Sunteți pe pagina 1din 20

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR

Termenul de justitie provine din latinescul "justitia" care inseamna dreptate. Inca din
cele mai vechi timpuri justitia s-a impus ca o functie de judecare a proceselor. Functia
de a pronunta dreptatea trebuie realizata prin interpretarea si aplicarea corecta a
normelor juridice astfel incat sa se inlature orice arbitrariu sau nedreptate.
Justitia este una din formele sub care se manifesta constrangerea de stat pentru
apararea ordinii de drept stabilita de lege. Altfel spus, este o forma fundamentala de
realizare a puterii de stat care consta in judecarea si solutionarea pricinilor civile,
penale si a altora prevazute de lege prin aplicarea legii la cazuri concrete.
In raport de prevederile art. !" alin #$ din %onstitutia &omaniei care proclama ca
justitia se infaptuieste in numele legii, doctrina a aratat ca "justitia" semnifica actul de
dreptate infaptuit de judecator in litigiul ce opune doua parti cu interese contrarii,
litigiu cu a carui solutionare a fost sesizat potrivit procedurii legale.
'otiunea de justitie are mai multe acceptiuni(
) intr-un prim sens, justitia desemneaza puterea de a decide prin aplicarea legii cu
privire la conflictele ivite intre diferite subiecte de drept, persoane fizice sau persoane
juridice. In aceasta acceptiune termenul justitie are sensul de activitate de judecata si
totodata de totalitatea puterilor date unui magistrat pentru administrarea justitiei.
) intr-o alta acceptiune justitia desemneaza totalitatea organelor prin care statul
distribuie justitia, aduca instantele, magistratii si chiar au*iliarii justitiei #avocatii,
consilierii juridici si e*ecutorii judecatoresti$.
Felurile jurisdictiei.
'otiunea de jurisdictie este din punct de vedere etimologic rezultatul asocierii a doi
termeni( "jus" #drept$ si "dicere" #a spune+a pronunta$.
Jurisdictia contencioasa reprezinta principala componenta a activitatii desfasurate de
organele judiciare si presupune e*istenta unui litigiu.
,olutionarea cererilor cu caracter contencios implica atat puterea de a spune dreptul
cat si pe cea de a ordona e*ecutarea hotararilor pe care le pronunta instanta.
Judecatorul este indreptatit de lege nu numai sa rezolve conflictele dintre diferite
persoane aduse in fata sa ci si sa solutioneze acele cereri pentru dezlegarea carora este
nevoie de mijlocirea instantei fara sa se urmareasca stabilirea unui potrivnic fata de o
alta persoana. -rocedurile in care cererea prezinta o astfel de particularitate se numesc
proceduri necontencioase.
Jurisdictia - ciila! "e#ala! ad$i#istratia! c%#stituti%#ala.
Jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila, conflictele de natura civila gasindu-
si rezolvarea prin parcurgerea procesului civil.
Jurisdictia penala are ca obiect o fapta cu caracter penal, restabilirea ordinii de drept
realizandu-se prin aplicarea unei pedepse in cadrul unui proces penal.
In ceea ce priveste jurisdictia administrativa trebuie retinut ca controlul judecatoresc
al actelor administrative ale autoritatilor publice se realizeaza pe calea contenciosului-
administrativ. Instantele de contencios-administrativ sunt competente sa solutioneze si
cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din
ordonante declarate neconstitutionale.
Jurisdictia constitutionala se realizeaza prin %urtea %onstitutionala care e*ercita
controlul asupra constitutionalitatii legilor.
Jurisdictiile de dre"t c%$u# si jurisdictiile s"eciale
.e regula, instantele judecatoresti carora le revine competenta de a solutiona cererile
si procesele civile sunt instante ordinare sau de drept comun.
Jurisdictiile speciale sunt cele create prin lege pentru a solutiona anumite categorii
de cereri sau procese. /le au competenta limitata la cazurile si materiile e*pres
determinate de lege. %onstituirea jurisdictiilor speciale se justifica prin faptul ca ele
sunt jurisdictii care in raport de natura sau obiectul cererilor si proceselor sunt in
masura sa asigure cunostintele de specialitate pentru rezolvarea acestora.
Jurisdictiile speciale nu trebuie confundate cu jurisdictiile e*traordinare, care sunt
create e*pres de lege in scopul solutionarii unor cauze concrete sau judecarii unei
anumite persoane si a caror infiintare este interzisa de prevederile art. !0 alin #1$ din
%onstitutia &omaniei.
I#&a"tuirea justitiei
&olul infaptuirii justitiei ii revine statului, justitia constituind din aces punct de
vedere un monopol de stat. Aceasta trasatura a justitiei rezulta din prevederile art. !0
alin #$ din %onstitutia &omaniei care stabileste ca justitia se realizeaza prin Inalta
%urte de %asatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege.
Justitia are o asezare piramidala, in varful piramidei sistemului instantelor
judecatoresti aflandu-se Inalta %urte de %asatie si Justitie iar la baza acesteia
judecatoriile.
%aracterul de monopol al justitiei consta in aceea ca nici o alta autoritate in afara
instantelor judecatoresti legal instituite nu poate imparti justitia prin hotarari care se
bucura de autoritate de lucru judecat si de forta e*ecutorie.
'ri#ci"iile (e#erale ale %r(a#i)arii judiciare
-rin principii generale ale organizarii judiciare se inteleg acele reguli esentiale care
stau la baza organizarii justitiei in scopul realizarii functiei acesteia, respectiv aceea
de a solutiona litigii ivite intre subiecte de drept sau cereri ale acestora in conditiile
legii.
'ri#ci"iul sta*ilirii jurisdictiil%r #u$ai "ri# le(e
Justitia are caracter unic, ceea ce presupune ca pentru toti cetatenii e*ista o singura
justitie care se infaptuieste dupa aceleasi coduri si legi, functionand o singura instanta
suprema, Inalta %urte de %asatie si Justitie, care asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti potrivit competentei sale.
%aracterul unic al justitiei nu e*clude insa o ierarhizare a instantelor in cadrul
sistemului si stabilirea de competente diferite pentru fiecare categorie de instante si
nici posibilitatea infiintarii prin lege, in anumite materii, a instantelor specializate.
'ri#ci"iul i#&a"tuirii justitiei i# #u$ele le(ii
Activitatea jurisdictionala trebuie sa aiba ca unica preocupare legalitatea, intrucat
numai astfel se poate asigura aflarea adevarului in cauzele deduse judecatii, precum
ordinea de drept. -otrivit art. !" alin #$ din %onstitutia &omaniei, justitia se
infaptuieste in numele legii. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
Atat judecatorul cat si procurorul au obligatia ca prin intreaga lor activitate sa
asigure suprematia legii.
&espectarea prevederilor legale in procesul de infaptuire a justitiei presupune
indeplinirea urmatoarelor cerinte #cel putin urmatoarele aspecte$(
) realizarea justitiei de catre instantele judecatoresti prevazute de lege
) solutionarea de catre instantele judecatoresti a proceselor numai in limita
competentei conferite de lege
) judecarea cauzelor de catre complete de judecata a caror compunere si constituire
se face potrivit dispozitiilor legale
) judecarea cauzelor prin proceduri stabilite numai prin lege
) aplicarea sanctiunilor prevazute de lege
) pronuntarea hotararilor judecatoresti in numele legii
) e*ercitarea de catre partile interesate si 2inisterul -ublic, in conditiile legii, a
cailor de atac impotriva hotararilor pronuntate
Infaptuirea justitiei in numele legii inseamna inainte de toate respectarea
%onstitutiei, a suprematiei sale si a legilor. Infaptuind justitia in numele legii
judecatorul trebuie sa stabileasca ceea ce este legal si ceea ce nu concorda cu
prevederile legale, delimiteaza ceea ce este just de ceea ce este injust, restabileste
drepturile incalcate si sanctioneaza juridic pe cel vinovat.
Gratuitatea justitiei
3ratuitatea justitiei trebuie inteleasa in sensul ca justiabilii nu trebuie sa-si plateasca
judecatorii, justitia fiind un serviciu public a carui organizare este in sarcina statului.
-rincipiul nu este nesocotit prin faptul ca partile sunt datoare sa plateasca ta*a de
timbru ori timbru judiciar in conditiile legii.
'ri#ci"iul e(alitatii i# &ata justitiei
Acest principiu are o dimensiune internationala rezultand din prevederile art. 4 al
.eclaratiei 5niversale a .repturilor 6mului care stabilesc ca "orice persoana are
dreptul in deplina legalitate sa fie ascultata de un tribunal independent si impartial",
precum si din cele ale art. " pct. din -actul International cu privire la drepturile
civile si politice care prevede ca "toti oamenii sunt egali in fata tribunalelor si
curtilor de justitie".
In dreptul romanesc principiul egalitatii in fata justitiei are valoare constitutionala
fiind consacrat de urmatoarele dispozitii ale legii fundamentale(
) art. 0 - "cetatenii sunt egali in fata legii fara privilegii si fara discriminari" si ca
"nimeni nu este mai presus de lege"
) art. !" alin #!$ - "justitia este unica, impartiala si egala pentru toti"

-rincipiul egalitatii in fata justitiei semnifica faptul ca partile trebuie sa fie judecate
de catre aceleasi instante, dupa aceleasi dispozitii legale si cu inlaturarea oricaror
discriminari in situatia juridica a acestora.
-entru realizarea principiului egalitatii, instanta de judecata trebuie sa e*ercite rolul
activ, sa intervina in scopul stabilirii unui echilibru intre parti, punerea uneia dintre
acestea in inferioritate de drept fata de cealalta fiind incompatibila cu ideea de justitie.
Judecatorul trebuie sa mentina egalitatea partilor in fata justitiei fara a lua apararea
uneia dintre ele si sa faca sa triumfe adevarul numai pe temeiul probelor.
'ri#ci"iul i#de"e#de#tei si i$"artialitatii justitiei
Independenta si impartialitatea justitiei sunt esentiale pentru e*istenta statului de
drept, a democratiei constitutionale, si se constituie intr-o garantie a obiectivitatii
necesare pentru solutionarea temeinica si legala a pricinilor. %ele doua notiuni nu se
suprapun intrucat independenta nu presupune neaparat impartialitate. 6 instanta poate
fi independenta, ceea ce nu inseamna in mod automat ca ea este si impartiala, numai
ca un judecator nu poate fi impartial daca nu este independent.
.esi independenta si impartialitatea sunt doua valori distincte ale justitiei, ele se afla
totusi intr-o stransa legatura care determina reglementarea lor impreuna.
/*emplu(
) art. 4 din Declaratia universala a drepturilor omului consacra dreptul fiecarei
persoane ca pricina sa fie e*aminata in mod echitabil, public si intr-un termen
rezonabil de catre un tribunal independent si impartial.
) art. 0, paragraf din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale reglementeaza dreptul la un proces echitabil, arata ca
judecata cauzei oricarei persoane trebuie sa se faca in mod echitabil, in mod pulic si
intr-un termen rezonabil de catre o instanta independenta si impartiala.
) in dreptul nostru, principiul independentei justitiei este consacrat de art. !" alin
#7$ din %onstitutia &omaniei care statueaza ca judecatorii sunt independenti si se
supun numai legii. Avand in vedere importanta acestui principiu, legea fundamentala
stabileste ca independenta jutitiei nu poate face obiect al revizuirii constitutiei.
I#de"e#de#ta i#stituti%#ala si i#de"e#de#ta i#diiduala
Independenta magistratului trebuie analizata sub un dublu aspect. Al independentei
institutionale sau functionale, care se refera la relatiile dintre magistrati si alti factori
interni sau e*terni cum ar fi legislativul, e*ecutivul, partile, si al independentei
personale, care se refera la independenta magistratului in fapt #"de facto"$.

I#de"e#de#ta i#stituti%#ala trebuie analizata din cel putin urmatoarele puncte de
vedere(
) independenta fata de celelelalte puteri ale statului
) independenta fata de parti
) independenta fata de conducatorii instantelor si fata de colegi
I#de"e#de#ta &ata de le(islati si e+ecuti
Independenta puterii judecatoresti fata de cea e*ecutiva si fata de cea legislativa este
consacrata in mod indirect in %onstitutia &omaniei prin instituirea in art. alin #"$ a
principiului separatiei puterilor.
Independenta fata de puterea legislativa(
) parlamentul nu are dreptul sa intervina in procesul de realizare a justitiei
) puterea legislativa nu poate sa-si aroge competenta solutionarii niciunui proces si
nici nu poate sa modifice o hotarare data de instanta judecatoreasca
) legislativul nu are posibilitatea de a adopta legi retroactive ori interpretative care
ar fi de natura sa influenteze ori sa furnizeze solutia unui proces in curs sau sa
bulverseze stabilitatea raporturilor juridice constituite printr-o hotarare
judecatoreasca. .e asemenea, nu poate adopta acte normative pentru a bloca
e*ecutarea hotararilor judecatoresti.
) parlamentul poate sa e*ercite controlul asupra modului cum functioneaza organele
autoritatii judecatoresti, stabilind reguli de organizare judecatoreasca, de competenta
si de procedura. Acest drept se poate e*ercita numai cu respectarea autoritatii lucrului
judecat.

Judecatorul este independent fata de puterea legislativa, nu insa si fata de lege.
Instantele judecatoresti nu pot refuza aplicarea legii. %a orice regula are si e*ceptii(
) judecatorul poate sa refuze sa aplice prevederile legale contrare dispozitiilor
legilor fundamentale, avand posibilitatea de a ridica din oficiu e*ceptia de
neconstitutionalitate, intervenind astfel in controlul constitutionalitatii legii realizat de
catre %urtea %onstitutionala.
) judecatorul va refuza sa tina seama de dispozitiile legilor interne daca e*ista
neconcordante intre acestea si pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale
ale omului la care &omania este parte, caz in care au prioritate reglementarile
internationalecu, cu e*ceptia situatiilor in care %onstitutia sau legile interne contin
dispozitii mai favorabile.
Judecatorii nu sunt subordonati decat administrativ conducatorului instantei, care nu
poate sa e*ercite asupra lor un control cu privire la desfasurarea propriu-zisa a
activitatii de judecata.
8erificarile efectuate personal de catre presedinti sau vice-presedinti, ori prin
judecatori anume desemnati, trebuie sa respecte principiile independentei
judecatorilor si supunerii lor numai legii precum si autoritatea de lucru judecat.
2agistratii cu functii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a
influenta desfasurarea proceselor si solutionarea cauzelor.
I#de"e#de#ta "ers%#ala
Judecatorii trebuie sa manifeste o conduita judecatoreasca de calitate pentru a intari
increderea publicului in justitie.
Judecatorii trebuie sa ramana echidistanti fata de propriile lor porniri, afinitati
ideologice, sa aiba constiinta, echilibru, curaj, obiectivitate, pentru a asigura aplicarea
corecta a legii si intrumentarea cauzei in mod echitabil.

Impartialitatea constituie la fel ca si independenta un atribut esential al functiei
juridice. Judecatorii trebuie sa fie liberi in mod absolut, sa hotarasca in mod impartial
asupra cauzelor cu care sunt sesizati in baza convingerilor si a propriei interpretari a
faptelor si in conformitate cu normele de drept in vigoare.
&elatiile de familie si sociale ale judecatorilor nu trebuie sa influenteze solutiile pe
care le adopta in e*ercitarea atributiilor de serviciu.
Judecatorii au obligatia de a decide in mod obiectiv, liberi de orice influente, si de a
se abtine de la orice comportament, act sau manifestare, de natura sa altereze
increderea in impartialitatea lor.
Judecatorul isi va indeplini indatoririle fara favoruri, subiectivism si prejudecati. /l
se va stradui sa adopte o conduita, atat in instanta cat si in afara acesteia, astfel incat
sa castige si sa mentina increderea justitiabililor.
Judecatorul va trebui sa se abtina de la orice comentariu in legatura cu o cauza aflata
in curs de judecare sau care i-ar putea fi dedusa spre judecare si care i-ar putea afecta
rezultatul dezbaterilor sau ar putea dauna impartialitatii procesului.
'ri#ci"iul %r(a#i)arii justitiei "e siste$ul du*lului (rad de jurisdictie
In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit principiului dublului grad
de jurisdictie, ceea ce constituie o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararilor
judecatoresti. In baza acestui principiu, hotararea primei instante este supusa
controlului la instanta ierarhic superioara sub aspectul legalitatii sau temeiniciei.
-osibilitatea inlaturarii eventualelor erori de judecata savarsite de catre instanta
ierarhic inferioara prin controlul judiciar al hotararii la o instanta superioara este
reglementata de legea fundamentala care in art. !9 arata ca "impotriva hotararilor
judecatoresti partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac in
conditiile legii".
Accesul liber la justitie este atat un principiu de baza care guverneaza organizarea
oricarui sistem judiciar democratic dar si un drept fundamental cetatenesc consacrat
de art. : din Declaratia universala a drepturilor omului care proclama ca "orice
persoana are dreptul sa se adreseze in mod efectiv instantelor judiciare competente
impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale care ii sunt recunoscute de
constitutie sau de lege".
Fara a fi consacrat in termeni e*presi, dreptul de a avea acces la justitie este
recunoscut implicit oricarei persoane de art. 0 alin #$ din Conventia europeana
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale atunci cand arata ca
"orice persoana are dreptul de a-i fi examinata cauza in mod echitabil, public si intr-
un termen rezonabil de catre un tribunal independent si impartial stabilit prin lege",
intrucat ar fi de neconceput ca acest articol sa descrie in detaliu toate garantiile
procedurale acordate partilor fara a proteja mai intai ceea ce face posibila e*istenta
acestor garantii, respectiv accesul la justitie.
Accesul liber la justitie consta in facultatea oricarei persoane de a introduce o
actiune in justitie implicand obligatia corelativa a statului ca prin instanta competenta
sa se pronunte asupra unei astfel de actiuni, pe baza unor reguli de drept in mod clar
determinate.
.at fiind faptul ca e*ercitiul acestui drept reprezinta o conditie esentiala a realizarii
efective a drepturilor si libertatilor persoanei, principiul accesului liber la justitie are
in dreptul roman o valoare constitutionala prin consacrarea si garantarea in legea
fundamentala a dreptului persoanei de a se adresa justitiei. Astfel, dupa ce art. ! alin
#$ din %onstitutie recunoaste oricarei persoane dreptul de a se adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, alin #!$ al aceluiasi articol stabileste ca e*ercitiul acestui drept nu
poate fi ingradit de nicio lege.
C%#ditiile ce tre*uie i#de"li#ite "e#tru a asi(ura accesul la justitie(
, e*istenta unei instante - in activitatea judiciara locul central il ocupa instanta de
judecata, aceasta reprezentand organul apartinand autoritatii judecatoresti prin
intermediul caruia se infaptuieste justitia. Instantele judecatoresti pot fi organizate pe
principiul unicitatii justitiei civile si a justitiei penale sau pe principiul separatiei celor
doua forme de realizare a justitiei, care presupune e*istenta si functionarea de instante
care judecata numai cauzele civile si instante care judeca numai cauzele penale.
) instituirea instantei prin lege
) instanta sa fie competenta sa solutioneze cauza
) accesul la justitie sa fie asigurat in mod real, efectiv
) dreptul de acces la justitie trebuie e*ercitat pentru apararea unui drept, a unei
libertati sau a unui interes legitim. Folosind e*presia "interese legitime", art. ! din
%onstitutie nu instituie o conditie de introducere a actiunii in justie ci obliga instantele
judecatoresti sa protejeze numai interesele legitime. Accesul liber la justitie presupune
posibilitatea depunerii oricarei cereri a carei solutionare este de competenta instantei
judecatoresti care va constata prin hotararea judecatoreasca, in urma judecarii cauzei,
caracterul legitim sau nelegitim al pretentiilor formuulate in actiunea in justitie.
C%#ti#utul dre"tului de acces la justitie

.reptul de acces la justitie include in continutul sau urmatoarele drepturi ale
justitiabilului(
) dreptul de a sesiza instanta judecatoreasca
) dreptul la aparare in cursul procesului
) dreptul de a obtine o hotarare judecatoreasca
) dreptul la o cale de atac impotriva unei hotarari judecatoresti
) dreptul de a cee e*ecutarea hotararii obtinute
Li$itele dre"tului de acces la justitie
.reptul de acces la justitie este un drept absolut cunoscand anumite limitari. Acestea
tebuie insa sa restranga accesul la justitie pana la un punct in care acest drept este
atins in chiar substanta sa, fiind permise limitarile care urmaresc un scop legitim si
cand e*ista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul
urmarit.
6 prima categorie de limitari decurge din faptul ca instanta competenta este stabilita
prin lege.
Alta categorie de limitari o reprezinta conditia autorizarii prealabile pentru sesizarea
unei instante in cazul persoanelor puse sub interdictie si a minorilor.
Alte limitari ale dreptului de acces la justitie rezulta din conditiile procedurale de
e*ercitare a actiunii in justitie cum ar fi termenele #de prescriptie, de decadere, de
e*ercitare a cailor de atac, de sesizare a instantei$.
Accesul la justitie nu poate fi considerat ca fiind ingradit prin stabilirea unor ta*e de
timbru.
I
Or(a#i)area i#sta#tel%r judecat%resti
Inalta %urte de %asatie si Justitie #I%%J$ este instanta suprema cu personalitate
juridica si care are sediul in ;ucuresti. &olul sau este acela de a asigura interpretarea
si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti potrivit competentei
sale.
Inalta %urte de %asatie si Justitie este organizata in patru sectii(
) sectia I civila
) sectia a II-a civila
) sectia penala
) sectia de contencios-administrativ si fiscal
-e langa aceste patru sectii mai e*ista si sectiile unite, cu competenta proprie.
In cadrul I%%J functioneaza(
) completul pentru solutionarea recursului in interesul legii
) completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
) patru complete de cinci judecatori

.esemnarea judecatorilor in compunerea completelor componente sa judece
recursul in interesul legii precum si a completelor competente sa solutioneze sesizarea
unei pronuntari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza in
functie de specializarea completelor de judecata din care acestia fac parte.
%onducerea I%%J se e*ercita de catre presedinte, vicepresedinte si colegiul de
conducere.
-resedintele reprezinta I%%J in relatiile interne si internationale.
%olegiul de conducere este constituit din presedinte, vicepresedinte si 9 judecatori
alesi pe o perioada de 7 ani in adunarea generala a judecatorilor cu reprezentarea
fiecarei sectii. %and se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la
sedintele colegiului de conducere participa managerul economic al I%%J, cu vot
consultativ.
%olegiul de conducere este prezidat de presedinte iar in lipsa acestuia de
vicepresedinte. ,e intalneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea
presedintelui I%%J sau la solicitarea a cel putin 7 dintre membrii sai. <otararile
colegiului de conducere al I%%J se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
Adunarea generala a judecatorilor I%%J se intruneste pentru aprobarea raportului
anual de activitate, care se da publicitatii, aprobarea bugetului I%%J, cu avizul
consultativ al 2inisterului Finantelor, si pentru alegerea celor ! membri pentru
%onsiliul ,uperior al 2agistraturii, in conditiile legii.
Alaturi de presedinte si vicepresedinte, I%%J se compune din " presedinti de sectii si
judecatori.
%ompletele de judecata ale I%%J se compun din(
) 7 judecatori ai aceleiasi sectii
.aca numarul de judecatori necesari formarii completului de judecata nu se poate
asigura acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii desemnati de catre
presedintele sau vicepresedintele I%%J
) compunerea completelor de 1 judecatori se aproba de colegiul de conducere al
I%%J.
Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedinte sau in
lipsa lui de vicepresedinte. %ompletul de 1 judecatori este prezidat de presedintele sau
vicepresedintele I%%J iar in lipsa acestora de un presedinte de sectie desemnat un
acest scop de presedintele sau in lipsa acestuia de vicepresedintele I%%J.
-resedintele I%%J sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedinti prezideaza
sectiile unite, completul pentru solutionarea recursului in interesul legii precum si
completul pentru dezlegarea unor chestiuni legate de drept, completul de 1 judecatori
si orice complet in cadrul sectiilor cand participa la judecata.
-resedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei iar
ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.
In cazul in care I%%J judeca in sectii unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin
doua treimi din numarul judecatorilor in functie iar decizia poate fi luata numai cu
majoritatea votului celor prezenti.
Or(a#i)area curtil%r de a"el! a tri*u#alel%r! a tri*u#alel%r s"eciali)ate si a
judecat%riil%r
Curtile de a"el
,unt instante cu personalitate juridica in circumscriptia carora functioneaza mai
multe tribunale si tribunale specializate.
In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate
pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea partilor, pentru cauze
penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios-administrativ si fiscal,
cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, societati, registrul comertului,
insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii precum si in raport cu natura si
numarul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime sau fluviale.

Tri*u#alele
,unt instante cu personalitate juridica organizate la nivelul fiecarui judet si al
municipiului ;ucuresti, avand de regula sediul in municipiul resedinta de judet, in a
caror circumscriptie sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau dupa caz din
municipiul ;ucuresti.
In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru
cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea partilor, pentru cauze penale,
cauze cu minori si de familie, cauze de contencios-administrativ si fiscal, cauze
privind conflicte de munca si asigurari sociale, societati, registrul comertului,
insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii precum si in raport cu natura si
numarul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime sau fluviale.
Tri*u#alele s"eciali)ate
,unt instante fara personalitate juridica care pot functiona la nivelul judetelor si al
municipiului ;ucuresti, avand de regula sediul in municipiul resedinta de judet si care
preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care functioneaza.
Judecat%riile
,unt instante fara personalitate juridica, organizate in fiecare judet. =ocalitatile care
fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarare
guvernamentala la hotararea ministerului de justitie cu avizul %onsiliului ,uperior al
2agistraturii #%,2$.
In cadrul judecatoriilor functioneaza, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii
si complete specializate si in mod obligatoriu sectii si complete specializate pentru
minori si familie.
,ectiile curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza la
propunerea colegiului de conducere al fiecarei instante prin hotararea %,2.
%ompletele specializate ale sectiilor curtilor de apel si a instantelor din
circumscriptia acestora se infiinteaza de presedintele instantei la propunerea
colegiului de conducere al fiecarei instante.
I#sta#tele $ilitare
,unt tribunale militare care functioneaza in municipiile ;ucuresti, %luj-'apoca,
Iasi, Timisoara.
Judeca procesele date prin lege in competenta lor, de regula la sediul acestora, insa
pentru motive temeinice se poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
C%#ducerea
-entru organizarea eficienta a activitatii lor instantele judecatoresti sunt conduse de
un presedinte care e*ercita atributii manageriale in acest scop. Alaturi de aceste
atributii presedintii curtilor de apel si ai tribunalelor indeplinesc si atributii de
coordonare si control in legatura cu administrarea instantei unde functioneaza, precum
si a instantelor din circumscriptie, iar presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor
specializate e*ercita si atributii de administrare a instantei.
In functie de volumul de activitate si de comple*itatea cauzelor presedintele poate fi
ajutat de unul sau mai multi vicepresedinti, respectiv(
) un vicepresedinte la judecatorie
) unul, doi vicepresedinti la curtile de apel, la tribunale si la tribunalele specializate
) unul pana la trei vicepresedinti la curtea de apel ;ucuresti si tribunalul ;ucuresti
-resedintii instantelor pot desemna anumiti judecatori care sa indeplineasca in
conditiile legii si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata.
8erificarile efectuate de presedinti, vicepresedinti sau judecatori anume desemnati
trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii
precum si autoritatea de lucru judecat, fiind e*clusa orice imi*tiune in activitatea de
judecata.
,ectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de catre un presedinte de sectie. In
cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere care
hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei.
%olegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au
urmatoarea componenta(
) pentru curtile de apel si tribunale - presedinte si 0 judecatori alesi pe o perioada de
7 ani in adunarea generala a judecatorilor
) pentru tribunalele specializate si judecatorii - presedinte si ! pana la " judecatori
alesi pe o perioada de 7 ani in adunarea generala a judecatorilor
<otararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
=a sedintele colegiului de conducere ale curtilor de apel si tribunalelor participa
atunci cand se dezbat probleme economico-financiare sau administrative si managerul
economic al instantei, cu vot consultativ.
=a instantele judecatoresti se pot organiza anual sau ori de cate ori este necesar
adunari generale ale judecatorilor care se convoaca astfel(
) de presedintele curtii de apel, adunarea generala a curtilor de apel si adunarea
generala a judecatorilor din circumscriptia acesteia
) de presedintele tribunalului, adunarea generala a tribunalului si adunarea generala
a judecatorilor din circumscriptia acestuia
) de presedintele tribunalului specializat si adunarea generala a tribunalului
specializat
) de presedintele judecatoriei si adunarea generala a judecatorilor
,e mai pot convoca la solicitarea unei treimi din numarul judecatorilor care face
parte din aceasta si de catre plenul %,2 sau colegiul de conducere al instantei.
Adunarea generala are urmatorele atributii(
) dezbaterea activitatii anuale desfasurata de instante
) alegerea in conditiile legii a membrilor %,2
) dezbaterea unor probleme de drept
) analizarea proiectelor de acte normative la solicitarea ministrului justitiei sau a
%,2
) alegerea si revocarea membrilor colegiilor de conducere
) initierea procedurii de revocare a membrilor %,2, in conditiile legii 7>+!44"
privind %,2
) formularea de puncte de vedere la solicitarea %,2
) indeplinirea altor atributii prevazute de lege sau regulament
C%$"u#erea c%$"letel%r de judecata
%auzele date potrivit legii in competenta de prima instanta a judecatoriilor,
tribunalelor si curtilor de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu
e*ceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale care se
solutioneaza dintr-un complet format dintr-un judecator si ! asistenti judiciari, acestia
din urma participand la deliberari cu vot consultativ.
Asistentii judiciari semneaza hotararile pronuntate. 6piniile acestora se
consemneaza in hotarare iar opinia separata se motiveaza.
Apelurile se judeca in complet format din ! judecatori iar recursurile in complet
format din 7 judecatori, cu e*ceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
Mi#isterul "u*lic
/ste reglementat atat in %onstitutia &omaniei #art. 7?$ cat si in legea privind
organizarea judiciara #74"+!44", art. 0!?$
&olul 2inisterului -ubli #2-$ este evientiat de art. 7 alin #$ din %onstitutie care
dispune ca in activitatea judiciara 2- reprezinta interesele generale ale societatii si
apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
2- este condus de procurorul general al -archetului de pe langa I%%J. Atat legea
fundamentala cat si legea de organizare judecatoreasca contin prevederi care arata ca
2- isi e*ercita atributiile in temeiul legii prin procurori care sunt constituiti, in
conditiile legii, in parchete. =a randul lor, parchetele functioneaza pe langa instantele
de judecata.
In doctrina e*ista mai multe opinii(
) intr-o opinie se arata ca 2- face parte din puterea judecatoreasca. In sustinerea
acestei opinii se aduc argumente, reglementarea problematicii 2- in partea privitoare
la activitatea judecatoreasca din %onstitutia &omaniei precum si faptul ca autoritatea
ministrului justitiei asupra procurorilor, la care face referire art. 7! alin #$ din
%onstitutie nu semnifica un raport de subordonare deoarece reprezentantul puterii
e*ecutive nu are niciun mijloc legal pentru a opri sau a influenta in vreun fel
e*ercitarea de catre acestia a atributiilor lor stabilite prin lege.
) intr-o alta opinie se sustine ca 2- face parte din puterea e*ecutiva, invocandu-se
drept argument rolul 2-, acela de aparator al intereselor generale ale societatii, al
ordinii de drept si al drepturilor si libertatilor cetatenilor. 5n alt argument este acela ca
procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei.
) intr-o alta opiniei s-a aratat ca 2- reprezinta o institutie cu o dubla natura,
e*ecutiva si judecatoreasca.
) de asemenea s-a mai e*primat punctul de vedere ca 2- constituie o autoritate
publica ce se integreaza in autoritatea judecatoreasca, avand o autonomie relativa si
atributii cone*e activitatii judiciare si administrative.
6pinia ca 2- apartine autoritatii judecatoresti este acceptata si de catre %urtea
%onstitutionala a &omaniei #%%&$ care a aratat ca 2- a fost instituit prin art. 7 si
7! din %onstitutia &omaniei ca o magistratura componenta a autoritatii judecatoresti,
avand rolul de a reprezenta activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si de
a apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
-rocurorii au, ca si judecatorii, statut constitutional de magistrati.
%,2 este alcatuit din ! sectii, una de judecatori si una de procurori, si unii si ceilalti
fiind alesi in adunarile generale ale magistratilor.
=a fel ca si judecatorii, procurorii sunt numiti in functii la propunerea %,2.
Functia de procuror, ca fel ca si cea de judecator, este incompatibila cu orice alta
functie publica sau privata cu e*ceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
'ri#ci"iile de %r(a#i)are si &u#cti%#are a Mi#isterului 'u*lic
-rocurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si
controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justitiei, in conditiile legii.
'ri#ci"iul le(alitatii
-resupune ca in indeplinirea misiunii sale specifice procurorul isi e*ercita atributiile
numai in temeiul legii.
-rocurorii respecta si protejeaza demnitatea unama, aparand drepturile persoanei,
e*ercitandu-si functiile in conformitate cu legea. -rocurorul trebuie sa actioneze in
limitele competentei sale, in modurile si prin mijloacele stabilite de dispozitiile legale.
In conditiile legii, procurorul participa la sedintele de judecata avand rol activ in
aflarea adevarului. -rezinta in instanta concluziile pe care le considera intemeiate si
e*ercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti pe care le considera nelegale.
'ri#ci"iul i$"artialitatii
Implica obligatia ca procurorul sa-si e*ercite atributiile in mod obiectiv, facand o
evaluare nepartinitoare si corecta a faptelor supuse cercetarii, indiferent de calitatea
persoanei cercetate sau de apartenenta sociala si+sau politica.
-rocurorul trebuie sa vegheze la aplicarea legii fara discriminari si sa aiba o pozitie
echilibrata si echidistanta cu privire la concluziile pe care le formuleaza.
'ri#ci"iul c%#tr%lului ierar-ic
2- este conceput ca un sistem piramidal in cadrul caruia procurorii din fiecare
parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv, iar conducatorul
parchetului este subordonat la randul lui conducatorului parchetului ierarhic superior
din aceeasi circumscriptie.
-rocurorul general al parchetului de pe langa I%%J, procurorul sef al .irectiei
'ationale Anticoruptie #.'A$ sau procurorul general al parchetului de pe langa
curtea de apel pot e*ercita controlul asupra procurorilor din subordine, fie direct, fie
prin procurori anume desemnati.
Atunci cand considera necesar, ministrul justitiei, din proprie initiativa sau la
cererea %,2, e*ercita controlul asupra procurorilor prin procurori anume desemnati
de catre procurorul general al parchetului de pe langa I%%J sau, dupa caz, de
procurorul sef al .'A ori de ministrul justitiei.
%ontrolul consta in verificarea eficientei manageriale a modului in care procurorii
isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care isi desfasoara atributiile de serviciu in
raport cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrari de competenta
parchetelor. %ontrolul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi
penale si solutiile adoptate.
2inistrul justitiei poate sa ceara procurorului general al parchetului de pe langa
I%%J sau procurorului sef al .'A informari asupra activitatii parchetelor si sa dea
indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si
combaterea eficienta a criminalitatii.
-rincipiul controlului ierarhic presupune de asemenea ca dispozitiile procurorului
ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru
procurorii din subordine, precum si posibilitatea procurorului ierarhic superior de a
infirma solutiile adoptate de un procuror atunci cand apreciaza ca acestea sunt
nelegale.
-rincipiul controlului ierarhic nu trebuie inteles in sensul ca procurorul ierarhic
superior poate interveni cu directive intrucat legea prevede ca, in solutiile dispuse,
procurorul este independent in conditiile prevazute de lege si poate contesta la %,2,
in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, interventia
procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea urmaririi penale sau in
adoptarea solutiei.
.e asemenea legea prevede ca procurorul este liber sa prezinte in instanta
concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele
administrate in cauza, avand posiblitatea de a contesta la %,2 interventia
procurorului ierarhic superior pentru influentarea in orice forma a concluziilor.
Atri*utiile Mi#isterului 'u*lic

2- e*ercita prin procurori urmatoarele atributii(
) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si
participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative
) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare
) conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala
) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale potrivit legii
) e*ercita actiunea civila in cazurile prevazute de lege
) participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata
) e*ercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de
lege
) apara drepturile si interesele legitime ale minorului, ale persoanelor puse sub
interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii
) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii sub coordonarea
ministrului justitiei pentru realizarea unitara a politicii penale a statului
) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea
) elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora,
precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu
) verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva
) e*ercita orice alte atributii prevazzute de lege
Or(a#i)area Mi#isterului 'u*lic
-archetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si
judecatorii.
-e langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si
judecatorie functioneaza un parchet, insa numai cele de pe langa curtile de apel si
tribunale au personalitate juridica.
-archetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura sectii in cadrul
carora pot functiona servicii si birouri. %ele de pe langa curtile de apel au in structura
si cate o sectie pentru minori si familie.
-archetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali iar cele de
pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de
prim-procurori.
In functie de volumul de activitate la parchetele de pe langa curtile de apel si
tribunale procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de unul, doi
adjuncti, iar la parchetele de pe langa tribunaele pentru minori si familie si judecatorii
prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
=a parchetul de pe langa %urtea de apel ;ucuresti si la parchetul de pe langa
Tribunalul ;ucuresti procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat
de pana la 7 adjuncti.
-rocurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si prim-procurorii
parchetelor de pe langa tribunale e*ercita si atributii de coordonare si control al
administrarii parchetului unde functioneaza precum si al parchetelor din
circumscriptie.
-rim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele de minori si familie si de pe
langa judecatorii e*ercita si atributii de administrare a parchetului.
,ectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe langa instante sunt conduse de
procurori sefi. %onducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii
si birouri in functie de pregatirea, specializarea si aptitudinea acestora.
In cazul parchetelor functioneaza colegii de conducere care avizeaza problemele
generale de conducere a parchetelor.
'arc-etul de "e la#(a ICCJ
- coordoneaza activitatea parchetelor din subordine
- indeplineste atributiile prevazute de lege
- are personalitate juridica
- gestioneaza bugetul 2- fiind condus de catre un procuror general care este ajutat de
catre un procuror prim-adjunct, un procuror adjunct si 7 consilieri.
-archetul de pe langa I%%J are un colegiu de conducere ce hotaraste asupra
problemelor generale de conducere a 2-, fiind constituit din(
) procurorul general
) procuror prim-adjunct
) 1 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor
<otararile colegiului se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
-archetul de pe langa I%%J are in structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi
ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de
procurori sefi.

DNA # .I&/%TIA 'ATI6'A=A A'TI%6&5-TI/ $
/ste organizata ca structura autonoma cu personalitate juridica ce functioneaza pe
langa I%%J, e*ercitandu-si atributiile pe intreg teritoriul &omaniei prin procurori
specializati in combaterea infractiunilor de coruptie.
.'A isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al
controlului ierarhic, fiind independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu
parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice,
e*ercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii
acesteia.
.'A este condusa de un procuror sef asimilat prim-adjunctului procurorului general
al parchetului de pe langa I%%J, ajutat de ! adjuncti asimilati adjunctului procurorului
general al pachetului de pe langa I%%J si de doi consilieri asimilati consilierilor
procurorului general al parchetului de pe langa I%%J.
.'A este organizata in sectii conduse de procurori sefi de sectie ajutati de procurori
sefi adjuncti de sectie.
In e*ercitarea atributiilor ce ii revin, procurorul sef al .'A emite ordine cu caracter
intern. -rin ordin al procurorului sef al .'A, in cadrul acesteia se pot infiinta servicii
teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate.
-rocurorul sef al .'A convoaca anual sau ori de cate ori este necesar adunarea
generala a procurorilor .'A.
In cadrul .'A functioneaza colegiul de conducere constituit din procurorul sef,
unul dintre adjunctii acestuia si 1 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor
care hotarasc asupra problemelor generale de conducere ale acesteia.
<otararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
.'A se incadreaza cu procurori ce au fost declarati admisi in urma interviului
organizat de o comisie constituita din procurori #7$ numiti prin ordin al procurorului
sef al .'A.
.in comisie pot face parte si specialisti in psihologie, resurse umane si chiar din alte
domenii.
=a interviu poate participa orice procuror care indeplineste urmatoarele conditii(
) are o buna pregatire profesionala
) are o conduita morala ireprosabila
) are o vechime de cel putin 0 ani in functia de judec@tor sau procuror
Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si
de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum si a altor calitati specifice.
&ezultatele obtinute de procurorii .'A sunt evaluate anual de catre procurorul sef
al acesteia. -rocurorii numiti in cadrul .'A pot fi revocati prin ordin al procurorului
sef al acesteia, cu avizul %,2, in cazul e*ercitarii necorespunzatoare a atributiilor
specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare. =a data incetarii
activitatii in cadrul .'A procurorul revine la parchetul de unde provine sau la un alt
parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
DIICOT #.I&/%TIA ./ I'8/,TI3A&/ A I'F&A%TI5'I=6& ./
%&I2I'A=ITAT/ 6&3A'IAATA ,I T/&6&I,2$
Functioneaza in cadrul parchetului de pe langa I%%J ca structura specializata in
combaterea criminalitatii organizate si terorismului precum si a altor infractiuni date
prin lege in competenta sa.
.II%6T este condusa de un procuror sef ajutat de un procuror sef adjunct si de !
consilieri.
.II%6T este alcatuita din procurori declarati admisi in urma interviului organizat de
o comisie alc@tuita in acest scop. =a interviu poate participa orice procuror care
indeplineste urmatoarele conditii(
) are o buna pregatire profesionala
) are o conduita morala ireprosabila
) are o vechime de cel putin 0 ani in functia de judecator sau procuror
Interviul se realizeaza ca si la procurorii .'A.
&ezultatele obtinute de procurorii .II%6T sunt evaluate anual de catre procurorul
general al parchetului de pe langa I%%J.
-rocurorii numiti in cadrul .II%6T pot fi revocati prin ordin al procurorului general
al parchetului de pe langa I%%J, in cazul e*ercitarii necorespunzatoare a atributiilor
specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
=a data incetarii activitatii in cadrul .II%6T procurorul revine la parchetul de unde
provine sau la un alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
Atributiile procurorului general de pe langa I%%J(
) conduce, coordoneaza si raspunde de activitatea parchetului de pe langa I%%J si a
parchetelor din subordine luand masuri pentru buna organizare si functionare a
acestora.
) reprezinta 2- in relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane
juridice sau fizice din tara sau din strainatate
) conduce .'A prin intermediul procurorului sef al acesteia
) conduce .II%6T prin intermediul procurorului sef al acesteia
) numeste si revoca cu avizul %,2 procurorii .II%6T
) e*ercita direct sau prin procurori anume desemnati controlul asupra tuturor
parchetelor
) participa la sedintele Inaltei %urti in sectii unite si la orice complet al acesteia
atunci cand considera necesar
) evalueaza anual rezultatele obtinute de procurorii .II%6T
) convoaca adunarea generala a parchetului de pe langa I%%J anual sau ori de cate
ori este necesar si prezideaza aceasta adunare
) solutioneaza conflictele de interese
) e*ercita orice alte atributii prevazute de lege sau de regulamente