Click to edit Master subtitle style

BIOINSTRUMENTAR SI ERGONOMIE - MEDICIN DENTAR

UNIVERSITATEA APOLLONIA DIN IAI
acreditat prin legea 481/2002
FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR

BIOINSTRUMENTAR
SI ERGONOMIE
Bioinstrumentatia-Disciplina noua in
Medecina Dentara
Bioinstrumentatie ca o disciplina noua in
medecina dentara isi propune sa abordeze
intr-o conceptie unitara instrumentului
utilizat in principale ramuri ale ei.Studiul
bioinstrumentatie urmareste cunoasterea
instrumentelor specifice actelor
stomatologice(odontoparodantale,protetice
chirurgicale),a indicatilor modulului lor de
folosire in functie de:
-afectiuni,
-tesuturilor asupra caror actioneaza.
Organizarea cabinetului de
medicina dentara
Compartimentarea cabinetului de medicina
dentar i dotarea acestuia cabinet de consultatii
si tratement:
1. sala de asteptare-receptia,
2. doua grupuri sanitare (unul pentru pacienti si
altul pentru personalul medico-sanitar),
3. vestiar personal,
4. camera de sterilizare,
5. radiologie dentara

Sala de asteptare:va avea o suprafata minima
de 1/1.5 mp/persoana,in cazul cabinetelor
pentru adulti,iar in cazul pentru copii
cabinetul va avea o suprafata de 1,5/2
mp/persona inclusiv persona insotitoare.
Cabinetul de consultatie va avea minima 14mp
-16 mp si va avea dotat cu o chiveta racordata
la apa curenta calda si rece.
Camera de sterilizare:spalare
,decontaminare,impachetare ,stocare.Va avea
in vederea respectarea circuitelor si utilizare
spatilor desemnat.
Amplasarea punctului de sterelizare intr-un
spatiu adecvat organizare activitati de curatare
si pregatire pentru sterelizare a
instrumentarului si a materialuli moale.
Aparatura de sterilizare autorizata de
autoritate centrala in domeniul
sanatatiMinisterul Sanataisi respectarea
prevederilor cuprinse in cartea de tehnica
fiecarui aparat.
Aparatura din cabinetl de
medicina dentara
1. Fotoliu dentar: are rol de a permite
asezarea pacientului intr-o pozitie comoda, pentru
a suporta actele terapeutice fara sa-l oboseasca .

Fotoliul dentar se clasifica functie de principiile
constructive si de felul in care se pot manipula in:
fotoliul clasic si fotoliul modern
Fotoliul clasic - vechi
Fotoliul modern
Lampa de fotopolimerizare

Lampa este folosit pentru polimerizarea
tuturor tipurilor de materiale
fotopolimerizabile, att n laborator ct i n
cabinet. Este destinat polimerizrii intraorale
a materialelor, cimenturilor, adezivilor i
bazelor fotopolimerizabile. Mai mult dect att
ea poate fi utilizat pentru polimerizarea
extraoral a unor piese ce necesit reparare
(Figura nr 5) . Lampa pentru fotopolimerizare
este o lamp cu halogen care emite o lumin
cu =400-500 nm.
Unitul dentar
este o instalatie complexa care functioneaza
pe baza a trei surse de energie cum ar fi
curentul electric de 220W, apa obtinuta de
la o retea cu presiune de 2,5-3 atm si aerul
furnizat de electrocompresor in limite de
presiune de 3-5atm.

Aceste aparate stomatologice sunt compuse din
mai multe component:

1. Corpul aparatului
2. Masa de lucru
3. Port scuipatorul
4. Dispozitivul de iluminare
5. Bratul Doriot
6. Intrerupatorul cu pedala
7. Turbine sau dispozivitul pentru viteze inalte

Echipamentul usual al unitului dentar se
compune din:
1. Instrumentar dinamic: turbina , piesa
dreapta , piesa contraunghi

2. Sistemul de aspiratie de mica si mare
putere

3. Spray-ul de aer si apa

4. Diga


Instrumentele de baza necesare
examinarii pacientului
OGLINDA DENTARA


SONDA DENTARA


PENSA DENTARA
OGLINDA DENTARA
Este formata din: maner si oglinda
propriu-zisa. Mnerul poate fi confectionat din
otel inoxidabil, otel cromat sau material plastic.
Prezinta un diametru de 5-10mm si o forma
hexagonala sau digitiforma.
Oglinda propriu-zisa are forma
rotunda cu un diametru de 16,18, 20, 22, 24 mm.
Cel mai frecvent utilizate sunt cele de 22 mm.
Oglinzile dentare pot fi plane caz in care reflecta
o imagine de dimensiuni reale sau concave care
redau o imagine marita.

Oglinda dentar este intrebuintat la:
indepartarea si protejarea partilor moi de
instrumentarul ascutit

reflectarea sursei de lumina si proiectarea ei pe
suprafetele examinate sau tratate (in special
pentru zonele posterioare). Pentru a realiza
aceasta, sursa de lumina trebuie plasata inapoia
si exact lnga capul operatorului

cercetarea suprafetelor inacesibile privirii directe
permitnd medicului sa isi pastreze o pozitie
corecta in timpul lucrului.
SONDA DENTARA
Sonda dentara rigida este intrebuintata in urmatoarele scopuri :
- palparea suprafetelor proceselor carioase dentare ( consistenta si sensibilitatea
smaltului, dentinei),a suprafetelor de abraziune , de fractura, a displaziilor, a
marginilor obturatilor (depistarea cariilor secundare) - nu trebuie sa existe
discontinuitati; strigat dentinar = dentina nealterata
-controlul cavitatilor preparate (forma, duritatea dentinei)
-inspectia lucrarilor protetice (adaptare, perforatii )
-in tratamente endodontice (indepartarea plafonului camerei pulpare, depistarea
orificilor canalelor radiculare)
Sonda parodontala este destinata depistarii si masurarii adncimii pungilor
parodontale. Se poate utiliza insa si in dentistica restaurativa pentru a determina
dimensiunile diferitelor instrumente precum si a unor elemente caracteristice cavitatilor
preparate.
Sonda Flexibila sau acul Miller prezinta o forma efilata conica sau cu muchii (
piramidala ). Poate fi manipulat cu ajutorul port acului Miller sau cu degetele. Se
gaseste in mai multe grosimi care merg de la superextrafine la groase.
Acul Miller este utilizat pentru :
-verificarea deschiderii camerei pulpare la finalul prepararii cavitatii in cazul unor
procese carioase profunde
-adaptarii transversale a matricelor (refacerea dintelui)
-in endodontie la aplicarea meselor cu diferite substante antiseptic

PENSA DENTARA
Este formata din 2 brate curbe si efilate la capat
care prezinta la nivelul bratelor un dispozitiv de
centrare reprezentat de un pivot metalic dispus
pe un brat caruia ii corespunde un orificiu dispus
pe bratul opus pentru ca bratele sa nu se
incalece. Este confectionata din otel inoxidabil
dar si din material plastic si are striatii pe brate
pentru aderenta sporita.
Pensa dentara este utilizata pentru:
-manevrarea instrumentarului mic sterilizat
(freze, ace) si a unor materiale sterile
-aplicarea si indepartarea in si din cavitati a
pansamentelor medicamentoase
-aplicarea si indepartarea rulourilor izolatoare
din cavitatea bucala

Clesti pentu extractii
Cleste extractie, pentru canini si
premolari inferiori

Cleste extractie, din inox, pentru
premolar superior

Cleste extractie, din inox, pentru
molar de minte superior


Clesti pentru extractia dintilor
temporari

Cleste extractie, din inox, pentru
premolar superior

Cleste extractie, din inox, pentru
molar de minte inferior

Instrumentarul manual folosit in
endodontie:


-tip brosa,
-tip keer,
-tip hedstrom,
-tip spearder,
-tip plugger.


.



Intrumentarul manual utilizat in
parodontologie:
Sonda parodontala manuala :: folosita
pentru a ne oferi informati despre prezenta
depozitelor subgingivale de placa si tartru,
distructia osoasa, variiatiile anatomice
radiculare si informatii despre tonusul tisular
gingival.Recomandate si de O.M.S si este
folosit in stabilirea gradului de afectare
parodontala.(poze)Exista si sonde speciale de
parodontometrie cum ar fi:
a. sonda flexible plastic screening,
folosita pentru determinarea indecelui
CPITN,si in masurarea adancimi pungilor
parodontale;
b. sonda rigid metal tactile
sensor,folosita pentru masurarea adancimi
pungilor parodontale, pentru depistarea
tartrului subgingival;
c. sonda flexible plastic universal
explorer,folosita pentru pungile parodontale
ale dintilor din zonele de incongruienta dento-
alveolara cu inghesuire in zonele de bifurcatie
si trifurcatie radiculara la dinti inclinati;
d. sonda butonata, folosita pentru stabilirea
gradului de afectare parodontala, aceasta e
colorata si gradata intre 3,5 si 5,5 mm de la
varf.

Seringile

Instrumentarul manual folosit in
chirurgie:

Ace pentru
punctia anestezica
Seringe,
Bisturiu,
Elevatoare,
Foarfece,
.seringi de
spalatura;
canule de
aspiratie,
Ciocane,foarfece
,pense ciupitoare
de os,dalti.









Bisturiu
Elevatore
Clesti
Canule de aspiratie
Ace pentru punctia anestezica
Foarfece
1 . Instrumente manuale

DALTA DENTARA
EX. Dalta Farabeuf / RY-29-290

SAPALITA

TOPORISCA DE DENTINA
- DE SMALT

BIZOTATOARE DE PRAG GINGIVAL

LINGURILE BLACK
Periajul dentar(electric) realizeaza o buna
indepartare a placi microbiene si a
detritusurilor organice din zonele
accesibile.Aceste perii se opresc atunci cand
pe gingie sau pe dinte se aplica o presiune
excesiva.Periajul electric prezinta mai multe
avantaje fata de cel manual acesta fiind
indicat in urmatoarele situatii:
persoanele lenese;
persoanele handicapate;
persoanele cu o manualitate redusa;
persoanele cu aparate ortodontice;
persoanele oligofrene
pacientii cu restaurari protetice extinse;
bolnavi cu artrite;
pacienti cu fenomene nevritice;
persoanele care au boala Parkinson
pacienti care au artroze.

Instrumente folosite in ortodontie:
-Aparate ortodontice;
Diga.
Aparate ortodontice
ddwfr3rfsdcs
Diga
Diga este un dispozitiv de izolare a dintilor de operat si a
dintilor adiacenti din mediul umed al cavitatii bucale. Este
format din cauciuc la care se adauga clemele de sustinere,
clestele pentru perforare, cadrul de mentinere si pensa forceps
pentru manevrarea clemelor. Este considerata cel mai bun
mijloc de izolare in stomatologie, fiind reprezentata de o folie
de latex aplicata pe un cadru metalic sau un cadru plastic care
asigura izolarea perfecta a dintelui din mediul bucal.Se poate
prezenta sub forma de sul sau in cutii de patrate perforate.Este
de unica folosinta si steril, de culori variate, pentru un bun
contrast preferandu-se culorile inchise.




Avantajele utilizari diga:
imbunatateste vizibilitatea;
este o metoda ideala prin care se asigura un camp
operator perfect uscat,
indeparteaza limba si buzele de pe campul operator si
impiedica pacientul sa vorbeasca,
creaza un contrast ideal intre dinti si fondul inchis al
digai si reduce formarea stratului stralucitor pe suprafata
dintelui,
protejeaza tesuturile inconjuratoare de dentina infectata
atunci cand se deschide un dinte cu infectie,
protejeaza pacientul de eventuala inghitire a fragmentelor dentare mici,
bucati de ace, freze,


Dezavantejele utilizari diga:
consumator de timp;
nu este tolerata de pacientii care sufera de ast;
nu se poate aplica pe toti dintii;
neacceptata de unii pacienti din motive
psihologice;
nu poate fi aplicata pe dintii cu malpozitie
exagerata;
nu se pote aplica pe dinti tineri insuficienti
erupti.


Diga
Bibliografie
1. Burlui V.,Ctlina Morrasu
Ergonomie
stomatologic,Ed.Apollonia,Iasi,1997.
2.KAMEL EARAR, Elemente Manageriale si
Ergonomice in Medicina Dentara si in Tehnica
Dentara, Junimea, Iasi, 2011.

3 .CALIN MANCAS , CIPRIAN ZOLOTAR ,
CLAUDIU LEUCUTA , PAUL FREIMMAN ,
Bioinstrumentatie, Ergonomie si Organizarea
Cabinetului de Medicina Dentara, -
Arad:Vasile GoldisUniversity Press, 2006.
4. www.tehnica-dentara.net
5. www.scribd.com
6.Asistenta in echipa stomatologica.Editura
junimea 2006
7Burlui V. si colab. Protetic dentar,
IMF, Iai, 1989.