Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE

WP nr. 1/2003

130


Studiul privind impozitul pe profit n Romnia i n context european


Cojocaru Andreea Aida
Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, anul II
Academia de Studii Economice din Bucureti
cojocaru.aida@gmail.com
Cocoil Florina Luciana
Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, anul II
Academia de Studii Economice din Bucureti
florina.cocosila@yahoo.com

Coordonatorul lucrrii
Profesor univ. dr. Vintil Georgeta


Rezumat. Titlul lucrarii prezentate se intituleaza Studiul impozitului pe profit in Romania
si in context european. Tema abordata in cadrul acestei lucrari se refera in ansamblu la
caracterizarea impozitului pe profit. Astfel pe parcursul lucrarii se va face referire la
subiecte cu privire la impozitul pe profit in Romania, cota si plata aferenta acestuia,
contribuabili, precum si la impozitul pe profit in Uniunea Europeana.

Cuvinte cheie: impozit, contribuabili, cota de impozit, plata impozitului,impozitul pe profit
in UE.

Clasificare JEL: H25.

Clasificare REL: 13Z.

1.Introducere

Politica impozitelor directe reflecta un domeniu important pentru orice stat, avand un
impact mare asupra suveranitatii acestuia. Taxarea determina capacitatea unui stat de a-si
finanta politicile si de a redistribui resursele. Evolutiile privind politicile de bunastare ale
statului precum si programul de redistribuire pot fi privite prin prisma sistemului de
impozitare. Lucrarea de fa prezint o comparaie succinta a impozitului pe profit din
Romnia comparativ cu un eantion de ri din cadrul U.E., innd cont de caracteristicile
principale ale acestuia in vederea realizarii veniturilor bugetare. In aces sens, am realizat un
amplu studiu bibliografic pentru determinarea aspectelor legate de impozitul pe profit care
afecteaza atat fiecare stat in parte dar si aspectele legate de conditiile generale de la nivelul
Uniunii Europene precum si abordarea problemei stabilirii unei baze de impozitare
consolidate comune pentru toate tarile membre.

2. Impozitul - caracteristici generale

Impozitul reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea
persoanelor fizice si juridice, la dispozitia statului, in vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu definitive si fara contraprestatie directa
din partea statului.
Cojocaru Andreea Aida, Cocoil Florina Luciana
Studiul privind impozitul pe profit n Romnia i n context european

131

Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre
stat este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice
si/sau juridice, care realizeaza venit dintr-o anumita
sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru
care, conform legii, datoreaza impozit. Dreptul de a
introduce impozite il are statul si el se exercita de
cele mai multe ori, prin intermediul puterii
legislative (Parlamentul), iar uneori si, in anumite
conditii, prin organelle de stat locale. Parlamentul se
pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de
stat de importanta nationala, iar organele de stat
locale pot introduce unele impozite in favoarea
unitatilor administrative-teritoriale. In Romania,
conform Constitutiei, consiliile locale sau judetene
stabilesc impozitele si taxele in limitele si conditiile legii.
1

Impozitele sunt plati care se fac catre stat, cu titlu definitive si nerambursabil. In
schimbul acestora, platitorii impozitelor nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare
egala, apropiata sau mai mica.
Astfel, rolul cel mai important al impozitelor se manifesta pe plan financiar deoarece
acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru
acoperirea cheltuielilor publice.
Printre elementele impozitului se numara subiectul (platitorul), suportatorul, obiectul
impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenul
de plata s.a.
Subiectul impozitului este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata
acestuia. Astfel, de exemplu la impozitul pe profit subiectul fiind agentul economic.
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul. In
mod normal, subiectul impozitului ar trebui sa fie suportatorul real al acestuia. In realitate
suportatorul impozitului este o alta persoana decat subiectul.
Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii. Astfel in cazul impozitului
pe profit obiectul impunerii il constituie profitul.
Sursa impozitului arata din ce anume sa plateste impozitul: din venit sau din avere.
2


Potrivit lui Adam Smith, reprezentant de seama al economiei politice clasice din sec.
XVIII-XIX, la baza politicii fiscale a statului ar trebui sa stea mai multe principii si anume:
a) principii de echitate fiscala, presupun impunerea diferentiata a veniturilor si scutirea
de plata impozitelor persoanelor cu venituri mici, adica stabilirea unui minim
impozabil.
Un rol deosebit in respectarea echitatii fiscale il are felul impunerii utilizate: impunere
in suma fixa sau impunere in cota procentuala (care poate fi in cote proportionale, progresive
si regresive).
Cea mai des intalnita forma de impunere este cea in cote procentuale, aceasta
utilizandu-se atat in cazul impozitelor directe, cat si in cazul impozitelor indirecte;
b) principiile certitudinii impunerii, presupun ca marimea impozitelor datorate de
fiecare persoana fizica sau juridica sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele si
modalitatea de plata sa fie clare pentru toti contribuabilii;
c) principii de politica fiscala, presupun realizarea incasarii impozitelor cu minimum
de cheltuieli.

1
Iulian Vcrel (coord.) Finane publice, Ediia a VI-a, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti, 2007.
2
Iulian Vcrel (coord.) Finane publice, Ediia a VI-a, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti, 2007.
Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

132

Pentru ca un impozit sa aiba un randament fiscal ridicat, trebuie indeplinite anumite
conditii si anume:
- impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si
juridice, care obtin venituri;
- sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere a unei parti din baza impozabila;
- volumul cheltuielilor privind stabilirea bazei impozabile, calcularea si perceperea
impozitelor sa fie cat mai redus.
Un impozit este considerat stabil atunci cand randamentul ramane constant de-a lungul
ciclului economic, adica atunci cand nu este influentat de volumul productiei si al veniturilor
atat in perioadele de crestere economica, cat si in cele de criza.
Elasticitatea impozitului se refera la adaptarea acestuia la necesitatile de venituri ale
statului.
d) principii de politica economica
Prin introducerea unui impozit statul nu urmareste numai procurarea de venituri
necesare acoperirii cheltuielilor publice, ci si folosirea acestuia ca mijloc de stimulare sau de
reducere a productiei sau consumului unor marfuri, precum si de restrangere sau extindere a
relatiilor comerciale cu alte tari.
e) principii social-politice
Prin politica fiscala promovata de unele state se urmareste realizarea unor obiective de
ordin social-politic, ca de exemplu mentinerea influentei partidului de guvernamant in
mijlocul unor categorii sociale.

Din punct de vedere economic , impozitul imbraca diferite forme: direct,indirect; pe
consum si pe venit; pe capital, pe dobanda etc. Nu este posibil si nici echitabil sa se practice
un impozit unic. Aceasta deoarece elementele impozabile venitul, averea, produsele ce fac
obiectul schimbului, serviciile etc. pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea mai
multor forme de impozite.


2.1. Impozitul pe profit - evolutie i caracteristici
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplica beneficiului obtinut din
desfasurarea unei activitati economice. El reprezinta una din principalele surse de venituri ale
bugetului de stat
Profitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice, ca
urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit, este
necesar ca activitatea economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu.
Aceasta subliniere este foarte importanta, intrucat, in practica, exista situatia in care o
entitate desfasoara o activitate producatoare de venit ce nu este calificata drept profit, pentru
ca nu exista intentia obtinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alte
activitatii proprie entitatii respective. Este cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ.
Dupa aparitia Legii 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
autonome si societati comerciale si a Legii 31/1990 privind societatile comerciale, prelevarile
pentru societate din valoarea productiei nete si varsamintele din beneficii au fost inlocuite prin
introducerea incepand cu anul 1991 a impozitului pe profit.
Tehnica de impunere s-a caracterizat prin instabilitate. Aceasta a fost generata de
modificarile stabilite in mod succesiv printr-un ansamblu de acte normative : Legea 12/1991,
Legea 55/1991, Legea 35/1991, HG 804/1991, HG 127/1991, OG 70/1994 modificata prin
OG 34/1995 si OG 23/1996.
Studierea ajustarilor aduse tehnicii de impunere a profitului permite evidentierea mai
multor etape:
Cojocaru Andreea Aida, Cocoil Florina Luciana
Studiul privind impozitul pe profit n Romnia i n context european

133

Prima etapa (anul 1991) s-a caracterizat prin impunerea pe cote progresive pe transe
de profit, transa pana la 25000 lei fiind exonerata. Pentru restul de 66 transe cotele au fost
cuprinse intre 2,5% si 77%. Concomitent s-au acordat o seama de facilitati fiscale. Numarul
mare de cote si transe nu a asigurat o previzionare optima a cuantului monetar al fluxurilor
fiscale si a incidentei acestora asupra gestiunii financiare a intreprinderilor
In a doua etapa (1991-1994 inclusiv) s-a aplicat impunerea prin cote proportionale pe
2 transe de profit:
- Pana la 1000000 lei 30%
- Peste 1000000 lei 45%
Aceasta decizie desi a contribuit la simplificarea administrarii impozitului, si a
prognozarii dimensiunii prelevarii, nu a fost corelata cu dimensiunea si potentialul financiar
real al agentilor economici . Practic s-a urmarit cresterea neutralitatii impozitului. Totusi
principiul neutralitatii a fost denaturat de ansamblul facilitatilor fiscale stabilite, prin care nu
s-a reusit atingerea finalitatilor dorite. Acestea au ramas simple costuri fiscale, care in loc sa
genereze crestera capitalului productiv si a materiei impozabile, au facilitat evaziunea fiscala.
Prin acordarea unor facilitati fiscale, s-a dorit
stimularea aparitiei unui sector privat viabil si atragerea
capitalului strain. In practica aceasta finalitate a fost
distorsionata. Exonerarile, deducerile, reducerile de
natura fiscala au urmarit obtinerea unor finalitati fie
sociale,fie ecologice, fie economice.
Decizia de reducere cu 50% a impozitului aferent
profitului utilizat pentru tehnologii si investitii destinate
protejarii mediului a urmarit obtinerea unei finalitati
ecologice. Totusi aceasta a fost insuficienta pentru
eliminarea efectelor fluidelor si produselor poluante, sau pentru a induce comportamente
responsabile.
Principala cauza a cresterii numarului de agentii economici inmatriculati la sfarsitul
anului 1994 a constituit-o modificarea regimului de impozitare a profitului incepand cu 1
ianuarie 1995, prin care exonerarile temporare erau eliminate. Acestea au fost utlizate in
scopul sustragerii de la plata impozitului, prin infiintarea de noi societati comerciale
principalul scop fiind de a beneficia de scutirile legale. Toate aceastea au contribuit la
cresterea costurilor de gestiune a impozitelor la nivel administratiei fiscale, care s-au adaugat
la costurile determinate de acordarea facilitatilor.
Facilitatile acordate investitorilor straini au dus la distorsionarea relatiilor
concurentiale intre capitalul autohton si cel strain. Evaziunea fiscala si acordarea de facilitati
suplimentare investitorilor au influentat asupra incasarilor cuvenite la bugetul de stat avand ca
rezultat stricarea relatiilor de piata intre agentii economici pe cale legistlativa.
In a treia etapa (1995-1996) s-a urmarit cresterea neutralitatii impozitului pe profit,
prin stabilirea unei cote normale de 38% si eliminarea exonerarilor temporare acordate
agentilor economici nou infiintati. In acelasi timp, prin intermediul cotei, amortizarii
deductibile fiscal, creditului fiscal, tehnicii de actualizare la inflatie si de plata s-a urmarit
obtinerea unor facilitati de natura economica.
Dearece profitul brut al persoanelor juridice romane era lovit de impozitarea dubla,
intai cu 38%, iar apoi 10% pentru cel distribuit actionarilor sau asociatilor, iar persoanele
juridice straine erau impozitate doar cu 38%, s-a aplicat o cota suplimentara de 6,2% pentru
impunerea profitului acestora diu urma .In acest mod s-a influentat decizia investitorilor de
capital, alegerea de catre acestia a persoanelor juridice romane sau straine pornind de la baze
realtiv egale din punctul de vedere fiscal legat de impozitarea profitului.
Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

134

In a patra etapa (inceputa in 1997) tehnica de impozitare a profitului s-a simplificat. A
disparut distinctia dintre contribuabilii mici si mari. Cu unele exceptii tehnica impunerii
profitului, a devenit aproape identica cu cea aplicata anterior contribuabililor mici.
Cota normala de impunere de 38%, diminuarile si
majorarile de cota, precum si tehnica de aplicare a acestora s-au
mentinut cu o singura exceptie: cota aditionala de 22% aplicata
societatilor care obtineau peste 50% din venituri din organizarea
de jocuri de noroc, sau care dispuneau de baruri si cluburi de
noapte, se aplica, in prezent, numai acelei parti din profitul
impozabil aferente ponderii veniturilor provenite din activitatile
mentionate mai sus in totalul ventiturilor obtinute de firme.
Exonerarile de la plata impozitului au fost extinse, in
scopul obtinerii unor facilitati sociale. Astfel s-au acordat
exonerari pentru asociatiile de binefacere, cooperativele care functioneaza ca unit protejate,
organizatiile de nevazatori si invalizi, asociatiile persoanelor cu handicap fizic si intelectual si
unitatile economice ale acestora, unitatile apartinand diferitelor culte religioase.
Prin reducerile de impozit s-au urmarit finalitati de natura sociala, economica si
ecologica.
In prezent, in Romania, conform Codului Fiscal, cota de impunere pentru impozitul pe
profit este de 16%, cu exceptiile prevazute in cadrul art. 38.

3. Impozitul pe profit conform Codului Fiscal
3.1 Contribuabili

Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmtoarele persoane:
a) persoanele juridice romne;
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent
n Romnia;
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n
Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic;
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate
att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz,
impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana
juridic romn.
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.
3


3.2 Calculul profitului impozabil si plata impozitului
Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului
impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor
de aplicare.

3
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm
Cojocaru Andreea Aida, Cocoil Florina Luciana
Studiul privind impozitul pe profit n Romnia i n context european

135

Declararea i plata impozitului pe profit se efectueaz trimestrial, pn la data de 25
inclusiv a primei luni urmtoare ncheierii
trimestrelor I - III. Definitivarea i plata impozitului
pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaz
pn la termenul de depunere a declaraiei privind
impozitul pe profit.
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2013, anumiti
contribuabilii pot opta pentru declararea i plata
impozitului pe profit anual, cu pli anticipate,
efectuate trimestrial. Termenul pn la care se
efectueaz plata impozitului anual este termenul de
depunere a declaraiei privind impozitul pe profit.
Opiunea pentru sistemul anual de declarare i
plat a impozitului pe profit se efectueaz la
nceputul anului fiscal si este obligatorie pentru cel
puin 2 ani fiscali consecutivi. Contribuabilii
comunic organelor fiscale teritoriale modificarea
sistemului anual/trimestrial de declarare i plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor
Codului de procedur fiscal, pn la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.
Contribuabilii societi comerciale bancare - persoane juridice romne i sucursalele
din Romnia ale bncilor - persoane juridice strine au obligaia de a declara i plti impozit
pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial. Termenul pn la care se efectueaz
plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit.
Urmtorii contribuabili au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit, astfel:
a) organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit, anual,
pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se
calculeaz impozitul;
b) contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor
tehnice i a cartofului, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i de a
plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului
urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul;
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate
n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridica si persoanele fizice
rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n
Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic au obligaia de a
declara i plti impozit pe profit trimestrial.
4


4. Sisteme de impozitare n Uniunea European
4.1 Nivelul taxrii i trenduri pe termen lung

Uniunea European, privita in ansamblu, este un domeniul fiscal mare. n 2010,
raportul fiscal general, adic suma impozitelor i a contribuiilor de asigurri sociale n cele
27 de state membre (UE-27) s-au ridicat la 38,4% n PIB-ul mediu ponderat, mai mult de 40%
peste nivelurile nregistrate n Statele Unite i Japonia. Nivelul de impozitare n UE este mare
nu numai n comparatie cu cele dou ri, dar i n comparaie cu alte economii avansate;
printre cele mai importante tari membre OCDE, non-europene, numai pentru Canada i Noua
Zeeland raporturile fiscale depesc 30% din PIB . n ceea ce privete rile mai puin
dezvoltate, ele sunt de obicei caracterizate prin rate de taxare relativ scazute. Acest trend nu
este nou pentru UE. Rolul sectorului public a cptat importan tot mai mare, atingnd un

4
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm

Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

136

nivel maxim al impozitrii n 1970. La sfritul anilor 90, Tratatul de la Maastricht i mai
apoi Pactul de Stabilitate i Cretere au determinat SM s adopte o serie de msuri de
consolidare fiscal.


Figura 1. Ponderea taxelor si contributiilor sociale in PIB in UE, SUA si Japonia, 2010


Dei au fost tentative de reducere a poverii fiscale, acestea s-au dovedit temporare sub
necesitatea reducerii deficitului guvernamental. Astfel un nou vrf al impozitrii a fost atins n
anul 2007. Primele efecte ale crizei globale pe latura veniturilor s-au simit n 2008, chiar dac
rata de cretere economic a UE a devenit negativ abia n anul urmtor. Acele ri care au
recurs la reduceri ale cotelor de impozitare, au vizat reduceri ale impozitrii forei de munc i
capitalului.
5

Cel mai sczut nivel al impozitrii a fost nregistrat n anul 2009, msurile de
consolidare i o recuperare modest a creterii economice ajutnd la stabilizarea veniturilor
bugetare la nivelul anului 2010. Cotele impozitului pe consum (TVA i accizele), precum i
cotele impozitului pe venit au crescut semnificativ ncepnd cu anul 2009. n ceea ce privete
impozitul pe profit, cotele au continuat s scad i dup anul 2009, dar ntr-un ritm mai sczut
fa de nceputul decadei, iar n 2012 media UE a nceput chiar s creasc marginal. n
ansamblu, ponderea impozitrii n PIB a sczut n anul 2010 cu 1,4% fa de anul 2000 i cu
0,2% fa de anul 2009.
Din analiza sistemelor de impozitare n rndul statelor membre ale U.E., reiese c dac
la nivelul UE15, ponderile taxelor directe, indirecte i a contribuiilor sunt relativ egale, n
noile state membre impozitarea direct ocup o pondere mai mic n total venituri.
Cea mai mic pondere a impozitelor directe n total impozite la nivelul anului 2010 o
are Lituania (numai 17,4%), urmat de Bulgaria (18,8%) i Slovacia (19,1%)1. Toate aceste
ri au adoptat sisteme de impozitare cu cote fixe care conduc la o reducere puternic a
impozitelor directe fa de cele indirecte. Romnia ocup la nivelul anului 2010, locul 3 n
ceea ce privete ponderea impozitelor indirecte (45,2%) n total impozite, primele poziii fiind
ocupate de Ungaria (45,5%) i Bulgaria (55,4%). Sistemele de taxare din Germania i Frana,
care pun accent pe contribuiile de asigurri sociale sunt la polul opus cu cele din Danemarca,
Suedia i Marea Britanie, unde ponderea contribuiilor sociale n totalul veniturilor este
redus.


5
http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/company_tax/common_tax_base/index_en.htm

Cojocaru Andreea Aida, Cocoil Florina Luciana
Studiul privind impozitul pe profit n Romnia i n context european

137

Tabel 1 Ponderea impozitelor directe in PIB 2010

Criza a ncetinit tendina de reducere a cotelor impozitului pe profit, prin introducerea
unor suprataxe n mai multe ri care au dus la o stabilizarea a mediei UE27 n 2012 i chiar la
o uoar cretere n zona euro. Cotele impozitului pe profit variaz ntre 10% (n Bulgaria i
Cipru) i 36,1% n Frana, dei diferena dintre minim i maxim a sczut ncepnd cu anul
1995. Regatul Unit a redus cota mic de impozitare corporativ la 20%, iar rata cea mai mare
a fost redus de 2 ori pn la nivelul de 24%. Finlanda a redus cota impozitului pe profit de la
26 la 24,5%. n Grecia, rata legal este redus de la 25% n 2009, la 24% n 2010 i respectiv
20% n 2011. Frana i Portugalia sunt singurele ri care au mrit cota de impozit pe profit n
2012. Se poate spune c n medie, cota maxim a impozitului pe profit a sczut n statele
membre ale UE n perioada 2010-2012 cu 2 puncte procentuale de la 23,7% n 2010 la 23,5%
n 2012. Totodat, au fost implementate i modificri n baza de impozitare.










Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

138


Figura 2. Cote maxime ale impozitului pe profit 2012



4.2 I mpozitul pe profit in state membre UE
4.2.1 Ungaria

n ultimii ani a existat o tendinta puternica de reducere a cotelor impozitului pe profit,
n special n noile state membre. n acest context, Ungaria a introdus o cota a impozitului pe
profit de 18% n 1995, diminuata pna la 16% n 2004. Desi ncepnd cu 1 ianuarie 2010, a
fost largita baza de impozitare, iar cota a fost majorata pna la 19% (cu exceptia cotei de 10%
nca aplicabila pentru baza de impozitare mai mica de 500 mil HUF
6
), aplicarea taxei de
solidaritate de 4% a fost ntrerupta, conducnd la scaderea poverii fiscale cu 1 pp.
ntreprinderile mici
7
pot alege regimul simplificat de impozitare al profitului cu o cota totala
de 37% din cifra de afaceri. Municipalitaile mai pot percepe o taxa pe afacerile locale de pna
la 2% pentru anumite activitati. ncepnd cu anul 2010 o fost introdusa o suprataxa pe
activitatea institutiilor financiare.

4.2.2 Danemarca

Cota impozitului pe profit a fost redus de la 30% n 2005 la 25% n 2007. Dei nu
exist nicio tax pe profit la nivel local, municipalitile primesc o parte din veniturile
ncasate din impozitul pe profit. ncepnd cu 2004 s-au introdus norme de consolidare fiscal
naionale obligatorii pentru unitile permanente i filialele rezidente, n timp ce grupurile
rezidente legate de filiale ale societilor nerezidente pot aplica pentru consolidarea
internaional. Amortizarea se realizeaz n line dreapt pentru o perioad de peste 20 de ani
pentru cldirile folosite pentru afaceri (nu birouri) i descresctor pentru maini i
echipamente (pn la 25%). Rata de amortizare pentru cldiri a fost redus de la 5% la 4% n
2008 ca parte a reformei impozitului pe profit, prin extinderea perioadei pn la 25 de ani.
Rata de amortizare a infrastructurii a fost de asemenea redus de la 25% la 7% n 2008. Rata
de amortizare pentru brci, sonde de foraj, aeronave i trenuri este redus treptat de la 25% n
2007 la 15% n 2016.

6
pragul a fost crescut de 10 ori in luna iulie 2010 de la 50 milioane HUF
7
cu mai putin de 30 de mil HUF( 97000) cifra de afaceri
Cojocaru Andreea Aida, Cocoil Florina Luciana
Studiul privind impozitul pe profit n Romnia i n context european

139


4.2.3 Marea Britanie

Exist dou cote: o cot standard de 24% ncepnd cu aprilie 2012 i o cot pentru
profituri reduse de 20% ncepnd cu aprilie 2011. Creditul fiscal este disponibil pe baza a
dou scheme n funcie de mrimea companiei/ organizaiei.

4.2.4 Franta

Acest tip de impozit se aplic tuturor profiturile realizate n Frana de ctre companii i
alte entiti juridice. Cota standard este de 33,33%. IMM-urile sunt impozitate cu o cot
redus de 15% pentru primii 38.120 din profit. Companiile mari sunt supuse la o cot
suplimentar de 3,3%. Rata efectiv de impozitare este de 34.43%. Pentru 2012 i 2013, se
aplic o cot suplimentar de 5% la societile cu venitul brut de peste 250 mil. de euro
(nainte de a folosi creditele fiscale).

4.2.5 Germania

n ianuarie 2008 s-au luat dou msuri legate de baza de impozitare a impozitului pe
profit: (i) o aa-numit regul a pragului de dobnd (Zinsschranke), care introduce o limit a
bazei impozabile prin deducerea cheltuielilor cu dobnzile n cazul n care cheltuielile nete cu
dobnzile depesc 3 milioane i (ii) o regul modificat a bazei de impozitare, prin care se
adaug n vederea impozitrii cheltuielile cu dobnzile, cu chiriile, cheltuielile de leasing i
drepturi de licen. Impozitul comercial, cum ar fi impozitul pe tranzacii imobiliare, face
parte din categoria impozitelor non-personale. Orice afacere comercial care se efectueaz pe
teritoriul Germaniei
8
intr n categoria impozitului comercial. ncepnd din ianuarie 2008,
cota impozitului pe profit a crescut de la 15% la 15,83%, cu o supratax de solidaritate de
5,5%. mpreun cu impozitul local comercial, cota de impozitare general este de aproximativ
30%. Dou alte aspecte ale reformei, aplicate de la 1 ianuarie 2009, sunt: noul tratament
preferenial al rezultatului reportat n ntreprinderile individuale i asociaiile (non-juridice
ncorporate) i introducerea unui impozit reinut la surs final de 25% care se aplic la plile
de dobnzi, dividende i la cele mai multe forme de ctiguri de capital.

4.2.6 Grecia

In anul 2010 a avut loc reducerea cotei standard de impozit pe profit de la 25% la 24%
iar in 2011 la 20%. De asemenea a avut loc introducerea in 2011 a unei taxe aplicabile tuturor
companiilor care in anul anterior au realizat un profit net mai mare de 100.000 de euro
(aplicabila pana in 2014) precum si majorarea cotei de impozit pentru asocieri de la 20% la
25%.

4.2.7 Olanda

In 2010 a avut loc diminuarea cotei de impozit pentru veniturile din cercetare si
dezvoltare de la 10% la 5% si introducerea posibilitatii de reportare in perioadele fiscale
anterioare (carry-back) a pierderilor aferente anilor 2009 si 2010 pe o perioada de 3 ani. In
2011 s-a diminuat cota de impozit pe profit de la 25,5% la 25% pentru profiturile ce depasesc
200.000 euro, iar cotele de deducere prin amortizare pentru investitiile ce privesc protectia
mediului au fost reduse de la 30% la 27% si de la 40% la 36%, in functie de tipul investitiei.

8
cu exceptia active din domeniile agricole, forestiere sau prestari de servicii independente
Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

140


5.Probleme actuale privind fiscalitatea la nivel european-introducerea unei cote unice de
impozitare

Comisia European consider c singura modalitate de a aborda sistematic obstacolele
fiscale care exist pentru companiile care opereaz n cel putin un stat membru, pe piaa
intern este de a stabili companiilor o baz de impozitare consolidat la nivelul intregii lor
activitati in UE. Soluiile propuse au multe avantaje i promit sa conduca intr-un fel spre a
remedia problemele fiscale. Cu toate acestea, chiar dac multe dintre ele au fost deja puse n
aplicare, nu au condus la rezolvarea problemei fundamentale si anume existenta a 27 de
sisteme fiscale diferite.
Baza impozabila consolidat comun pentru corporatii(CCCTB) este un set unic de
reguli pe care companiile care opereaz n cadrul UE ar putea sa-l foloseasca pentru a calcula
profiturile impozabile. Cu alte cuvinte, o companies au grup de companii ar trebui s respecte
doar un sistem al UE pentru calcularea venitului impozabil, dect reguli diferite n fiecare stat
membru n care i desfoar activitatea.
n plus, n cadrul CCCTB, grupurile ar putea s depun o declaraie unica de
impozitare pentru ntreaga lor activitate n UE. Profiturile impozabile consolidate ale
grupului vor fi mprite pentru fiecare companie printr-o formul simpl, astfel nct fiecare
stat membru s poat impozita apoi profiturile companiilor realizate in cadrul tarii respective,
la rata de impozitare pe care fiecare stat membru o alege.
In 2012, Frana i Germania au emis un Green Paper privind compatibilitatea
sistemelor fiscale ale celor dou ri n privina impozitului pe profit. Exerciiul vine ca
urmare a declaraiei comune a Angelei Merkel i a lui Nicolas Sarkozy din 16 august 2011,
conform creia cele dou ri i doresc s aib legislaii de impozit pe profit compatibile pn
n 2013. Decizia Franei i Germaniei pare a fi un pas hotrt n direcia implementrii bazei
impozabile comune i consolidate a impozitului pe profit la nivelul Uniunii Europene
(Common Consolidated Corporate Tax Base - CCCTB).
In 2001, Comisia European a prezentat studiul privind impozitul pe profit n rile
membre (Company Taxation Study), propunnd o serie de msuri ce ar trebui luate pentru a
ndeprta obstacolele ridicate pieei comune de ctre legislaia naional privind taxele directe.
Una din concluziile acestui studiu era c, pe termen lung, statele membre ar trebui s permit
companiilor din Uniunea European s foloseasc o singur baz (consolidat) de taxare
pentru ntreg profitul creat pe teritoriul Uniunii.
Rezultatul a fost crearea unui grup de lucru care a dus, dup zece ani , la emiterea unui
draft de directiv european privind baza impozabil comun i consolidat a impozitului pe
profit. Intenia Comisiei este ca draftul respectiv s fie aprobat de Consiliul Uniunii Europene
n 2013, iar doi-trei ani mai trziu fiecare stat membru s transpun directiva n legislaia
domestic. n urmtoarele opt sptmni de la publicarea draftului, parlamentele statelor
membre au putut emite comentarii cu privire la relaionarea dintre draftul respectiv i
principiul subsidiaritii din Tratatul Uniunii Europene (principiu ce stabilete mprirea
competenei ntre Uniune i statele membre). Un numr minim de 18 voturi din 54 disponibile
ar fi obligat Comisia s reconsidere propunerea. Numrul total de voturi a fost de 13, aferente
a nou state membre (printre care i Romnia).
Pe scurt, draftul de directiv CCCTB propune ca n cazul unei companii dintr-un stat
membru cu filiale n celelalte state membre, baza impozabil s se consolideze la nivelul
firmei mam, urmnd a se mpri ntre firmele din grup n baza unei formule ce ia n
considerare urmtoarele criterii: volumul de vnzri, cheltuielile salariale, numrul de angajai
i valoarea activelor.
Cojocaru Andreea Aida, Cocoil Florina Luciana
Studiul privind impozitul pe profit n Romnia i n context european

141

Baza impozabil va fi stabilit conform prevederilor directivei, legea naional a
fiecrui stat membru nefiind aplicabil n acest caz. Consolidarea bazei impozabile va include
eliminarea tranzaciilor ntre membrii grupului (nu va mai fi deci nevoie de reguli privind
preurile de transfer) i posibilitatea compensrii profiturilor dintr-o jurisdicie cu pierderile
din alta. Rata de impozit pe profit a fiecrui stat se va decide la nivel naional. Aplicarea
CCCTB este opional, alegerea fiind a contribuabililor.
Mecanismul propus este n mod evident revoluionar i presupune, printre altele, o
potenial redistribuire a veniturilor bugetare din impozit pe profit la nivelul Uniunii
Europene. Implic de asemenea i pierderea suveranitii statelor membre unde sunt localizate
filialele respective n ce privete legiferarea impozitului pe profit i exercitarea controlului
fiscal n acest sens. n acelai timp, contribuabilii se pot atepta la scderea cheltuielilor
privind formalitile cerute de legea fiscal (de ex. depunere de declaraii fiscale i rapoarte de
preuri de transfer), precum i la diminuarea impozitului de pltit - fie datorit posibilitii de
a compensa pierderile cu profiturile din ri diferite, fie ca rezultat al eliminrii dublei
impozitri din practic, cnd ntr-un stat se primesc venituri i n cellalt stat se nregistreaz
cheltuieli ce sunt refuzate la deducere, fie poate ca urmare a deplasrii bazei impozabile ctre
state cu impozit mai mic, n urma aplicrii criteriilor descrise n locul regulilor de preuri de
transfer aplicabile acum.
Studiul de impact prezentat de Comisie odat cu draftul directivei (ce ia n calcul cazul
concret a 13 companii europene multinaionale) estimeaz scderea bazei impozabile la
nivelul Uniunii Europene cu 2.7%. La nivel de state membre, primii trei ctigtori ar fi
Germania (cu o cretere de 2.8% din baza total la nivelul Uniunii), Italia i Frana (cu un plus
de 1.8%, respectiv 1.7%). Primii trei pierztori ar numra Finlanda, Olanda i Danemarca.
Conform aceluiai studiu, Romnia i-ar tripla baza impozabil aferent operaiunilor
companiilor europene multinaionale.
Asadar, daca aceasta decizie ar fi implementata, ar exista cteva argumente n favoarea
Romniei: la momentul actual multinaionalele au puncte de producie n Romnia, folosind
n principal costul mic al forei de munc, combinat cu nivelul bun de educaie i inventivitate
al acesteia. Folosind regulile tradiionale de preuri de transfer, ce ataeaz profituri mai mari
funciilor mai importante (s le spunem funcii soft, cum ar fi R&D, marketing, vnzri,
management la nivelul grupului etc.), ponderea din profit aferent punctelor de producie este
evident mic. Este posibil ca mprind baza taxabil a unui grup european n funcie de
parametrii vnzri, salarii, numr de personal i active, filialelor romneti s le revin o parte
mai mare din profit. n luarea unei decizii la nivel de stat, acest lucru va fi evident ponderat cu
pierderea suveranitii Romniei n ceea ce privete legiferarea i controlul impozitului pe
profit.
9


6.Concluzii

Concluzionand, masurile fiscale adoptate de
Romania in aceste vremuri dificile, in ceea ce priveste
impozitul pe profit se incadreaza in tendintele generale
observate la nivelul UE, observandu-se astfel mentinerea
cotei unice de impozit pe profit concomitent cu majorarea
bazei impozabile.
In acest sens, se poate observa la nivel european o
tendinta generala de mentinere sau usoara diminuare a
cotelor de impozitare insotita de multe ori de largirea bazei
de impozitare. Astfel de masuri, orientate spre crearea unui mediu investitional atractiv,

9
http://www.zf.ro/
Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

142

vizeaza in mod special procesul investitional intr-un anumit teritoriu intrucat, de cele mai
multe ori, s-a constatat ca acesta este influentat in cea mai mare masura de cota de impozitare
si mai putin de modul de determinare a bazei impozabile.
Romania are un impozit pe profit relativ scazut, ceea ce prezinta interes pentru
investitori. Totusi, una dintre dificultatile constante este reprezentata de schimbarile
legislative dese atat in sfera impozitelor directe, cat si a celor indirecte. Desi provocarile
guvernului de a mentine veniturile la buget in aceasta perioada dificila sunt evidente, o
stabilitate crescuta a legislatiei fiscale ar aduce multe beneficii mediului de afaceri si
economiei per ansamblu. Oamenii de afaceri trebuie sa isi planifice activitatile pe termen
mediu si lung si au nevoie ca taxele ce trebuie platite sa fie clare.


Bibliografie

Brezeanu, P., Fiscalitate europeana , Bucuresti : Editura Economica , 2005
Minea, M.; Costa, C., Taxation in Europe at the beginning of the third millennium, Rosetti PH., 2006
u, L., erbnescu, C., tefan, D., Vasilescu, D., Nica, A., Fiscalitate de la lege la practic, Bucureti, Editura
AllBeck, 2004
Vcrel, I. (coord.) i colectiv, Finane publice, Ediia a VI-a, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti, 2007
Vintil, G., Taxation: tax methods and techniques, Economic Publishing House, Bucharest, 2006
http://www.incont.ro/investitiile-tale/firma-de-audit-impozitul-pe-profit-relativ-scazut-in-romania-este-atractiv-
pentru-investitori.html
http://www.incont.ro/investitiile-tale/firma-de-audit-impozitul-pe-profit-relativ-scazut-in-romania-este-atractiv-
pentru-investitori.html
http://www.financiarul.ro/2013/01/12/plati-anticipate-privind-impozitul-pe-profit-incepand-cu-1-ianuarie-2013/
http://www.mfinante.ro/
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/
http://ec.europa.eu/index_ro.htm