I.

Opinia publica si dezbaterea

publica
Sondajele de opinie - integrante in functionarea obisnuita a campului politic.
1. Manipularea constienta si inconstientul politic
Practica sondajelor ii manipuleaza mai intai pe cei care le manipuleaza
(politologi, jurnalisti) care considra ca este interesant "sa faca un sondaj" pt a afla
"ce gandeste opinia publica".
Exista manipulare:
- in modul de redactare a intrebarilor
- in interpretarea rasounsurilor
- in intentiile comanditarului
- fabricarea grupurilor politice a caror opinie se pretinde ca se sondeaza.
interoga un grup -! a pp existenta unei opinii colecti"e a grupului
face un sondaj -! a decupa realitatea si a atribui un cu"ant acelor grupuri
mai mult sau mai putin reale, pe care politica trb sa le produca sau sa le
in"enteze pt a-si atinge scopurile.
#pinia publica - multimea care se mobilizeaza efecti" pt o cauza. Exprima
"ointa populara.
$ar trebuie luate in calcul si "majoritatile tacute".
- trebuie sa fie informata si educata inainte de a fi consultata
pt a nu se insela.
2. Cele trei stari ale "opiniei publice"
#p publica delimiteaza participantii legitimi la jocul politic.
) Prima stare a notiunii:
- este strans legata de "otul cenzitar
- desemneaza ("ag) opinia elitelor sociale (pt competitia electorala)
- la origini nu a fost decat opinia minoritatilor acti"e politic
- este deci opinia parlamentarilor, a alesilor poporului
- are doua caracteristici esentiale: nu este opinia cetatenilor simpli, ci a elitelor
politice
- "ocea poporului este filtrata si retradusa
- este opinia pe care elitele o considera buna
%) doua stare:
- "otul uni"ersal
- populatia masculina cu "arsta de "ot
- se dez"olta noi forme colecti"e de prostest -! "ointa ppopulara
- jurnalistul de"ine un personaj important in definirea ei, contribuie la formarea ei
prin stabilirea temelor de discutie
- dez"oltarea radioului intareste puterea de constituire a op pub
&) treia stare
- apar institutele de sondare
- o te'nica de anc'eta (prezentand toate garantiile stiintei) pretinde ca poate
surprinde obiecti" starea op publ
- institutele de sondare impun, de fapt, conceptia lor asupra op p
- gratie computerului si te'nicii sondajului si a c'estionarului, institutele au dat
un continut precis si practic acestei notiuni
- op publica este masurata instantaneu pprintr o c"asi-consultare politica a
tuturor cetatenilor
3. O colectare mai degraba politica decat stiintifica
- anc'etele au un interes stiintific f scazut
- te'nic esantionului ( un simplu substitut al tragerii la sorti din lisele electorale
- te'nica c'estionarului ( un simplu substitut comod al buletinului de "ot
- se aduna numai raspunsuri la niste intrebari legate de opinie
- oamenii sunt pusi sa aprobe)dezaprobe o opinie deja formata, care le e
propusa ca si la alegeri
- determina anummite esantioane reprezzentati"e sa "oteze
Pierre %ourdieu - a pune o intrebare inc'isa tinand de op unui esantion pp *
postulate
) Postulatul + - pp ca toata lumea poate a"ea op personale (confunda dreptul
de a a"ea o opinie cu realitatea)capacitatea de a utiliza acest drept.
%) Postulatul , - a pp ca toate pers interogate isi pun acea intrebare -! li se
impune o problematica
&) Postulatul * - a estima ca toate op au "aloare sociala (a presupune ca toate
rasp identice formal sunt efecti" identice, ca au aceeasi pondere, forta,
eficacitate)
-! rasp obtinute in anc'eetele de op nu repr o mare semnificatie
4. Dezbaterea publica si sondajele de opinie
- sondajjele sunt legitime pt ca sunt o forma de democratie
- campul jurnalistic este locul unde se formeaza op p
- consilierii pt comunicaresi specialistii in P- pregatesc "efectele stirilor" si
"lo"iturile mediatice"ale politicienilor care sunt menite sa ii soc'eze pe
telespectatori pt a le sugera o opinie
- sondajele au un rol bun (politic): regleaza "iata politica
- sondajele pot fi utilizate atat pt a desc'ide dezbaterea publica, dar si pt a
participa la un proces de manipulare politica estrem de sofisticata.
II. I!"OD#C$"$ I %I%!$M#& M'%%(M$DI' COM'(
)I%$
III. Mass media si democratia* o ree+aluare
(,ames Curran
1. -abermas si sfera publica
.abermas sustine ca dez" capitalismului modern timpuriu a generat aparitia unei
arene autonome de dezbateri publice.
.abermas descrie e"olutia "sferei publice burg'eze"( un spatiu public aflat intre
economie si spatiu, in care s-a format op publica.
Sfera publica ca zona neutra( accesul la informatii, debaterile eliberate de
dominatia statului, indi"izii determina in colecti" prin procesul argumentatiei
rationale.
2. Caine public de paza
-olul democractic al mass media este acela de a actiona ca un caine de paza la
actiunile statului. rolul acesta este definit prin dez"aluirea abuzurilor in
exercitarea autoritatii de stat. -olul de caine de paza se spune ca depaseste in
importanta toate celelalte functii ale mass media in piata libera si posibila
asigurarea completei depedente fata de gu"ernare.
$/fuzarea electronica reprezenta un mediu conditionat d.p.d.." te'nic. Era limitat
printr-un nr redus de frec"ente din spectrul electromagnetic si trebuia condus in
conformitate cu interesul public sau a. i. sa impace interesele celor care nu au
primit drept de emisie.
3. Mass media pri+ate. caine public de paza* o ree+aluare
-olul cainelui de paza al mass media( legitimeaza argumentele pt o reforma a
pietei libere in domeniul difuziunii, justificand sistematizarea continua si
neingradita a organizarii capitaliste a presei.
bordarea traditionala defineste rolul cainelui de paza al mass media numai in
problemele in care este implicat statul.
&onglomeratele mass media nu sunt caini de paza independenti, ci mercenari
a"and propriile justificari, corporatii care isi utilizeaza forta pentru a promo"a
interese pri"ate.
0arile conglomerate mediatice reprezinta un mijloc prin care puterile dominante
d.p.d.". economic isi exercita influenta neoficiala asupra statului.
4. Mass media publica in rol de caine de paza* o ree+aluare
cainii de paza dependenti de gu"ern pot sa latre, dar cainii publici de paza nu pot
sa doarma.
&ompaniile de difuzare de tip ser"iciu public reprezinta o serie de ni"eluri care
pot fi manipulate de catre politicieni, cu toate ca pozitia lor "ariaza in funtie de
tarile in care functioneaza.
/. "eprezentarea consumatorului
Perspectica asupra rolului de caine de paza este negati" si defensi". Ea deinerse
de obicei rolul mass media in termenii monitorizarii actiunilor gu"ernului, de
protejare a publicului si de impiedicare a amestecului persoanelor din sfera
puterii, atunci cand acestea isi depasesc atributiile.
.abermas defineste rolul mass media( a patra putere in stat.
Propietatea publica conduce la fuziunea dintre definitiile oficiale si cele
mediatice asupra realitatii, in timp ce piata elibereaza mass media c'iar de cei
care le conduc.
/n primul rand, teza reprezentarii mediatice recunoaste slabiciunile din
argumentatia traditionala a pietei libere, dar ii sustine concluzia centrala.
doua deficienta legata de teza repezentarii consumatorului pro"ine din
faptul ca o mai sporita capitalizare a industriilor ediatice a limitat
posibilitatea de patrundere pe piata.
1eza reprezentarii mediatice se aplica fazei preindustriale a pietei libere a ideilor.
ceasta genera posibilitatea de a opta intre ziarele diferentiate pe criterii
ideologice, conditiile in care publicul putea exercita presiuni semnificati"e asupra
presei si putea fi reprezentat de acestea.
treia deficienta a tezei reprezentarii consumatorilor este aceea ca ignora
modul in care relatiile dintre mass media si public s-au transformat in sec
+2. publicul mijloacelor de informare "populara" a de"enit mult mai
numeros si mult mai eterogen in termenii compozitiei sale politice si
sociale.
3otiunea idealizata de democratie de piata ignora rolul fundamental pe
plan financiar al publicitatii in tele"iziunea comerciala si in presa scrisa.
0. "olul informational
$e obicei, lucrul acesta este ilustrat in termenii facilitarii autoexprimarii, ai
promo"arii rationalitatii publice, inlesnirea auto determinarii colecti"e. stfel, piata
libera se presupune a promo"a cultura unei democratii a gandirii libere.
Piata libera:
-este ec'i"alata cu eficienta urmaririi interesului public.
-mobilizeaza resursele intelectuale colecti"e ale natiunii.
-spijina nationalitatea publica prin inlesnirea judecatilor publice facute cu scopul
de a identifica modalitati alternati"e de actiune.
-ofera o zona neutra pt formarea opiniei.
4alorile pietei:
-informatia este simplificata, condensata, decontextualizata
-intesata e stereotipuri
-ignora complexitatea umana.
1.Modelul responsabilitatii profesionale
$atoria jurnalistilor fata de niste scopuri marete: neutralitatea, detasare si
afirmarea ade"arului, adoptarea anumitor procedee de "erificare a faptelor,
prezentarea interpretarilor contradictorii.
5urnalistii au un statut ambiguu, iar aceasta poate reprezenta o slabiciune
profesionala. mbiguitatea despre care "orbim masc'eaza o disputa
nesolutionata prin"ind rolul democratic al mass media.
2. Deficientele perspecti+ei traditionale
6na din deficiente este aceea ca structurile politice moderne sunt complet
ignorate, o atentie deosebita fiind acorata indi"idului ca unitate fundamentala de
analiza. 0ass media protejeaza indi"idul, il informeaza ca alegator, exprima
opinia publica.
doua deficienta a abordarii traditionale este aceea ca mentine o deosebire
artificiala si nefondata intre informare si reprezentare (desprinderea informatiei
de contextul sau social).
# a treia deficienta( supraliciteaza rationalitatea discursului public. /mplicatiile
sunt mai complexe, di"ertismentul este omis din analizele con"entionale pri"ind
functioanrea democratica a mass media. di"ertismentul este exclus din cauza
faptul ca iz"oraste din presupozitia con"entionala conform careia singurul scop al
dezbaterilor publice prezentate in mass media este de a impune sc'imbari in
politicilr gu"ernamentale si de a exercita un control democractic asupra statului
patra slabiciune a modelului traditionalist esre esecul sau de a distinge intre
dreptul legal de a publica si realitatea economica ce limiteaza in termeni reali
acest drept.
3. Mass media si sfera publica
$ialogul public pus in scena de sistemul mediatic trebuie alc dintr-o "arietate de
"alori si perspecti"e "enite dinspre di"ertisment, precum s din prezentarea
afacerilor publie.
# alta functie democratica a sistemului mediatic consta ina ctiunea ca agent de
reprezentare. Ea trebuie sa fie organizata intr un mod in care di"erselor grupuri
sociale si organizatii sa li se permita exprimarea unor opinii alternati"e
treia functie democratica a mass meia presupune asistarea realizarii unor
obiecti"e comune ale societatii prin acord sau compromis intre interesle
conflictuale. 0ass media trebuie sa contribuie la acest proces prin inlesnirea
unor proceduri democractice de solutionare a conflictelor si de definire a
scopurilor unanim acceptate.
14. %pre un mod functional
0odelul are un centru nodal, inconjurat de organismele mediatice organizate
dupa diferite principii. El ofera posibilitatea ca diferitele clase si grupuri sa
participe in acelasi dialog public cu pri"ire la directia societatii.
a) 0ass media centrale
&el mai bun mode de organizare a sectorului public ar fi construirea unui sistem
concurential de organizatii ser"iciu public.
u fost construite doua modele:
-corporatist( di"erse grupuri reprezentatice sunt implicate is tructurile de
comanda ale difuziunii
-ser"iciu ci"il neutru( difuziunea este infiintata ca un sistem depolitizat in care
acti"eaza "ser"itori publici" impartiali. ambele abordari sunt "iabile.
b) Sectorul ci"ic al mass media
Intarirea sectorului ci+ic al mass media poate fi +azuta ca fiind alc din 3
componente*
+. mijloace de informare aflate in legatura cu organizatiile colecti"e, orientate
catre un public general, in intentia de a obtine un sprijin mai amplu.
,.mediile subculturale (re"iste pt ga7, lesbiene) care se refera la o stare. ele
sustin o identitate realizabila positi"a, pot promo"a sentimentul de unitate a
grupuilui si pot proiecta scopuri realizabile numai printr-o actiune colecti"a.
*. mijloace de informare organizationale (brosura a unei asociatii locale pt parinti)
care se"esc drept canale de comunicare intre membrii unui grup.
%ectorul mass media poate fi re+igorat in doua feluri*
- o strategie presupune delegarea controlului asupra sistemului de difuziune
minoritar spre grupurile sociale si politice mai largi. (controlul direct asupra
posturilor de radio, al timpului de emisie)
-infiintarea unei agentii publice, fiintata printr-o taxa de publicitate care sa sprijine
lansarea sau dez" mediilor ci"ice de informare.
c) Sectorul mass media profesioniste
&ei care acti"eaza in organisme de ser"iciu public traditional opereaza sub
anumite restrictii: ei tind sa adopte o atitudine detasata, punand accent pe
medierea ade"arurilor concurente.
&ei care actioneaza in organisme orientate spre profit definesc adeseori
profesionalismul in termenii "alorilor pietei.
d) Sectorul intreprinderilor pri"ate
6n sector pri"at mediatic intareste rolul de caine de paza al mass media. 6n
sector pri"at ramane "ulnerabil fata de influentele gu"ernului
e) Sector social pe piata
# deficienta majora a sectorului pietei este aceea ca nu mai functionaeaza in
modul presupus de teorie. $ominatia pietei si ec'ilibrarea sistemelor economice
pot limita concurenta.
# abordare alternati"a presupune infintrea unui sector social de piata ca mod de
regenerare a sistemului de piata.
cest obiecti" poate fi continuat in * moduri
+. formele ino"atoare e organizare mediatica pot fi infiintate a.i. sa extinda
di"ersitatea rezultatelor.
,. infiintarea unei agentii publice de finantare prin care conglomeratele mediatice
sa fie puse sub semnu intrebarii.
*. trbuie introduse masuri ferme impotri"a monopolurilor pt a limita dominarea
pietei de catre marile conglomerate.
III. Introducere
1. ,urnalismul subinteles
/n lucrarea lui $ennis se dez" doua directii:
+. se reafirma credinta in principiile fundamentale
,. exista o retinere prin care profesionistii, intreprinzatorii si profesorii de
jurnalism reusesc sa mentina controlul asupra modului in care definesc domeniul
asupra problemleor si pontentialelor solutii.
Curente de cercetare, din care fac parte atat Davis cat si Bennett.
Primul curent( cercetarea institutiilor mass media din perspecti"a economiei
politice nonmarxiste. ceste studii au ridicat problema dreptului de propietate si a
implicatiilor sale pt jurnalism.
l doilea curent(o serie de studii sociologice aprofundate despre productia de
stiri. acestea accentuau critic teme precum dependenta cotidiana a jurnalistului
de surse puternice politice, corporati"e si militare.
l treilea curent( studii culturale (stiri si alte forme de jurnalism)( &ultura
populara poate fi studiata din di"erse perspecti"e.
studii culturale( amalgamul din ce in ce mai mare de curente intelectuale a caror
prima mare fuzionare se regaseste in grupul din %irming'am
2. Omniprezenta culturii populare
/n primul rand, jurnalismul este o ramura dintr un "ast domeniu de interese
empirice.
/n al doilea rand, pluralismul conceptual, teoretic, metodologic care domina
studiile culturale face ca opiniile despre jurnalism sa fie rareori consec"ente.
1ermenul de "cultura" in studiile culturale se refera la preocuparile moti"ate
sociologic si antropologic pentru racticile si produsele acti"itatii umane.
5o'n 8is9e: " cultura populara reprezinta un proces : insusirea reprezentati"a de
catre oameni a produselor culturii capitaliste de masa".
3. $5punerea premiselor
Premise politice si sociale
Premise epistemologice (considera jurnalismul ca fiind un proces de comunicare)
+. Premisele politice si sociale de leaga de traditiile gandirii liberale care
caracterizeaza jurnalismul occidental.
,. &ritica neomarxista a conceptiei ideologice despre jurnalism oferite de
liberalism se bazeaza pe o serie de premise epistemologice pe care de fapt
neomarxismul si liberalismul le au in comun.
Putem identifica premise fundamentale:
a. notiunea despre capacitatea ratiunii de a oferi o cunoastere sigura a lumii
b. posibilitatea de a reprezenta fara probleme aceasta cunoastere
c. credinta in subiectul integrat si autonom si preferinta pt dualisme.
4. 6roductia si receptarea de stiri
canoane jurnalistice( imaginea unor indi"ii, inarmati cu cunotinte, experienta si
cadre etice specifice profesiei, care lucreaza in organizatii media si relateaza
depsre e"enimentele ce au loc in lume.
&ontestarea "aliditatii cunoasterii reprezentationale despre lume ete la baza
incompatibila cu discursurile prin care se legitimeaza jurnalismul.
termenul de ne:s media( insumeaza presa, radioul si tele"iziunea, este menit sa
distraga atentia de la semnificati"ele diferente cogniti"e si empirice dintre
acestea.
5urnalismul ca si comunicarea politica reprezinta legatura dintre cadrul sferei
pri"ate si sfera publica a politicii si e"enimentelor curente.
Studiile culturale presupuun ca oamenii, c'iar si in ipostaza de audienta, pot da
do"ada de atitudini contradictorii, care deseori opereaza la ni"el de subconstient.
/n procesul de receptare, studiile culturale au tendinta de a minimaliza
dimensiunea informationala a jurnalismului
/. &imitele te5tuale
/n primul rand, a aparut un interes politic e"ident, ".ermeneutica a suspiciunii"(
sustine ca stirile inseamna mai mult decat ceea ce este aparent, cel putin la
prima "edere.
/n al doilea rand s-a impus un nou mod de a trata textele jurnalistice si limba in
general, care in mare parte deri"a din structuralism si semiotica. 1extele includ
coduri si con"entii si au relatii intertextuale cu alte texte.
Po"estitorul este o "eriga esentiala care leaga imrepuna jurnalismul si cultura
populara. 3aratiunea are un statut epistemologic.
$oua moduri fundamentale de a cunoaste lumea si de a ne raporta la ea prin
intermediul textelor:
-modul analitic
-modul narati"
0odul analitic este caract de logica si informatie referentiala
0odul narati" este caract de structuri naratologice care asigura coerenta prin
construirea unor intrigi.
Edelmen(despre simbolutile condensatore un discursul politic
;ennamer(analizaeaza caracterul "iu al textelor jurnalistice.
Sil"erstone( a scris despre dimensiunile mitice inexorabile ale tele"iziunii.
0. %fera publica si cultura populara
Perspecti"a studiilor clturale subliniaza ca in cadrele de receptare mass media si
in general, in contextele pluraliste ale cotidianului, granitele care separa
personalul de politic sau particularul de public nu urmaresc tipare clar stabilite.
$aca se presupune ca cetatenii reprezinta "publicul", atunci au ne"oie de cadre
comune de experienta si materie prima simbolica pentru a-si modela identitatile
colecti"e, fie ele si efemere.
Studiile culturale se concentreaza asupra receptarii in mediul domestic, asupra
prezentei mass media in cotidian, asupra legaturilor dintre public si pri"at, dintre
politica si cultura. Studiile culturale sustin ca jurnalismul este mai degraba parte
din cultura populara decat separat de aceasta.
Studiul lui $a"id -o:e despre jurnalismul sporti" si cel al lui 5o'n <anger despre
stirile 1" "de proasta calitate".
5o'n 8is9e: &ontributiile la acest "olum se grupeaza in * sectiuni:
6rima sectiune se intituleaza "jurnalismul in ipostaza de cultura populara".
/n cap , Spar9s scrie dintr-o perspecti"a critica plasata in afara domeniului
studiilor culturale. rticolul continue cu analiza a trei mari teorii despre natura
elementului popular.
a. fol9 culture
b. teoria elementului popular integrata proiectului socialist al lui <aclau si dez" in
cadrul teoriei culturale in special de Stuard .all
c. ca element al teoriei producti"itatii populare.
' doua sectiune se intituleaza " aspecte ale mass media populare" si incepe cu
cap lui /an &onnell despre personalitatile mediatice in presa populara. &onnell
ajunge la concluzia ca o mare parte dintre materialele din presa populara se
concentreaza asupra acti"itatilor unor personalitati din lumea di"ertismentului, in
special "edete pop si de tele"iziune. Prin intermediul acestor personalitati, se
pot reprezenta in termeni mai degraba concreti decat abstracti deosebirile de
pri"ilegiu social.
' treia sectiune. este contributia lui 0eg 0oritz " jurnalismul popular in practica"
folosind o prspecti"a calitati"a mai generala specifica stiintelor sociale
I7. oi incursiuni in spatiul public 8I9
Potri"it lui .abermas, principiul Publicitatii a fost de-a lungul timpului opus de
catre burg'ezii culti"ati si rationali practicii secretului promo"ate de statul
monar'ic, astfel au creat un spatiu de mediere intre societatea ci"ila si stat
paritia Statutului Pro"identa, dez"oltarea culturii de masa si recurgerea la
sondaje in acti"itatea economica si in "iata politica au transformat profund
principiul Publicitatii: la inceput principiu al criticii exersate de catre cetateni, el a
fost transformat apoi in principiul unei integrari "dirijate de catre institutiile
Publiitatii demonstrati"e: administratia, asociatiile si mai ales partidele".
&onceptia lui .abermas din Spatiul public:" noile mijloace de comunicare pun
stapanire pe public, refuzandu-i astfel orice "distantare emancipatorie", adica
posibilitatea de a lua cu"antul si de a contrazice.
Spatiul public intra in fosta sfera pri"ata, inlocuieste structurile traditionale de
socializare cu propriile instrumente de comunicare.
4om urmari e"olutia:
-comunicarea politica
-comunicarea publica ( implica administratiile de stat)
-comunicarea locala (dez"oltata la initiati"a colect"itatilor teritoriale)

'. Comunicarea politica* o dez+oltare rapida
6robleme formulate in asa fel incat editorialistii politici sa poate face cu
usurinta referire a ele*
-controlarea media audio-"izuale de catre puterea politica=
-dez" mar9etingului politic, rolul 'otarator al tele"iziunii in alegerea personalului
politic=
-tirania sondajelor=
-efectele tele"iziunii asupra "ietii politice curente: personalizare, transformari ale
discursului politic=
-afirmarea increderii in "iitorul comunicarii politice: dezbaterea publica=
!rei elemente cu puternice legaturi reciproce*
+. 3ecesitatea ca puterea politica, intr-o societate democratica sa isi innoiasca in
permanenta"dispoziti"ele de figurare", elementele de reprezentare, incat sa aiba
o "izibilitate maxima.
,. #bligati"itatea identificarii locurilor si ocaziilor in care autoritatea discursului
public se poate exprima fara ajutoru corpurilor intermediare
*.&onsolidarea pe scena politica a competitiei electorale si a confruntarii opiniilor
politice.
&omunicarea politica moderna nu este singurul model folosit. mai sunt alte doua
modele care inca se mentin: modelul "dialogic" si modelul "propagandistic".
:. Comunicarea publica* rafinarea obiecti+elor
&omunicarea publica nu se limiteaza doar la campaniile ministeriale. 0arile
administratii sunt astazi pregatite sa puna in aplicare strategii de comunicare
adaptate specificitatilor locale.
&omunicarea publica nu trebuie asimilata comunicarii institutionale, folosita de
catre profesionisti pentru a desemna tot ceea ce nu este promo"are de produse.
&omunicare publica: contradictii aparute in relatiile administratiilor de stat cu
"administratii".
Efecte:
+. -ecurgerea la te'nicile de comunicare se alatura celorlalte dispoziti"e
existente in scopul de a moderniza functionarea administratiilor si, in acelasi
timp, de a le obliga sa isi asume sarcini pentru care sunt prost sau putin
pregatite.
,. 6nele campanii isi fixeaza ca obiecti" producerea unor schimbari de
comportament: de ex. cazul celebrelor campanii ale sigurantei traficului cu pri"ire
la centura de siguranta sau plecarile in "acanta ori in :ee9end
*. Pentru unele administratii sau intreprinderi publice, grija principala este sa isi
asigure prin comunicare o imagine moderna.
4. # alta orientare a comunicarii publice isi propune sa atinga obiecti"ele mai
ambitioase: sa obtina adeziunea constienta a francezilor" prin actiuni de
sensibilizare.
1rei elemente definesc la ora actuala actiunile sale de comunicare:
-popularizarea strategiei globale de aparare, insistand la ne"oie asupra
comportamentelor te'nologice
-gestionarea pe timp de pace pentru a fi pregatita de conflict
-integrarea comunicarii in "iata unitatilor.
1rasatura esentiala a comunicarii publice este aceea de a actiona la nivelul
reprezentarilor sociale si de a permite o rapida modificare a discursurilor publice.
&omunicarea publica nu fa"orizeaza aproape deloc interactiunile si sc'imburile:
functia ei este mai ales de a tine la distanta supusii-cetateni, dandu-le impresia
prin discurs si imagine ca participa la modernizarea administratiilor.
C. Comunicarea locala* in cautarea unei identitati
comunicarea locala (dez"oltata la initiati"a comunitatilor teritoriale
<a ora actuala actiunile de comunicare ale oraselor sunt marcate de cate"a
tendinte, clar reliefate in cazul oraselor importante:
+. este realizata de profesionisti.
,. comunicarea joaca un rol de prim-plan in pozitionarea economica a oraselor.
*. interesul pentru modernitatea te'nologica "izeaza nu numai industriile
comunicarii, ci si noile media.
>. comunicarea municipala ia parte la definirea si intarirea pozitiilor primarilor
?. anumite ec'ipe municipale, seduse de posibilitatile oferite de te'nicile de
comunicare, nu au rezistat tentatiei "comunicarii totale".
@. cautarea unor modalitati de contact si de dialog cu cetatenii sau cu
organismele care ii reprezinta.

oi incursiuni in spatiul public 8II9
3u se pot trasa granite clare intre propaganda si comunicare.
&omunicarea - aduce cu sine un nou mod de exercitare a dominatiei sociale.
- apartine unui alt registru decat propaganda
- se dez"olta la initiati"a celor mai di"erse insitutii sociale
- nu implica doar acceptarea pasi"a a opiniilor emitatorilor
&omunicarea se distinge in mod eential de propaganda prin aceea ca este un
catalizator al sc'imbarilor sociale carora li se adreseaza. Ea presupune o participare din
partea tintelor. Este asimetrica si inegalitara, dar nu poate fi unillaterala.
1. 6resa fata in fata cu comunicarea
- Presa si tele"iziunea nu sunt a"ide de bilanturi, date despre situatiile lor.
-! supraabundenta de date, informatii, pre"iziuni in leg cu anumite aspecte
- legaturile pe care presa le intretine cu comunicarea sunt ambigue
- 5 au incercat sa se delimiteze de lumea comunicarii
- din cauza "lipsei de fonduri, presa a fost obligata sa cuprinda si acti"itati
comunicationale.

- presa moderna s-a debarasat de sarcina de anc'etare, cautare si "erificare a
informatiei
- e"olutia: j de anc'eta -! j de examinare
- j au de"enit experti ce lucreaza niste documente deja pre-gatite
- actiunea ser"iciilor de comunicare s-a intarit considerabil
- insarcinnatii cu comunicarea le inmaneaza dosarele complete cu texte pregatite, ei
redacteaza articole.
2. Comunicarea stiintelor si te;nicilor
%c;iele si ,acobi au incercat o recenzare a +ulgarizarii stiintifice prin 3 abordari*
- ab comunicationala
- ab sociologica
- ab socio-ling"istitca
%e identifica trei categorii de actori sociali*
- sa"antii si instit de prod a cunoastere stiintifice
- publicul (a"id de cun)
- mediatorii (ziaristi, pedagogi)
&omunicarea stiintifica destinata specialistilor -! 'otaratoare pt reusita in cariera si
buna functionare a laboraatoarelor.
Pierre 8a7ard - adopta numele de &#063/&-E S1//31/8/& P6%</&.
4 mari curente de dez+oltare a comunicarii st*
) re"endicarea democratiei te'nologice - era clar ca e necesar sa se difuzeze o
informatie despre anumite riscuri (ex. &ernobil). 1rb satisfacuta ne"oia de info stiintifica
mai ales pe timp de criza.
%) obligati"itatea de a comunica: comunicarea este un mijloc de a spori sau de a
conser"a resursele de finantare de origine publica sau pri"ata.
&) mutatiile te'nologice impuse de resructurarile economice in curs implica o actualizare
rapida a cunostintelor in straturile producti"e.
$) cautarea unui nou discurs de referinta. stiinta si umanismul merg mana in mana
astazi.
Organizatiile societatii ci+ile seduse de comunicare
&omponente: asociatiile, sindicatele si comunitatile religioase
+.sociatiile: asociatii socio-culturale care au pus stapanire pe comunicare pe
masura aparitiei acestora si care au jucat un rol ino"ator.
,. Sindicatele: si-au imbunatatit materialul informati" destinat membrilor lor,
datorita concursurilor unor designeri sau graficieni carora li s-a incredintat
sarcina de a imbunatati siglele, brosurile, foile informati"e si pliantele.
*. %isericile si organizatiile confesionale: a pus stapanire pe noile mijloace. (ex.
campanii pentru strangerea taxei de cult)
7. %patiul public si discursul politic
tele+izat ( ,ean Mouc;on
8actori care au dus la reconfigurarea spatiului public demografic din anii ABC:
+. 8actor de ordin economic( desc'iderea marilor piete in zonele cele mai
bogate din lume si dereglementarea unor sectoare economice deseori protejate
la ni"el de stat.
,.&resterea puterii tele"iziunii(tele"iziunea transforma insusi modul de
functionare al tranzactiei politice. aparitia in fata t" ului poate aduce notorietate,
telegenia de"ine "aloare de referinta. 0esajul catre public se elaboreaza in buna
parte pe micul ecran.
I. "eprezentare < reprezentari
-eprezentarea este centrul functionarii regimurilor democratice. 4otul semnifica
adeziunea la un model de societate si dorinta majoritatii populatiei de a se
pronunta asupra proiectelor colecti"e.
-eprezentarea politica se bazeaza pe alte principii constituti"e. /n contractul
trecut intre cetateni si alesi, intre mandai si mandatari, durata delegarii este
specificata., astfel democratia se sprijina pe o gestionare alternanta a timpului.
3otiunea de reprezentare este polisemantica. adeziunea la forma sa juridica si
institutionala este mai intai simbolica.
II. "eprezantari < mediere
1ele"iziunea se afla in centrul dezbaterilor despre e"olutia democractiei in
societatea moderna.
1ele"iziunea de"ine unul din elementele-c'eie ale "ietii contemporane.
$emocratia de opinie ar a"ea "ocatia sa submineze democractia reprezentati"a
Exprimarea directa este preferata delegarii si mandatului, iar reactia instantanee
este preferata alegerii rationale si sedimentate in timp.
Sc'imbul mediatic este intens prezentat sub forma de model.
Puterea tele"iziunii de a orienta reprezentarile sociale rezulta si ea in parte din
utilizarile discursi"e dominante. 0aniera de a anunta ascunde complexitatea
realitatii. rele"area realitatii prin anumiti termeni influenteaza modul de intelegere
a ceea ce este prezentat
III. !ransparenta < lizibilitate
-eprezentarea este potentata de criza economica si de efectele de"astatoare ale
unui somaj cu tendinte endemice.
-eproducand cel mai des discursul si modul de gandire al expertilor, mass media
accentueaza masele populare.
.egemonia de gandire a expertilor si influenta lor asupra deciziilor politice pun
probleme, pt ca ea aduce un mod de functionare restricti" al democratiei.
$esc'iderea spre pluritatea punctelor de "edere este o conditie de accedere la
lizibilitatea sociala, dar ea pledeaza si in fa"oarea unei redefiniri a practicii
politice.
7I. Mass(media si +iata politica
1.Mass media intre democratie si totalitarism
Secolul DD: o sc'imbare decisi"a
&aracteristici:
-instrumente de progres (permit o circulatie mai buna in cadrul societatii)
-mijloace de propaganda, manipulare a indi"izilor. Stiintele sociale isi datoreaza
aparitia tocmai constientizarii acestui fenomen.
Presa este un factor de constituire a opiniei publice:
-ea aduce fuzionare a opiniilor personale, locale, fragmentate, in opinii sociale si
nationale.
-opinia (publicul) este in"enti"a
-cetateanul a beneficiat de aportul decisi" al mijloacelor de comunciare de masa
la "iata politica.
&'estiunea puterii de persuasiune politica a mass media a de"enit astfel tinta
tuturor studiilor pri"itoare la raportul dintre "iata politica si mijloacele de
comunicare de masa.
$e la persuasiunea "blanda" la cea "dura"
+.&omunicarea politica orientata spre idealul democractic
,. &om pol orientata spre propaganda
*. &om pol orientata spre dezinformare.

1. Com pol. orientata spre idealul dem( pune accentul pe anumite calitati
presupuse ale candidatului, estompeaza defectele cu ajutorul mar9etingului
politic. (oamenii politici si au formatat discursul in functie de canalul "tele"iziune".
2. Com. pol orientata spre propaganda= orientarea argumentarii intr-un sens
fa"orabil candidatului, fara a deforma mesajul.
( propaganda se bazeaza pe argumentare manipulata
(d.p.d.". extern propaganda trebuie sa se adreseze simultan indi"idului si masei,
utilizand presa, radio, t", afise, brosuri.
3. Com. pol orientata spre deziformare= se bazeaza in fapt pe o argumentare
deturnata, "oluntar tra"estita si falsa a e"enimentelor, dar trebuie sa pastreze un
caracter de credibilitate pt a putea sa exercite o influenta asupra judecatii si
reactiilor celorlalti.
2. "oua"comunicare politica
"0odelul mar9eting"
/n momentul campaniilor electorale, comunicarea politica se rezuma la un joc
complex intre trei actori:
-candidati
-mass media
-public
&u ajutorul sondajelor, candidatii inearca sa afle care-s cererile si asteptarile
alegatorilor, dar si sa e"alueze imaginea pe care acestia o au despre ei.
&andidatii interpreteaza, permanent contextul politic in care e"olueaza si isi
construiesc strategic comunicarea.
Mass-media filtreaza si selecteaza ansamblul informatiilor care le par"in:
jurnalistii sunt si ei constransi sa interpreteze argumente, fraze tipice, imaginile
oamenilor politici.
Publicul (alegatorii) este asaltat de mesaje din partea candidatilor si dispre mass-
media pe care trebuie sa le trieze si sa le interpreteze.
&omunicarea politica poate fi asadar considerata "noua" pt ca a integrat in
obieci"ele sale principiile si te'nicile de mar9eting.
0odelul diagonal( pune accent pe sc'imbul de idei si pe rationalitatea
argumentelor in scopul promo"arii interesului general
0odelul propagandistic( ierar'izeaza rolurile si face apel la con"ingerile si
emotiile auditorului
0odelul mar9eting( te'nici instrumentale inspirate din metodele comerciale
utilizate de intreprinderi.
#tilizarea noilor te;nici
"3oua"comunicare politica se axeaza in principal pe personalizarea candidatului.
(ex 9enned7 si ad"ersarul sau).
Personalizarea este insotita de o punere in scena si de o teatralizare a
dezbaterilor politice.(decorul studioului de t", locul camerelor de luat "ederi, etc)
0edia-training( sedinte de antrenament in cadrul carora un jurnalist il pregateste
pe omul politic sa raspunda la intrebarile ce risca sa-i fie puse in timpul emisiunii.
-etorica politica( urilizarea registrului emotional, cu"inte simple.
$fectele mediatizarii +ietii politice
/nfluenta "noii" comunicari politice se face simtita la trei ni"eluri:
-asupra gu"ernantilor insisi si a ansamblului personalului politic
-asupra gu"ernatilor (cetateni-alegatori)
-asupra spatiului public-loc de exprimare si de sc'imb
Efectele asupra gu"ernantilor:
-a gu"erna- a delibera, a decide, a actiona.
-transparenta: a nu disimula
-instantaneitatea: a actiona imediat la e"enimente si a raspunde spontan
-redudanta: datoria de a inter"eni prin intermediul mai multor mijloace de
informare asupra aceluiasi subiect.
-simbolizarea: emotia folosita pt dramatizarea discursului
<EE/1/0/11E E<E&1/4 S/ <EE/1/0/11E &1#$/&
<egitimitatea electi"a( fondata pe alegerile prin sufragiu uni"ersal
<egitimitatea catodica( sprijina arta de a aprea si pe buna stapanire a
inter"entiilor mass media.
Efecte asupra gu"ernatilor:
Prin dezbateri tele"izate, anc'ete, sondaje, te'nicile moderne de comunicare
contribuie la instaurarea unei democractii directe care ec'i"aleaza cu un fel de
sufragiu instantaneu fiindca cetateanul telespectator poate sa-si formeze de
acum inainte o opinie.
&omunicarea politica permite identificarea mai usoara a noilor probleme ale
momentului din spatiul public si solutiile care trebuie adoptate
Efectele asupra spatiului public:
-&ontributia crescanda a mas-media la elaborarea agendei politice. 0ass media
joaca rol de filtru, definesc mizele prioritare si e"enimentele demne de a retine
atentia publicului