O ALTFEL DE SCOALA povestit de Martin Masilko

In ani 70 s-a pornit un experiment de a auta noi modalitati de eduatie in !usia" #entru
asta s-au autat peda$o$i printre are a %ost si Set&in&in" Mi'ail #etrovis Sset&in&in are
pre$atire in ( domenii) istorie* peda$o$ie* mu+ia" A ela,orate un mod de invatamint* a %ondat
in T&ekos o soala are %untionea+a si a+i" Soala din T&ekos a %ost ineput in -../ si in
present %untionea+a u 010 de elevi si -2 orpuri de ladiri u tot u amine" Sunt elevi de /0
de nationalitati di%erite are studia+a +i de +i in lim,a rusa"
Ca sa intele$em soala in totalitatea ei tre,uie sa intele$em a viata este a un riu* in
are evenimentele ur$ ontinuu* se modi%ia permanent" In ilul natural si noi oamenii %aem
parte din aest luru " Din aest urent* din are nu tre,uie sa iesim i tre,uie sa ne misam
impreuna u el* u le$ile ei naturale a %inite superioare" In T&ekos aest luru se
materiali+ea+a prin %aptul a invatamintul se %ae ontinu* nu se %a opriri* ei de aii in ontinu
rea+a" Aii nu este nevoie de vaant* a si in eduatia lasia" Elevii inontinu 3%aures4 eva
interesant sau util si nu simt a a nu %ae nimi ar %i mai ,ine deit a rea" Elevi are au venit din
Europa intimpina di%iultati datorita aestui ritm* Lipsei de 3li,ertate4 la %el a patit si Martin
Masilko 5el are povesteste6 deoaree la noi* aest luru nu este o,isnuit"
7rupele de invatamint se alatuies in iulie* mai mult dupa re$ulile de simpatie" In $rup
pot %i 1-00 de persoane are mai pe urma ola,orea+a 5invata* lurea+a6 impreuna* iau dei+ii
impreuna" De exp) sa mer$i la ora de eduatie %i+ia impreuna sau sa mear$a la riul din
apropiere la o ,aie" Aest luru se sta,ileste de atre $rup" 8u toate $rupele mer$ la ,aie" In
T&ekos nimeni nu este o,li$at sa %aa lururi are nu le %a plaer" Se intimpla daa ineva nu
invata ,ine* poate sa %ie un dansator %oarte ,un* si daa sle%uieste latura asta* poate avea
su%iienta inredere si pentru elelalte lururi"
In primele 0 luni se %ae o ima$ine $enerala a lururilor" Toate materiile onver$ la
vi+iunea omuna* totul se im,ina pentru a %orma o ima$ine $lo,ala a lumii are ulterior se poate
de+volta in amanunt"
Materiile se invata in ,louri o saptamina se lurea+a la o tema din are la s%arsitul
saptaminii se da un examen" 8u exista timp de pre$atire pentru examen" Dupa 2 +ile de
invatare a 7 +i este examenul" De e asa9 #t a* aesti opii sa nu se ,a+e+e pe viitor* sa
aepte eea e primes atuni ind primes* sa traiasa in pre+ent* sa onstienti+e+e
pre+entul* sa simta aest luru* sa lure+e la pre+ent in lipa in are vine evenimentul spre el*
a timpul in soala sa %ie util" Ast%el nu o sa ai,e %ria de examen* ind a:un$e aolo d;:< stie
tot"
#entru invatamintul in ,louri Martin a adus urmatorul ar$ument a exemplu) sa ne
ima$inam a invatam din 2 arti separate ite +ee pa$ini in %ieare ora si dupa 2 +ile va tre,ui
sa redai ele invatate" Si$ur nu o sa mai stii e ai invatat* este un 3$ulas4 5var+a6 in apul
elevilor si nu mai stim unde e am invatat" Soala se mindreste u reali+arile elevilor pt a elevii
invata %ara nii o sar,a" Aii ei mai ,uni elevi pot parur$e in doi ani materia din $enerala*
eea e este usor de o,servant a in primele = lase se invata aelasi luru a si in primele /
lase doar a le repeta si le lar$es"
Aest uimitor ritm de invatare este posi,il din mai multe punte de vedere" Daa invata
impreuna ei ,uni u ei mai sla,i au avanta:ul a ei sla,i sunt trasi si invatati iar ei mai ,uni
invata ra,darea* asultarea si ordinea"
Invatamintul este usurat daa se o,searva araterul elevului* tipul de personalitate
pe are-l are" In adrul soiolo$iei sunt unosute -2 tipuri di%erite de aratere personalitati* de
are este ,ine de tinut ont pentru a putea stii um pot elevii sa preia si sa redea 5sa dea mai
departe6 in%ormatia" Calitatea prelurarii este important si nu doar aeptarea ei"
Invatatorii de aii pot sa ai,e si 10 de ani de experienta si ast%el pot sa le$e di%erite
materii intre ele" Invatatorul are permanent doua a:utoare are stau tot timpul la dispo+itita lui
mai ales atuni ind invatatorul nu poate %i pre+ent"
Separarea dintre $enuri 5sexe6 are rost in primul rind datorita di%erentei de eduatie"
>aietii si %etele stau in ladiri separate si invata separat" Doar la trun'iurile omune* intilnirea
omunitatii stau impreuna de expl) dans * onstrutii* et" se intilnes" Insa atuni se ,uura uni
de altii si apreiea+a timpul petreut impreuna" 8ii unul nu ai desonsidera pe eilalti* din
ontra amindoua $enurile 5sexele6 invata toate deprinderile) si ,aietii %a de minare* si %etele
invata lupta orp la orp sau %a ,aie in rau impreuna"
Evident a si aii a oriunde se in%iripa iu,iri* dar aestea nu sunt %i+ie i ramin la stadiul
su%letesului" Atit de pro%unde pot %i aeste relatii a se pot si asatorii" Aest luru a %ost
materiali+at in 2 a+uri"
Invatamintul pro%esional se invata de la mesteri prieputi are in timpul ativitatilor le dau
5ai invata6 in totalitate pe opii pe elevi" De exemplu in :urul unui mester imediat tre 0-( opii
are prives si invata mestesu$ul" Cind sunt pre$atiti preiau onduerea santierului" Ast%el
invatatura ramine in soala si nu mai este neesar suprave$'erea permanenta de atre adulti"
!esponsa,ili+are nu doar in adrul invatarii 5orelor6 este esential i in viata de +i u +ii" Daa
aest luru lipseste* atuni pierdem ,uuria momentului" In adrul invatarii iau nastere niste
impuri in%ormationale" In aeste impuri noi pierdem notiunea timpului si al spatiului 3FLO?4
5urentul de apa* @alul6 ur$erea este o traire deplina si doar la aele lururi ne onentram
are ni se intimpla doar noua" Aest luru se intimpla sa reali+e+e o puternia stare de ,uurie"
De exemplu) Martin a povestit ael a+ ind un renumit pro%esor de dans a a:uns la T&ekos si
opii au %ost asa de tare luati de 3val4* de trairile din timpul dansului 5starile su%letesti de
omuniune6 init diretorul Set&in&in a apro,at intreruperea orelor de la soala pt iteva +ile" In
aeste +ile opii doar au dansat" #entru materiile din soala !EABLTATELE sunt puntele
'otaritoare"
Dansul de exmplu niiodata nu este %ara tel sau o materie de sine statatoare* opii dupa s%irsitul
invatarii 5orelor6 intotdeauna ura pe sena si in timpul letiilor tot pentru aest luru se
pre$ates 5sa %ie in entrul atentiei6 Aest luru nu este doar responsa,ili+are* motivare i si
disiplinare" Ei intele$ * invata de e si pentru e %a eea e %a " Si in adrul lurarilor 5de orie
natura6 re+ultatele sunt ele 'otaritoare"
Dupa e a:un$ in soala opii nu simt a sunt onstransi a tre,uie sa ramina inauntru
sau a tre,uie sa invete" Cei are a:un$ aolo primes posi,ilitatea de a intele$e re$ulamentul
intern si sa $uste din ativitatile saptaminale" 8oviele primeste 0 voluntari are il a:uta sa se
desure in ativitatile din interior* iar dupa 0 saptamani pot deide daa raman sau nu in
soala" Orie dei+ie ia* elevul primeste eva in ele 0 saptamini de la eilalti" Daa pleaa *
pleaa u multumirea a a inerat si alt%el de invatatura deit el traditional" Si-a dat seama a
aest mod de peda$o$ie 5de invatamint6 nu este de %olos pentru el" Deoaree nu doar elevul
o,searva soala i si pro%esorii se intilnes si disuta se s%atuies* se onsulta e mod de
invatamint se poate aplia aelui opil" Copilul invata desopera si isi %ae o ima$ine despre
sine* eea e o sa-i %oloseasa in viitor* poate primi raspunsuri pentru intre,ariile de viitor pe
are le poate avea"
#oate pentru multi parinti li se pare iudat a aei opii din T&ekos se simt %oarte ,ine"
Creativitatea asa de puterni pune stapinire pe ei a nu vor sa mai plee" Mai dese sunt a+urile
in are parintii sunt ei are tre,uie sa mer$a aolo a sa-i vada" Insa aesti parinti intele$
aeste lururi si la vi+itele lor o,searva a* odraslele lor sunt %eriite* se simt ,ine si ast%el parinti
simt a au %aut tot e le-a stat in puteri si devin si ei %eriiti de ,uuria opilului"
La s%arsitul pre+entarii a vor,it despre ima$inea noastra despre stramosii nostril" 8oi nu
suntem multumiti de ei si nii stra,unii nu se preoupa u e lasa mostenire dupa ei" Cu mai
multe mii de ani in urma traia oneptul reinarnarii* a el are pleaa se va intoare tot in
%amilia aeea" Ast%el era interest a eduatia viitorilor opii sa se %aa it mai ,ine" Dupa parerea
lui Martin in lo de evolutie noi am a:uns sa involuam pe unele teritorii ale vietii 5aspete ale
vietii6 eea e ar due la ideea a modul de invatamint ar %i ,ine sa %ie de o paleta it mai lar$a
posi,ila"
SCOALA DIN HALUZICEI
In %ieare tara porneste in mod di%erit oneptul si modul de ela,orare al invatamintului*
nu este o reteta standard are se poate reali+a" In Ce'ia de exemplu nu peda$o$ii i parintii au
in%intat o omunitate are a pus pe piioare soala din valea CALBAICEI nu departe de muntii
CC!I>D" Aii exista -7 'etare si se mai doreste a umpara ina 1 'etare pentru extindere"
Familiile are au venit aii se oupa de a$riultura ,iodinamia si inep prin a se autosustina* sa
%ie proprii lor stapani" Aeste %amilii se straduies sa lure+e pe prinipiul prieteniei si a:utorului
reipro" Ei ineara sa inte$re+e si satele din :urul lor la ativitatile omunitatii" Telul prinipal
este sa %aa 5sa alatuiasa o omunitate plina de po+itivitate si ,uurie6"
Dupa parerea e'ilor* ideile Anastasiei despre spatiul de iu,ire tre,uie pus in pratia*
aesta este prioritatea" Tre,uie sa %ie un lo unde opii sa traiasa in iu,ire* si$uranta si din
spatele aestor lururi se poate naste soala" Cladirile din Calu+ie sunt ladiri ,une are inep
sa %ie trans%ormate dupa oneptiile $rupului* oneptii de armonie si inte$rare in natura* in
%untie de telul omun"
In Ce'ia nu sunt apro,ate in totalitate prinipiile solii din T&ekos si de aeea un $rup de
peda$o$i lurea+a la ela,orarea unui onept propriu de eduare" Din aeasta au+a sa nasut
un $rup de spri:in* are se $indes 5lurea+a6 la si$uranta si le$ile interne ale solii sa %ie in
armonie u 3le$ile4 onunitatii" Deoaree se naste un onept total nou de viata si trai* intrea$a
omunitate se onsidera a este in soala" Adia toti sunt elevi"
Anul treut pentru a ( a oara ei din Ce'ia au or$ani+at o soala de vara" In iulie u partiipare
a 5slovailor* e'ilor* urainienilor* rusilor6 "La aeasta ta,ara au %ost invitati si ei din Bn$aria
a si o,servatori in prima %a+a" Ei preoni+au a in anul 000. sa %ie repre+entanti sta,ili din
Bn$aria si nu doar a o,servatori i a si partiipanti la ativitati"
@itor a sta,ilit a in BE exista +one in are un$uri* e'i* polone+i si slovaii u alt nume
uniunea de la @ISE7!AD pot sa se oriente+e atre de+voltarea eduatiei si ola,orarii
peda$o$ie" Despre prima si a doua ta,ara sau putut vi+iona mii %ilmulete din are sau putut
urmarii s'im,arile are au avut lo intre timp" De %ieare data in ta,ara au %ost si ativa elevi
din T&ekos are ne-au impresionat %oarte plaut* sunt oameni are ne-au redat din atmos%era de
aolo"
La s%irsit @itor a amintit despre soala lui @ALE!I SAI8EL8DIEO@ are a in%intat
5%aut 6 o soala in oras a dupa aeea* aea omunitate sa iasa in natura" O alta ale posi,ila
de urmat pt solile primare* de a urmarii in%luenta ideilor si oneptelor are iau nastere in
omunitate in loul d;:< existent* pina nu se naste %orma %inala" Insa aspetele prinipale* idea
de ,a+a* peste tot este aeeasi) de a %ae un spatiu de iu,ire si aept reipro* in are
di%erentele dintre nationalitati sa se topeasa* unde oamenii sunt doar oameni si vor,es in
lim,a:ul inimii"
INTREBARI
Sau intre,at toti um este posi,il sa se tina ordinea si disiplina " Aet aspet ai loveste pe toti
peda$o$ii din lumea intrea$a" Dupa parerea lui Martin el mai important luru este exemplu
adultilor" Copilul 'otaraste sin$ur e exemplu urmea+a si daa vede adultii vi$ilenti si stapini de
sine in :urul lor* atuni si ei le urmea+a exemplul" In alt punt de vedere opilul este o reatura
are ina se de+volta are ineara toate posi,ilitatile e este voie si e nu" Atentia are vine
dinspre parinti * este o 3%ortare4* are si adultii atuni o intele$* ind pentru aest luru d;:< sunt
opti"
De la opil nu putem sa ne asteptam sa $indeasa sa simta sa vada a un adult" Dupa
prieperea* dexteritatea si apaitatea lor noi tre,uie u ra,dare si iu,ire sa le inmanam
unoasterea"
Tradus de AAAA"
Pace Lumin i Iubire AAAA. (aaa.mihalyi@yahoo.com)