Sunteți pe pagina 1din 5

Hepatita acuta infectioasa

-sindrom plurietiologic: virusuri cu tropism primar hepatic si micro- organisme cu tropism secundar hepatic (in febra tifoida, leptospiroza,scarlatina, malaria, giardia); alte cauze de sindroame icterice:

afectare toxic-medicamentoasa, litiaza, pancreatita ulcero-necrotica;

Virusuri ce dau afectare hepatica

VHA: virus ARN, apartine Picornaviride (Enterovirusul 72); neanvelopat, cu un unic marker antigenic impotriva caruia apar anticorpi ce persista toata viata;

Transmitere: digestiva Sezonalitate: endemo-epidemic (epidemii in sez.cald mai ales; focare epidemice in colectivitati inchise-cantine); Grupa de varsta: scolar si prescolar mare, tineri; Medii contaminate: alimente, apa (contaminare fecala), obiecte si vesela, exceptional de rar sange; in timpul sarcinii posibilitatea de transmitere mama- fat e extrem de rara dar exista; Incubatie: 21-45 zile; Patogenie: contaminare fecal-orala tulpina rezista sucului gastric eliminare prin intestin in stare nativa (eliminare fecala de virus pana in ziua 7-8 de boala, ulterior ; bolnavul e o sursa de infectie); cele mai multe forme sunt asimptomatice anicterice si nu se dg. Diagnostic: anticorpi anti VHA tip IgM pt infectia acuta/ IgG ca semn de trecere prin boala;

VHB: virus ADN, apartine Hepadnaviride, anvelopat, cu particula Dane, extrem de bogat antigenic (pe suprafata- Ag HBs; in miez- ag HBc si ag HBe); prevalenta geografica –exista 3 zone endemice;

Sezonalitate: nu exista; Transmitere: parenterala ( s.n “hepatita de seringa”), sexual (c% f. abundenta in secretiile genitale), vertical; Markerii antigenici:

-impotriva ag HBs ac anti-HBs = markeri ai unei hepatite vindecate, stabilizate; apar dupa faza acuta sau vaccinare; cand apar ac ag HBs dispare! Daca exista simultan = mutante ale v. sau imunodepresie; -impotriva ag HBc ac anti-HBc – tip IgM confirma ca exista o infectie acuta; tip IgG-semn ca individul a avut candva o hepatita B, corelatie cu existenta concomitent cu ag HBs; -impotriva ag HBe ac anti HBe- arata, daca sunt +, ca boala e stabilizata si nu exista replicare virala;

Deci, in faza de hepatita acuta tip B avem dpdv al markerilor antigenici, ag HBs +, ac tip IgM anti-HBc si ag HBe +; Diagnostic: PCR (determinarea incarcarii virale); detectia ac tip IgM/ IgG anti HBc sau HBe prin ELISA sau EIA; Incubatia: 45-160 (180) zile; Persoane susceptibile: orice varsta daca exista caile de transmitere; la n-n evolutie f. rapida, daca supravietuiesc la 1 an au deja ciroza; la restul pers si frm. asimptomatice; Zone endemice: endemicitate maxima (zona Asia-Pacific; >75%); medie (Europa de est mai ales, America de sud si centrala; 50%) si mica (Europa de vest, America de nord si Canada inclusiv ); Africa-intre endemicitate medie-mare; raspandire universala pe glob, solutie= vaccinarea!

VHC: virus ARN, apartine Flaviviride, anvelopat, mai mare ca VHB;

Incubatia: 6-12 sapt (maxim descris 90 sapt); Transmitere: identic cu VHB, in principal insa post-transfuzional si prin droguri iv; recent si MSM; Exista si e frecventa coinfectia: VHB +VHC, HIV+VHC (in crestere nr cazuri) sau HIV+VHBevolutie spre ciroza/ cancer hepatic > ca in pop. generala; Diagnostic: ac anti ag viral unic, prin ELISA/ EIA; PCR pentru detectia incarcarii virale (raspuns sustinut la tratament= viremie nedetectabila la 1,5- 2 ani);

VHD:

neanvelopat dar cu o membrana; virus mic, 35 microni; Incubatia: 4-6 saptamani; Transmitere: parenteral, +/- sexual; -virus unic ag ac ce semnifica fie o coinfectie, fie o suprainfectie ce agraveaza evolutia unei hepatite B;

virus

ARN,

defectiv

(necesita

obligatoriu

VHB

pt

a

exista);

VHE: fosta “hepatita non-A non-B”; Calicivirus, ARN, fara invelis; Incubatie: maxim 6 sapt; Transmitere: digestiva; Localizare geografica: bazinul Mediteranei, Orientul mijlociu si apropiat; Persoane susceptibile: adulti, persoane ce calatoresc mult (consum fructe tropicale incriminat); boala e autolimitanta si nu cronicizeaza; Diagnostic: ac anti VHE, tip IgM sau IgG;

VHF: virus asemanator cu VHB/VHC; cazuri in Extremul Orient de obicei; forme severe IHA/ deces; diagnostic dificil, prin eliminare, foarte recent si prin ELISA;

VHG: virus ARN descoperit 1995, apartine Flaviviride, foarte asemanator cu VHC dpdv genetic; transmiterea transfuzionala e dovedita; forme severe de boala; poate croniciza!

VHH (“hepatita viitoare”): posibilitate de cronicizare 10-15%, necunoscute alte info;

Un pacient care nu are nici unul din virusurile “obisnuite” (A- E)= pacient non-A non-E;

Patogenie: virusul intra in ficat unde se localizeaza in hepatocite inflamatie, necroza, procese degenerative; inflamatia se manifesta prin citoliza hepatica ( ALT), +/- usoara colestaza si evolutie variabila: cele mai multe frm se autolimiteaza, unele (B, C, D) cronicizeaza (25% din hepatitele B si 50% din cele C) sub una din urmatoarele frm: hepatita cronica stabilizata, activa/agresiva sau ciroza hepatica.

Virusurile B si C - oncogenitate carcinom hepatic;

Manifestari si evolutie:

- Exista forme icterice/ anicterice; frm icterice debuteaza cel mai adesea cu o faza pre-icterica la finalul incubatiei, manifestata ca sdr. dispeptic;

- Debut-tipuri: 1. digestiv (greata, varsaturi, inapetenta selectiva, dureri abd.colicative)

2. pseudo-gripal (stare subfebrila, tuse, icetr dupa 2-

3z)

3. urticarian/ eruptiv (papule urticariene sau eruptii; doar VHB/VHC; sdr Gianotti- Crosti- hepatita B la scolar)

4. reumatismal (manifestari articulare; doar

VHB/VHC)

5. neuropsihic ( mimeaza ebrietate/ psihoza)

- Modalitatile de debut se pot combina, cel mai frecvent existand in oricare forma o componenta neuropsihica (somnolenta, inversare ritm somn-veghe, astenie fizica caracteristica in primele 7-10 z);

- Icterul

se insoteste de ameliorarea

simptomatologiei, dar modificarile biochimice si citoliza exista de la inceput;

apare

>5-10

z

si

- Faza de stare (posibil precipitarea icterului): bilirubina totala pe seama celei directe mult , evolutie in trapez ( creste-platou-scade lent-dispare); transaminazele evolueaza la fel, cu o scadere in paralel/ divergent cu icterul; bilirubina persistenta + transaminaze n frm colestatice/ bilirubina dispare dar transaminazele persista sugestiv pt frm ce evol. spre cronicizare;

-

Concomitent-perturbarea protrombinei sangerari

sintezei

fact

coagularii:

sinteza

Frm icterice comune: icter, urini hipercrome, scaune decolorate, HM cu consistenta relativ moale / HSM la copil; Frm supra-ac/ fulminante/ IHA: dramatic dimensiunile ficatului; halena neplacuta; manifestari neuro- psihice severe (dementa, delir). Indicele de protrombina= elem de prognostic al bolii obligatoriu in orice frm !

Evolutie: 14-21 z, ulterior convalescenta 1 luna si apoi supraveghere inca

de

cronicizare;

6 luni/

pana

la

1

an de

evolutie

pentru a stabili daca se poate vb

Diagnostic: clinic, epidemio, lab (investizatii uzuale- Hb n, leucocite n/, limfocitoza, fara modificari de Eoz; citolizei hepatice >4x orienteaza dg/ >10x confirma dg; examen urina- pigmenti biliari si urobilinogen; markerii virali- ag HBs, ac anti-VHC daca ag HBs + cauti ac anti-HBc pentru a vedea daca e o hepatita ac/ cronica in puseu evolutiv; daca ag HBs – cauti ac anti-VHC; daca si ei sunt – te orientezi spre alte hepatite si cauti ac; daca toate sunt – cauti alta etiologie (toxic-medicamentoasa, etc ) Alte investigatii: indicele de protrombina, electroforeza proteinelor, imagistica (nu prea ajuta);

Diagnostic diferential:

sindrom icteric, alte cauze (in functie de debut);

alti agenti etiologici ce se pot manifesta cu

Tratament: boala de internare obligatorie in Romania, indiferent de forma;

Regim alimentar normosodat, cu evitarea carnii si produselor animale in faza icterica a bolii (ulterior evitarea grasimilor si a exceselor; se recomanda un aport usor crescut de dulciuri si hidrocarbonate- gem, compot, dulceata, pentru ca s-a observat ca apare o hipoglicemie).

Medicamentos: vitaminoterapie, antiemetice, antispastice, antiacide, re- echilibrare H-E si A-B (daca varsa si nu se poate hidrata);

Tratamentul formelor fulminante: ideal transplant hepatic; altfel:

corticoterapie in doze foarte mari pentru a stopa inflamatia si necroza, chiar cu riscul ag HBs, al viremiei si al supresiei limfocitare; solutii glucozate, hidratare;

Pt VHB- Lamivudina de electie; IFN la decizia medicului;

Profilaxia: vaccinarea anti- VHA, VHB;