Sunteți pe pagina 1din 5

Nervul sciatic popliteu extern

Din punct de vedere anatomic se formeaza la nivelul fosei poplitee prin impartirea in doua
ramuri terminale.
Aceste 2 ramuri terminale sunt tibialul anterior si nervul musculo-cutanat.
Nervul tibial anterior este nerv motor, inerveaza muschiul tibial anterior, extensorul comun al
degetelor, extensorul propiu al halucelui, pediostului.
nervul musculo cutanat ram din sciaticul popliteu extern, este nerv motor si senzitiv, el da
ramuri cutanate care vor asigura ca domeniu senzitiv zona .. a gambei si fata dorsala a piciorului.
Di n punct de vedere motor da ramuri pentru tibialul anterior, inerveaza in principal peronierii
laterali. Deci nervul popliteu extern integral asigura domeniu senzitiv fata anteroexterna a gambei si
fata dorsala a piciorului, si din punct de vedere motor sciaticul popliteu extern determina urmatoarele
prin afectarea tibialului anterior este afectata extensia, supinatia si adductia piciorului. Prin extensorul
comun al degetelor este afectata extensia degetelor si a piciorului. Prin extensorul propiu al halucelui
este afectat extensia halucelui si adductia piciorului. Prin afectarea pediostului este afectata flexia
degetelor, prin afectarea peronierilor laterali este afectata extensia, abductia si pronatia piciorului.
Cauzele care determina afectarea nervului sciatic poplieu extern pot fi inalte (spatiu sub arahnoidian
afectiuni vertebrale sau a herniei de disc, prezente in fosa poplitee, prin compresie tumorala sau
traumatisme pe genunchi, prezente la capul peroneului, nervul fiind foarte sensibil la ischemie, sau
poate fi afectate unele boli generale. Characteristic este mersul stepat, asociat cu extensia degetelor si
pronosupinatia piciorului sunt imposibile, subiectul nu poate sa mearga pe calcai,


Nervul sciatic popliteu intern. Dpdv anatomic ia nastere in fosa poplitee. El continua ca directie
marele nerv sciatic, trece pe sub muschii gastrocnemieni, pe sub muschiul tricpes, si da nervul safen
extern. Trece spre inelul solearului pe care il strabate. La iesirea din inelul solearului da un ram terinal
nervul tibialul posterior. Acesta trece prin santul calcanean pe care il strabate la iesire dand ramurile
terminale cei doi nervi plantari. Nervul sciatic popliteu intern din punct de vedere senzitiv asigura
inervatia posterioara a gambei, tegumentul din zona maleolei externe, partea externa a talonului si
inervatia senzitiva a degetelor 4 si 5 inclusiv dorsal.
Dpdv motor asigura inervatia motorie pentru triceps care este flexor al piciorului pe gamba,
adductor si supinator si este essential pentru mers si ortostatism. Da ramura motorize pentru muschiul
plantar subtire care are acelasi functie ca si tricepsul si pentru muschiul popliteu care este flexor si
rotator extern al gambei.
Prin ramurile terminale acestui nerv plantar asigura inervatia musculaturii profunde a gambei si
a musculaturii plantare.

Principalele cauze sunt traumatismea Nervul sciatic popliteu intern prin arme albe sau arme de
foc, fracturi sau luxatii ale genunchiului, si uneori poate afectat postural professional datorita pozitiei
specifice croitariei si olaritului. Datorita flexiei exaggerate ale genunchiului. Din punct de vedere clinic
senzitiv afectarae Nervul sciatic popliteu intern se remarca prin hipoestezii pe fata dorsala a gambei si
pe fata dorsala a degetelor 4 si 5. Motor se exprima prin mersul talonat, cu piciorul in valg si cu sprijin pe
marginea externa a piciorului. Flexia plantar este 0. Miscarile de flexie si in general al degetelor sunt
imposibile.
Metoda de diagnostic- mersul pe varf este imposibil.

Accidentele vasculare cerebrale

Clasificarea ediopatogenica recunoaste ca si cauzalitate a AVC 4 mari cauze.
1. Ischemie cerebrala care imbraca doua aspecte, poate fi vorba de forme acute localizate cum ar fi
accidental ischemic tranzitor sau accidental ischemic cronic in evolutie sau sechelar. A doua o
constituie fazele cronice, difuze, ca de exemplu in arteroscleroza, encefalopatii dispneice.
2. Hemoragiile intracraniene sunt de trei categorii. Hemoragia cerebrala propiuzisa, hemoragia
subarahnoidiana si hematoamele. Hematomul poate fi extradural, sub sau intradural (nivelul
meningelui) intra cerebral.
3. Malformatiile vasculare cerebrale. De obicei anevrismele. In functie de viteza cu care aceste
anevrisme se rup sau devin clinic active, semnele clinice pot fi de trei feluri. Daca este vorba de o
rupture brusca evident vor fi fenomene hemoragice, daca este vorba de dezvoltarea unui
anevrism fara sa se rupa apar compresii pseudotumorala.
4. Tromboflebitele cerebrale.

Clasificare etiologica a AVC-ului soldat cu hemiplegie

Originea poate fi vasculara daca discutam despre o hemoragie sau hematom sau daca discutam
despre o ischemie si ca si observatie, dezvoltarea este mult mai frecventa in teritoriul arterei cerebrale
anterioare si arterei cerebrale mijlocii, a doua cauza poate fi posttraumatica ca rezultat al unei contuzii
sau a 3-a posibilitate compresia intra cerebral.
Ca factori etiologici de risc, cele mai importante sunt Hiper tensiunea arteriala, produce
hemoragie fie infarct miocard, diabetul zaharat (factor declansator si agravant), arteroscleroza
cerebrala, consumul cronic de alcool, el poate genera prin tulburari de ritm.
Tabagismul (fumatul) conteaza vechimea si nr de tigarete, preteaza atat la hemoragii cat si
tromboza.
Efortul fizic, febra extrema, conditiile de stress, pozitia nefavorabila a capului si trunchiului,
ortostatismul prelungit, uneori abuzul alimentar digestiv.
Incidenta AVC constituite este clar in favoarea inschemiei, fie prin tromboze fie prin emboli si
doar o treime sunt hemoragice.

Tabloul clinic al sindromului de neuron motor cerebral hemiplegia
Hemiplegia reprezinta deficitul de motilitate voluntara a unei jumatati a corpului. Ea fiind
datorata leziunii unilaterale a caii corticospinale sau calea piramidala.
Este caracterizat de 6 elemente.
- Paralizia
- Hipertonia
- Exagerea reflexelor osteotendinoase
- Aparitia reflexelor patologice
- Abolirea reflexelor cutanate si cremastiene
- Sincineziile
Paralizia reprezinta semnul de deficit. Daca ea este totala este plegie. Afectarea amplitudinii, a
vitezei si fortei de executie sau in cazurile mai putin grave o scadere a rezistei la effort.
Exista variant de monoplegie, este afectat un singur mediu, superior sau inferior, paraplegie
(membrele inferioare) tetraplegie toate membrele.
Pe membrele superioare actioneaza pe flexori iar membrele inferioare pe extensori.
Paralizia este printre primele semne clinice care apar. Apare fenomenul de eliberare medulara.
Si atunci se instaleaza hipertonia, exagerarea reflexelor osteotendinoase si reflexele patologice.

Hipertonia. Exagerarea reflexului miotactic. Spasticitatea reprezinta rezistenta la intindere a
unor muschi, rezistente cu caracter elastic, apare fenomenul al lamei de briceag.
Spasicitatea domina la membrele superioare pe flexori si la membrele inferioare pe extensori.
Sunt interesant in dominant grupele musculare care sunt antrenate de miscari voluntare si musculatura
antigravitationala. Fundamental fiziopatologic il constituie buclei gamma care determina o
excitabilitate exagerata a motoneuronilor alpha. Hipertonia/spascititatea se accentueaza la miscarile
voluntare, ca si la aplicarea de stimuli, fie cutanati fie viscerali.
Exagerarea reflexelor osteotendinoase. Nu de putine ori cu difuziunea raspunsului care curpinde
si alte grupe musculare. Clonusul.

Reflexele patologice reflexul babisnki, oppenhein, rossolima, Hoffmann

Abolirea relfexelor cutanate. Abdominale si premasteriene. Aceasta abolire reprezinta un semn
precoce.

Sincineziile sunt miscari care se pot efectua concomitent cu unele miscari voluntare ale
musculaturii neafectate. Sincineziile sunt de 3 feluri. Globale, de imitatie, de coordonare.
Sincineziile globale se produc in cazurile mai grave la orice efort, (tuse, stranut, miscare fortata
de partea sanatoasa)
Sincineziile de imitatie. Cand se misca partea sanatoasa, se produc miscari lente verniforme de
amplitudine mult mai mica dar similare pe partea bolnava.
Sincineziile de coordonare se produc atunci cand se trece din faza flasca in faza spastica. Uneori
contractia unor muschi de partea paralizata determina declansarea unor sincinerzii, ridicarea la vertical
a membrului superior favorizeaza extensia pumnului si a degetelor.

Aspecte speficie.
Accientul vascular ischemic. Foarte frecvent se poate produce prin tromboze vasculare.
Caractere, cel mai adesea este vorba de persoane varstnice, de obicei peste 60 ani, predominanta femei.
Uneori accientul vacular poate fi anuntat de asanumite podroame. Nu mai poate inchide ploapa, dar isi
revine. De obicei debteaza, mai ales daca e de cauza trombotica, debuteaza in prima parte a noptii, dupa
un effort fizic intens, stress, o baie fierbinte, consum de alcool, pierderi mari de sange, existenta unei
infectii sau febra. Toate aceste cauze pot sa determine ischemia. Evolutia avc ischemic prin tromboza
poate fi de cele mai multe ori progresiva.
Embolia cerebral.
S-a constatat preferinta emboliei cerebrale pe partea stanga.
Etiologie, embolia de placa de aterom, picaturi de grasime conglomerate, aer, un embol
bacterian, poate fi un embol parazital dintr-o trichineloza, dar cel mai adesea este vorba de un embol
provenit dintr-un tromb. Intr-o mare parte trombii sunt intra-cardiaci.
Conditiile clinice sunt. Debuteaza brusc, se produce la oameni tineri, de obicei la persoane cu
antecedente cardiovasculare. Accidental prin embolie se produce ziua dupa un effort fizic, la debut
apare o ceflaee intense, localiazata in punct fix,
Evolutia poate merge spre o ameliorare daca embolul emigreaza pe un vas mai mic sau poate
merge spre agravare daca embolul se constituie in thrombus.
Dpdv clinic evolueaza ca si tromboza.

Accidentele vasculare cerebral hemoragice. e
Hemoragia cerebral difuza, hematom intracerebral spontan sau hemoragia subarahnoidial.
Hemoragia cerebral difuza apare intre 40-45 ani, afecteaza ambele sexe egal, debutul este
brusc, de obicei dupa amiaza sau spre seara, dupa un stress intens prelungit sau oboseala, subiectul se
decongestioneaza la fata si apare durerea de cap. Uneori poate fi insotit acest aspect cu voma,
tahipnee, tahicardie, uneori se pot insotii de tulburari de constienta. Instalarea hemiplegiei. Uneori se
poate produce o tulburare graduala a constientei in functie de gravitatea si profuzimea accientul.
Aceasta poate merge de la o simpla somnolent pana la inubilare si pana la coma. Localizarea hemoragiei
cerebrale poate fi la nivelul capsulei internei. Clinic se exprima prin hemiplegie +/- anestezie la nivelul
trunchiului cerebral cu tablouri clinice diverse dar grave sau la nivelul talamusului.
A doua posibilitate este hematomul intracerebral spontan produs prin hemoragie cerebral. Din
pacate aparitia acestui hematom distrugecaracteristicile vor fi aparitia de focar si fenomene de
presiune intracraniana.
A treia posibilitate hemoragia subarahnoidiana, de obicei apare in malformatiile congenital dar
poate fi precipitata de prezenta unor inflamatii, a unor micoze, a unor neoplazii s.a.m.d.
Ca si caracteristici apare iritatia melingeala, cu redoare de ceafa. Ulterior se instaleaza
hemiplegia si nu de putine ori pot aparea si fenomene epileptice.

Tipurile de hemiplegie. In primul rand hemiplegia in leziunile cerebrale este intotdeauna
condrolaterala si poate sau nu sa asocieze cel putin 1 din urmatoarele elemente.
Tulburari de constienta, tulburari de vorbire, paralizii de nervi cranieni, tulburari sensitive la
nivelul membrelor, si daca sindromul motor este partial pot sa asocieze sindrom cerebelos sau sindrom
extrapiramidal.

Hemiplegia se poate prezenta in fazele.
Hemiplegia cu coma, hemiplegia flasca si hemiplegia spastica.

Hemiplegia cu coma. Deviatia capului si ochilor, asanumit sindrom Foville, pot fi de partea
hemiplegiei daca leziunea este pontina sau poate fi de partea opusa hemiplegiei daca leziunea este
deasupra puntii.
Al 2-lea element. Examenul ocular. Subiectul poate sa prezinte strabism, miscare pendulara a
globilor oculari si intr-un caz si altu discutam despre o suferinta de trunchi cerebral.
Examenul ocular. Putem percepe midriaza de partea leziunii ( pupila este
dilatata exagerat) seminifaca un fenomen de angajare cu compresia perechii 3 de nervi cranieni.
A 3-lea elemet. Paralizia faciala. Este caracteristica hemiplegiei in compa cu aparitia semului
pipei.
Al 5-lea element.Redoarea de ceafa, este datorita unei iritatii meningiale.
Al 5-lea element. Paralizia membrelor este vorba de o paralizie globala daca evolutia este mai
veche, in pozitie caracteristica cu membru inferior in extensie si rotatie interna si membrul superior in
flexie.
Reflexele osteotendinoase pot sa fie abolite, rar pot fi exaggerate. Semn characteristic babisnki
pozitiv unilateral.


Hemiplegia flasca se constata la examenul subiectiv o paralizie de tip central, intereseaza mai
ales gura, teritoriul facial superior este atins partial, de obiei orbicularul ploapelor nu se poate contracta
independent, numai in sinergie bilateral. Motilitatea autonoma a fetei este conservata si este mai bine
conservata ca in paralizia periferica. Daca subiectul spontan rade sau plange musculatura partii afectate
se contracta normal. Deviate limbii de partea paralizata. Si deficit motor al membrelor care poate fi total
sau extreme de important tonusul muscular este extreme de scazut iar la ciupire se realizeaza reflexul
de tip .
In cursul recuperarii intai se recastiga miscarile automate sinergice. Intai se recastiga controlul
pe membru inferior, apoi pe cel superior, intai se castiga controlul pe musculatura proximala apoi pe cea
distala, la membrul inferior se recastiga intai extensorii apoi flexorii, iar la membrul superior intai flexorii
apoi extensorii. Evolutia naturala sau recuperarea functional in evolutia naturala conduce spre
spasticitate.
Durata perioade de flasciditate este foarte variabila. Si de obicei este determinate de tipul de
leziune, daca este masiva sau este instalata brusc.
. cu aparitia sindromului thalamic sau al
sindromului.