Denumirea de Stil brncovenesc sau de art brncoveneasc

caracterizeaz in istoriografia romn de art , arhitectura i artele plastice n

ara Romneasc din timpul domniei lui Constantin Brncoveanu (1688-
1714). Deoarece aceast epoc a influenat n mod hotrtor evoluiile de
mai trziu, termenul se folosete prin extensie i pentru a descrie operele de
art din vremea primilor Mavrocordai, pn ctre 1730.
Istoricii de art caracterizeaz uneori stilul prin analogie cu
renaterea apusean, datorit structurilor sale clare, raionaliste, dar
exuberana lui decorativ permite i folosirea termenului de Baroc
brncovenesc.


Stilul arhitectonic muntenesc
( stilul brancovenesc )

Arhitectura in Tara Romaneasca in
XIV-XIX

a) Cele mai vechi biserici romanesti de zid (piatra si
caramida), pastrate pana astazi, sunt bisericile San-
Nicoara si Sf. Nicolae domnesc din Curtea de Arges,
construite in epoca intemeierii Tarii Romanesti (inainte
de anul 1352). Amandoua reprezinta tipul bizantino-
constantinopolitan, adica stilul bizantin cel mai pur,
format in capitala imperiului in epoca imparatilor
Macedoneni (secolele IX-XI).


Biserica domneasca Sfantul Nicolae din Curtea de
Arges Arges
Ruinele San-Nicoara
b) In a doua jumatate a secolului XIV,
cuceririle turcesti in Balcani pun capat
influentei bizantine venite direct din
Constantinopol si o inlocuiesc cu cele
venite prin Serbia si Bulgaria.
Apar astfel la noi o serie de biserici de tip
sarbo-bizantin, ca bisericile fostelor
manastiri Vodita II, zidita de calugarul
Nicodim pe la 1370 (azi numai ruine),
Tismana, zidita putin mai tarziu (refacuta in
secolele XVI, XVIII si XIX), Cozia, zidita de
Mircea cel Mare pe la 1386 (cea mai im-
portanta si mai bine pastrata), Bradet si
Cotmeana (in judetul Arges), ambele
construite tot in vremea lui Mircea cel
Mare. Sistemul sarbesc de acoperire a
naosului se caracterizeaza prin aceea ca
bolta principala a naosului (turla cu cupola)
se sprijina in interior pe patru arcuri mari
(doua longitudinale mai inguste si doua
transversale mai late), dar pilastrii care le
sustin nu mai sunt in interiorul naosului, ca
la Sf. Nicolae din Curtea de Arges, ci sunt
adosati, adica alipiti de fata interioara a
zidurilor laterale, lasand astfel liber tot
spatiul din naos. Sistemul acesta va fi
adoptat definitiv, fiind generalizat la toate
bisericile romanesti.
Manastirea Vodita
Manastirea Vodita
Manastirea Tismana
Manastirea Tismana
Manastirea Tismana
Manastirea Cozia
Manastirea Cozia
c) La inceputul secolului al XVI-lea s-au creat in Tara
Romaneasca doua monumente, care din punct de vedere
arhitectonic par sa fie opera unor mesteri constructori autohtoni,
dar care in decorul sculptural al fatadelor tradeaza vadite
influente orientale, de origine turceasca, armeana si georgiana.
E vorba de biserica manastirii Dealu de langa Targoviste, zidita
de Radu cel Mare in jurul anului 1500, si vestita biserica a
manastirii din Curtea de Arges, zidita de Neagoe Basarab intre
1512 - 1517, pe locul vechii catedrale mitropolitane a tarii, din
sec. XIV, si restaurata in a doua jumatate a secolului trecut, de
arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy. Ambele pastreaza
planul treflat al bisericilor de tip sirbo-bizantin, dar aduc o largire
a pronaosului.


Manastirea Dealu
Manastirea Dealu Targoviste
Manastirea Curtea De Arges
d) O ultima faza a influentei bizantine indirecte se exercita asupra arhitecturii
noastre bisericesti prin filiera Sfantului Munte, in vremea lui Neagoe Basarab,
care a ctitorit, in afara de minunea de la Curtea de Arges, doua monumente de tip
atonit: biserica actuala a manastirii Snagov (zidita in locul celei vechi, pe la 1517)
si fosta catedrala mitropolitana din Targoviste.
e) Secolul XVI constituie faza de formatie
a unei scoli locale in arhitectura
bisericeasca din Tara Romaneasca ; se
dezvolta asa numitul stil vechi romanesc
sau muntenesc. Se formeaza o scoala de
mesteri constructori, sculptori si decoratori
bastinasi, care nu mai copiaza modele
straine, ci recurg la imitarea vechilor
constructii din tara, transformand
elementele straine intr-un spirit nou,
adaptat la gusturile, posibilitatile si
conditiile locale. Se inalta astfel o
numeroasa grupa de biserici de mici
dimensiuni, cele mai multe la tara, si, in
majoritate, ctitorii boieresti. Ca element
nou apare acum, deocamdata sporadic, la
fatada de apus, pridvorul pe arcade
deschise.

Dintre bisericile mai importante de
acest fel din sec. XVI, amintim, de ex.:
biserica fostei manastiri Valea din comuna
Titesti, judetul Arges (zidita de Petru
Voievodul, zis Radu Paisie, la 1537),
biserica din Stanesti-Valcea (zidita in
acelasi an, de boierii Buzesti), bolnita
manastirii Cozia (zidita la 1542 de Radu
Paisie), biserica Curtea Veche din
Bucuresti (zidita de Mircea Ciobanul,
inainte de 1559), biserica fostei manastiri
Bucovat de langa Craiova (zidita de banul
Stefan la 1570), biserica fostei mianastiri
Cobia (1572), biserica fostei manastiri
Tutana din judetul Arges (1589), biserica
fostei manastiri Marcuta de langa Bucuresti
(1588-1592, cu modificari ulterioare), dar
mai ales biserica fostei manastiri Mihai-
Voda din Bucuresti (ctitorie din 1591 a lui
Mihai Viteazul).
Biserica Stanesti-Valcea
Biserica Curtea Veche -
Bucuresti
Manastirea Tutana -
Arges
Biserica Mihai-Voda
Bucuresti
f) Secolul XVII reprezinta o epoca de inflorire a arhitecturii noastre bisericesti,
mai ales sub domnia lui Matei Basarab (1632-1653). Constructiile noi
reprezinta planuri foarte variate, creind insa un tip nou de biserici, specific
acestei epoci : plan simplu, dreptunghiular (mai rar trilobat), format din naos
cu o singura absida poligonala, o singura turla-clopotnita pe bolta pronao-
sului si pridvor deschis, sustinut pe coloane octogonale sau circulare.
Amintim, dintre bisericile acestei grupe : biserica manastirii Arnota (ctitorita
in 1633 de Matei Basarab), biserica din Calinesti-Prahova (ctitoria aceluiasi,
din 1636), biserica fostei manastiri Strehaia (idem, 1645), biserica fostei
manastiri Brebu-Prahova (idem, 1650), Plumbuita de langa Bucuresti (1647),
biserica manastirii Polovragi (ctitoria marelui postelnic Danciu Parcalabul,
din 1653), biserica din Golesti, judetul Arges (ctitoria din 1646 a marelui
vistier Stroe Leurdeanu) s.a. Un monument aparte din aceasta epoca e
biserica Stelea din Targoviste, ctitoria lui Vasile Lupu din 1645, care
reprezinta un exemplu de priceputa imbinare a elementelor, muntenesti cu
cele moldovenesti.

Intre 1656-1659 se zideste biserica Mitropoliei din Bucuresti (actuala
catedrala patriarhala), care reprezinta o noua interpretare a planului bisericii
lui Neagoe de la Curtea de Arges (plan treflat, pronaos largit, cu 12 stalpi,
patru turle), la care adauga in plus pridvorul deschis, sprijinit pe stalpi
puternici de zid (restaurata in 1960).
Biserica din Calinesti - Prahova
Manastirea Brebu
Biserica Polovragi
Mitropolia Bucuresti
g) A doua jumatate a secolului XVII
aduce o noua dezvoltare in evolutia
stilului romanesc, prin monumentele
ctitorite de boierii Cantacuzinesti
(biserica manastirii Cotroceni,
biserica Doamnei si Coltea din
Bucuresti, biserica veche a
manastirii Sinaia, biserica din
Filipestii de Padure-Prahova,
biserica din Fundenii-Doamnei de
langa Bucuresti s.a.), care se disting
printr-o atentie sporita pentru
decoratia interioara si exterioara si
indeosebi prin bogata ornamentatie
a motivelor florale , care imbraca
coloanele din pridvor si pronaos si
chenarele de usi, si ferestre. Ele
constituie premize ale stilului
romanesc numit "brancovenesc",
care infloreste sub domnia lui
Constantin Brancoveanu (1688-
1714) si care reprezinta
desavarsirea sau maturizarea
stilului autohton. Citam, dintre ele,
biserica platului brancovenesc de la
Mogosoaia din 1688 (care
pastreaza inca planul dreptunghiular
si caracterele bisericilor lui Matei
Basarab), manastirea Hurezi cu
intregul ei complex arhitectonic
(1691 s.u.), biserica curtii domnesti
din Doicesti. (judetul Dambovita,
1706), biserica Sf. Gheorghe Nou
din Bucuresti (1707, refacuta in sec.
XIX), biserica manastirii Mamul
(1696), biserica de azi a manastirii
Govora (1711) s.a.

Manastirea Hurezi
Manastirea Sinaia
Dupa Brancoveanu, seria
monumentelor de tip brancovenesc
se continua cu biserica manastirii
Antim din Bucuresti (ctitoria lui
Antim Ivireanul, terminata dupa
moartea lui, la 1714), manastirea
Vacaresti (ctitoria lui Nicolae
Mavrocordat, dintre 1716-1722),
biserica Cretulescu din Bucuresti
(1722), biserica Stavropoleos din
Bucuresti (1724-1730), considerata
de obicei ca ultima realizare de
seama a stilului brancovenesc.
h) Decadenta economica si sociala,
care caracterizeaza epoca domniilor
fanariote, aduce cu sine si
decadenta artei noastre bisericesti.
Din aceasta perioada amintim, in
Bucuresti, bisericile : Scaune
(1705), Mantuleasa (1734), Sf.
Elefterie-vechi (1744), Batiste
(1764), Sf. Stefan (1768) s.a., iar in
restul tarii : biserica schitului
Balamuci de langa Caldarusani
(1752), biserica din Pietrosita
(judetul Arges, 1765-1767), biserica
Toti-Sfintii din Ramnicu-Valcea
(1764), Sf. Ingeri din Curtea de
Arges (1710) s.a.

Manastirea Antim
Manastirea Vacaresti
Biserica Stravopoleos