ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC

STATE SEMI-PREZIDENTIALE
PROFESOR COORDONATOR: STUDENT:
IRINA POPESCU
2011
1
CUPRINS
I.Definitie siste sei-!"e#i$enti%&.................................................................................'
II.F"%nt%.............................................................................................................................(
II.1.Ist)"i% n*e&*i...........................................................................................................(
II.2.Ge)+"%fie.....................................................................................................................(
II.,.I!%"ti"e %$inist"%ti-% ..........................................................................................
II.'. De)+"%fie................................................................................................................/
II.(. Re&i+ie........................................................................................................................./
II...E0)n)ie.....................................................................................................................1
II./.P)&iti0%.........................................................................................................................2
II.1.G*-e"n*& f"%n0e#.......................................................................................................10
II.1.1. C)!)#itie..............................................................................................................10
II.1.2At"i3*tii si F*n0ti)n%"e...........................................................................................10
II.2.P%"&%ent*& f"%n0e# s%* P%"&%ent*& F"%ntei........................................................11
II.10.Ni0)&%s P%*& St4!5%ne S6"78#9 N%+9 B:0s%i........................................................11
II.10.1. O"i+ine% si f%i&i%................................................................................................11
II.10.2.C%s%t)"ii&e si $i-)"t*&...........................................................................................11
II.10.,.St*$ii&e...................................................................................................................12
II.10.'. A&e+e"i&e !"e#i$enti%&e $in 200/.........................................................................12
II.10.'.1.P"i*& t*"...........................................................................................................12
II.10.'.2. A& $)i&e% t*".......................................................................................................12
III.U0"%in%.........................................................................................................................1,
III.1.Eti)&)+ie si ist)"ie..................................................................................................1,
III.1.1. D*!% "%#3)i...........................................................................................................1'
III.1.2In$e!en$ent%..........................................................................................................1(
III.2.Ge)+"%fie...................................................................................................................1.
III.,.I!%"ti"e %$inist"%ti-%.........................................................................................1.
III.'.De)+"%fie................................................................................................................1/
III.(.Re&i+i%........................................................................................................................12
III... E0)n)i%..................................................................................................................20
III...1.In$*st"i% %*t)........................................................................................................21
III./.P)&iti0%.......................................................................................................................21
III.1.Instit*tii&e !*te"ii $e st%t.........................................................................................22
III.1.1.P"ese$inte&e U0"%inei............................................................................................22
III.1.2.R%$% S*!"e% %& U0"%inei...................................................................................22
III.8.3.Guvernul Ucrainei....................................................................................................22
III.1.'.Siste*& %*t)"it%tii ;*$i0i%"e................................................................................2,
III.2.<i7t)" I%n*7)-i0i.....................................................................................................2,
I<.R*si%.............................................................................................................................2'
I<.1.Eti)&)+i% si ist)"ie..................................................................................................2'
I<.1.1.R*si% 0% !%"te % Uni*nii S)-ieti0e.......................................................................2'
I<.2.Ge)+"%fi%...................................................................................................................2/
I<.,.I!%"ti"e% %$inist"%ti-%.......................................................................................21
I<.'.De)+"%fi%................................................................................................................21
I<.(.Re&i+i%........................................................................................................................22
I<...E0)n)i%...................................................................................................................,0
IV.7.Institutiile puterii de stat............................................................................................. ,2
2
I<./.1.D*%.......................................................................................................................,2
I<./.2.D*% &% in0e!*t*& ist)"iei R*siei.........................................................................,2
I<./.,.D*% $e St%t in I!e"i*& R*s..............................................................................,2
I<./.'.D*% $e St%t in R*si% #i&e&)" n)%st"e.................................................................,,
I<.1.Dit"i An%t)&e-i0i Me$-e$e--!"ese$inte&e R*siei................................................,,
<.M%&i.................................................................................................................................,(
<.1.Ist)"i%..........................................................................................................................,(
<.2.Ge)+"%fi%.....................................................................................................................,(
<.,.O"+%ni#%tie %$inist"%ti--!)&iti0%...........................................................................,.
<.'.De)+"%fie..................................................................................................................,/
<.(.Re&i+ie..........................................................................................................................,1
<...G*-e"n*& si !)&iti0%....................................................................................................,1
<./.A%$)* T)*%ni T)*"4 =!"ese$inte&e $in M%&i....................................................,1
<./.1.C%n$i$%t in %&e+e"i&e !"e#i$enti%&e $in 200/........................................................,2
3
I. Definitie siste sei-!"e#i$enti%&
Regimul semiprezidential imagineaza o cale de mijloc intre sistemul prezidential in
care presedintelui i se acorda prerogative foarte lagi si sitemul parlamentar in care
presedintelui nu i se acorda nimic.
a elemente comune intre cele doua regimuri mentionate mai sus! regimul
prezidential si cel semiprezidential! remarcam posi"ilitatea de punere su" acuzatie a
presedintelui in anumite situtii grave! pentru a"aterea de la mandatul ce i s#a incredintat.
$e remarcat este faptul ca atat in sitemul prezidential cat si in cel semiprezidential
presedintele nu are initiativa legislativa! dar el poate oprii adoptarea unor proiecte de legi si
dispune trimiterea lor pentru o noua discutare amerei %sau amerelor& in scopul
ree'aminarii pentru proiectul pe care nu il accepta.
In cadrul sistemului semiprezidential presedintelui ii revine rolul de ar"itru intre
puterile statului! fiind ales de intregul popor! de fapt puterea e'ecutiva apatinand Guvernului.
(otodata in sistemurile semiprezidentiale presedintele poate dizolva parlamentul! in anumite
situatii specifice prevazute in onstitutie! in timp ce in sistemul prezidential! presedintele nu
poate face acest lucru. )ceasta reprezentand cea mai impotanta deose"ire intre regimul
prezidential si cel semiprezidential. In sistemul anumitor constitutii presedintele are aceleasi
atri"utii privind functiile militare si cele de politica e'terna.
Repu"lica semi#prezidentiala este o forma de guvarnamant in care primul ministru si
presedintele sunt am"ii participanti activi in administratia statului. )cest sistem difera
de repu"lica parlamentara prin faptul ca seful statului este ales prin vot universal! avand un
rol mai mult decat protocolar. Iar diferenta fata de repu"lica prezidentiala este aceea
ca guvernul este desemnat de *resedinte! dar votat de *arlamentsi este responsa"il in fata
acestuia! care il poate de altfel si demite printr#o motiune de cenzura. (ermenul de +repu"lica
semi#prezidentiala+ a fost prima data folosit in anul ,-78 de catre politologul .aurice
$uverger pentru a descrie ) incea Repu"lica /ranceza.
*rim#ministrul este seful guvernului! impartind totusi puterea e'ecutiva cu
presedintele statului. )cesta din urma indeplineste functii importante mai ales in
domeniul politicii e'terne si celei de aparare si de securitate %domaine reservee&. $e
asemenea! *resedintele propune *arlamentului primul#ministru spre validare! si poate dispune
suspendarea din functie a unor ministri daca acestia sunt anc0etati pentru fapte penale.
.inistrii sunt numiti de *resedinte! la propunerea *rimului#.inistru.
In repu"licile semiprezidentiale! seful statului este ales direct de catre cetateni!
conferindu#i acestuia o credi"ilitate sporita.
1'ista controverse legate de recunoasterea oficiala a +repu"licii semiprezidentiale+ ca
forma oficiala de guvernamant! unii juristi afirmand ca aceasta nu e'ista in realitate.2
,
,. 0ttp344ro.5i6ipedia.org45i6i4/orm787839de9guvern78783m737):nt
4
II.F"%nt%
II.1.Ist)"i% n*e&*i
;umele de /ranta provine de la denumirea latina /rancia care inseamna taramul
/rancilor. /rancia desemna la origine o regiune din nordul 1uropei! populata! sau mai
degra"a dominata de catre poporul raz"oinic germanic ce se numeau ei insisi /ranci. )stfel!
/rancia la origine nu avea o conotatie geo#politica! ci mai mult geografica sau sociologica!
similara cu termenele actuale .ag0re" sau <alcani.
II.2.Ge)+"%fie
$esi marea parte a teritoriului francez %/ranta metropolitana= in franceza3 la
.>tropole ! sau /rance m>tropolitaine& se afla in vestul 1uropei! /ranta este constituita si din
teritorii aflate in )merica de ;ord! arai"e! )merica de ?ud! vestul si sudul @ceanului
Indian! nordul si sudul @ceanului *acific! si)ntarctica! aici insa suveranitatea este e'ercitata
in adrul (ratatului )ntarcticii.
/ranta metropolitana se intinde de la .area .editerana la analul .anecii si .area
;ordului si de la .untii )lpi si Raul Rin pana la @ceanul )tlantic. $atorita formei
geometrice a teritoriului /rantei continentale! tara este denumita colocvial ca Ae'agonul
%franceza3 BCAe'agone&. ?e invecineaza cu3<elgia %D:E de 6m&! Bu'em"urg %73 de
6m&! Germania %8FE de 6m&! 1lvetia %F7: de 6m&! Italia %F,F 6m&! .onaco %8!F
6m&! )ndora %F7 de 6m& si ?pania%DFE de 6m&. /ranta are frontiere cu <razilia %7EE de
6m&! ?urinam %F:E de 6m& si o frontiera nematerializata cu )ntilele @landeze %,E!: 6m&
in Insula ?fantul .artin.
F"%nt%> in0&*si- t)%te te"it)"ii&e $e !este %"i
/ranta poseda o larga varietate de relief! de la campiile din nordul si vestul tarii pana
la lanturile muntoase din sud %.untii *irinei& si sud#est %.untii )lpi&! acestia din urma avand
cel mai inalt punct din vestul 1uropei! .ont <lanc %8.8,E de metri&. .ai e'ista regiuni
muntoase cum ar fi.asivul entral sau .untii Vosgi! precum si largi "azine ale unor rauri
cum ar fi Boara! Ronul!Garonne si ?ena.
?uprafata totala a /rantei metropolitane este de FF,.DF- de 6mG! /ranta fiind clasata
astfel ca al 87#lea stat dupa suprafata. ?uprafata totala! ce cuprinde
toate regiunile! colectivitatile si teritoriile de peste mari! este de D78.883 de 6mG! ceea ce
reprezinta E!8F7 din suprafata totala a uscatului de pe *amant. Hona 1conomica 1'clusiva a
/rantei o claseaza pe aceasta pe locul al doilea! dupa ?tatele Unite si inaintea )ustraliei cu o
suprafata totala de ,,.E3F.EEE de 6mG! ceea ce reprezinta 87 din totalul Honelor 1conomice
1'clusive
5
II.,.I!%"ti"e %$inist"%ti-%
/ranta este divizata din punct de vedere adminisatrativ in :D de regiuni3 :: se gasesc
in cadrul /rantei metropolitane %:, situate in partea continentala plus orsica&! iar patru
sunt regiuni de peste mari. )ceste :D de regiuni se su"divid in ,EE de departamente fiecare
avand asociat un cod ce indeplineste o serie de functii administrative! spre e'emplu primele
cifre din codul postal! parte a numerelor de inmatriculare! etc. *atru dintre aceste
departamente ! departamentele de peste mari! sunt simultan regiuni de peste mari dar sunt
parte integranta a /rantai si aUniunii 1uropene. $epartamentele se su"divid si ele in 38:
de arondismente alcatuite din 8.E3F de cantoane si 3D.D8: de comune. (rei comune !
*aris! BIon si .arsilia sunt su"divizate la randul lor in arondismente municipale.
Regiunile! departamentele! si comunele sunt cunoscute drept +colectivitati teritoriale+
%collectivit>s territoriales&! detinind ca atare consiliu si e'ecutiv propriu! in timp ce
arondisementele si cantoanele sunt doar diviziuni administrative.
*e langa cele :D de regiuni si ,EE de departamente! Repu"lica /ranceza este alcatuita
si din cinci colectivitati de peste mari! din care ;oua aledonie are un statut special! si trei
teritorii speciale nelocuite. olectivitatile si teritoriile de peste mare sunt parti ale Repu"licii
/ranceze! dar nu fac parte din U1. (eritoriile din *acific continua sa foloseasca francul /*!
al carui valoare este raportata la euro. In contrast! cele patru regiuni si departamente de peste
mare! foloseau francul francez! iar acum folosesc moneda euro.
/ranta mai are su" control un numar de insule nelocuite in @ceanul Indian si
in @ceanul *acific3 <assas da India! lipperton! 1uropa! Glorioso!Juan de ;ova! (romelin.
Cele 22 de regiuni si 96 de departamente ale Frantei metropolitane.
6
II.'. De)+"%fie
/ranta avea o populatie de D:.--8.773 locuitori la data de , ianuarie :EED! din care
D,.,DD.8:: erau in /ranta metropolitana
K,FL
! ceea ce corespunde la apro'imativ ,7 din
populatia mondiala. $in ,8E, s#a organizat! la intervale regulate cate unrecensamant national
general! din :EE8 acesta devenind permanent.
resterea demografica inregistrata de /ranta este una dintre cele mai dinamice din
1uropa si este datorata unui nivel al natalitatii superior mediei europene si unui sold migrator
pozitiv %apro'imativ ,EE.EEE persoane anual&. In ceea ce priveste fecunditatea! aceasta se
claseaza printre primele in 1uropa! cu :!E, copii per femeie in anul :EED= doar )l"ania!
.untenegrusi Islanda avand indici de fecunditate mai mari. In plus! datorita cresterii
sperantei de viata! se inregistreaza o crestere a proportiei de persoane in varsta! fenomen
cunoscut su" numele de pappI "oom si este datorat ajungerii la varsta a treia a
generatiei "a"I "oom din anii ,-FE.
Bim"a franceza este singura lim"a oficiala din ,--:! astfel ca /ranta este singura tara
din Vestul 1uropei %cu e'ceptia microstatelor& care are o singura lim"a recunoscuta oficial.
u toate acestea! in /ranta se vor"esc 77 lim"i regionale
K,DL
care nu au nici un statut oficial!
dar in ultima vreme au inceput sa fie predate in unele scoli. )lte lim"i straine! cum ar fi lim"a
portug0eza! lim"a italiana! lim"a ara"a si altele! sunt vor"ite de diferitele colectivitati de
imigranti.
E-)&*ti% $e)+"%fi0% int"e 12.1 si 200,. P)!*&%ti% in ii $e &)0*it)"i.
II.(. Re&i+ie
$in punct de vedere constitutional! /ranta este un stat laic. Baicitatea franceza
antreneaza o separare reciproca intre ?tat si <iserica! pe "aza unui postulat prin care statul
respecta toate religiile! dar nu recunoaste niciuna! ceea ce permite mai multor religii sa
coa"iteze. $in principiu! statul francez interzice recensamintele cu caracter religios astfel
incat datele din acest domeniu sunt oferite doar de institutii neoficiale.
onform unui sondaj ?) 3
F, 7 din francezi se declara catolici %fata de D7 7 in ,--8& dar doar jumatate dintre ei
cred in mod ferm in e'istenta lui $umnezeu=
7
3, 7 din francezi %fata de :3 7 in ,--8& se declara fara religie=
8 7 musulmani %fata de : 7 in ,--8&=
3 7 protestanti =
, 7 evrei =
,E 7 nu se pronunta.
$intre cei care au declarat o religie majoritatea nu sunt insa practicanti.
In ciuda acestei scaderi a credinciosilor si in particular a catolicilor! religia catolica
ramane religia dominanta in /ranta si isi pastreaza o influenta importanta! in special in zonele
predominant rurale ale tarii. 0iar daca statul este laic! catolicismul este prezent in mod
particular! astfel ca zilele de sar"atoare concid cu sar"atori religioase catolice iar -E7 din
scolile private din /ranta sunt scoli catolice.
II...E0)n)ie
1conomia /rantei este o com"inatie de multe intreprinderi private %peste :!F milioane
companii inregistrate& si de importante %dar in scadere& interventii ale guvernului care
pastreaza o influenta puternica asupra anumitor sectoare economice fiind principalul actionar
la numeroase societati considerate drept strategice %cale ferata! electricitate! constructii de
aeronave! etc.&. (otusi guvernul a inceput sa isi rela'eze controlul asupra anumitor sectoare si
a inceput sa vanda o parte din actiunile sale la anumite companii cum ar fi /rance (>l>com!
)ir /rance! precum si numeroase societati din domeniul asigurarilor! finantelor si din
industria apararii.
/ranta este mem"ra din G8! grupul celor mai industrializate natiuni! fiind considerata
in :EEF ca cea de a sasea economie mondiala dupa ?tatele Unite ! Japonia! Germania!
0ina si Regatul Unit. /ranta este una dintre cele ,, tari din Uniunea 1uropeana care a lansat
moneda 1uro la , ianuarie ,---! aceasta inlocuind complet /rancul /rancez la inceputul
anului :EE:.
onform @rganizatiei pentru ooperare si $ezvoltare 1conomica! in anul :EE8
/ranta a fost cel de al F#lea e'portator mondial si cel de al patrulea importator mondial de
"unuri fa"ricate. In :EE3 /ranta a fost cel de al doilea recipient de investitii straine direct
dintre tarile @$1 cu 87 miliarde dolari inaintea ?tatelor Unite! Japoniei! Regatului Unit sau
Germaniei! iar companiile franceze au investit in acelasi an F7!3 miliarde dolari! /ranta fiind
astfel al doilea cel mai important investitor direct dintre tarile @1$! dupa?tatele Unite. In
:EEF raportul @$1 asupra tarilor G7 clasa /ranta pe primul loc in ceea ce priveste
productivitatea %masurata ca *I< per ora lucrata&.
K8L
In :EE8! *I<#ul per ora lucrata in /ranta
era de 87!7 dolari! mai mult decat in ?tatele Unite%8D!3M&! Germania %8:!,M&! Regatul Unit
%3-!DM& sau Japonia %3:!FM&.
L% D4fense> P%"is este !"in0i!%&*& 0ent"* %& e0)n)iei f"%n0e#e.
8
In ciuda acestor cifre! *I<#ul per locuitor in /ranta este semnificativ mai mic decat
cele din alte state din @1$! fiind compara"il cu cel al tarilor dezvoltate din U1! situat la
apor'imativ 3E7 din cel al ?tatelor Unite. .otivul este faptul ca procentajul populatiei
franceze in activitate este mai mic decat cel din alte tari! astfel incat *I<#ul pe cap de locuitor
este mai mic! in ciuda productivitatii ridicate. $intre tarile @1$ /ranta are unul dintre cele
mai mici procente de populatie lucratoare cu vartsta intre ,F si D8 de ani! de doar D8.87 in
:EE8! fata de 8E7 in Japonia! 78!-7 in Regatul Unit! 77!:7 in ?U) si 7,7 in
Germania. )cest fenomen se datoreaza somajului relativ important3 -7 din populatia activa!
posi"ilitatea facila de a prelungii studiile si ajutoarele din partea guvernului! din ce in ce mai
rare in ultima vreme! pentru ca angajatii din anumite domenii sa poata iesi la pensie mai
repede.
.ulti economisti considera ca principala pro"lema a economiei franceze nu este
productivitatea! ci lipsa reformelor economice care sa permita unui procentaj mai important
din populatia activa sa lucreze. *unctele de vedere de dreapta sustin ca orele de munca scurte
si greutatea de reformare a pietei muncii sunt punctele sla"e! iar punctele de vedere de stanga
mentioneaza lipsa politicilor guvernamentale de creare a justitiei sociale. Incercari recente ale
guvernului de a modifica piata de munca pentru tineri pentru a com"ate somajul s#au lovit in
anul :EED de o rezistenta importanta manifestata prin proteste ample.
u peste 7F milioane de turisti straini in anul :EE3! /ranta este clasata ca prima
destinatie turistica din lume. Ba aceasta se adauga procentul important de francezi ce isi
petrec vacantele in diferite regiuni ale tarii. )tractivitatea turistica se e'plica prin marea
varietate de puncte de interes si prin numarul lor foarte mare la care se adauga diversitatea
peisajelor! "ogatia patrimoniului si climatul temperat precum si facilitatilor de acces si a
infrastructurii turistice si de transport foarte "ine dezvoltate. *arisul si imprejurimile sunt
destinatiile cele mai importante! urmate de astelele de pe Valea Boarei! .ont ?aint#
.ic0el!oasta de )zur si statiunile montane din )lpi! pentru a enumera doar cele mai
prestigioase destinatii. In anul :EE3 turismul a reprezentat D!D7 din *I< si a angajat
apro'imativ 7EE.EEE persoane in activitati direct legate de acesta.
/ranta are o importanta industrie aerospatiala reprezentata de concernul
european )ir"us si este singura putere europeana %in afara de Rusia& care are propria sa "aza
de lansare de rac0ete spatiale %entre ?patial GuIanais&. /ranta este de asemenea cea mai
independenta tara din punct de vedere engergetic dintre tarile 1uropei de Vest datorita
investitiilor importante in domeniul energie nucleare! lucru care face din /ranta unul dintre
cei mai mici producatori de gaze cu efect de sera dintre cele mai industrializate natiuni din
lume. *este 8E7 din nevoile de energie electrica ale tarii sunt produse de centrale nuclearo#
electrice %8D!-7 in :EEF&.
*rocentajul mare de terenuri fertile! cumulate cu utilizarea te0nologiilor moderne si
importantele su"ventii europene %apro'imativ ,8 miliarde dolari& au facut din /ranta
principalul producator si e'portator agricol din 1uropa si al doilea e'portator mondial de
produse agro#alimentare dupa ?tatele Unite. u toate acestea! datorita inaltului nivel de
te0nologizare! sectorul primar al industriei nu ocupa decat 87 din populatia activa.
*rincipalele produse de e'port sunt graul! pasaret! produse lactate! carne de vita si porc
precum si renumitele vinuri frantuzesti.
II./.P)&iti0%
Repu"lica /ranceza este o repu"lica unitara semi#prezidentiala cu puternice traditii
democratice guvernata conform constitutiei celei de#) incea Repu"lici /ranceze apro"ata
prin referendum in :8 septem"rie ,-F8. *uterea e'ecutiva este reprezentata de *resedinte!
9
ales prin sufragiu universal pe o durata de F ani %pana in :EE: durata mandatului era de 7 ani&
si de guvern! condus de un *rim .inistru numit de catre presedinte.
*uterea legislativa este reprezentata de *arlamentul /rancez
K:L
! "icameral! compus
din )dunarea ;ationala %franceza )ssem"l>e ;ationale& si ?enat %franceza3?>nat&. $eputatii
)dunarii ;ationale reprezinta circumscriptiile locale si sunt alesi prin vot universal
uninominal pe o durata de F ani. )dunarea are puterea de a demite guvernul! astfel incat
acesta este determinat de majoritatea parlamentara. ?enatorii sunt alesi pe o perioada de D ani
de catre un colegiu electoral format din alesii locali din teritoriu %consilieri municipali!
departamentali! regionali&
K3L
. *uterile legislative ale ?enatului /rancez sunt limitate!
amandoua camerele tre"uind sa isi dea acordul asupra legilor! dar in cazul disconcordantelor!
)dunarea ;ationala este cea care decide! cu e'ceptia legilor constitutionale si ale unor legi
organice.
*rincipalele grupuri parlamentare sunt organizate in jurul a doua grupari politice
opuse3 gruparea de stanga! organizata in jurul *artidului ?ocialist %franceza3 *arti ?ocialiste&
si gruparea de dreaptaorganizata in jurul U.* %franceza3 Union pour un .ouvement
*opulaire&. *artidul de e'trema dreapta /rontul ;ational %franceza3 /ront ;ational& este
actualmente al treilea partid francez! cu o cota relativ constanta de peste ,E7 din voturi. In
ciuda procentajului important al acestui partid! el nu este reprezentat in parlament datorita
alegerilor de tip uninominal. )ctualmente! partidul de guvernamant este U.* care este
singurul partid reprezentat in guvern.
*uterea judiciara este un sistem de drept civil organizat su" forma de coduri "azate
pe odul ;apoleonian si respectand principiile $eclaratiei $repturilor @mului si ale
etateanului. ?istemul juridic este divizat in doua mari domenii3 $rept pu"lic si $rept privat!
dreptul privat incluzand $reptul civil si $reptul penal! iar dreptul pu"lic incluzand $reptul
administrativ si $reptul constitutional. In cadrul fiecarui jurisdictii! cu e'ceptia dreptului
constitutional unde e'ista doar urtea onstitutionala! e'ista o serie de tri"unale si curti
organizate ierar0ic.
II.1.G*-e"n*& f"%n0e#
1ste unul dintre principalele organe ale puterii e'ecutive in /ranta. 1l determina si
conduce politica tarii.
II.1.1. C)!)#itie
(oti mem"rii guvernului sunt numiti de catre *resedinte la propunerea *rimului
.inistru. 1'ista mai multe categorii de mem"rii ai guvernului3 Ministrii de stat %franceza3
ministres d'tat! ministrii! ministrii delegati %franceza3 ministres dlgus& si secretari de
stat%franceza3secrtaires d'tat&. )ctualmente! ministrii de stat nu se disting de ceilalti
ministrii decat din motive de protocol. .inistrii delegati pot fi atasati unui minister! primului
ministru sau pot fi autonomi. ?ecretarii de stat! contrar ministrilor! nu participa decat
ocazional la sedintele consiliului de ministrii.
/unctia de ministru este incompati"ila cu o serie de alte activitati profesionale cum ar
fi activitati private! majoritatea functiilor politice precum si mandatul parlamentar. )ceasta
interdictie de cumul se datoreaza evitarii posi"ilitatii ca un ministru sa fie influentat de
presiuni e'terioare si de a le permite astfel sa se consacre pe deplin muncii guvernamentale.
II.1.2At"i3*tii si F*n0ti)n%"e
10
onform onstitutiei /rantei! rolul guvernului este de a determina si de a condce
politica natiunii. $efinirea politicilor si o"iectivelor guvernamentale se traduce in practica
prin redactarea proiectelor de legi si a decretelor. /iecare politica tre"uie sa se inscrie! mai
devreme sau mai tarziu intr#un te't juridic. (oate proiectele de legi precum si anumite tipuri
de decrete tre"uie sa fie adoptate de consiliul de ministrii. In cadrul acestuia guvernul
defineste orientarea politicii sale si ia masurile esentiale destinate punerii acesteia in practica.
/ortele de e'ecutie de care dispune guvernul sunt armata si administratia.
?olidaritatea si colegialitatea muncii guvernamentale este e'primata de sedintele
regulate ce au loc in fiecare miercuri dimineata su" conducerea *resedintelui. 1sentialul
muncii guvernamentale se desfasoara insain cadrul fiecarui minister si in cadrul grupurilor de
lucru dedicate ce reunesc reprezentanti ai mai multor ministere.
II.2.P%"&%ent*& f"%n0e# ?f"%n0e#% P%"&eent f"%n@%isA s%* P%"&%ent*& F"%ntei
1ste institutia care e'ercita puterea deli"erativa! puterea legislativa si puterea de a
controla activitatea guvernamentala a /rantei.
?istemul parlamentar actual al /rantei este "icameral si este compus din3
amera superioara %la 0am"re 0aute&! care este ?enatul /rantei %?>nat&
amera inferioara %la 0am"re "asse&! care este )dunarea ;ationala a /rantei
%)ssem"l>e nationale franNaise&= )dunarea este corpul preeminent.
ele doua camere isi desfasoara activitatea in doua cladiri diferite3
*alatul Bu'em"ourg ! pentru ?enat
*alatul <our"on ! pentru )dunarea ;ationala
ele doua camere se pot reuni intr#un singur corp! ongresul *arlamentului /rancez
%ongrOs du *arlement franNais& la *alatul Versailles unde pot revizui onstitutia.
II.10.Ni0)&%s P%*& St4!5%ne S6"78#9 N%+9 B:0s%i
In franceza de ;agI <Pcsa
K,L
! cunoscut ca Ni0)&%s S%"7)#9! %n. :8 ianuarie ,-FF!
*aris& este un politician francez! presedinte al /rantei si coprint al )ndorei din ,D mai :EE7.
?ar6ozI a fost anterior de doua ori ministru de interne al /rantei! din :EE: pana in :EE8 in
ca"inetul Raffarin! si din :EEF pana la :7 martie :EE7 in ca"inetul de Villepin. $in :8
noiem"rie :EE8 este presedintele partidului neogaullist %de orientare conservatoare& U.*!
formatiunea succesoare a partidului R*R! infiintat in ,-78 de JacQues 0irac.
II.10.1. O"i+ine% si f%i&i%
(atal sau este ;agI"Pcsai ?Rr6SzI *Rl! provenind dintr#o familie aristocrata ungara
din regiunea ?zolno6! nascut in ,-:8 la <udapesta! refugiat in ,-88 in /ranta. .ama sa este
)ndr>e ?Rr6SzI! nascuta .alla0! fiica unui medic evreu sefard originar din ?alonic! convertit
la catolicism in ,-,7 cu ocazia casatoriei cu )dOle <ouvier %,8-,#,-FD&. )ndr>e ?Rr6SzI
este de profesie jurist si a lucrat vreme indelungata ca avocat! inscrisa fiind in "aroul
;anterre. ?otii ?Rr6SzI au impreuna trei copii3 Guillaume %n. ,-F:&! ;icolas %n. ,-FF& si
/ranNois %n. ,-F7&! pe care i#au "otezat in religia catolica. In anul ,-F- sotii ?Rr6SzI au
divortat.
II.10.2.C%s%t)"ii&e si $i-)"t*&.
;icolas ?ar6ozI s#a casatorit in ,-8: cu .arie#$ominiQue ulioli! fiica unui
farmacist! cu care are doi copii3 *ierre %n. ,-8F& si Jean %n. ,-87&. ?#a despartit de aceasta in
11
,--D si! dupa divortul ce a durat patru luni! in luna octom"rie a aceluiasi an! s#a casatorit cu
>cilia iganer#)l"eniz %"unicul ei din partea tatalui provenind dintr#o familie amestecata
din tigani romani
K:L
# de unde numele de iganer # si evrei rusi! stranepoata pe linie materna a
compozitorului Isaac )l">niz&. )u impreuna un fiu! Bouis! nascut in ,--7. In toamna anului
:EEF! >cilia paraseste domiciliul conjugal! in urma unei relatii a lui ;icolas ?ar6ozI cu
)nne /ulda! jurnalista la Be /igaro! provenind dintr#o familie de evrei originari din Romania
K3LK8L
. $upa cateva luni in care apar comentarii savuroase in presa franceza de scandal! casnicia
cu >cilia se reface.*e : fe"ruarie :EE8! se casatoreste cu arla <runi.
II.10.,.St*$ii&e
?ar6ozI a fost inscris la ours ?aint#Bouis de .onceau! un liceu catolic privat din
*aris! unde se spune ca ar fi fost un elev mediocru. ) luat e'amenul de <acalaureat in ,-73 .
$upa terminarea studiilor la Universitatea *aris T#;anterre a o"tinut diplome in $rept *u"lic
si in ?tiinte *olitice. ) do"andit o diploma in $reptul *rivat in ,-78.
II.10.'. A&e+e"i&e !"e#i$enti%&e $in 200/
II.10.'.1.P"i*& t*"
In primul tur de scrutin! desfasurat pe :: aprilie! a o"tinut 3,!,87 din voturi si s#a
clasat astfel pe prima pozitie! inaintea candidatei socialiste ?>golOne RoIal! care a o"tinut
:F!877 din sufragii. )l doilea tur de scrutin a avut loc pe D mai.;icolas ?ar6ozI a o"tinut cel
mai "un rezultat in departamentul )lpes#.aritimes! unde a fost votat de 83!F-7 din alegatori
%fata de ,7!-7 o"tinute de contracandidata sa&. In *aris a fost preferat de 3F7 din electori
%3:7 doamna RoIal&.
II.10.'.2. A& $)i&e% t*"
In turul al doilea al alegerilor prezidentiale din :EE7! desfasurat pe D mai! a fost ales
presedinte al /rantei. ) o"tinut F3!,7 din voturi si a invins#o astfel pe contracandidata
socialista ?>golOne RoIal.2
:
12
Ni0)&%s P%*& St4!5%ne S6"78#9 N%+9 B:0s%i
:. 0ttp344ro.5i6ipedia.org45i6i4Repu"lic787839semi#preziden
III.U0"%in%
III.1.Eti)&)+ie si ist)"ie
;umele +Ucraina+ provine din termenul u6raina din slava vec0e rasariteana! termen
ce inseamna +teritoriu de granita+ sau +in teren+! +in tara+. 1ste derivat din u %+langa+& si
radicalul slav 6rai %+margine! regiune+&. (eritoriul si#a primit acest nume fiindca! in
momentul invaziei tataresti din se0)&*& %& BIII-&e%! se afla in zona de frontiera a Rusiei
medievale. ) fost cunoscuta %mai ales in perioada tarista& si su" numele de +Rusia .ica+!
prin contrast cu +Rusia .are+! cand principatul sau medieval s#a separat de restul Rusiei! in
urma invaziei mongole. In lim"a ucraineana! 6rainainseamna +tara.+ A& D)i&e% R%#3)i
M)n$i%&
S)&$%ti s)-ieti0i !"e+%tin$ !&*te !ent"* t"%-e"s%"e% Ni!"*&*i ?!e sen s0"ie CC%t"e Die-ECA in B%t%&i%
Ni!"*&*i $in 12',
In urma invadarii *oloniei! in septem"rie ,-3-! trupele germane si sovietice si#au
impartit teritoriul *oloniei. )stfel! Galitia si Volinia! cu populatia lor majoritar ucraineana! au
fost unite cu restul Ucrainei. Unificarea reusita de Ucraina pentru prima oara in istoria sa a
fost un eveniment decisiv in istoria acestei tari.
$upa capitularea /rantei in fata Germaniei! Romania a fost fortata de UR?? sa
cedeze <asara"ia si nordul <ucovinei! in urma Ultimatumului sovietic din :D#:8 august ,-8E.
R?? Ucraineana a incorporat nordul si sudul <asara"iei! nordul <ucovinei! si (inutul Aerta!
ocupat de sovietici. Vestul fostei Repu"lici )utonome .oldovenesti a fost cedat de Ucraina
sovietica nou#createi R?? .oldovenesti. )ceste ane'ari teritoriale au fost recunoscute
de tratatele de pace din ,-87.
)rmatele germane au invadat UR?? in :: iunie ,-8,. )rmatele )'ei au avansat
rapid! in pofida eforturilor disperate ale )rmatei Rosii. *este DEE.EEE de soldati sovietici au
fost ucisi sau au cazut prizonieri in "atalia de la Uiev. $esi marea majoritate a ucrainenilor au
luptat de partea )rmatei Rosii si arezistentei sovietice! unii nationalisti ucraineni au creat o
formatiune antisovietica in Galitia! )rmata Insurectionala Ucraineana %,-8:&! care s#a ciocnit
uneori cu fortele naziste= in timp ce o alta miscare nationalista a luptat de partea nazistilor. In
total! numarul ucrainenilor care au luptat in armata sovietica este estimat a fi intre
8!F milioane si 7 milioane. G0erilele prosovietice din Ucraina sunt estimate la 87.8EE! la
inceputul ocupatiei! si FEE.EEE in ,-88= apro'imativ 887 dintre acestia erau etnici ucraineni.
13
M*#e*& M%"e&*i R%#3)i P%t"i)ti0 $in Die-
Initial! germanii au fost primiti ca eli"eratori de unii ucraineni din vest! adica din
teritoriile ane'ate de UR?? in ,-3- si ,-8E. $ar administratiile teritoriilor ocupate nu au
facut multe incercari de a e'ploata nemultumirile ucrainenilor fata de politicile staliniste. In
sc0im"! nazistii au pastrat sistemul fermelor colective! au dus politici sistematice de
e'terminare a evreilor! au deportat oameni in Germania pentru munca si a inceput o politica
de depopulare a Ucrainei pentru a o pregati pentru colonizare. In aceste conditii! in mare
parte! cei ramasi in teritoriul ocupat s#au opus! activ sau pasiv! nazistilor.
*ierderile totale de populatie suferite de Ucraina in timpul raz"oiului sunt estimate a
fi intre cinci si opt milioane! inclusiv peste o jumatate de milion de evrei ucisi
de 1insatzgruppen! uneori cu ajutorul cola"oratorilor locali. $in 8!7 milioane de soldati
sovietici care au murit in luptele contra nazistilor! ,!8 milioane erau etnici ucraineni.
III.1.1. D*!% "%#3)i
Repu"lica a fost grav afectata de raz"oi si a fost nevoie de eforturi semnificative
pentru a isi reveni. *este 7EE de orase si :8.EEE de sate au fost distruse.?ituatia a fost
inrautatita de o foamete cumplita! in ,-8D87! cauzata de seceta.
Rezistenta antisovietica a continuat multi ani dupa raz"oi! mai ales in vestul Ucrainei! teritorii
proaspat ocupate de UR??! dar si in alte regiuni. )rmata Ucraineana Insurgenta a continuat
sa lupte impotriva UR?? pana in anii ,-FE! folosind tactici de g0erila.
In urma mortii lui ?talin! in ,-F3! ;i6ita Arusciov a devenit noul lider al UR??. In
calitate de *rim ?ecretar al *artidului omunist din R?? Ucraineana in perioada ,-38#8-!
Arusciov cunostea in detaliu repu"lica si! dupa preluarea puterii la nivelul uniunii! a pus
accent pe prietenia dintre popoarele rus si ucrainean. In ,-F8! aniversarea a 3EE de ani de
la (ratatul de la *ereiaslav a fost sar"atorita cu fast! si in acel an! rimeea a fost transferata
de la R?/? Rusa la R?? Ucraineana.
*ana in anii ,-FE! repu"lica a depasit nivelul de productie industriala dinainte de
raz"oi. $e asemenea! a devenit un important centru al productiei sovietice de armament si al
cercetarii stiintifice. )cest rol important a avut drept consecinta o"tinerea unei influente
majore de catre elita locala. .ulti mem"ri ai conducerii sovietice proveneau din Ucraina! cel
mai de seama fiind Beonid <rejnev! care l#a inlaturat pe Arusciov si a devenit lider al
Uniunii! intre ,-D8 si ,-8:! precum si numerosi sportivi! artisti si oameni de stiinta sovietici.
Ba :D aprilie ,-8D! un reactor al entralei ;ucleare de la erno"il a e'plodat! avand
ca rezultat dezastrul de la erno"il! cel mai grav accident nuclear din istorie. Ba momentul
accidentului! sapte milioane de persoane locuiau in regiunile contaminate! din care
:!: milioane in Ucraina. $upa accident! un nou oras! ?lavutici! a fost construit in afara zonei
de e'cluziune pentru a gazdui si sustine angajatii centralei! care a fost inc0isa in :EEE.
14
)pro'imativ ,FE.EEE de oameni au fost evacuati din zona contaminata! iar 3EE.EEEDEE.EEE
au luat parte la curatenie. *ana in anul :EEE! 8.EEE de copii ucraineni au fost diagnosticati
cu cancer la tiroida cauzat de radiatiile emanate cu ocazia accidentului.
III.1.2In$e!en$ent%
Ba ,D iulie ,--E! noul parlament a adoptat $eclaratia ?uveranitatii de ?tat a
Ucrainei. $eclaratia sta"ilea principiile de autodeterminare a natiunii ucrainene! democratie!
independenta politica si economica! si prioritatea legii ucrainene pe teritoriul ucrainean in
fata legii sovietice. u o luna in urma! o declaratie similara fusese adoptata de
parlamentul R?/? Ruse. )ceasta a dus la o perioada de confruntari intre autoritatile sovietice
centrale si cele repu"licane. In august ,--,! liderii conservatori comunisti ai UR?? au
incercat un puci pentru inlaturarea de la putere a lui Gor"aciov si restaurarea puterii
*artidului omunist. $upa esecul tentativei! la :8 august ,--,! parlamentul ucrainean a
adoptat $eclaratia de Independenta! in care Ucraina era declarata stat democratic si
independent.
K8FL
Un referendum si primele alegeri prezidentiale au avut loc la ,
decem"rie ,--,. In acea zi! peste -E7 din ucraineni si#au e'primat sustinerea pentru
independenta si l#au ales pe presedintele parlamentului!Beonid Uravciu6! ca presedinte al
tarii. Ba intalnirea de la <rest %<elarus&! din 8 decem"rie! si apoi la intalnirea de la )lma
)ta din :, decem"rie! liderii <elarusului! Rusiei! si Ucrainei! au dizolvat! oficial! Uniunea
?ovietica si au format omunitatea ?tatelor Independente %?I&.
De)nst"%nti in !)"t)0%&i* %$*n%ti in Pi%t% In$e!en$entei $in Die- &% 22 n)ie3"ie 200'
Ucraina a fost! initial! vazuta ca o repu"lica cu conditii economice favora"ile in
comparatie cu celelalte regiuni ale fostei UR??. (otusi! tara a suferit o scadere economica
mai profunda decat alte foste repu"lici sovietice. In timpul recesiunii! Ucraina a pierdut DE7
din *I< intre ,--, si ,---! si a suferit inflatie de ordinul zecilor de mii de
procente. ;emultumiti de situatia economica! dar si de criminalitate si coruptie! ucrainenii au
protestat si au organizat greve.
1conomia ucraineana s#a sta"ilizat pana la sfarsitul anilor ,--E. @ noua
moneda! grivna! a fost introdusa in ,--D. $in :EEE tara a avut o crestere economica medie de
77 pe an. @ noua onstitutie a Ucrainei a fost adoptata in ,--D! ceea ce a transformat
Ucraina intr#o repu"lica semiprezidentiala. *resedintele Uucima a fost! insa! criticat de
adversari pentru ca a concentrat prea multa putere in functia prezidentiala! pentru coruptie!
transferul proprietatii pu"lice in mainile unei oligar0ii loiale lui! descurajarea li"ertatii de
e'primare si frauda electorala. In :EE8! Vi6tor Ianu6ovici! pe atunci prim ministru! a fost
declarat castigator al alegerilor prezidentiale! care au fost fraudate masiv! dupa cum a
constatat si urtea ?uprema de Justitie a Ucrainei.
KFFL
Rezultatele au cauzat nemultumiri si
demonstratii in favoarea candidatului opozitiei! Vi6tor Iuscen6o! care a contestat rezultatele
si a condus Revolutia *ortocalie. In urma repetarii alegerilor! Vi6tor Iuscen6o a devenit
presedinte si Iulia (imosen6o prim ministru! iar Vi6tor Ianu6ovici a ramas in opozitie.
15
III.2.Ge)+"%fie
F%"t% fi#i0% % U0"%inei
u o suprafata de DE3.7EE 6mG si cu o iesire la mare in lungime de :.78: 6m! Ucraina
este a patruzeci si patra tara din lume ca suprafata. 1ste a doua tara din 1uropa ca suprafata!
dupa Rusia europeana.
*eisajul ucrainean este compus mai ales din campii fertile %sau stepe& si platouri!
traversate de rauri cum ar fi ;iprul! $onetul! ;istrul si <ugul de ?ud! care curg spre sud!
varsandu#se in .area ;eagra si in .area )zov. Ba sud#vest! $elta $unarii formeaza granita
cu Romania. ?ingurii munti din tara sunt .untii arpati! aflati in vest! cel mai inalt punct
fiind varful Aovarla la :.ED, m! si .untii rimeii in peninsula rimeea! in sudul e'trem! de#
a lungul coastei.
Ucraina are o clima temperat#continentala! cu influente mediteraneene pe coasta din
sudul rimeei. *recipitatiile sunt distri"uite disproportionat! fiind mai a"undente in vest si
nord si mai sarace in est si sud#est. Vestul Ucrainiei primeste apro'imativ ,.:EE mm de
precipitatii anual! in timp ce rimeea primeste apro'imativ 8EE mm anual. Iernile sunt mai
"lande la tarmul .arii ;egre! dar mai reci in interiorul continentului. (emperaturile medii
anuale sunt in intervalul F!F7 V in nord! si ,,,3 V in sud.
III.,.I!%"ti"e %$inist"%ti-%
16
I!%"ti"e% %$inist"%ti-% % U0"%inei
Ucraina este su"divizata in :8 de regiuni %o"lasti! singular # o"last adica raioane &! ,
repu"lica autonoma %avtomna respu"lica& inrimeea! doua municipii %mista! singular # misto&
cu statut de regiune si 8-8 de raioane.
ercasi
ernauti
ernigau
$niepropetrovs6
$onet6
Aar6ov
Aerson
Amelnit6i
Ivano#/ran6ivs6
Jitomir
Uirovograd
Uiev %municipiu&
Uiev %regiune&
Bivov
Bu0ans6
.i6olaiv
@desa
*oltava
Repu"lica )utonoma rimeea
Rivne
?evastopol
?umi
(arnopol
Vinita
Volin
(ranscarpatia
Haporoje
Ucraina are ,7D de orase de su"ordonare regionala %WXYZ[\W]W ^\Z_`\\a& si :7- de
orase de su"ordonare raionala %bZcW\\W]W ^\Z_`\\a&. In plus mai e'ista 88D de asezari de tip
ur"an %[`Yde fg[hiW]W jdkl& si :8.FF: de localitati rurale din care :7,-7 comune %[gYh[hig
bZmd& si ,3DF sate fara administratie proprie %[`Yde\g bZmd&.
III.'.De)+"%fie
C)!)#iti% etni0% % U0"%inei
Ucraineni 77.87
Rusi ,7.37
17
Romani E.87
<elarusi E.D7
(atari crimeeni E.F7
<ulgari E.87
.ag0iari E.37
*olonezi E.37
1vrei E.:7
)rmeni E.:7
?ursa3 ompozitia etnica a populatiei Ucrainei! recensamantul din :EE,
onform recensamantului din :EE,! ucrainenii compun 77!87 din populatia tarii. )lte
grupuri etnice semnificative sunt rusii%,7!37&! romanii %E!87&! "elarusii %E!D7&! tatarii
crimeeni %E!F7&! "ulgarii %E!87&! mag0iarii %E!37&! polonezii %E!37&! evreii%E!:7&! armenii
%E!:7&! grecii %E!:7&.
Ucraina se considera a fi intr#o criza demografica! datorita mortalitatii ridicate si a
natalitatii scazute. ;atalitatea in Ucraina este de -!FF nasteri la mia de locuitori anual! iar
mortalitatea este de ,F!-3 decese la mia de locuitori anual. Un factor care contri"uie la
mortalitatea ridicata sunt cauze ca fumatul si into'icatia cu alcool in randul populatiei
masculine la varste anterioare pensionarii. In :EE7! populatia tarii a scazut cu o viteza care o
plaseaza pe locul patru in lume.
Regiunile industrializate din est si sud#est sunt cele mai populate! si apro'imativ
D7!:7 din populatie traieste in mediul ur"an.
N*%"*& $e &)0*it)"i in i&i)%ne ?1220=200/A
*entru a ameliora aceste statistici! guvernul a crescut alocatia pentru copii de ,7 ori in
:EEF! oferind o plata de 8,7F de grivne! si alocatii lunare de ,F8 grivne pentru fiecare
18
copil. (endinta demografica arata semne de im"unatatire! natalitatea fiind in crestere din
:EE,. In primele noua luni din :EE7! in unele provincii s#a inregistrat o crestere demografica
in cinci regiuni ale tarii %din :8&! iar scaderea demografica arata semne de sta"ilizare la nivel
national. ele mai mari rate ale natalitatii s#au inregistrat in regiunile din vest.
In primii cinci ani de independenta ai Ucrainei! au avut loc migratii semnificative ale
populatiei. *este un milion de oameni s#au mutat in Ucraina in anii ,--,#,--:! mai ales din
celelalte foste repu"lici sovietice. In total! intre ,--, si :EE8! :!: milioane de persoane au
imigrat in Ucraina %printre acestia! : milioane au venit din alte foste state sovietice&! si
:!F milioane au emigrat din Ucraina %printre acestea! ,!- milioane s#au mutat in alte foste
repu"lici sovietice&. In prezent! imigrantii constituie apro'imativ ,8!77 din totalul populatiei!
sau D!- milioane de oameni.
III.(.Re&i+i%
C%te$"%&% Sf%nt% S)fi% $in Die-> &)0 $inP%t"i)ni*& M)n$i%& UNESCO
Religia dominanta in Ucraina este crestinismul ortodo'! care este impartita in trei
institutii principale3 <iserica @rtodo'a Ucraineana autonoma aflata su" administrarea
*atriar0ului de la .oscova! <iserica @rtodo'a Ucraineana # *atriar0ia de la Uiev! si <iserica
@rtodo'a Ucraineana )utocefala.
*e locul doi ca numar de credinciosi este crestinismul greco#catolic! care practica
aceleasi traditii spirituale si liturgice ca si ortodo'ia! dar fiind in comuniune cu Vaticanul si
recunoscand primatul papei ca lider al <isericii.
19
In plus! e'ista 8D3 de comunitati romano#catolice! 878 clerici si un milion de
credinciosi romano#catolici in Ucraina. Grupul formeaza apro'imativ :!,-7 din populatie si
consta mai ales din etnici polonezi! care traiesc mai ales in zona de vest a tarii.
P%&%t*& F%n*&*i C"ieei $in B%50is%"%ieste 0ent"*& Is&%*&*i in U0"%in% si *n &)0 $in P%t"i)ni*&
M)n$i%& UNESCO.
restinii protestanti formeaza si ei :!,-7 din populatie. ;umarul protestantilor a
crescut mult dupa independenta Ucrainei. Uniunea 1vang0elica <aptista din Ucraina este cel
mai mare grup! cu peste ,FE.EEE de mem"ri si apro'imativ 3EEE de clerici. ) doua "iserica
protestanta ca marime este cea penticostala cu ,,E.EEE de mem"ri! peste ,FEE de "iserici
locale si peste :EEE de clerici! dar e'ista si alte grupuri si uniuni penticostale care impreuna
numara peste 3EE.EEE de credinciosi! cu peste 3EEE de "iserici locale. ?unt si multe scoli
penticostale cum ar fi ?eminarul (eologic *enticostal din Biov si Institutul <i"lic Uiev.
*rintre alte grupuri se numara calvinistii! luteranii! metodistii si adventistii de ziua a saptea.
1'ista si comunitati de mormoni.
?unt apro'imativ FEE.EEE de musulmani in Ucraina! apro'imativ 3EE.EEE din acestia
fiind tatari crimeeni. 1'ista 887 de comunitati musulmane inregistrate! 3D8 dintre ele fiind in
peninsula rimeea. In plus! apro'imativ FE.EEE de musulmani traiesc in Uiev! majoritatea
nascuti in strainatate.
omunitatea evreiasca este doar o mica parte din ceea ce reprezenta ea inainte de )l
$oilea Raz"oi .ondial. ultul mozaic reprezinta E!D37 din populatie. Recensamantul din
:EE, a relevat e'istenta a ,E3.DEE de evrei mozaici! desi liderii comunitatilor sustin ca
populatia ar fi de 3EE.EEE. ;u e'ista statistici privind ce parte din evreii ucraineni apartin
cultului mozaic! dar iudaismul ortodo' are cea mai puternica prezenta in Ucraina. ?unt
prezente si mici comunitati reformate si conservatoare.
Ba , ianuarie :EED e'istau 3F de comunitati 0inudse si F3 "udiste in tara.
III... E0)n)i%
In perioada sovietica! economia ucraineana era a doua ca marime din UR??!
reprezentand o importanta componenta industriala si agricola a economiei planificate a
uniunii. In urma pra"usirii sistemului sovietic! tara a trecut de la economia planificata la
o economie de piata. (ranzitia a fost dificila pentru majoritatea populatiei! care a cazut in
saracie. 1conomia Ucrainei a scazut puternic in anii de dupa pra"usirea UR??. Viata de zi cu
zi a ucraineanului de rand era grea. Un numar semnificativ de cetateni din regiunile rurale ale
tarii au supravietuit doar 0ranindu#se cu ceea ce cultivau pe pamanturile lor! lucrand in cate
doua locuri de munca si o"tinand "unurile de stricta necesitate prin sc0im"uri in natura.
In ,--,! guvernul a li"eralizat majoritatea preturilor pentru a com"ate penuria! dar nu
a reusit sa rezolve pro"lema. In acelasi timp! guvernul a continuat sa su"ventioneze
sectoarele de stat din industrie si agricultura prin emisii monetare fara acoperire. *olitica
monetara lejera de la inceputul anilor ,--E a dus inflatia la nivele foarte mari. Ucraina detine
20
recordul mondial de inflatie pe un an calendaristic! pentru inflatia din ,--3. ei care traiau pe
"aza unui venit fi' au suferit cel mai mult. *returile s#au sta"ilizat doar dupa introducerea
noii monede! grivna! in ,--D.
Un %-i)n Ant)n)- An-1'1 $e f%3"i0%tie *0"%ine%n%
(ara a implementat foarte lent reformele structurale. $upa o"tinerea independentei!
guvernul a ela"orat un cadru legal pentru privatizare. (otusi! rezistenta la reforma din cadrul
guvernului! ca si cea venita din partea unei parti semnificative a populatiei! a "locat eforturile
de reforma. Un numar mare de intreprinderi de stat au fost scutite de privatizare. Intre timp!
pana in ,---! productia a scazut la mai putinde 8E7 din nivelul anului ,--,! dar si#a revenit!
atingand din nou nivelul respectiv pana in anul :EED.
*I<#ul %***& Ucrainei din :EE7! calculat de /.I! este pe locul :- in lume! cu o
valoare estimata de 3--!8DD miliarde de dolari.*I<#ul nominal %in dolari americani! calculat
la rata de sc0im" a pietei& a fost de ,8E!F miliarde de dolari! al 8,#lea din lume. *ana in
decem"rie :EE7 salariul mediu nominal in Ucraina a atins ,.778 grivne pe luna. In ciuda
faptului ca a ramas in urma tarilor vecine central#europene! cresterea anuala a salariului
mediu in termeni reali este de :E7 pentru perioada :EE,:EED.
Ba inceputul anilor :EEE! economia a aratat o puternica crestere "azata pe e'port! de F
pana la ,E7! productia industriala crescand cu mai mult de ,E7 pe an Ucraina produce
aproape toate tipurile de ve0icule de transport si nave spatiale. )vioanele )ntonov si
camioanele Ur)H sunt e'portate in multe tari. .ajoritatea e'porturilor Ucrainei sunt
indreptate spre tarile Uniunii 1uropene si ale omunitatii ?tatelor Independente. $e la
independenta! Ucraina si#a pastrat propria agentie spatiala! )gentia ?patiala ;ationala a
Ucrainei. *rimul astronaut care a iesit in spatiu din partea Ucrainei a fost Beonid
Uadeniu6 la ,3 mai ,--7. Ucraina a devenit participant activ in e'plorarea stiintifica a
spatiului. Intre ,--, si :EE7! au fost lansati sase sateliti si ,E, ve0icule spatiale ucrainene!
aceasta tara continuand sa proiecteze nave spatiale.
Ucraina isi importa majoritatea resurselor de energie! in special petrolul si gazele
naturale! si depinde in mare masura de Rusia ca furnizor de energie. In timp ce :F7 din
gazele naturale din Ucraina provin din surse interne! apro'imativ 3F7 provin din Rusia iar
restul de 8E7 din )sia entrala! prin rute de tranzit controlate de Rusia. In acelasi timp! 8F7
din gazul rusesc este livrat in 1uropa de Vest prin Ucraina.
<anca .ondiala a clasificat Ucraina ca un stat cu venit mediu *rintre pro"lemele
semnificative se numara infrastructura si transportul su"dezvoltate! coruptia si "irocratia. In
:EE7! "ursa ucraineana de actiuni a inregistrat a doua crestere din lume cu ,3E de
procente onform I)! in :EED capitalizarea "ursei de actiuni a Ucrainei a fost de
8:!87 miliarde de dolari. *rintre sectoarele in crestere ale economiei ucrainene se numara
piata I(! care le#a depasit pe toate cele din celelalte tari central# si est#europene in :EE7!
crescand cu apro'imativ 8E de procente.
21
III...1.In$*st"i% %*t)
;umarul total de masini inmariculate in Ucraina depaseste D milioane de unitati. In
anul :EE8! vanzarile de masini noi au fost de D:3.EEE de unitati! in crestere cu aproape ,F7
fata de anul :EE7. In Ucraina activeaza patru producatori auto. el mai important
este Haporoz0Ie %H)H&! care produce autove0icule lo5#cost. Uzina a inc0eiat un parteneriat
cu General .otors si produce masini su" "randurile @pel! 0evrolet si $ae5oo.
III./.P)&iti0%
Ucraina este o repu"lica guvernata dupa un sistem semiprezidential. *resedintele este
ales prin vot popular direct pentru un mandat de cinci ani.
*uterea legislativa este reprezentata de un parlament unicameral cu 8FE de mem"ri!
numit Ver0ovna Rada. *arlamentul este responsa"il de formarea a"inetului de .inistri!
condus de *rimul .inistru.
Begile! actele parlamentului si ca"inetului! decretele prezidentiale si actele
*arlamentului rimeei pot fi a"rogate de urtea onstitutionala! daca incalca onstitutia
Ucrainei. )lte acte normative sunt si ele supuse verificarilor juridice. urtea ?uprema este
instanta judecatoreasca suprema. @ficial! este garantata autonomia locala. onsiliile locale si
primarii sunt alesi prin vot si e'ercita control asupra "ugetelor locale. Biderii administratiilor
regionale sunt numiti de presedinte.
In Ucraina activeaza un numar mare de partide politice! dintre care multe au foarte
putini mem"ri si nu sunt de notorietate. *artidele mici se reunesc adesea in coalitii largi
pentru a participa la alegerile parlamentare.
III.1.Instit*tii&e !*te"ii $e st%t
III.1.1.P"ese$inte&e U0"%inei
onstitutia Ucrainei defineste *resedintele ca conducator al tarii! care o reprezinta.
*resedintele este garantul suveranitatii de stat! al integritatii teritoriale! al respectarii
onstitutiei! drepturilor si li"ertatilor omului si cetateanului. *resedintele este ales de
cetatenii statului pe "aza dreptului de alegator general! egal si direct! prin vot secret! pe o
perioada de F ani. In functia de presedinte poate fi ales cetateanul Ucrainei! care a locuit in
Ucraina de nu mai putin de zece ani pana la alegeri! care are dreptul la vot! are drept de
alegator si stapaneste lim"a de stat. *resedintele poate avea nu mai mult de doua mandate
consecutive. In anul :EE8! Vi6tor Iuscen6o a fost ales ca *resedinte al Ucrainei pentru
urmatorii cinci ani.
III.1.2.R%$% S*!"e% %& U0"%inei
Unicul organ al autoritatii legislative in Ucraina este parlamentul Rada ?uprema a
Ucrainei. $eputatii poporului sunt alesi de catre cetatenii Ucrainei! pe "aza dreptului de
alegator general! egal si direct! prin vot secret dupa sistemul mi't %majoritar#proportional&.
In total! sunt alesi 8FE de deputati. ::F dintre acestia sunt alesi in circumscriptiile electorale
pentru un singur mandat in "aza majoritatii relative! iar ::F dupa listele candidatilor la
functia de deputat din partea partidelor politice! a fuziunilor electorale ale partidelor in
circumscriptia general#nationala electorala! pe "aza reprezentantei proportionale.
Indatoririle deputatilor poporului Ucrainei sunt definite de onstitutie si de legile
Ucrainei. $eputatii poporului Ucrainei au posi"ilitatea sa se uneasca de "unavoie in grupuri
22
de deputati %fractii&! cu conditia ca fiecare dintre acestea sa cuprinda nu mai putin de :F
deputati. Grupurile de deputati se infiinteaza atat pe "aza partidului politic precum si in afara
lui. Grupurile de deputati! formate pe "aza apartenentei la partidele politice a deputatilor
poarta denumirea de fractii de deputati. In structura fractiei de deputati pot fi inclusi si
deputatii din afara partidului! care sustin documentele programatice ale partidului respectiv.
Grupurile de deputati! formate in afara partidului! unesc deputatii! care impartasesc
aceleasi pareri sau pareri similare in pro"lemele statului si a dezvoltarii social#economice.
III.1.,.G*-e"n*& U0"%inei
a"inetul de .inistri %Guvernul& Ucrainei este organul suprem al puterii e'ecutive.
<aza juridica a activitati sale este onstitutia! legile Ucrainei si actele! eli"erate de
*resedinte. Guvernul este responsa"il in fata *resedintelui! se afla su" controlul si raporteaza
Radei ?upreme a Ucrainei. In practica aceasta apartenenta consta in faptul! ca *resedintele
numeste! cu acordul Radei ?upreme! *rim .inistrul tarii! are dreptul sa#i ingradeasca
indatoririle si are dreptul sa ia 0otararea privitoare la concedierea lui. *resedintele! la cererea
*rim .inistrului numeste si concediaza mem"rii a"inetului de .inistri si pe sefii altor
organe centrale ale autoritatii e'ecutive.
ontrolul si efectuarea rapoartelor de catre Guvern Radei ?upreme se reflecta in
faptul! ca parlamentul apro"a "ugetul propus de Guvern! ia decizia privind realizarea
"ugetului! apro"a sau respinge programul activitatii Guvernului! ii controleaza activitatea.
III.1.'.Siste*& %*t)"it%tii ;*$i0i%"e
)ctiunea judiciara se realizeaza de catre Instanta judecatoreasca onstitutionala si de
catre judecatorii jurisdictiei generale. @rganul judiciar suprem in sistemul judiciar al
jurisdictiei generale este urtea ?uprema a Ucrainei. Justitia in Ucraina se realizeaza e'clusiv
prin judecatori. Jurisdictia judecatorilor se e'tinde asupra relatiilor de drept! care apar in stat.
?istemul de judecatori ai jurisdictiei generale in Ucraina se structureaza conform principiilor
teritorialitatii si ale specializarii.
(ri"unalul onstitutional al Ucrainei este autonom! nu depinde de judecatorii
jurisdictiei generale. 1l nu poate fi instanta de casatii! apel sau supraveg0etoare pentru
judecatorii jurisdictiei generale. )ctivitatea (ri"unalului onstitutional al Ucrainei
im"unatateste controlul constitutional in toate sferele fara e'ceptii! favorizeaza ec0ili"rarea si
consolidarea structurii constitutionale! a confirmarii principiului de suprematie a legii si
puterii juridice superioare a onstitutiei! )sigurarii drepturilor constitutionale si a li"ertatilor
cetateanului
.
III.2.<i7t)" I%n*7)-i0i
Vi6tor /edorovici Ianu6ovici %in ucraineana !& %n. - iulie
,-FE ! Iena6iieve! regiunea $onet6! R?? Ucraineana& este presedintele Ucrainei.Vi6tor
Ianu6ovici a fost primul ministru al Ucrainei de trei ori %:, noiem"rie :EE: 7
decem"rie :EE8! :8 decem"rie :EE8 F ianuarie :EEF si 8 august :EED ,8 decem"rie :EE7&.
In preala"il! a fost guvernator al provinciei $onet6. Ianu6ovici este candidatul +pro#
Rusia+ la alegerile prezidentiale din Ucraina de pe :, noiem"rie :EE8. *e :8 noiem"rie! dupa
23
al doilea tur de scrutin! *arlamentul Ucrainei l#a declarat oficial invingator al alegerilor pe
Vi6tor Ianu6ovici. 1l a primit 8-!D,7 din voturi! fata de 8D!D,7 ale lui Vi6tor Iuscen6o.
Iuscen6o nu a recunoscut totusi rezultatul. urtea ?uprema de Justitie a Ucrainei a
suspendat rezultatele alegerilor prezidentiale pana ce un apel contra victoriei prim#ministrului
Vi6tor Ianu6ovici a fost e'aminat.2
3
<i7t)" I%n*7)-i0i-!"ese$inte&e U0"%inei
3.0ttp344ro.5i6ipedia.org45i6i4Ucraina
I<.R*si%
I<.1.Eti)&)+i% si ist)"ie
Rusii %in lim"a rusa bl[h& au fost un popor medieval slav rasaritean! care! in
conformitate cu cele mai populare teorii! dar neacceptate de toata lumea! si#au luat numele de
la clasa no"ilimii raz"oinice de origine scandinava. Rusii au fost predecesorii ai
natiunilor "elaruse! ruse si ucrainene. Radacina rusi se gaseste in cuvinte
precum rus! rusin si rutean.
@riginea clasei no"ilimii rusilor este controversata. $esi multi istorici occidentali
considera vala"ila +teoria normanda+! numerosi savanti slavi se indoiesc de vala"ilitatea
acestei ipoteze si emit teorii ale unor origini alternative. )stfel! se considera ca este vor"a!
mai degra"a! de denumirea unei ocupatii specifice %negustor4pirat4mercenar& anumitor
popoare scandinave %vi6ingi! normanzi! varegi& la inceput! iar mai apoi ale slavilor.
*ana la urma! miza acestei controverse este culturala si de mostenire istorica.
*ro"lema este daca civilizatia slavilor de rasarit are la origine elementescandinave ale
raz"oinicilor nordici din secolele al IT#lea si al TI#lea! asa cum sustine teoria normanda! sau
daca aceasta civilizatie se "azeaza e'clusiv pe fundatii slave.
I<.1.1.R*si% 0% !%"te % Uni*nii S)-ieti0e
24
C%te$"%&% Sf. <%si&e $in Pi%t% R)sie $in M)s0)-%.
Uniunea ?ovietica ar fi tre"uit sa fie un stat transnational al muncitorilor eli"erati
de nationalism. onceptul Rusiei ca entitate nationala separata nu a fost de aceea accentuata
la inceputul e'istentei Uniunii ?ovietice. $esi institutiile si orasele rusesti ramasesera
dominante! multi nerusi au participat la noile organe de conducere de la toate nivelurile.
Unul dintre acesti nerusi a fost georgianul Iosif Vissarionovici ?talin. $upa moartea
lui Benin %,-:8& a avut loc o scurta lupta pentru putere. ?talin a reusit sa indeparteze toti
pretendentii la puterea suprema in stat si sa distruga toate limitarile si "alantele
puterii sta"ilite in sistemul politic sovietic! pana la sfarsitul deceniului fiind capa"il sa#si
asume puteri dictatoriale. Bev (rot6i si aproape toti veteranii "olsevici au fost fie e'ilati! fie
e'ecutati. Ba inceputul celui de#al patrulea deceniu al secolului trecut! ?talin a lansat .area
1purare! o serie de represiuni politice la o scara nemaivazuta. .ilioane de oameni pe care
?talin sau organele locale ale puterii le#au suspectat de lipsa de loialitate au fost e'ecutate sau
deportate in lagarele de munca ale Gulagului din cele mai indepartate zone ale ?i"eriei.
?talin a fost initiatorul industrializarii fortate a unei tari care fusese pana in acel moment! in
principal! o societate rurala! precum si colectivizarii agriculturii ruse. In ,-:8! ?talin a
introdus +primul plan cincinal+ menit sa modernizeze economia sovietica. ele mai multe
resurse economice au fost indreptate catre dezvoltarea industriei grele. *e langa modernizarea
industriilor civile! au fost infiintate numeroase intreprinderi pentru producerea armamentului
si munitiilor. Intr#o oarecare masura! planul a functionat! Uniunea ?ovietica reusind sa se
transforme rapid dintr#o economie agrara intr#o superputere industriala! totul intr#un ritm
neasteptat de rapid! cu pretul unor mari pierderi umane datorate foametei generate de
colectivizare! a planificarii riscante si a goanei dupa indeplinirea cu orice pret a sarcinilor
propuse! ca si a proastei politici in domeniul securitatii muncii.
In ,-3D! Uniunea ?ovietica se afla intr#un conflict mocnit cu Germania ;azista!
sprijinind repu"licanii in raz"oiul civil din ?pania! care luptau impotriva nationalistilor
%sprijiniti de germani si de italieni&. In cele din urma! Germania si restul marilor puteri
europene %)nglia! /ranta! Italia& au semnat (ratatul de la .nnc0en %:-#3E septem"rie ,-38&!
prin care e0oslovacia a fost o"ligata sa cedeze Germaniei regiunea sudeta. )poi! la ,F
martie ,-3-! Germania a impartit e0oslovacia cu *olonia si Ungaria! Uniunea ?ovietica!
legata printr#un tratat de asistenta militara reciproca de *raga! neindeplinindu#si in nici un fel
o"ligatiile asumate prin respectiva alianta. .ai mult! temandu#se de un eventual atac german
25
impotriva Rusiei! UR?? a inceput manevrele diplomatice! care sa o puna la adapost de un
viitor conflict. In ,-3-! dupa ce *olonia a refuzat participarea la orice masuri colective de
securitate alaturi de sovietici! UR?? a semnat *actul .olotov#Ri""entrop cu Germania
nazista. *rin prevederile secrete ale acestui pact! *olonia avea sa fie stearsa de pe 0arta
politica a lumii! Rusia urmand sa ocupe si tarile "altice si <asara"ia. Ba ,7 septem"rie ,-3-!
cand oe0rmac0tul era la apro'imativ ,FE 6m de granitele apusene ale UR??! )rmata Rosie
a invadat zona de est a *oloniei! populata! in parte! de etnici "elarusi si ucrainieni.
In anul urmator! Uniunea ?ovietica a atacat /inlanda! %care fusese intr#o anumita perioada
parte a Imperiului Rus&! in incercarea de a indeparta o presupusa amenintare
asupra Beningradului. UR?? incerca sa impiedice si un posi"il atac al Germaniei prin
/inlanda! desi cele doua tari se aflau in acel moment in relatii "une. onflictul! care astazi
este cunoscut ca raz"oiul de iarna! a avut rezultate dezamagitoare! finlandezii reusind sa se
apere cu succes pe campurile de lupta! dar pierzand la masa tratativelor Uarelia. .ai mult!
acest conflict a dezvaluit lumii intregi sla"iciunile armatei %in special ale corpului ofiteresc&!
ravasite dupa epurarile staliniste.
Ba ,7 iunie ,-8E! )rmata Rosie o ocupat tarile "altice 1stonia! Betonia si Bituania si
a instalat aici guverne noi! prosovietice. $upa alegerile care s#au tinut in cele trei tari! in
timpul carora li s#a permis participarea la campania electorala si candidatilor procomunisti!
noile parlamente alese au cerut in mod oficial! in august ,-8E! ca tarile lor sa fie admise in
Uniunea ?ovietica.
Ba :D iunie ,-8E! Uniunea ?ovietica a prezentat un ultimatum guvernului Romaniei
prin care pretindea cedarea <asara"iei si <ucovinei de ;ord! regiuni pe care le#a ocupat patru
zile mai tarziu! dupa retragerea in pripa a armatei si administratiei romanesti.
Germania si aliatii sai europeni din )'a %Italia ! Romania ! Ungaria ! roatia !
/inlanda si ?lovacia& au invadat Uniunea ?ovietica in :: iunie ,-8,. $esi oe0rmac0tul a
avut o serie de succese rasunatoare la inceputul raz"oiului antisovietic! armatele germane au
fost respinse din fata .oscovei! pentru ca! mai apoi! ofensiva germana sa fie stopata
in ,-83 si in ?talingrad! unde )rmata Rosie a o"tinut o victorie zdro"itoare. <atalia de la
?talingrad s#a dovedit a fi punctul de cotitura al raz"oiului din UR??. $in acest moment!
sovieticii nu au mai pierdut initiativa strategica in timpul raz"oiului! impingandu#i pe
germani inapoi prin toata 1uropa Rasariteana si entrala pana la <erlin! pe care )rmata
Rosie l#a cucerit in mai ,-8F. In timpul raz"oiului! Uniunea ?ovietica a pierdut apro'imativ
:7 de milioane de cetateni! inclusiv ,8 milioane de civili! cea mai mare parte a lor fiind etnici
rusi.
$esi devastata de raz"oi! Uniunea ?ovietica a reusit sa devina! dupa inc0eierea
conflictului mondial! a doua superputere mondiala. )rmata Rosie a ocupat 1uropa
Rasariteana dupa raz"oi! inclusivjumatatea rasariteana a Germaniei si o parte a
orasului <erlin. ?talin a instalat guverne loiale comuniste prosovietice in toate statele satelit.
In perioada imediat urmatoare inc0eierii raz"oiului! Uniunea ?ovietica! mai intai! si#a refacut
economia si! mai apoi! a continuat dezvoltarea economiei printr#un proces controlat e'clusiv
de la centru! din .oscova. ?ovieticii au pretins si au primit importante despagu"iri de
raz"oi din Germania rasariteana! cat si din partea altor tari! precum Ungaria! /inlanda! Italia
sau Romania. UR?? si#a consolidat controlul asupra asa#numitului "loc rasaritean. ?tatele
Unite! in sc0im"! au ajutat la reinstaurarea regimurilor democratice in 1uropa @ccidentala!
%inclusiv in Germania )puseana&! si a participat la refacerea economica a zonei. ele doua
superputeri au inceput o lupta pentru dominarea din punct de vedere economic! politic si
ideologic a lumii a treia! intr#un conflict care a devenit cunoscut caRaz"oiul rece! care a
transformat in inamici pe fostii aliati din cel de#)l $oilea Raz"oi .ondial.
?talin a murit la inceputul anului ,-F3! dupa cate s#ar parea fara sa lase instructiuni in
ceea ce priveste persoana care ar fi tre"uit sa#i succeada in fruntea statului si partidului.
26
)propiatii fostului dictator au 0otarat sa conduca uniunea prin organe politice colective! in
timp ce seful politie secrete! Bavrenti <eria! ar fi incercat sa o"tina un control
dictatorial. ?ecretarul General al *artidului omunist al Uniunii ?ovietice! ;i6ita Arusciov!
si alti cativa politicieni de frunte au organizat o alianta anti#<eria! reusind arestarea sefului
politiei secrete! judecarea lui in iunie ,-F3 si e'ecutarea! mai tarziu! a acestuia! in acelasi an.
In acest fel! Arusciov a devenit liderul de necontestat al statului sovietic.
In timpul lui ;i6ita Arusciov! Uniunea ?ovietica a lansat cu succes primul satelit
artificial al *amantului! ?putni6 ,! si primul om in spatiu! Iuri Gagarin. Reformele lui
Arusciov din agricultura si din administratie s#au dovedit neproductive! iar politica e'terna! in
special in ceea ce priveste 0ina si ?tatele Unite ale )mericii! s#a dovedit a fi o serie de
optiuni gresite! %cele mai nota"ile fiind Ruptura c0ino#sovietica si riza rac0etelor din u"a&.
$upa mai multe iesiri furioase! nediplomatice! la@rganizatia ;atiunilor Unite! colegii de
partid au inceput sa#l considere tot mai mult pe Arusciov ca un individ agresiv! "adaran si
periculos pentru UR??. onducerea sovietica l#a indepartat pe Arusciov de la putere in ,-D8.
$upa indepartarea de la putere a lui Arusciov! a urmat o noua perioada de conducere
colectiva pana la inceputul celui de#al optulea deceniu al secolului trecut! cand Beonid
<rejnev a ajuns figura centrala a politicii sovietice. ;oul lider sovietic este deseori ridiculizat
de istorici pentru ceea ce azi se numeste stagnarea "rejnevista. *rin contrast cu entuziasmul
revolutionar care a acompaniat nasterea Uniunii ?ovietice! starea de spirit preponderenta a
conducerii uniunii din momentul mortii lui <rejnev! in ,-8:! era una de aversiune la orice fel
de sc0im"are.
$upa scurtele perioade in care au fost la putere )ndropov si ernen6o! in fruntea
statului sovietic a venit reformistul .i0ail Gor"aciov. 1l a introdus politicile de referinta
a glasnostului %transparentei& si aperestroi6ai %restructurarii&! intr#o incercare disperata de
modernizare a comunismului sovietic. Glasnostul era destinat reformarii cadrului foarte
restrictiv in care tre"uia sa se manifeste li"ertatea cuvantului. enzura! care fusese o
caracteristica predominanta a vietii in Uniunea ?ovietica inca de la infiintarea ei! a fost
desfiintata! iar discursul politic li"er si criticile aduse guvernarii au devenit din nou posi"ile.
*erestroi6a tre"uia sa asigure descentralizarea planificarii rigide a economiei sovietice.)ceste
reforme au trezit insa resentimente puternice printre elementele conservatoare ale regimului!
ducand in cele din urma la o tentativa de lovitura militara de stat! prin care s#a incercat
indepartarea lui Gor"aciov! dar care a dus! in sc0im"! la pra"usirea Uniunii ?ovietice. <oris
1ltin a fost personajul care a ajuns la putere in Rusia! fiind cel care a proclamat sfarsitul
domniei politice e'clusive a comunistilor si unul dintre cei care au provocat dizolvarea! in
decem"rie ,--,! a Uniunii ?ovietice. %Vezi si3Istoria Uniunii ?ovietice %,-8F#,--,&&.
Incepand cu momentul proclamarii independentei! Rusia a depus eforturi neincetate
pentru edificarea unui sistem politic democratic si a unei economii de piata! pentru inlocuirea
sistemului controlului centralizat din domeniile social! politic si economic din era sovietica.
I<.2.Ge)+"%fi%
/ederatia Rusa se intinde de#a lungul a celei mai mari parti nordice a
supercontinentului euroasiatic. $esi in acest teritoriu se afla o "una parte a zonelor arctice si
su"arctice! aici este mai putina populatie! activitate economica si varietate fizica decat in alte
tari. .arile intinderi din partea de sud a acestor regiuni cuprind o mare varietate de privelisti
si tipuri climatice. ea mai mare parte a pamanturilor rusesti din aceasta zona are climat
continental si arctic. Rusia este cea mai rece tara din lume. (emperatura medie anuala este de
pF!F V %::V/&. *entru comparatie! temperatura medie anuala din Islanda este de ,!: V
%38 V/&! iar cea corespunzatoare din ?uedia este de 8 V %3- V/&! desi mai tre"uie spus ca
marea varietate a climatelor din Rusia face aceste comparatii mai putin edificatoare.
27
ea mai mare parte a tarii este formata din campii vaste! atat in partea europeana cat
si in cea asiatica! aceasta din urma fiind cunoscuta cu numele generic de ?i"eria. )ceste
campii sunt! in mod predominant! stepe in sud! iar in nord sunt campii acoperite cu paduri si
cu tundra pe coasta nordica. *ermafrostul%zone din ?i"eria si @rientul Indepartat& ocupa mai
mult de jumatate din teritoriul Rusiei. Banturile muntoase sunt intalnite de#a lungul
frontierelor de sud! asa cum sunt3 .untii aucaz %cu .untele 1l"rus! F.D33m! cel mai inalt
varf din Rusia si 1uropa&= .untii )ltai= .untii Ver0oians6 si vulcanii din *eninsula
Uamceat6a. In zona centrala se afla .untii Ural! un lant muntos care se intinde de la nord la
sud si care imparte in mod conventional 1urasia in doua continente! cel european si asiatic.
Rusia are un litoral foarte e'tins! de peste 37.EEE 6m de#a lungul @ceanului )rctic si a
celui *acific! ca si de#a lungul unor mari inc0ise sau semiinc0ise! precum .area
<altica! .area ;eagra sau .area aspica. ele mai importante insule rusesti sunt ;ovaia
Hemlia si (eritoriul /ranz Jozef! Insulele ;ovosi"irs6! Insula orangel! Insulele
Uurile si ?a0alin. %Vezi si Bista insulelor rusesti &.
In Rusia se afla cateva dintre cele mai mari rauri! ca lungime si4sau ca de"it din lume.
*entru mai multe amanunte vezi si Raurile Rusiei.
*rintre cele mai importante lacuri din Rusia se numara Bacul <ai6al %lacul cel mai adanc! cu
cel mai mare volum de apa dulce din lume&! Bacul Badoga siBacul @nega.
F%"t% Fe$e"%tiei R*se
I<.,.I!%"ti"e% %$inist"%ti-%
Di-i#i*ni&e %$inist"%ti-e %&e Fe$e"%tiei R*se
/ederatia Rusa este compusa din mai multe entitati federale un total de 88 de
componente constituente. )cestea sunt3
:, de repu"lici federale! care se "ucura de un mare grad de autonomie! in interiorul
federatiei! in cele mai multe pro"leme ale politicii interne si care corespund in general
minoritatilor etnice ale Rusiei=
88 de o"lasturi %regiuni&=
7 6raine %tinuturi&=
28
- o6ruguri %raioane& autonome =
o o"last %regiune& autonoma.
In plus! mai e'ista doua orase federale .oscova si ?an6t *eters"urg. $e curand au
mai fost adaugate sapte districte federale e'tinse! patru in 1uropa si trei in )sia! intre
diviziunile de mai sus si nivelul national.
Rusia este formata din 88 de su"iecte %in lim"a rusa3 [lXq`rij%s& # su"ie6t%i&&. )ceste
su"iecte au drepturi federale egale! in sensul ca au reprezentare egala cate doi delegati
fiecare in ?ovietul /ederatiei Ruse %camera superioara a parlamentului rus&. (otusi!
su"iectele se "ucura de grade diferite de autonomie. @6rugurile %districtele& autonome! desi
sunt su"iecte federale de drept! sunt! de asemenea! parte a altor su"iecte federale. @6rugul
)utonom iu6ot6a este singura e'ceptie a acestei reguli.
I<.'.De)+"%fi%
In ciuda numarului ridicat de cetateni! Rusia are o densitate a populatiei foarte
scazuta! datorata! mai inainte de orice! uriaselor dimensiuni ale tarii. $ensitatea populatiei
este mai ridicata in zona europeana a tarii! in zona .untilor Ural. *artea de sud#est a ?i"eriei!
pe tarmul *acificului! %asa#numitul @rient Indepartat Rus&! este sla" populata! numarul
locuitorilor crescand usor catre sud. /ederatia Rusa este caminul a peste ,DE de grupuri
etnice diferite si popoare indigene. In conformitate cu rezultatele recensamantului din :EE:!
populatia Rusiei se imparte astfel3
1. rusi 7-!-7 =
2. tatari 3!87=
3. ucraineni :7 =
4. "as6iri ,!:7=
5. ciuvasi ,!,7=
6. ceceni E!-7=
7. armeni E!87=
restul de ,E!37 sunt cei care nu
si#au declarat etnia ca si altii su"
E!,7 sunt in ordine alfa"etica3
avari=
azeri=
"elarusi=
"uriati=
calmici
c0inezi=
coreeni=
even6i=
evrei=
georgieni=
germani=
greci=
0azari
ia6uti=
ingusi=
inuiti=
6arelieni=
marii=
mordvini=
neneti=
osetini=
polonezi=
romani
tuvani=
urdmurti=
uz"eci si altii.
)proape toate aceste grupuri traiesc compact in regiuni carora le dau numele. Rusii
sunt singurul grup etnic reprezentat in mod semnificativ in toate regiunile tarii.
Bim"a rusa este singura lim"a oficiala! dar! in fiecare repu"lica federala! lim"ile
nativilor au capatat! de o"icei! statut lim"a co#oficiala! alaturi de lim"a rusa. )lfa"etul
c0irilic este singurul alfa"et oficial! ceea ce inseamna ca toate lim"ile minoritatilor sunt scrise
e'clusiv folosind acest alfa"et! %cel putin in te'tele oficiale&.
29
<iserica @rtodo'a Rusa este "iserica crestina dominanta in /ederatia
Rusa. Islamul este a doua religie importanta a tarii. .ai e'ista si alte
culte3 catolic! iudaic! "udist si diferite "iserici protestante. Initierea religioasa se face! de
o"icei! pe linie etnica. Rusii sunt in cea mai mare parte ortodocsi! in timp ce persoanele de
origine turcica sau caucaziana sunt musulmani.
;atalitatea scazuta! cuplata cu alcoolismul si deficientele sistemului sanitar! au dus la
situata in care populatia Rusiei scade cu FEE.EEE de locuitori in fiecare an.
I<.(.Re&i+i%
restinismul @rtodo' este credinta dominanta in randurile rusilor. .ai corect spus!
marea majoritate a rusilor se supun autoritatii <isericii @rtodo'e Ruse! care a jucat un rol
important in dezvoltarea identitatii nationale rusesti. In celelalte tari in care traiesc! rusii
apartin congregatiilor locale ortodo'e care au legaturi cu <iserica @rtodo'a Rusa! care ori
sunt su" ascultarea *atriar0ului .oscovei! precum <iserica @rtodo'a Ucraineana autonoma !
ori apartin "isericilor istorice! ca in cazul <isericii @rtodo'e din )merica! sau al <isericii
@rtodo'e Ruse din afara Rusiei.
0iar si rusii nereligiosi se autoasociaza cu credinta ortodo'a din motive culturale.
Unii dintre rusi suntcredinciosi de rit vec0i un grup relativ restrans sc0ismatic al ortodo'iei
rusesti! care respinge reformele liturgice introduse in secolul al TVII#lea.
In ciuda cresterii continui a respectului fata de religie in comparatie cu vremurile sovietice!
prezenta la sluj"e este destul de redusa.
)lte religii au o prezenta neglija"ila printre etnicii rusi.
I<...E0)n)i%
F%"t% "ete&ei $e f)%"te in%&t% tensi*ne in ti!*& !e"i)%$ei s)-ieti0e.
Ba mai mult de un deceniu de la pra"usirea Uniunii ?ovietice din ,--,! Rusia
incearca! in continuare! sa edifice o economie de piata functionala si sa atinga o crestere
economica mai ridicata.
$upa dizolvarea UR??#ului! primele semne ale refacerii economice au aparut in
Rusia! in ,--7! aratand influentele economiei de piata. (otusi! in acel an! criza financiara
asiatica a culminat in august! in Rusia! cu deprecierea ru"lei. )u urmat cresterea datoriei
30
pu"lice si scaderea nivelului de trai pentru cea mai mare parte a populatiei. In anul urmator!
,--8! recesiunea a continuat.
In ,---! economia a inceput sa se refaca. )ceasta refacere a fost favorizata de o ru"la
sla"a! care a scumpit importurile si a stimulat e'porturile. In ,---#:EEF! cresterea produsului
intern "rut a fost de apro'imativ D!77! in special datorita cresterii pretului petrolului!
continuarii politicii ru"lei sla"e! dar si cresterii productiei industriale. In momentul de fata!
Rusia are un e'cedent comercial urias! datorat "arierelor protectioniste la importuri si
coruptiei locale care impiedica intreprinderile mici si mijlocii straine sa importe produse
rusesti fara intermedierea firmelor locale.
$ezvoltarea economica a tarii a fost e'trem de inegala3 regiunea .oscovei contri"uie
cu o treime din produsul intern "rut! in conditiile in care in regiune este concentrata numai o
zecime din populatia tarii.
Recenta refacere a economiei tarii datorata cresterii pretului titeiului! impreuna cu
eforturile guvernamentale reinnoite in :EEE si :EE, pentru ducerea la "un sfarsit a unor
reforme structurale! au crescut increderea investitorilor si oamenilor de afaceri in sansele
Rusiei in al doilea deceniu de tranzitie. Rusia a ramas profund dependenta de e'porturile de
materii prime! in mod special petrol! gaze naturale! metale si c0erestea! care asigura 8E7 din
totalul e'porturilor! lasand tara vulnera"ila la variatia preturilor pe piata mondiala. In ultimii
ani! a crescut foarte mult cererea interna de "unuri de larg consum! apro'imativ cu ,:7 anual
in :EEE#:EEF! ceea ce demonstreaza intarirea pietei interne.
*rodusul intern "rut se apropie de ,.:EE milioane t in :EE8! ceea ce face ca economia
Rusiei sa fie cea de#a noua economie a lumii si a cincea a 1uropei. $aca rata anuala de
dezvoltare continua astfel cum este acum! este de asteptat ca economia Rusiei sa ajunga pe
pozitia a doua in 1uropa! dupa cea a Germaniei! in numai cativa ani.
Ba , aprilie :EED! rezervele internationale ale Rusiei atinsesera :ED miliarde M si
e'istau previziuni pentru cresterea acestei rezerve la :3E#:8E miliarde M pana la sfarsitul
anului si la 3EE#8EE miliarde M la sfarsitul anului :EE7..
ea mai mare provocare care se afla in fata guvernului Rusiei este modalitatea prin
care pot fi incurajate si dezvoltate intreprinderile mici si mijlocii! in conditiile unui sistem
"ancar tanar si lipsit de functionalitate! dominat de oligar0ii rusi. ;umeroase "anci sunt
detinute de oligar0i locali! care folosesc deseori fondurile "ancilor pentru a#si finanta numai
propriile afaceri.
<anca 1uropeana pentru Reconstructie si $ezvoltare si <anca .ondiala au incercat sa
initieze practici "ancare normale prin intermediul investitiilor de capital si al dividentelor! dar
succesul a fost limitat.
*rintre pro"lemele economiei Rusiei se numara si dezvoltarea inegala a regiunilor
tarii. In timp ce regiunea capitalei .oscova se dezvolta e'ploziv! nivelul de viata din zona
metropolitana apropiindu#se de cel al celor mai dezvoltate tari europene! cea mai mare parte a
tarii! in special in zonele rurale si ale populatiilor minoritare din )sia! a ramas puternic in
urma. $ezvoltarea economica se face sesiza"ila si in alte cateva mari orase precum ?an6t
*eters"urg! Ualiningrad si 1caterin"urg! ca si in zonele rurale adiacente.
31
Uni-e"sit%te% $e st%t $in T)s7.
Incurajarea investitiilor straine este! de asemenea! o provocare! datorita "arierelor
legale! culturale! lingvistice si anumitor particularitati politice ale tarii. In ultimul timp s#au
inregistrat investitii importante ale unor mari investitori europeni! favorizate de preturile
scazute ale terenurilor si fortei de munca! ca si de ratele de crestere mai ridicate decat in
restul 1uropei. ;ivelurile inalte de instruire si de civilitate ale majoritatii populatiei! inclusiv
ale femeilor si minoritarilor! atitudinea seculara! structura de clasa mo"ila! foarte "una
integrare a minoritatilor in curentul cultural principal plaseaza Rusia mult mai "ine decat
majoritatea celorlalte asa numite tari in curs de dezvoltare si c0iar mai "ine decat unele tari
puternic dezvoltate.
*ana acum! tara a "eneficiat de cresterea preturilor la petrol si gaze naturale si a fost
capa"ila sa#si plateasca cea mai mare parte a uriasei datorii e'terne vec0i. Redistri"uirea
ec0ita"ila a veniturilor din e'porturi de materii prime catre celelalte sectoare este! inca! o
mare pro"lema. (otusi! din :EE3! importanta e'porturilor de resurse naturale a inceput sa
scada in "alanta economica! in timp ce piata interna s#a intarit mult! stimulata masiv de
cresterea volumului contructiilor si de cresterea cererii pentru diverse "unuri si servicii.
)restarea "ogatului om de afaceri .i0ail Aodor6ovs6i! su" acuzatiile de frauda si
coruptie! in legatura cu marea privatizare organizata in timpul mandatului presedintelui <oris
1ltin! a facut ca numerosi investitori sa se teama pentru sta"ilitatea economiei Rusiei. ea
mai mare parte a uriaselor averi facute in Rusia sunt datorate ac0izitionarii industriilor
statului la preturi foarte scazute sau de concesiuni avantajoase primite din partea guvernului.
)lte tari si#au e'primat ingrijorarea in legatura cu aplicarea selectiva a legii impotriva
anumitor oameni de afaceri! desi actiunile guvernamentale au fost primite pozitiv de marea
masa a rusilor saraciti.
In plus! cateva mari firme internationale investesc in Rusia. In conformitate cu
statisticile /ondului .onetar International! in Rusia s#au investit direct aproape :D de
miliarde de dolari in :EE,#:EE8! din care ,,!7 miliarde de dolari numai in :EE8.
I<./.Instit*tii&e !*te"ii $e st%t
I<./.1.D*%
32
D*% %ulrfZ in lim"a rusa& este numele dat mai multor adunari reprezentative in Rusia din
trecut pana in ziua de azi. D*% $e St%t in Imperiul Rus si in /ederatia Rusa este camera
inferioara a parlamentului. 1ste de asemenea termenul care desemneaza sfatul "oierilor
primilor conducatori rusi # D*% B)ie"i&)"! sau consiliile orasenesti ale oraselor # D*%
O"%s*&*i.
I<./.2.D*% &% in0e!*t*& ist)"iei R*siei
$enumirea $*% vine de la cuvantul rusesc mlfZjh %dumat&! +a gandi+. $uma <oierilor era
o adunare consultativa convocata de marii printi si tari ai .oscovei. 1ra compusa din no"ili
care aveau rangul de "oier. 1'istenta $umei a fost intrerupta de *etru cel .are! care a
transferat functiilor sale in ,7,, catre ?enatul de onducere.
I<./.,.D*% $e St%t in I!e"i*& R*s
?u" presiunea Revolutiei din ,-EF! tarul ;icolae al II#lea a emis .anifestul din @ctom"rie
prin care garanta li"ertatile fundamentale ale omului! inclusiv dreptul la asociere ceea ce
desc0idea drumul pentru formarea D*ei $e St%t. $esi Rusia era un imperiu! nu o
democratie! $uma de ?tat este uneori comparata cu camera inferioara a unui parlament!
onsiliul de ?tat fiind comparata cu camera superioara.
(otusi! tarul ;icolae al II#lea era 0otarat sa#si pastreze puterea autocratica. 0iar inainte de
crearea $umei in mai ,-ED! tarul a emis legile fundamentale care intrau in contradictie cu
.anifestul din @ctom"rie in cateva puncte importante. )ceste contradictii incepeau cu faptul
ca ministrii nu erau numiti si nu raspundeau in fata $umei! astfel se nega principiul
guvernului reprezentativ. .ai mult! tarul avea puterea sa dizolve $uma si sa convoace noi
alegeri oricand dorea.
)legerile pentru P"i% D*% au avut loc in iulie ,-ED! castigatori fiind socialistii
moderati si li"eralii care cereau continuarea reformelor. ) fost dizolvata numai dupa zece
saptamani.
A D)*% D*% din fe"ruarie ,-E7 a avut de asemenea o viata scurta. /olosind starea
de urgenta! primul#ministru! *iotr ?tolipin! a sc0im"at legea electorala si a dat alta pondere
voturilor aristocratilor si mosierilor. )sta a asigurat o $uma dominata de mica no"ilime!
mosieiri si oameni de afaceri.
Intre ,-E7 si ,-,: ! A T"ei% D*% dominata de octom"risti a reusit sa functioneze
neintrerupt. /iind orientata catre dreapta conservatoare! a reusit sa#si duca la "un sfarsit
mandatul de cinci ani. )sasinarea lui ?topipin si inasprirea politicii reactionare a tarului si a
onsiliului de ?tat a sla"it continuu importanta celei de#a treia $ume.
33
A !%t"% D*%! ,-,: ,-,7 a avut de asemenea o influenta politica limitata. (otusi!
a avut jucat un oarecare rol in evenimentele din ,-,7! cooperand partial cu guvernul
provizoriu. ) fost dizolvata pe durata revolutiei din ,-,7.
I<./.'.D*% $e St%t in R*si% #i&e&)" n)%st"e
$uma de ?tat %in lim"a rusa3 vW[lmZb[jw`\\Za mlfZ %Gosudarstvennaia $uma&!
numele a"reviat in mod curent3 vW[mlfZ %Gosduma&&! este in /ederatia Rusa camera
inferioara a )dunarii /ederale a Rusiei %parlamentul&! camera superioara fiind onsiliul
/ederal al Rusiei. onform constitutiei Rusiei din ,--3! sunt alesi 8FE de deputati ai $umei
%articolul -F&. etatenii rusi care au implinit varsta de :, de ani pot candida pentru un loc de
deputat in $uma %articolul -7&.
I<.1.Dit"i An%t)&e-i0i Me$-e$e--!"ese$inte&e R*siei
$mitri )natolevici .edvedev %rusa3 ufdjbdc x\ZjWYh`wd_ y`mw`m`w= n. ,8
septem"rie! ,-DF in ?an6t *eters"urg&! este presedintele /ederatiei Ruse! ales la : martie
:EE8 si investit in functie la 7 mai :EE8.
) a"solvit /acultatea de $rept in ,-87! iar trei ani mai tarziu a o"tinut doctoratul in
drept privat la Universitatea de ?tat din Beningrad.
In timpul studentiei a lucrat pe un santier si ca maturator de strada ca sa#si castige
"ani de "uzunar. ) fost "otezat in religia ortodo'a la varsta de :3 de ani. Unul dintre cele mai
importante evenimente din viata lui a fost ac0izitionarea primei locuinte! in ,--- # un
apartament de trei camere! intr#o su"ur"ie a .oscovei.
Inainte de a deveni presedinte! a detinut functia de prim#vicepremier si a fost si
director al gigantului petrolier Gazprom. Vladimir *utin l#a nominalizat drept candidat al
partidului sau! Rusia Unita! pentru alegerile prezidentiale din : martie :EE8.
) castigat alegerile prezidentiale din Rusia %cu 7E!:87 din voturi& devenind astfel presedinte
al Rusiei.
1ste casatorit cu ?vetlana Vladimirovna .edvedeva si impreuna au un fiu! Ilia
$imitrievici .edvedev %n. ,--D&.2
8
34
Dit"i An%t)&e-i0i Me$-e$e-
8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia
35
<.M%&i
<.1.Ist)"i%
.ali are o istorie "ogata si relativ cunoscuta. )cest teritoriu a fost resedinta a trei
imperii africane3 Imperiul G0ana! Imperiul .ali si Imperiul ?ong0aI.
/rancezii au initiat colonizarea teritoriului in ,8D8 si in ,8-F .ali a inceput sa faca parte
din )frica @ccidentala /ranceza.
Repu"lica ?udaneza si ?enegal au o"tinut independenta de /ranta in ,-DE cu numele
de /ederatia de .ali. Ba la cateva luni dupa ce ?enegal s#a separat de Repu"lica ?udaneza!
statul .ali si a luat numele prezent.
ondusa de o dictatura! in ,--, s#a format un guvern de tranzitie care a facut primele
alegeri democratice in ,--:! fiind ales )lp0a @umar Uonare. $upa realegerea sa in ,--7!
Uonare a continuat reformele politice si economice luptand contra coruptiei. $upa terminarea
mandatului prevazut de constitutie! a fost urmat in :EE: de )madou (oumani (our>.
<.2.Ge)+"%fi%
F%"t% M%&i
ea mai mare parte din aceasta tara africana este compusa din campie joasa! rupta in
anumite locuri de coline rocoase. *e teritoriul ei se e'tindedesertul ?a0ara si zona ?a0elului.
Relieful cel mai important sunt muntii 0om"ori # care depasesc ,EEE metrii inaltime # la
sudest! si muntii <am"ou6! .anding! la sudvest. *artea de nord a tarii face parte din regiunea
?a0ara. <azinele 0idrografice cele mai importante sunt cele ale fluviului ?enegal sifluviului
;iger
36
<.,.O"+%ni#%tie %$inist"%ti--!)&iti0%
I%+ine $in B%%7)
.ali este impartit in opt regiuni administrative si districte. )ceste diviziuni au ca
nume principalul oras din fiecare zona. ele trei regiuni din nord
sunt3 Gao! Uidal si (om"uctu! acestea reprezinta doua treimi din suprafata tarii cu doar ,E7
din populatie. ?udul tarii este divizat in regiunile3UaIes! Uuli6oro! .opti! ?egu! ?i6asso si
districtul <ama6o.
In prezent este in curs reforma de descentralizare! care are ca o"iectiv transferarea
competentei administrative. ?copul este ca gestionarea provinciala sa fie cat mai aproape de
populatia locala. )ceasta reforma vrea sa sfarseasca cu divizarea teritoriala mostenita din era
coloniala si consta intr#un proces de consultare a populatiei care a permis crearea unor noi
comune! care reunesc mai multe sate si fractiuni de teritoriu conform unor criterii "ine
definite.
1'ista 7E3 comune in .ali! dintre care D88 au fost create in ,--D. @ lege
din ,--- confirma aceasta reorganizare administrativa si teritoriala din .ali! cu crearea
cercurilor %regruparea de mai multe comune& si regiunile %regruparea de cercuri&.
?tatul .ali a creat o directie centrala nationala ale colectivitatilor teritoriale in sanul
.inisterului de )dministratie (eritoriala si olectivitatii Bocale %.)(B&! aceasta institutie
este insarcinata cu descentralizarea si refortarea capacitatilor colective teritoriale! cat si de
sprijin te0nic sau financiar.
In anul :EEF a fost adoptat documentul pentru decentralizarea prevazuta pentru
anii :EEF#:E,8. )cest document are patru a'e principale3
$ezvoltarea capacitatilor colective umane=
@ mai "una repartizare teritoriala a serviciilor de stat=
$ezvoltarea societatii=
$ezvoltarea serviciilor private la nivel local=
In acelasi ani! a fost creata o a opta institutie a Repu"lici .ali3 Inaltul onsiliu al
olectivitatilor (eritoriale! care asigura reprezentarea nationala a colectivitatilor teritoriale.
?copul ei este de a raspunde pro"lemelor dezvoltarii regionale.
37
<.'.De)+"%fie
E-)&*ti% !)!*&%tiei int"e 12.1 si 200,
In iulie :EE-! populatia totala a fost estimata la ,3 milioane! cu o crestere anuala de
:!77. *opulatia este predominant rurala %D87 in :EE: &! si intre F7 si ,E7
sunt nomazi . .ai mult de -E7 din populatie locuieste in partea de sud a tarii! in special
in <ama6o ! capitala si cel mai mare oras! cu mai mult de un milion de locuitori.
In :EE7! apro'imativ 887 din .alians au fost su" ,F ani! 8-7 intre ,F si D8! iar
restul de 37 DF sau mai mult. varsta medie a fost de ,F.- ani. Rata natalitatii in :EE7 a fost
de 8-.D nasteri la ,EEE de locuitori! iar rata de fertilitate 7.8 nasteri la o femeie. ,- Rata
mortalitatii "rute in acel an a fost ,D!F decese la ,EEE locuitori. ?peranta de viata la
nastere este de 8-.F ani %87!D pentru "ar"ati si F,!F pentru femei&. tara are una dintre ratele
de mortalitate infantilacea mai mare din lume! la ,ED decese la ,EEE nascuti.
38
O f%t% B)#) in B%%7)
*opulatia din .ali include un numar mare de grupuri etnice ?u"#?a0ariana ! care au
cele mai multe meciuri! culturale! lingvistice si religioase minoritatile istorice. 83 "am"ara !
de departe! cel mai mare grup etnic! facand pana 3D!F7 din populatie . colectiv!
<am"ara! ?onin6e ! U0asson6> si .alin6> %toate parte din grupul trimis & constituie FE7 din
populatie. )lte grupuri semnificative sunt *eul %,77&! voltaice %,:7&! ?ong0ai %D7&
si (uareg si .oor %,E7&.istoric! .ali sa "ucurat etnice relatii "une! dar e'ista tensiuni intre
?ong0ai si (uareg.
Bim"a oficiala a .ali este franceza ! dar un numar mare %patruzeci sau mai
multe& lim"i africane sunt utilizate pe scara larga de catre grupuri etnice diferite.
)pro'imativ 8E7 din populatia .ali pot comunica in <am"ara ! care este
principala lim"a ve0iculare lim"a si de comert.
<.(.Re&i+ie
Re&i+i% in M%&i.
-E7 din populatia din .ali este de religie musulmana si cei mai multi dintre acestia
sunt suniti ! apro'imativ F7 din populatie este crestina %doua treimi din <iserica atolica si
ol treime protestanta &! restul de F7 corespunde convingerilor animiste traditionale sau
indigene. )teismul si agnosticismul nu sunt foarte frecvente in randul populatiei! dintre care
majoritatea practica religia lor de zi cu zi.
onform raportului anual al $epartamentului de ?tat al ?tatelor Unite privind
li"ertatea religioasa! Islamul practicat in tara poate fi considerat un moderat! tolerant si
adaptate la conditiile locale. /emeile participa la economice! sociale si politice! si! in general
nu folosesc "ur6a . onstitutia prevede ca .ali este un stat laic si oferali"ertatea de religie !
iar guvernul respecta in mare masura acest drept. Relatia dintre musulmani si practicieni ai
39
minoritatilor religioase pot fi luate in considerare si straine misionar grupuri prietenos %atat
musulmani si non musulmani& sunt tolerate.
<...G*-e"n*& si !)&iti0%
onstitutia sta"ileste o democratie multipartidista! cu imposi"ilitatea de a forma
partide "azate intr#o singura linie etnica! religioasa! regionala. ongresul ;ational format din
,87 mem"ri este unicul corp legislativ de guvern. *roportia intre reprezentantii diferitelor
districte administrative este determinata de procentul de populatie. .andatul guvernului din
.ali este de cinci ani.
<./.A%$)* T)*%ni T)*"4 =!"ese$inte&e $in M%&i
)madou (oumani (our> ! este actualul presedinte al Repu"licii .ali . )(( este
cunoscut ca initialele numelui sau. 1a are imagine foarte "un pu"lic! este cunoscut pentru sau
afa"il! modest si sensi"ile la situatia dificila a populatiilor sarace. In plus fata de civil mai
multe premii in tara sa si alte state din )frica! in ,--8! (our> a primit un premiu din partea
)sociatiei ?@? Internationala ;edreptate si )frica ,--D *remiul pentru Beaders0ip in cauza
de eradicare a foametei acordate de catre ?. U. @;G /oamea de proiect ! si diploma pentru
*romovarea ulturii si democratie in )frica acordat de entrul *an#)frican pentru
$emocratie %@*)$& cu sediul la Bom> ! (ogo . In ,--8! guvernul francez numit .are @fiter
al Begiunii de @noare.
)madou (oumani (our> a fost nascut la 8 noiem"rie ,-88 la .opti ! unde a urmat
scoala primara. Intre ,-DD si ,-D- ! sa inscris la liceu normal <adala"ougou <ama6o pentru a
deveni un profesor .
In cele din urma! el sa alaturat armatei atunci cand intra in "ratele scoala de Uati . In
cadrul corpului de parasutisti ! el a crescut rapid prin randurile. $upa mai multe stagii
in UR?? si /ranta ! a devenit comandant de parasutisti comando in ,-88 .
In martie ,--, ! dupa protestele populare ina"usita! el a participat la lovitura de
stat impotriva .oussa (raore si a devenit lider al omitetului tranzitorii pentru Ai
oamenilor ! si a efectuat o"ligatiile de sef al statului in timpul tranzitiei democratice .
1l a organizat onferinta ;ationala %a avut loc la :- iulie la ,: august ,--,& si
alegerea legile si alegerile prezidentiale din ,--: . In urma acestor alegeri! a dat puterea de a
presedintelui nou ales )lp0a @umar Uonare . )colo! el a devenit cunoscut ca +soldat al
democratiei+.
1l a fondat si conduce o fundatie pentru copii.In iunie :EE, ! el a devenit trimisul
special al ?ecretarului General al @;U ! Uofi )nnan ! in Repu"lica entrafricana ! dupa o
lovitura de stat esuata impotriva *atass> .
Intr# o st septem"rie :EE, ! acesta a solicitat si a primit de pensionare anticipata sau
din armata. 1l decide sa intre in politica! plasarea candidatura sa pentru alegerile
prezidentiale. 1l a fost ales presedinte al .ali! in timpul alegerilor prezidentiale din luna
mai :EE: ! cu D8.3F7 din voturi in al doilea tur. )dversarul sau ?oumaila isse ! fostul
ministru! a o"tinut 3F!DF7 din voturi.
1l este de .are @fiter al Begiunii de @noare %,--8& , si mem"ru de onoare
al Institutului )spen /rance : .
<./.1.C%n$i$%t in %&e+e"i&e !"e#i$enti%&e $in 200/

40
)madou (oumani (our> a anuntat candidatura pentru alegerile prezidentiale din .ali!
in :EE7! in timpul unei calatorii la ;ioro ?a0el la :7 martie :EE7 .
?prijinit de partidele politice multe! paisprezece s#au adunat la initiativa )liantei
pentru $emocratie in .ali#)frica *artidul pentru solidaritate si justitie %)dema 4 *asja&
si Uniunea pentru Repu"lica si $emocratie % UR$&! in cadrul )liantei pentru $emocratie si
*rogres %)$*&! dar si de catre+.iscarea pentru cetateni si mai multe asociatii! presedintele in
e'ercitiu a concentrat campania pe record! el descris ca fiind pozitiv! modelul sau de
guvernare "azeaza pe consens si pe un +program pentru dezvoltarea economica si sociala+ in
jurul noua prioritati3 de reinnoire a actiunii pu"lice asupra democratiei si a guvernarii! cu o
crestere economica mai mare cu c0eia de la o rata de crestere de cel putin 77 pe an si
dezvoltarea sectorului privat! si a resurselor umane! ocuparea fortei de munca pentru tineret! o
mai mare implicare a femeilor in dezvoltare! sprijinul pentru initiative culturale si sportive!
participarea .alians in afara tarii de dezvoltare si sta"ilirea unui agresiv diplomatic. Ba un
miting in Uouli6oro ! a anuntat un program sa angajeze FE.EEE de oameni tineri in serviciul
pu"lic .
ampania lui slogan este +*entru .ali cine castiga.+ ?ustinatorii sai doresc victoria in
primul tur de scrutin difuzat sloganul (a6o6>len care<am"ara inseamna literal +single
s0ot+. @ponentii sai! inclusiv grupate in /rontul pentru $emocratie si Repu"lica %/$R&!
acuzandu#i de utilizare a resurselor de stat pentru campanie. 1i acuza! de asemenea! si
guvernul patronajul presedintelui! de e'emplu! in alocarea de locuinte sociale! si se plang de
frauda in alegerile pe :- aprilie.
)madou (oumani (our> a fost ales presedinte la :- aprilie :EE7 in primul tur. 1l a
primit 7,.:E7 din voturi D ! in timp ce principalul rival al sau! I"ra0im <ou"acar Ueita ! care
a acumulat doar ,-.,F7 din voturi! concursuri! precum candidatii opozitiei! altele! reuniti in
cadrul /rontului pentru a democratiei si a repu"licii! rezultatele din cauza fraudei.2
F
A%$)* T)*%ni T)*"4
41
F. http://es.wikipedia.org/wiki/Amadou!ouma"i!our#$3#A9
42