Cap III.

CIRCULATIA TURISTICA
3.1. Considerente generale ale circulatiei turistice
Circulatia turistica reprezinta elementul care rezulta, atat in urma
valorificarii potentialului turistic, cat si din modul de atractivitate al zonei
turistice.
Din punct de vedere geodemografic, circulatia reprezinta calatorii sau
deplasari temporare ale populatiei in locuri in care se gasesc obiective turistice, in
afara zonei de domiciliu, populatia apartinand unor grupe sociale si categorii de
varsta diferite.
Metode de inregistrare a circulatiei turistice
Principalul obiectiv al masurarii circulatiei turistice este acela de a descrie
turismul ca fenomen economic.
Informaiile statistice care ajuta la masurarea circulatiei turistice sunt
obinute din sursele furnizate de Sistemul Conturilor Naionale i de Sistemul
alanei de Pl!i i din statisticile prelucrate de c!tre "#$. Sistemul Conturilor
$uristice trebuie s! fie compatibil cu Sistemul Conturilor Naionale i s! reflecte
i accentueze caracteristicile turismului specifice !rii.
Se pot obtine date statistice din trei surse%
a& Statistici din transporturi obinute direct de la firmele
transportatoare turistice, care ofer! informaii despre tipul de
transport folosit de c!tre turiti, volumul, 'ncas!rile obinute din
transportarea turitilor i impactul economic al turismului.
b& Statisticile din structurile de cazare obtinute din registre de cazare.
(ceste date sunt obtinute foarte greu datorita unor structuri de
primire privata, cum ar fi locuinte private.
c& Statisticile obinute la frontier! care 'nregistreaz! flu)urile turistice
internaionale. *le sunt colectate de c!tre +serviciile& de imigrare i
prin intermediul anc,et!rilor turistice
Principalii indici care fac obiectul circulatiei turistice sunt%
1) Indici cantitatii!
a)"u#arul de turisti reprezentat de totalitatea persoanlelor angajate intr-
o calatorie turistica, care viziteaza o statiune sau o zona turistica si care sunt
cazati si inregistrati o singura data pentru o anumita perioada neintrerupta.
b)nu#ar de $ile de ca$are%turist. (ceste indice este unul statistic si se
calculeaza in functie de numarul turistilor, pe o anumita durata a unei activitati
turistice, aceasta fiind mai mica de un an.
.nnoptarea / reprezint! fiecare noapte pentru care o persoan! este
'nregistrat! 'ntr-o unitate de cazare turistic!, astfel 'nc0t se pot obine urm!toarele
situaii pe baza acestor indicatori%
- turiti cazai 'n unit!ile turistice1
- 'nnopt!ri 'n unit!ile de cazare turistic!1
- turiti cazai pe tipuri de unit!i turistice i grade de confort1
- indicii de utilizare ai capacit!ii de cazare 'n funciune, pe tipuri de
unit!i i grade de confort1
-indicele de utilizare a capacit!ii 'n funciune e)prim! relaia 'ntre
capacitatea de cazare disponibil! +locuri oferite& i utilizarea efectiv! a acesteia de
c!tre turiti 'ntr-o perioad! determinat!1 se obine prin raportarea num!rului total
de 'nnopt!ri realizate, la capacitatea de cazare 'n funciune.
c)olu#ul consu#ului%incasarii pe turist este generat de raportul dintre
sumele disponibile ale consumatorului si nivelul pretului. Sumele disponibile pot
fi calculate si in functie de perioada de desfasurare a activitatii turistice.
&) Indici calitatii' in care se pot incadra!
- forma de turism practicata si scopul calatoriei facute1
- varsta turistilor1
*fectele circulatiei turistice pot fi analizate din punctul de vedere al
turistului sau al obtinerii de profituri.
*fectul circulatiei turistice pentru turist este un efect social si are la baza
mai multi factori%
- contribuie la recreere, in functie de posibilitatea organizarii timpului
liber, prin vizitarea oraselor, efectuarea de cumparaturi, croaziere, plaja sau
odi,na1
- asimilare de cunostinte in vederea largirii orizontului informational si
posibilitatea turistilor de a intra in contact cu alte civilizatii sau culturi1
- tratarea unor afectiuni sau imbunatatirea starii de sanatate
+C,inetoterapie, alneoterapie&1
- religie si pelerinaje1
- calatorii de afaceri.
"btinerea profitului, ca efect al circulatiei turistice, este recunoscut mai
ales in zonele cu un potential turistic ridicat si care isi valorifica oferta turistica in
functie de sezon si care are posibilitatea de adaptare la cerintele pietei, prin
dezvoltare durabila.
(naliza se mai poate efectua si in functie de%
- num!rul de zile vacan! petrecute 'n ar! i2sau str!in!tate,
- sejururi i zile petrecute 'n str!in!tate dup! !rile de destinaie1
- analiza sejururilor petrecute 'n timpul sezonului cald2rece
- comparaii 'ntre zone turistice naionale i internaionale
3.&. Circulatia turistica in Ro#ania
Consumul turistic este rezultatul cererii solvabile a populatiei pentru
serviciile din domeniul turismului, care 'si gaseste ec,ivalent 'n oferta turistic!,.
Consumul turistic este format din c,eltuielile efectuate de purt!torii cererii
turistice pentru ac,iziionarea unor servicii i bunuri legate de motivaia turistica.
3omania dispunde de un potential turistic dezvoltat datorat atat
elementelor cadrului natural care, datorita pozitiei geografice are un relief
caracterizat de patru elemente definitorii% varietate, proportionalitate,
complementaritate si dispunere simetrica, cat si a istoriei bogate si a culturii
valorificate de-a lungul anilor.
In sens larg, potentialul turistic reprezinta totalitatea elementelor naturale
si antropice ale unei tari care constituie atractii turistice prin diversitatea
acestora, prin valoarea si autenticitatea acestora. Consider ca potentialul turistic
este elementul principal care contribuie la dezvoltarea circulatiei turistice in
3omania.
Circulatia turistica in 3omania a evoluat incepand cu perioada interbelica
cand turismul era practicat de un numar diminuat de persoane. (cest lucru se
datora posibilitatilor sociale din perioada respectiva.
Anali$a circulatiei turistice in Ro#ania' perioada &(1()&(11!
Sosiri de turisti in 3omania%
Turisti
ro#ani
&(1(
Turisti
ro#ani
&(11
&(11
fata
de
&(1(
*+)
Turisti
straini
&(1(
Turisti
straini
&(11
&(11
fata
de
&(1(
*+)
Ianuarie 454,6 478,6 669,
:
::,5 75,7 664,8
,ebruarie 484,4 4;6,< 668,
5
:;,9 78,; 6<;,8
Martie 478,9 964,6 669,
5
=7,= ;8,: 6<=,;
Aprilie 967,7 945,4 6<4,
<
;5,: 6<;,6 668,9
Mai 5<8,< 59=,6 6<=,
4
69;,< 65:,5 6<8,9
Iunie 558,6 84;,9 66=,
;
69=,8 687,6 669,5
Iulie 8=;,6 74:,: 649,
9
655,6 6::,7 668,7
August :;<,8 =58,5 644,
5
684,= 6=6,9 66=,7
Septe#brie 54:,= 86=,4 646,
5
689,6 67<,9 666,4
-cto#brie 9=4,< 55:,= 667,
<
64:,5 69;,: 66<,5
"oie#brie 98<,: 9;:,4 669,
<
6<<,< 666,< 666,<
.ece#brie 96:,7 9=5,< 646,
9
76,6 =:,; 644,4
Sursa% Institutul National de Statistica Tabel 3.1.
Se observa in anul 4<66 o crestere fata de anul 4<6< a numarului de turisti,
atat romani, cat si straini, iar cel mai mare numar de turisti sositi este inregistrat in
lunile de vara si iarna
Sosiri de turisti in Romania
Turisti romani 2010
Turisti romani 2011
2011 fata de 2010
Turisti straini 2010
Turisti straini 2011
2011 fata de 2010
,igura 3.1
"u#arul de innoptari in perioada mentionata este evidentiat in tabelul
9.4 unde se observa in 4<66 o crestere a numarului de innoptari in comparative cu
anul 4<6<.
Turisti
ro#ani
&(1(
Turisti
ro#ani
&(11
&(11
fata
de
&(1(
*+)
Turisti
straini
&(1(
Turisti
straini
&(11
&(11
fata
de
&(1(
*+)
Ianuarie 8<:,; 8;8,= 667,8 697,; 689,5 666,4
,ebruarie 8<:,; 8;8,= 667,8 697,; 689,5 666,4
Martie 8;7,9 :5=,; 6<=,: 677,= 6;8,9 6<;,=
Aprilie 7::,= 78;,6 ;;,< 6;6,; 44<,: 668,<
Mai 66:7,6 66<9,< ;5,8 4=4,8 4;<,5 6<4,=
Iunie 68<;,9 6847,7 6<6,4 4=:,4 946,; 664,8
Iulie 67;=,5 4949,5 64;,4 9<;,4 95:,: 664,6
August 44<4,8 475=,7 645,= 94:,= 979,6 665,4
Septe#brie 6954,< 65:<,5 6<=,= 966,9 99=,6 6<=,:
-cto#brie 66<6,= 64<;,< 6<;,7 484,; 475,7 6<=,:
"oie#brie ;=8,7 6<:=,: 6<=,5 6;4,: 467,= 669,6
.ece#brie 75:,9 =:6,8 668,5 655,= 674,; 66;,5
Sursa% Institutul National de Statistica Tabel 3.&
Innoptari turisti in Romania
Turisti romani
2010
Turisti romani
2011
2011 fata de
2010 %
Turisti straini
2010
Turisti straini
2011
2011 fata de
2010 (%)
,igura 3.&
Numarul de innoptari a turistilor romani, cat si straini este mai mare pe
timpul verii cand numarul de turisti este mai mare.
3.3. Circulatia turistica in Sinaia
*stimarea volumului circulatiei turistice din zona Sinaia este greu de
realizat deoarece statiunea este vizitata de segmente diferite de turisti care
practica anumite forme de turism si care nu sunt inregistrati sau cazati sin u pot fi
luati in calcul de evidentele de statistica. (ici se incadreaza, in general,
persoanele care practica turismul de sfarsit de saptamana fara a se caza intr-o
unitate de stationare si cei care practica turismul pentru o zi sau cei care
tranziteaza localitatea.
Sosirile de turisti in Sinaia
Perioada Numarul mediu de turisti
4<<: 151.359
4<<7 171.280
4<<= 184.887
4<<; 191.269
4<6< 219.664
4<66 58.6> fata de 4<<:
Sursa: Direciile Judeene de Statistic Prah!a Tabel 3.3
In perioada analizata se observa cresterea numarului de turisti sositi in
statiunea Sinaia.
Staiunea Sinaia se bazeaz! pe turismul intern, dat de o pondere de =<,9>
a 'nnopt!rilor turitilor rom0ni 'n total 'nnopt!ri, turitii str!ini reprezent0nd doar
6;,7> din total 'nnopt!ri.
Tabel 3./
Innoptarile turistilor straini in Sinaia' in perioada 4<<:-4<66,
comparativ cu innoptariloe turistilor din judetul Pra,ova%
3omani Straini
=<,9 6;,7
Anul &((0 &((1 &((2 &((3 &(1( &(11
Sinaia 75.997 ;7.<;8 6<8.449 ;<.:47 6<5.989 5<,5>
4udetul
Pra5oa
498.;8
7
9<9.:;
6
4;5.=8= 47;.6<
<
998.;;; 54,5>
Sinaia
co#parati
cu Pra5oa
*+)
31"5# 32"0# 35"7# 32"5# 31"1#
Sursa: Direciile Judeene de Statistic Prah!a Tabel 3.6.
0
20
40
60
80
100
120
2006 2007 2008 2009 2010 2011
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Sinaia
Sinaia comparativ cu
Prahova (%)
Judetu Prahova
,igura 3.6
In urma analizei putem constata ca numarul turistilor straini care au
innoptat in statiunea Sinaia reprezinta apro)imativ 9<> din totalul turistilor
innoptati in judetul Pra,ova.
Innoptarile turistilor ro#ani in Sinaia in perioada &((0)&(11
co#parati cu innoptariloe turistilor din 7udetul Pra5oa!
Anul &((0 &((1 &((2 &((3 &(1( &(11%&((0
*+)
Sinaia 314667 340561 376876 385860 426264 35"5#
4udetul
Pra5oa
1005217 1134921 1205800 1294460 1396156 38"9#
Sinaia
co#parati
cu Pra5oa
*+)
31"3# 30"0# 31"3# 29"8# 30"5# 31"3#
Sursa: Direciile Judeene de Statistic Prah!a Tabel 3.0
3
1
4
6
6
7
3
4
0
5
6
1
3
7
6
8
7
6
3
8
5
8
6
0
4
2
6
2
6
4
3
5
.
5
1
0
0
5
2
1
7
1
1
3
4

2
1
1
2
0
5
8
0
0
1
2

4
4
6
0
1
3

6
1
5
6
3
8
.

3
1
.
3
3
0
3
1
.
3
2

.
8
3
0
.
5
3
1
.
3
0 500000 1000000 1500000 2000000
2006
2007
2008
200
2010
2011!2006 (%)
Sinaia Judetul Prah!a Sinaia c$%arati! cu Prah!a &#'
,igura 3.0
Se constata ca si in cazul turistilor romani cazati pe timpul noptii in Sinaia
detin un procent de 9<> din totalul turistilor romani ai judetului Pra,ova.
.urata se7urului turi8tilor ro#9ni pe luni' :n Sinaia si ;alea Pra5oei
Sinaia ;alea Pra5oei
Ianuarie 2.2 2.3
,ebruarie 2.1 2.2
Martie 2.1 2.0
Aprilie 2.1 2.1
Mai 2.3 2.1
Iunie 2.3 2.1
Iulie 2.8 2.4
August 3.1 2.6
Septe#brie 2.6 2.3
-cto#brie 2.2 2.1
"oie#brie 2.1 2.0
.ece#brie 2.3 2.3
Tabel 3.1
Se poate remarca in tabelul 9.7 ca perioada cand se inregistreaza cel mai
lung sejur este vara, in lunile iulie si august.
Sinaia este una dintre statiunile cele mai frecventate de turisti din
3omania, iar motivul alegerii acestei destinatii este influentat direct de
sezonalitate.
Sezonalitatea, reprezint! una din cele mai mari provoc!ri ale
managementului 'n domeniu care face mari eforturi pentru atenuarea ei.
?Sezonalitatea accentuat! influeneaz! creterea preului de cost al
serviciilor i diminuarea rentabilit!ii, induc0nd 'n multe cazuri o dezvoltare
inegal! a diferitelor zone de interes turistic.?
6
In ceea ce priveste sejurul turistilor romani in statiunea Sinaia, sezonul de
vara este sezonnul predominant, inregistrandu-se in lunile Iulie si (ugust cel mai
mare numar de turisti.
$uristii straini inregistreaza cea mai mare durata a sejurului in Sinaia in
luna Ianuarie.
Sezonalitatea este determinata de dependenta activitatii turistice de
conditiile naturale, de caracterul rigid si nestocabil al produsului turistic.
6
Sna(")." *arn" P." +eacsu" +." Economia turismulu,