Liceul Teoretic Onisifor Ghibu

Lucrare practic
la biologie
Tema:Aspecte de degradare ale
riului Bic


A efectuat:Chesco Olesea A controlat:Batrinu Tatiana
Cuprins
!"ntroducere
2. Cuprins :
a.Prezentarea riului Bic din
localitate
b.Surse de poluare
c.Imagini
d.Analiza strii ecologice
e.Ci de soluionare
#!$ncheiere
a.Concluzii
Introducere

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbatute
probleme ale contemporaneitatii si una de prim ordin pentru
conducerea societatii, de aceea ne aflam in fata unui subiect
atat de vast si de complex.Omul si mediul sunt entitati
inseparabile, existenta omului fiind dependenta de mediu, iar
factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, in urma
folosirii lor de catre om.Astfel apare poluarea, aspect implicit
al vietii, in desfasurarea careia unele produse, rezultate din
procesele fiziologice si din activitatea omului si a animalelor,
devin reziduuri care pot sa incomodeze bunul trai in functie
de natura si cantitatea lor. Se poate spune ca poluarea a
insotit omul inca de la aparitia lui pe Terra.
In trecut, cand densitatea redusa a populatiei precum si
utilizarea, aproape in exclusivitate, a produselor naturale, nu
diferentiau mult viata omului de modul de existenta simplu si
nu se produceau atat de multe reziduuri. Odata cu marile
progrese stiintifice, cantitatea si natura lor sa sc!imbat
fundamental.
In ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de
mediu de pe intinsul planetei noastre a avut o evolutie din ce
in ce mai ingri"oratoare, cantitatea de poluanti atingand cifre
ce depasesc orice imaginatie. Inlaturarea poluarii este o
problema de corectare a erorilor care o provoaca. #ecizia de
combatere trebuie sa existe c!iar din momentul in care raul
este denuntat ca atare, iar mi"loacele te!nicostiintifice
actuale pot rezolva, problemele de poluare.Impactul omului
asupra naturii a fost sesizat odat$ cu noua revolu%ie te!nico
&tiin%ific$ , odat$ cu crearea tuturor mi"loacelor de transport,
centralelor electrice, cazangeriilor , fabricilor, uzinelor &i
altor obiective ce ne u&ureaz$ sim%itor via%a. Sub impactul
dezvolt$rii economice au fost poluate, mai mult sau mai pu%in
grav' solul ,apa &i aerul , au (nceput s$ dispar$ uele specii de
animale &i plante , iar omul se confrunt$ cu maladii cauzate
de poluare .
Pe m$sura dezvolt$rii procesului de industrializare a crescut
&i num$rul &i varietatea surselor de poluare. Ast$zi aproape
c$ nu exist$ a&ezare urban$ (n care s$ nu fie cel pu%in o
unitate industrial$ &i deci o surs$ de impurificare a aerului.
)a acestea se adaug$ &i num$rul din ce (n ce mai mare de
autove!icule care, al$turi de uzine &i fabrici, contribuie la
amplificarea polu$rii aerului. (n aceste condi%ii, atmosfera
marilor ora&e contemporane a devenit un amestec de aer,
gaze &i pulberi de cele mai diverse origini. A&adar, poluarea
atmosferei, rezultat (n cea mai mare parte al activit$%ii
umane (industrie, (nc$lzirea locuin%elor, transport, etc.), este
determinat$ de difuzia (n atmosfer$ a substan%elor nocive
denumite poluan%i, sub form$ solid$ (praf, pulberi), lic!id$
(vapori de ap$) &i gazoas$ (pulberi, gaze toxice) care modific$
compozi%ia natural$ a aerului. *a se poate manifesta sub
form$ de cea%$, negur$, aer ce%os.
+ei mai frecven%i poluan%i (nt(lni%i (n atmosfera urban$ s(nt
gazul carbonic &i oxidul carbonic, an!idrida sulfuroas$ &i
sulfuric$, diver&i acizi, prafuri, fumul &i cenu&a provenit$ din
arderi, praful mineral, !idrocarburi, microbi &i viru&i etc.
+oncentra%ia acestor elemente variaz$ mult cu
amplasamentul, sezonul, factorii meteorologici.
n cutarea unor condiii de ia din ce !n ce mai con"ortabile# omul s$a
"cut inoat# !n ultimele decenii# de o e%ploatare e%cesi &i gre&it a
resurselor naturale.
Impactul omului asupra naturii s$a materializat prin'
( modi"icarea radical a peisa)ului geogra"ic prin lucrri de mari proporii#
cabazine# lacuri de acumulare# !ndiguiri# desecri# e%tracii la zi
( e%ploatarea puternic a resurselor materiale# ale solului *i ale subsolului#
precum *i a resurselor energetice
( modi"icarea climei !n sensul aridizrii ei# prin trans"ormri negatie !n
structura !neli*ului egetal *i !n special prin de"ri*ri
( sc+imbarea structurii ecosistemelor peste limitele de re"acere ale lor
( distrugerea unor numeroase specii de plante *i animale prin deteriorarea#
sc+imbarea sau distrugerea ecosistemelor !n care "useser adaptate
( sc+imbarea compoziiei atmos"erei# apelor# solului# prin deersri de
dierse produse
( alterarea "ondului genetic natural al ieuitoarelor# !n sensul scderii
capacitii de adaptare# re"acere *i reproducere.
n prezent s$au produs mari modi"icri !n peisa)ul geogra"ic al globului#
unele cauze naturale sunt'
$ sc+imbrile climatice,
$ transgresiunile marine,
$ erupiile ulcanice,
$ cutremurele distrugtoare.

B%cul este un r-u !n partea central a .epublicii /oldoa# a"luent de
dreapta al r-ului 0istru. Pe malul B!cului se a"l capitala .epublicii
/oldoa# ora&ul C+i & inu # precum &i
ora&ele Clra & i# Str & eni # Buco &i 1atra. 2ebitul mediu anual de ap al
r-ului este de 3 m45sec iar lungimea de 366 7m. Bazinul r!ului B!c include
89 localiti situate !n : raioane ;Clra&i# Str&eni# Anenii 0oi# Ialoeni<
&i mun. C+i&inu cu o populaie de apro%imati 3 mln. de locuitori cu
supra"aa terenurilor de 38:.:8: +a. ;"ig.3# =# ><. .!ul B!c cu o lungime de
366 7m "iind alimentat prin a"luenii si Buco# I&no &i Calintir#
precum &i printr$o reea de r!ulee mici "r nume# r!pe &i izoare sere&te
drept surs important de ap pentru satis"acerea necesitilor itale ale
populaiei din regiune.

,Sursele de poluare
Actiitile economice nec+ibzuite# indi"erena consumatorilor "a de
starea &i calitatea apei precum &i "actorii distructii au condus la
degradarea r!urilor &i r!uleelor# inclusi &i r. B!c# lipsindu$le de ap#
!ndeosebi !n perioada cald a anului. Pe parcursul anilor au "ost captate
izoarele r!ului Bic# !ndiguite &i construite iazuri pe cursurile de ap#
transmise !n proprietate priat &i alori"icate terenurile !n mare msur
p!n la albie# de"ri&ai arborii &i arbu&tii de pe malurile acestora. n
segmentul raionului Clra&i pe cursul r. B!c sunt construite > iazuri
;?emeleui# 1alcine<# ceea ce condiioneaz !n permanen obstacole !n
alimentarea r!ului cu ap &i meninerii debitului salubru pe cursul in"erior.
n segmentul localitilor Peticeni$?uzara# r!ul B!c deobicei este uscat. 2in
cele 33@ izoare situate !n bazinul raionului Clra&i 63 izoare sunt
captate# apa "iind utilizat pentru necesiti locale# inclusi
potabilizare.?oate aceste aciuni au condus la !nnmolirea cursurilor de
ap# concrescute cu egetaie de stu". Ast"el# r!ul B!c !n segmentul
localitilor amplasate !n raioanele Clra&i s$a trans"ormat !ntr$un p!ria&#
"iind lipsit de ap# !ndeosebi !n condiiile de secet# "recente !n ultima
perioad# parial alimentat cu apele uzate# tratate insu"icient la staia de
epurare a or. Clrasi &i cele deersate de la unitile economice
necanalizate# gospodriile particulare.
Surse de poluare pot "i considerate de&eurile animaliere#care se
acumuleaz anual !n gospodriile particulare# gunoi&tile pentru
depozitarea de&eurilor mena)ere solide ;9@<# dintre care > sunt situate !n
zonele de protecie a r. B!c# Po)arna# I&no . n >@ localiti nu sunt
atribuite terenuri amena)ate5autorizate pentru depozitarea de&eurilor.
*Imagini




*Analiza strii ecologice
A situaie dezastruoas se constat !n bazinul +idrogra"ic Str&eni. 2in
cele 8: izoare amplasate !n bazin# :@ sunt captate# lipsind de ap r!uleele
&i p!raiele care alimenteaz r!ul B!c Pe cursul r!ului B!c !n segmentul
localitilor Pn&e&ti$Str&eni s$a construit un dig de protecie contra
inundaiilor# iar alturat de curs un canal pentru acumularea apelor
pluiale cu cone%iunea canalelor de drena). Apele acumulate !n canal#
anterior# prin = staii de pompare se pompau !n r!u# asigur!ndu$l cu ap.
Actualmente aceste "oste staii sunt distruse complet. Ast"el# r!ul "iind
lipsit desurse de alimentare cu ap este uscat# concrescut cu stu". n
prea)ma or. Str&eni terenurile ocupate cu stu" s$au e%tins "orm!nd o zon
umed cu o reea de canale !n care se acumuleaz apele de ploi &i din alte
surse "ar cone%iune cu r!ul B!c. 2e menionat c# !ntr$o stare &i mai
di"icil se a"l cursurile de ap situate !n perimetrul localitilor 1orniceni
&i Cpriana# care alimenteaz a"luenii r!ului B!c# cum ar "i Buco &i
I&no. n s. 1orniceni apele uzate !n olum de :@ m>5zi sunt deerasate
direct !n r!ule "r epurare. Staia de epurare# care urma a "i reconstruit &i
pus !n "unciune !n a. =@@9 p!n la momentul de "a nu este pus !n
e%ploatare. /ai mul ca at!t# au !nceput lucrri de construcie a unei noi
staii# la moment ne"inalizate. n s. Cpriana s$a construit o staie de
epurarea apelor uzate "ormate la mnstire# care n$a "ost recepionat# la
moment distrus. n mediul natural sunt pompate zilnic B@@ m> ape uzate
neepurate prin staia de pompare din or. Str&eni# care !n consecin
nimeresc !n lacul de acumulare C+idig+ici# zon de agrement pentru
populaie# pescuit# apa "iind utilizat parial pentru irigarea culturilor
agricole. Situaia se constat &i mai dezastruoas !n segmentul mun.
C+i&inu. 2ac cursul superior al r!ului B!c este lipsit de ap apoi !ncep!nd
cu zona industrial Pruncul# mun. C+i&inu# debitul de ap constituie =@@
l5sec# ap "iind parial oprita prin !ndiguire cu de&euri de producer &i
bara)ele "ormate# preponderent din sticle de plastic. Pe tot cursul r!ului pe
ambele maluri sunt depozitate5aruncate de&euri mena)ere# de construcie#
prezente ei cu di"erite diametre# prin care sunt eacuate apele pluial
recepionate prin reelele or&ene&ti &i apele reziduale de la unele uniti
economice care samoolnic s$au conectat la acestea# condiion!nd o
poluare dit a apei r. B!c.
Concomitent !n r. B!c se deeseaz apele celor D r!ulee &i canale#
construite pe unele porini !n subteran cu un grad sporit de poluare#
alimentate din precipitaii &i cu apele uzate de la unitile economice
necanalizate# precum &i un olum mare de ape ;circa 63 mln m>5anual< de
la staia de epurare a mun. C+i&inu. 0ielul !nalt de poluare a apei r. B!c
este condiionat &i de apariia spltoriilor auto !n segmental strzilor
Albi&oara# Calea Basarabiei# 1arnia. Inestigaiile e"ectuate de ctre
Sericiul Eidrometeorologic de Stat demonstreaz gradul e%trem de
poluat al apei r!ului B!c# care ariaz !n dependen de cantitatea no%elor
deersate cu apelereziduale# de&eurilor mena)ere depozitate !nalbia &i
zonele rierane de protecie# apelor poluate proenite de la splarea
neautorizat a autoe+iculelor# apelorpluale&icelordeersate de la
ageniieconomici. n urma monitorizarii calitii apei r. B!c pe parcursul a.
=@3= s$au depistat 6= cazuri de poluare !nalt &i 3B cazuri de poluare
e%trem de !nalt. Apa r!ului este deosebit de poluat cu ioni de amoniu#
nitrii# detergeni anioni$actii# "ier total# compu&ii cuprului# "enoli#
produse petroliere# precum &i cu cel mai redus niel al o%igenului dizolat
!n ap# condiii !n care au disprut toate ietile acatice.
Situaia degradabil a r!ului B!c se mani"est &i pe cursul in"erior
;bazinul +idrogra"ic Anenii 0oi< condiionat de lipsa izoarelor#
considerat drept surs natural de alimentare cu ap. n sc+imb r!ul este
alimentat cu apele uzate neepurate !n olum de circa 336@@@ m>5anual#
eacuate de la staia de epurare din s. Bulboaca# care desere&te &i or.
Anenii 0oi. 2e asemenea "r epurare sunt eacuate pe terenurile agricole
apele uzate "ormate !n s. /erenii 0oi# pe c!nd com. C+etrosu deerseaz
apele uzate neepurate !ntr$un canal# apa "iind utilizat pentru irigarea
legumelor. n s. Cura B!cului# apa pentru irigarea legumelor se pompeaz
direct din r!ul B!c. Impact pronunat asupra apelor are &i actiitatea
comple%elorde porcine CS FunnG Pig S.H ;c. C+irca<# S.H Pucoen
;s. .o&cani<# precum &i de&eurile depozitate5aruncate !n locuri
neautorizate# pe terenurile agricole de ctre populaia din ma)oritatea
localitilor.
2e menionat c !n localitile rurale# de regul reelele de canalizare
e%ist doar la instituiile preuniersitare &i pre&colare# apele uzate "iind
accumulate !n +aznale neermetizate# o parte din apele uzate accumulate#
sunt eacuate cu a)utorul autospecialelor# de obicei !n locuri neautorizate#
pe c!mpurile agricole. Apele uzate "ormate !n sectorul casnic particular# &i
la agenii economici care actieaz !n localitile din bazin# sunt deersate
direct !n mediul natural# parial acumulate !n +aznale improizate5gropi
speciale# care !n consecin# prin sol# ptrund !n apele de supra"a sau
subterane.
*Cile de soluionare :
3. Construcia staiei de epurare !n or. Anenii 0oi &i suspendarea actiitii
staiei de epurare de la Bulboaca# staiei de epurare a apelor uzate "ormate
la comple%ul de porcine din s. .o&cani ;Anenii 0oi< ,
=. Inentarierea unitilor economice amplasate !n bazin# re"eritor la
modul de utilizare a apei &i de eacuare a apelor uzate# conectarea acestora
la sistemul centralizat de canalizare ,
>. /odernizarea statiei de epurare a apelor uzate a mun. C+isinau ,
:. Finalizarea lucrrilor de construcie &i punere a !n "unciune a staiilor
de epurare din s. 1orniceni si C+etrosu ,
6. Finalizarea lucrrilor la staia de pompare a apelor uzate "ormate !n or.
Str&eni &i de recepionare a acestora &i transportare prin colectorul sub
presiune ;1atr< la staia de epurare a mun. C+i&inu# alternatia bene"ic
ar "i$ construcia staiei de epurare !n or. Str&eni ,
D. Iacuarea de*eurilor din albia *i zona rieran de protecie a r!ului B!c
*i a"luenilor lui ,
9. nlturarea bara)elor &i !ndiguirilor de pe cursul r!ului B!c &i a"luenilor
lui,
B. Cospodrirea bazinelor de ap# !ndeosebi cele construite pe cursurile
r!ului B!c &i a"luenii lui# pentru asigurarea debitului salubru de ap pe
curs ,
8. Conectarea canalelor construite alturat de r. B!c !n scopuri
+idromelioratie ;Str&eni# Anenii 0oi< !n albia r!ului,
3@. Plantarea arborilor &i arbu&tilor !n zonele de protecie a r!ului *i
a"luenilor lui ,
33. Curarea albiei cursurilor de ap !n segmentele !nmolite &i acoperite
cu stu" ;!ndeosebi$ segmentul 1atra$Podul Cii Ferate din prea)ma pieii
agricole# mun. C+i&inu< ,
3=. 2es"undarea# amena)area &i e%cluderea izoarelor din circuitul de
aproizionare cu ap pentru consum potabil !n sc+imb cu alte surse de
alimentare a populaiei.
*Concluzii
In urma acestei lucrari am constatat ca riul Bic su"er de un mare de"icit
de ap !n amonte de mun. C+i*inu# :6J din izoarele r!ului din raioanele
Clra*i *i Str*eni "iind captate !n scopuri de aproizionare cu ap
potabil a populaiei# iar cantitatea de ap rmas este poluat cu de*euri
*i cu ape uzate deersate din cauza ne"uncionalitii5absenei sistemelor
de canalizare *i a staiilor de epurare !n ma)oritatea localitilor.
/unicipiul C+i*inu are un impact deastator asupra r!ului.
In urma cercetarilor mele am determinat "aptul ca apa este moderat
poluat# pe parcursul municipiului C+i*inu calitatea apei se modi"ic !n
puternic poluat# pentru ca !ncep!nd cu strada 1arnia ;sectorul industrial
al capitalei< treptat s dispar iaa din r!u# datorit polurii agresie la
care este supus r!ul. Ast"el# inestigaiile mele au identi"icat absena ieii
!n aal de municipiul C+i*inu# ceea ce demonstreaz in"luena ne"ast al
actiitilor umane des"*urate !n capital asupra r!ului. Aceast ap
moart# pe bun dreptate# este utilizat pentru irigarea c!mpurilor agricole
!n raionul Anenii 0oi# care# de alt"el# sunt !ndute pe pieile din C+i*inu#
dar in"lueneaz *i calitatea apelor "reatice din acest raion.
?ragedia acestei iresponsabiliti# !ns# este c autoritile nu !ntotdeauna
or# sau nu sunt pregtite# s recunoasc acest dezastru# aceast catastro"#
ceea ce ar o"eri *ansa de a desc+ide ni*te pori spre soluionarea problemei
noastre# a tuturor.
.esursele de ap sunt incontestabile pentru e%istena ieii pe pm-nt#
inclusi cea uman. Iar calitatea apei are o legatur direct cu sntatea *i
durata ieii omului. Con*tientizarea# de ctre "iecare om# al acestui
"enomen este "oarte important pentru mani"estarea unei atitudini
responsabile "a de resursele de ap.
Situaia alarmant !n ceea ce prie*te calitatea *i cantitatea resurselor de
ap# denot iresponsabilitatea "iecrui cetean *i a "actorilor de decizie# *i
demonstrez "aptul# c societatea noastr este departe de a con*tientiza
importana apei pentru propria e%isten.
I"ectu!nd aceast lucrare# mi$am dat seama c degradarea mediului
!ncon)urtor e datorat m!inii omului #care datorit modernizrii *i
dezoltrii lumii #a deenit distrugtoare *i nepstoare #ceea ce se resimte
prin starea actual a naturii.