Sunteți pe pagina 1din 3

Semiologie generala

Atitudinile anormale
Deficitele motorii
Eventuale teste de obiectivare ale deficitului motor

Atitudinile anormale in afectiunile radiale
Antebratul se prezinta in usoara flexie pe brat, mana se gaseste in pronatie si flexie antebrat pe
brat (mana in gat de lebada), policele este addus si usor flectat, ultimile 4 degete sunt usor flectate.

Deficitele motorii.
- Extensia antebratului pe brat este compromisa, ea fiind realizata de tricepsul brahial si
muschiul anconeu
- Extensia mana pe antebrat, datorita afectarii radialului 1 si 2, lungul si scurtul extensor al
carpului.
- Extensia falangei 1, degetele de la 2 la 5
- Afectarea extensorului comun al degetelui si extensorului a policelui, deficitul extensorului
propoi al policelui
- Abductia mainii afectata datorita afectarii radialilor 1 si 2
- Supinatia mainii afectata prin atingerea scurtului supinator si accesor a lungului supinator,
respective brahioradialul. Dintre supinator ramane active bicepsul brahial care are o alta
inervatie, din nervul musculo-cutanat.
- Scad (ca forta si amplitudine) miscarile de adductie a mainii datorita afectarii cubitalului
posterior, scade flexia antebratului pe brat datorita afectarii brahioradialului, scade abductia
policelui datorita afectarii abductorului lung al policelui practice abductia nu se pierde total
deoarece scurtul abductor al policelui care este inervat din nervul median compenseaza
partial lipsa abductorului lung. Scade flexia degetelor, cu toate ca afectarea este indirect,
miscarea de flexie a degetelor nefiind fixata de extensori ( nu exista suportul antagonistilor).

Teste de obiectivare a deficitului motor
- Testul salutului militar, mana cazand in gat de lebada
- Testul juramantului, nu se poate efectua deoarece mana cade
- Testul pronatiei in resort, daca se face o supinatie fortata pasiva ea nu poate fi sustinuta,
mana revenind in pronatie.
- Testul pumnului strans Pitres, subiectul nu poate sustine, mana cade .
- Testul de incetinire a pretensiunii obiectelor, mai ales a obiectelor mici, subiectul apuca greu
datorita lipsei de fixare a miscarii de catre extensori.
- Testul reliefarii tendoanelor extenzorilor la rasfirarea degetelor pe masa, acest lucru nu este
evident, tendoanele apar sterse.



Tulburarile trofice
Atrofii musculare. Scaderea reliefului, scaderea de masa musculara a regiunii posterioare brat si
antebrat. Muschii respective isi pierd masa musculara. Apare coloratia cianotica (albastrui ) si eventual
edem in cazul declivitatii mainii ( daca mana atarna datorita afectarii musculare, coloana venoasa nu se
mai intoarce iar sangele are tendinta sa stagneze, mana se ufla usor si prezinta coloratie cianotica, viteza
de circulatie a sangelui scade datorita fenomenului de staza)
In cazul paraliziilor prelungite se produce un fenomen de sinovita hiperplazica pe tendoanele
extenzorilor, pe fata dorsala a mainii apare o tumefactie ca o falsa tumora care semnifica defapt aceasta
sinovita.

Tulburarile de reflexe osteo-tendinoase. Se pierd In principal reflexul tricipital controlat de
radacina C7 si reflexul stilo-radial controlat de radacinile C6 C8, de asemenea apar tulburari de
sensibilitate atat subiective cat si obiective, subiective de tipul paresteziilor care se manifesta in tot
teritoriul cutanat, corespunzator, practice discutam despre zonele cutanate care acopera grupele
musculare paralizate, fata dorsala brat, antebrat, mana. Obiective, existe uneori posibila aparitia unui
fenomen de anastezie pe fata dorsala a policelui si in spatiul lui interosos.

Principalele tipuri topografice de afectare a nervului radial.
Daca afectarea este in axila, apare cea mai frecventa paralizia totala, in care nervul este afectat
in totalitatea lui, motor senzitiv si trofic.
O a doua localizare este in santul de torsiune al humerusului. Acea zona in care nervul radial
vine in contact direct cu osul. In aceasta zona scapa de factorul vulerant partea externa si bratul extern
din nervul radial, in schimb celelalte radacin vor fi afectate. Reflexul tricipital este conservat.
Daca leziunea este in treimea inferioara bratului scapa radagina pentru triceps brahial in
totalitate, anconeu si lungul supinator (brahio-radialul).
Daca leziunea este la capul osului radial, frecvent in fracturi la nivelul cotului, scapa
triceps brahial in totalitate, anconeu si lungul supinator (brahio-radialul) si extensorii carpului. In acest
gen de leziune scapa si ramura senzitiva pentru mana.


Nervul median

Din punct de vedere anatomic, el se gaseste in partea antero-interna a bratului, la nivelul
cotului, merge pe fata anterioara a trohleii anterioare, trece pe sub aponevroza bicepsului, la acest nivel
are relatie cu artera humerala devenind superficial. El strabate muschiul rotund pronator trecut printer
fasciculele acestui muschi. Trece pe sub arcada fibroasa, radio-cubitala a flexorului comun superficial al
degetelor. Trece intre flexorului comun al degetelor pe deoparte si flexorul propiu al policelui pe alta
parte. In treimea inferioara a antebratului devine superficial, trecut printer tendoanele palmarului mare
si mic. Intre prin canalul carpian si se distribuie la palma.
Ramurile musculare ale nevului median se desprind din trunchiul nervos la mai multe etaje.
La nivelul cotului se desprin ramuri pentru trei muschi, rotundul pronator, marele si micul
palmar.
La nivelul antebratului la care discutam despre ramuri pentru 4 muschi: flexor comun superficial
al degetelor, flexor comun al degetelor profund, felxorul lung al policelui si patratul pronator.
La nivelul iesirii din canalul carpian sunt inervati alti 4 muschi (5muschi) scurtul abductor, scurtul
flexor si opozantul policelui, lumbricalii 1 si 2.

Senzitiva
Pe fata dorsala ale degetelor 2 si 3, si jumatate din degetul 4, pe fata palmara, fata palmara a
policelui, a degetelor 2 si 3 si jumatate din fata palmara a degetului 4. De la acest nivel se realizeaza
atingerea domeniului senzitiv palmar cubital si fata palamara radial.
Din pacate particularitatea majoritatea fibrelor vegetative pentru membru superior si mai ales
pentru mana le aduce nervul median. El este purtatorul fibrelor vegetative.

Principalele cauze care determina afectarea nervului median sunt evident cele traumatice si sau
compressive datorita localizarii acestui proces pathologic aceasta poate fi:
Brahiala, la nivelul bratului. Se produce ischemia intregului trunchi nervos.
Cot, la nivelul cotului nervul este superficial, un process supracondilian humeral care sa
genereze o compresie, poate fi vorba de fracturi epicondiliene sau de calusuri hipertrofice sau poate fi
vorba de o incarcerare a nervului intre humerus si cubitus in cursul reducerii unei luxatii de cot. Tot la
nivelul cotului nervul median poate sa sufere din cauza sindromului Volkmann
La nivelul antebratului, leziunea de nerv median, se pot produce fracturi sau procese traumatice
sau afectarea nervului poate fid at de un hematon posttraumatic sau poate aparea o compresie la
nivelul canalului pronator.
Compresie la nivelul carpian. Mecanice si sau vasculare. Canalul carpian este un canal
osteofibros flesibil. Este delimitat de planul articular si osos iar superficial de ligamentul inelar al
carpului. Prin canalul carpian trec tendoanele muschilor flexori, vase si nervul median.