cuprinse <n nervii hipogastrici*# c;tre centrii medulari#
iar de aici# c;tre scoar:a cerebral; unde este con=tientizat;.
!I%I&'&GIA APARA()')I R+PR&*)0(&R
Clandele genitale sunt glande cu secre:ie mixt;. +le <ndeplinesc - func:ii:
func:ia exocrin; =i func:ia endocrin;. Func:ia endocrin; const; <n formarea
=i eliberarea game:ilor# iar func:ia endocrin; const; <n producerea unor
hormoni sexuali care influen:eaz; metabolismul =i determin; caracterele
sexuale primare =i secundare.
'mbele func:ii devin evidente <n cursul perioadelor de cre=tere =i dezvoltare
=i anume la pubertate. @up; o anumit; v>rst;# la ambele sexe func:iile
gonadelor diminu; p>n; la anulare.
3ubertatea este definit; ca fiind perioada <n care func:ia gametogenetic; =i
endocrin; a gonadelor atinge un stadiu de dezvoltare ce face posibil; func:ia
de reproducere. 7nstalarea pubert;:ii este consecin:a maturiz;rii func:ionale
a unot neuroni hipotalamici ce secret; fatorii eliberatori ai hormonilor
gonadotropi ,Cn6$*# care la r>ndul lor stimuleaz; secre:ia hormonilor
gonadotropi hipofizari ce controleaz; dezvoltarea morfologic; =i func:ional;
a gonadelor.
'iziologia aparatului genital feminin.

Func:ia dubl; a ovarului const; <n formarea =i expulzarea ovulului ,func:ia
gametogenetic;*# ce se realizeaz; <n cadrul unor modific;ri ciclice lunare =i
producerea <n paralel a hormonilor sexuali feminini ,func:ia endocrin;*.
4rompele uterine au rol de conducere a ovulelor de la suprafa:a ovarului
p>n; <n uter =i a spermatozoizilor din uter <n <nt>mpinarea ovulului; la
nivelul lor se produce de obicei# fecundarea. Uterul are rolul de a primi oul
fecundat ,zigotul*# s; hr;neasc; embrioul =i f;tul =i s;-l expulzeze la sf>r=itul
sarcinii.
9aginul reprezint; organul de copula:ie al femeii# av>nd rolul de a primi
penisul <n actul sexual. 'paratul erectil are rolul de a declan=a erec:ia la
femeie =i# la sf>r=it# s; participe cu alte zone ale mucoaselor genitale la
declan=area orgasmului.

A. 'unc&ia e(ocrin a ovarului.
Func:ia exocrin; a ovarului este reprezentat; de producerea elementelor
sexuale numite ovule. 'ceast; func:ie se nume=te ovula:ie# respectiv
ovogenez;.
a* 1vula:ia este procesul care const; din expulzarea ovulului matur <n
trompa uterin; =i are loc <ntre a )%-a =i a )7-a zi a ciclului menstrual. ?n
ovar se g;sesc %. - (. de foliculi ovarieni primordiari# din
care dup; pubertate --% dintre ace=ti foliculi vor avea o evolu:ie ciclic;
lunar;; totalitatea modific;rilor suferite de foliculul ovarian <ntr-un
interval de aproximativ -8 zile poart; numele de ciclu ovarian.
b* Formarea corpului galben. Foliculul rupt denumit =i folicul dehiscent# se
transform; sub infuen:a hormonilor gonadotropi hipofizari <n corp
galben progestativ# alc;tuit din celule care se <ncarc; cu lipide =i au ca
func:ie principal; sinteza de progesteron. 1 seam; de celule ale corpului
galben continu; <ns; =i secre:ia de estrogeni. &orpul galben ,corpus
luteus* are o culoare specific; determinat; de prezen:a unui pigment
caracteristic. +volu:ia corpului galben este variabil; dup; cum se
desf;=oar; evolu:ia ulterioar; a ovulului:
- <n cazul <n care ovocitul secundar expulzat nu a fost fecundat# corpul
galben progestativ involueaz; =i este invadat de :esut fibros =i d; na=tere
unei cicatrice mici de culoare alb; ,corpus albicans*; ovulul nefecundat se
va elimina odat; cu menstrua:ia;
- <n cazul <n care fecunda:ia are loc# corpul galben progestativ cre=te <n
volum# transform>ndu-se <n corpul galben gestativ# care r;m>ne <n func:ie
peste "-/ luni# <n prima perioad; a sarcinii ,de unde =i numele de corp galben
de sarcin;*;
- acesta contribuie <n aceast; perioad;# prin hormonii secreta:i ,progesteron
=i estrogeni* la echilibrul endocrin necesar men:inerii sarcinii. @up; acest
interval de timp c>nd echilibrul endocrin al sarcinii este asigurat de
placent;# corpul galben gestativ involueaz;# form>nd de asemenea o
cicatrice# numit; corpul albicans de sarcin;.
B. Funcia endocrin a ovarului.
Func:ia endocrin; a ovarului este realizat; prin intermediul hormonilor
secreta:i de celulele intersti:iale ale foliculului =i de corpul galben.
$ormonii ovarieni sunt reprezenta:i de hormonii estrogeni =i de progesteron
care au rol determinant <n determinarea caracterelor sexuale secundare =i
ter:iare.
&aracterele sexuale secundare# se refer; la dezvoltarea organelor genitale
externe =i interne# dezvoltarea glandelor mamare# dispozi:ia caracteristic; a
pilozit;:ii# dezvoltarea somatic; diferen:iat; a celor dou; sexe.
&aracterele sexuale ter:iare# se refer; la formarea diferen:iat; a actelor de
comportament ,dezvoltarea predominant; a afectivit;:ii la sexul feminin sau
dezvoltarea predominant; a spiritului de ini:iativ; la sexul masculin*.
a) *ormonii estrogeni.
6eprezenta:i de estradiol ,hormonul estrogen primar* =i estrona
,foliculina*# sunt secreta:i de celulele tecii interne a foliculului ovarian. +i
determin; cre=terea =i dezvoltarea ovarelor =i foliculilor ovarieni# uterului#
vaginului# canalalelor galactofore. @e asemenea# contribuie la dezvoltarea
caracterelor sexuale secundare =i ter:iare. +strogenii au =i efecte
anabolizante proteice# stimuleaz; depunerea calciului <n oase ,favorizeaz;
<n acest fel cre=terea somatic; accelerat; dup; pubertate* =i produc reten:ie
de sodiu =i ap;.
b) Progesteronul.
+ste un hormon secretat de celulele corpului galben# <n cea de-a doua parte
a ciclului menstrual# cuprins <ntre a )--a =i a -8-a zi a acestuia.
3rogesteronul se g;se=te <n s>nge =i se elimin; prin produ=i con2uga:i prin
urin;. +l este produs <n afar; de corpul galben =i de placent; =i de
corticosuprarenal;.
3rogesteronul determin; o serie de modific;ri ale mucoasei uterine# f;c>nd-
o apt; pentru eventuala <mplantare a ovulului fecundat; aceasta se petrece <n
a doua parte a ciclului menstrual. ?n
cazul <n care ovulul a fost fecundat el asigur; dezvoltarea oului =i formarea
placentei. 'supra celorlaltor organe sexuale feminine# exercit; o ac:iune
trofic;.
Ciclul menstrual.
&iclul mentrual este caracteristic primatelor. .a femei el dureaz; <n medie
-8 de zile ,put>nd varia fiziologic <ntre --%" de zile* =i se desf;=oar; <n %
faze: menstrual;# proliferativ; =i progesta:ional;.
Func:ia glandelor mamare. Clandele mamare cresc <n perioada
postpubertal;# c>nd formeaz; o gland; tubular; complex; prin dezvoltarea
num;rului canalelor mamare. ?n timpul sarcinii# glanda se transform; <ntr-o
gland; acinotubular;. @ezvoltarea glandelor mamare este influen:at; de
estrogeni# progesteron =i de hormonii gonadotropi; ea este stimulat; de
hormonul luteotrop ,.4$*# denumit =i prolactin; sau hormonul lactogen#
care determin; apari:ia lacta:iei.
!iziologia aparatului genital masculin"

'. Func:ia exocrin; a testiculului.
?n canalele seminifere se g;sesc celule spermatogene care se dezvolt; p>n;
la spermatozoizi. 'cestea sunt cele libere care plutesc <n lichidul spermatic
produs de: canalele deferente# canalul epididimar# veziculele seminale#
prostat; =i glandele uretrale. 'cest amestec realizat de spermatozoizi cu
lichidul spematic de nume=te sperm;. Sperma este o solu:ie v>scoas;# de
culoare alb;-g;lbuie# cu miros caracteristic =i reac:ie slab; alcalin;. Sperma
se acumuleaz; <ntre e2acul;ri# <n epididim# <n canalul deferent =i <n veziculele
seminale. &antitatea de sperm; eliminat; la fiecare e2aculare este<n medie de
( mm. Gum;rul de spermatozoizi <ntr-un ml de sperm; variaz; la individul
adult normal <ntre /. =i )-.. Spermatogeneza se desf;=oar; sub
ac:iunea hormonilor androgeni ai testiculului =i ai hormonilor hipofizari. ?n
reglarea acestui proces intervin pe cale nervoas; =i centrii hipotalamici.
6eflexele sexuale la b;rbat sunt reflexul de erec:ie =i reflexul de e2aculare.
!efle(ul de erec&ie are loc <n urma excita:iilor tactile recep:ionate de c;tre
receptorii dispu=i pe gland =i tegumentul penisului. 'ce=tia transmit
excita:iile prin intermediul nervului dorsal al penisului# care se continu; cu
nervul ru=inos intern# p>n; la centrul erec:iei din m;duva sacral;. @e aici pe
cale parasimpatic; ,nervul penian* se transmite impulsul nervos
vasodilatator la corpii caverno=i care sunt inerva:i de nervul erector. 3rin
contrac:ia unor mu=chi perineali se produce o staz; venoas; =i s>ngele#
umpl>nd spa:iile cavernoase# determin; ca penisul s; intre <n stare de
tensiune# <nt;rindu-se ,erec:ie*. 'cest reflex de erec:ie se poate produce <n
afar; de excita:ia tactil; =i prin excita:ii vizuale# auditive etc.# cu participarea
scoar:ei cerebrale.
!efle(ul de e+aculare determin; eliminarea spermei <n exterior <n timpul
contactului sexual. 3rin excita:ii tactile repetate se transmit excita:iile
recep:ionate pe aceea=i cale aferent; spre centrul a2acul;rii situat <n m;duva
lombar;# de unde porne=te impulsul nervos prin lan:ul ganglionar simpatic
,plexul hipogastric*# care declan=eaz; motricitatea veziculelor seminale =i
e2acularea# adic; eliminarea spermei. 'ceasta se face prin contrac:ia
mu=chilor bulbocavernos =i ischiocavernos# prin a=a numitul spasm clonic.
B" !unc#ia endocrin$ a testiculului"
&elulele intersti:iale .eHdig ale testiculului# veritabile celule glandulare
formeaz; glanda intesti:ial; testicular; cu rol endocrin. 'ceast; gland;
produce principalul hormon masculin testosteronul.
4estosteronul este metabolizat la nivelul ficatului =i eliminat apoi prin urin;
sub form; de androsteron sau dehidroandrosteronul. Func:ii testosteronulului
constau <n: dezvoltarea caracterelor sexuale primare =i secundare#
maturizarea sexual;# pubertatea# cre=terea organismului# sexualizare
psihologic; de tip masculin ,comportamentul =i interesul pentru sexul
feminin*. &aracterele sexuale primare la b;rbat sunt reperezentate de:
testicule# penis# prostat; =i vezicule seminale.
&aracterele sexuale secundare la b;rbat sunt: p;rul ,barba*# must;:ile# perii
de pe tegument# dezvoltarea mu=chilor =i a formelor corpului# schimbarea
vocii# modificarea psihicului.
3ubertatea repprezint; starea func:ional;# caraterizat; prin posibilitatea
producerii de spermatozoizi sub dependen:a hormonilor sexuali# cu
stimularea instinctului sexual# a reflexelor de erec:ie =i de e2aculare#
cre=terea organismului# dezvoltarea sa armonioas; =i viril;. Se observ; o
modificare a psihicului# a comportamentului =i o cre=tere a interesului pentru
sexul feminin.
6eglarea spermatogenezei =i a func:iei endocrine testiculare are loc pe cale
nervoas; =i pe cale umoral;. 6eglarea pe cale nervoas; se face prin
intermediul centrilor vegetativi hipotalamici.
!)12IA *+ R+PR&*)+R+ 'A &-
Func:ia de reproducere reprezint; un proces complex constituit dintr-o serie
de fenomene str>ns corelate <n vederea form;rii =i dezvolt;rii embrionului# a
unui nou organism uman. 'cesta urmeaz; s; se nasc;# dup; o perioad; de
via:; intrauterin; =i la r;ndul s;u s; asigure perpetuarea speciei# transmi:>nd
din genera:ie <n genera:ie# noi caractere c>=tigate <n decursul fiec;rei
existen:e umane. Func:ia de reproducere se refer; la: celulele sexuale#
geneza =i matura:ia elementelor sexuale# ovogeneza =i spermatogeneza#
fecundarea# graviditatea =i na=terea.
Celulele se(uale.
&elulele sexuale# ovulul =i spermatozoidul au caractere structurale =i
func:ionale speciale. 1vulele sunt produse de ovare ,glandele sexuale
feminine*# iar spermatozoizii de c;tre testicule
,glandele sexuale masculine*.
a. &vulul" +ste o celul; sferic; cu dimensiuni mari ,diametrul -
microni*; ovulul este una din celel mai mari celule din organism =i
spre deosebire de spermatozoid este imobil.
Structura ovulului. Spre deosebire de celelalte celule ovule prezint;
caractere speciale. &itoplasma este constituit; din - zone: una intern;
denumit; zona vitelogen; ,format; dintr-o substan:; hr;nitoare numit;
vitelus nutritiv* =i o zon; extern;# care se nume=te vitelus formativ. ?n
citoplasma ovulului se mai g;sesc: nucleul# care prezint; un singur nucleol#
numit <ns; =i corpul vitelin 5albiani ,coresp;unz;tor centrului celular*#
condrionul =i aparatul Colgi.
b. Spermatozoidul. +ste o celul; mobil; ce se deplaseaz; prin mi=c;ri
proprii; are dimensiuni mici ," microni* =i o form; caracteristic;. .a un
spermatozoid se disting % regiuni: capul# corpul ,piesa intermediar;* =i
coada.
- &apul de form; oval;# prezint; <n partea anterioar; o forma:iune denumit;
acrozom sau perforator. &apul este format <n cea mai mare parte din
substan:; nuclear;# <n timp ce citoplasma este dispus; <ntr-un strat sub:ire
periferic.
- &orpul sau piesa intermediar; este constituit din g>t =i piesa de leg;tur;.
C>tul continu; capul =i prezint; anterior nodulii ,- forma:iuni granulare ce
reprezint; cromozomul proximal*. 3iesa de leg;tur; este limitat; anterior de
discul transversal =i spre coada spermatozoidului# de inelul terminal; ea este
format; din fibrile# <ncon2urate de o teac; de citoplasm;. @iscul transversal
=i inelul terminal corespund centronomului distal.
- &oada reprezint; partea cea mai lung; a spermatozoidului =i are o form;
conic;. +a este format; din fibrile# continu>nd fibrilele din piesa de leg;tur;.
'ceste fibrile alc;tuiesc filamentul axial sau flagelul care este acoperit cu o
teac; de citoplasm;. &oada este o forma:iune cu rol <n mi=carea
spermatozoizilor.
!ecundarea"
6eprezint; contopirea ovulului matur cu spermatozoidul matur care poate
avea loc la orice nivel al drumului parcurs de ovul# de la ovar p>n; la uter. ?n
mod normal# fecundarea are loc <n trompe unde spermatozoizii depu=i <n
vagin p;trund# prin propriile mi=c;ri# <n uter# trompe. 3e parcursul drumului
situat <ntre ovar =i uter# are loc unirea celor - celule sexuale ,fecundarea*
d>nd na=tere la celula ou ,zigot*. Fecundarea se produce <n - faze:
<ns;m>n:area =i amfimixia.
a. ,nsm-n&area reprezint; contactul <ntre ovul =i spermatozoid =i const; din
apropierea =i p;trunderea capului# a piesei intermediare =i a regiunii
anterioare a cozii spermatozoidului# <n ovul. @intre zecile de mii de
spermatozoizi# atra=i spre ovul prin ac:iunea unor substan:e chimice
,chimiotactism pozitiv*# numai unul# denumit =i spermatozoid fecundant#
p;trunde <n interiorul ovulului# produc>nd o serie de transform;ri:
-membrana ovulului se modific; =i numai permite p;trunderea altui
spermatozoid;
-citoplasma ovular;# elimin; un lichid numit perivitelin;
-centrozomul spermatozoidului formeaz; asterul spermatic# <n citoplasma
ovulului;
-nucleul spermatozoidului poart; denumirea de pronucleu mascul# iar
nucleu ovulului se nume=te pronucleu femel.
b. Amfimi(ia reprezint; contopirea celor - pronuclei# mascul =i femel# <n
ovul. 'ceast; faz; este cea mai important; a fenomenului de fecundare.
3rin acest - faze se realizeaz; zigotul;
citoplasma acestuia este <n cea mai mare parte de origine ovular;# asterul
este reprezentat de centrozomul sp=ermatozoidului# iar nucleul are origine
dubl; ,ovular; =i spermatic;*.
" Graviditatea"
+ste starea fiziologic; caracteristic; femeii# care const; <n dezvoltarea <n
uterul s;u a zigotului. 'ceasta se face prin fixarea lui# prin segmentarea =i
dezvoltarea enbrionului uman# =i# <n final prin na=terea f;tului. 1ul
<nainteaz; din trompa uterin; spre uter. @up; ovula:ie =i fecundare# <n ovar
se dezvolt; corpul galben# care influen:eaz;# prin progesteronul secretat#
mucoasa uterin; <n vederea implant;rii oului. Bucoasa uterin; se <ngroa=;
iar vasele =i glandele se dilat;; aceast; mucoas; transformat; se nume=te
mucoas; de sarcin;# decidu; sau caduc;. ?naint>nd spre uter# oul <ncepe s;
se segmenteze transfrom>ndu-se <n morul;. Borula se transform; <n
blastocit# care se dezvolt; <n uter. 5lastocitul a2unge la caduca uterin;# unde
se fixeaz; <ntr-o depresiune a acesteia# fenomen care se nume=te nidare.
3or:iunea din mucoasa uterin; care acoper; oul nidat se nume=te caduca
reflectat;# iar cea de care s-a fixat blastocistul se nume=te caduca bazal;.
&orpul galben denumit <n aceast; situa:ia corp galben gravidic# <ntre:ine
starea func:ional; a uterului <n prima perioad; a sarcinii. ?n mucoasa uterin;
se dezvolt; placenta care se formeaz; din celulele blastocistului =i din
caduca bazal;. Formarea embrionului provoac; modific;ri <nsemnate ale
secre:iei interne ovariene =i gonadotrope hipofizare. ?n sarcin;# func:ia
ovarelor ca =i a corpului galben este preluat; de placent;. 3laceta secret;
estrogeni =i progesteron# dar =i al:i hormoni; <n prima parte a sarcinii corpul
galben <=i p;streaz; secreia sa endocrin;.
1a3terea.
&onst; <n expulzia f;tului a2uns la termen# adic; aproximativ dup; -8 de
zile de gesta:ie. +xpulzia f;tului este consecin:a contrac:iilor uterine# la care
se adaug;# <n oarecare m;sur;# contrac:ia mu=chiului peretelui abdominal =i
a diafragmului# glota fiind <nchis;. &a urmare a cre=terii presiunii
intrauterine =i a relax;rii fibrelor circulare din structura colului uterin#
acesta se dilat;. &a o consecin:; a cre=terii presiunii intrauterine este =i
ruptura membranelor din 2urul f;tului =i scurgerea lichidului
amniotic.&ontrac:ia prelungit; <n timp a musculaturii de2a men:ionate# ca =i
relaxarea articula:iilor bazinului =i a p;r:ilor moi ale pelvisului# realizat; sub
ac:iunea unui hormon ovarian numit relaxina# vor avea drept efect expulzia
f;tului. .a scurt timp de la na=tere are loc =i expulzia placentei =i a
membranelor fetale.