UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE
ASISTENTA MEDICALA
VARSATURILE COPILULUI
SILVEANU ADELA
SUBGRUPA 9, ANUL III
VARSATURILE COPILULUI
Varsaturile corespund rejetului continutului gastric sau intestinal pe cale
bucala.
Pot fi:
alimentare; hemoragice;
bilioase; fecaloide.
Foarte frecvent varsaturile NU sunt banale:
prin repetarea lor si abundenta pot antrena o deshidratare si o denutritie;
prin inhalare pot produce accidente respiratorii grave, ducnd chiar la moarte
subita;
pot avea semnificatia unei afectiuni severe.
!"#UN$%&'"!"% "()&'"N'") V%!&%'U!)*$!
+n general este usor de recunoscut e,istenta varsaturilor prin anamne-a,
acestea fiind adesea motivul consultatiei.
'rebuie eliminate, de la .nceput, / elemente:
!egurgitarea 0 .ndepartarea pe cale bucala a unor cantitati mici de lapte sau de
lichid gastric, care .nsoteste uneori eructatia fi-iologica la sugar, laptele nefiind
.nca 1coagulat2. %tentie, .nsa, repetarea lor .n tot timpul -ilei 3 cu deosebire la
schimbarea po-itiei corpului 3 traduce, de obicei, e,istenta unui reflu, gastro3
esofagian.
4ericismul 0 echivalent al ruminatiei. Face parte dintr3un tablou grav de
tulburari de comportament: copilul .si 1readuce2 5voluntar6 .n cavitatea bucala
cantitati mici din continutul gastric, pe care le mesteca, apoi le re.nghite. "ste, .n
acest ca-, absolut necesar consultul unui psihiatru.
%namne-a trebuie sa preci-e-e:
#aracterul varsaturilor:
vrsta debutului, .ndeosebi notiunea de interval liber .n raport cu nasterea 3 de
minim / saptamni si ma,im / luni 3 aceasta plednd pentru suspiciunea de
steno-a hipertrofica de pilor;
orarul varsaturilor: au sau nu raport cu alimentatia;
aspectul lor: alimentar, bilios, hemoragic, fecaloid;
tipul varsaturilor: cu sau fara efort;
frecventa: numarul de varsaturi7/8 h;
abundenta: element foarte important, dar dificil de preci-at.
%limentatia copilului, pentru e,cluderea celor mai banale cau-e:
modul de preparare;
cantitatea;
numarul meselor;
natura alimentelor si data la care au fost introduse .n regim;
schimbarile dietetice practicate de la aparitia simptomelor.
%ntecedentele copilului:
sarcina normala7patologica;
caracteristicile perioadei perinatale si neo3natale;
de-voltarea staturo3ponderala si psihomotorie;
e,aminari clinice anterioare;
tratamente efectuate, mai ales cele antibiotice, de-infectante urinare, vitamina
9 5do-e, ritm ...6
!%&UN"'U* #*)N)# %* V%!&%'U!)*$!
Varsaturile, prin abundenta lor si prin caracterul acut, pot determina o stare de
deshidratare, cel mai adeseori e,tracelulara si hipocloremica, cu alcalo-a
hipocloremica si hipopotasemica, .n starile grave.
!epetarea .n timp a varsaturilor poate avea repercursiuni asupra starii
generale: stagnare, apoi scadere .n greutate, chiar de peste 3 : 9&, o reducere a
pliului cutanat, o diminuare a masei musculare.
Varsaturile, indiferent de etiologia lor, pot fi responsabile de accidente
respiratorii prin inhalare sau prin mecanism vagal, .ndeosebi la sugarul mai mic
de : luni ducnd la:
o tuse 1chintoasa2, persistenta, .n special nocturna;
bronhopneumonii .n repetitie, cu aspect 1infectios2, dar anormal de frecvente;
tulburari de mecanica ventilatorie, .n special atelecta-ie dreapta 5radiologic6;
episoade de apnee si7sau bradicardie la nou3nascut;
moarte subita, accident dramatic cu grave repercursiuni psihologice
intrafamiliale.
",amenul clinic al copilului 3 complet si atent, notndu3se .n special
urmatoarele:
talia, greutatea, perimetrul cranian;
palparea abdomenului, tuseu rectal;
cautarea unui focar infectios: mucoasa bucala, faringe, urechi, auscultatia
pulmonara, aparatul reno3ureteral;
semne neurologice: semne de iritatie meningiana, somnolenta, agitatie, 1tipat
encefalic2, semne de hipertensiune intracraniana.
",amenul clinic si aname-a pot preci-a, .n mod obisnuit,
"')$*$;)% V%!&%'U!)*$!:
varsaturi oca-ionale 5acute6;
varsaturi habituale 5.n repetitie6.
V%!&%'U!)*" $#%<)$N%*" 5%#U'"6
+n pre-enta varsaturilor acut instalate, e,amenul abdomenului poate fi
foarte clar anormal, orientnd spre o urgenta #=)!U!;)#%*%:
> sindrom oclu-iv 5cu varsaturi bilioase, ver-i6
hernie strangulata; me-enter comun;
brida; invaginatie intestinala.
> sindrom peritoneal:
apendicita; diverticulita cu perforarea
peritonita apendiculara; diverticului 4ec?el.
#el mai adesea este vorba, .nsa, de o afectiune 4"9)#%*%:
&emnele neurologice trebuie sa oriente-e spre un sindrom meningian si
efectuarea punctiei lombare, dupa e,aminarea fundului de ochi, la cea mai mica
suspiciune, sau spre un tablou de hipertensiune intracraniana:
infectios cu edem cerebral acut 0 encefalita acuta;
post3traumatic 5hematom subdural6;
tumoral @@@
&emnele infectioase trebuie sa ne atraga atentia spre:
sfera $!*: rinofaringite, adenoidite, otite, sinu-ite, muguet bucal;
aparat respirator: traheite, bronsite, traheobronsite, bronhopneumonii, tusea
persistenta emeti-anta 0 tuse convulsiva;
aparat digestiv: enterocolite cu debut prin varsaturi, mai rar hepatita sau
sdr.!eAe;
aparat urinar: infectie urinara joasa sau .nalta 5pielonefrita6.

Varsaturile asociate unui tablou dureros abdominal B hemoragii digestive pot

traduce un ulcer duodenal sau gastric, eventual gastrita sau bulbita hemoragica.
Factorul dietetic trebuie cautat sistematic: eroare cantitativa sau calitativa,
nerespectarea ritmurilor biologice ale sugarului;
+n absenta oricarui semn de orientare, trebuie gndit la posibilitatea unei
into,icatii accidentale medicamentoase sau cu produsi menajeri sau industriali.
V%!&%'U!)*" =%C)'U%*"
5.n repetitie, recurente, cronice6
+n pre-enta varsaturilor habituale factorii dietetici 5supraalimentatie, lipsa
prelungita de aport6, o infectie cronica 5$!* sau urinara6 sunt deseori pre-ente.
"ste bine, .nainte de a trece la alte cau-e, ca acestea sa fie eliminate.
+n rest, la acest grup de varsaturi, este bine ca etiologia sa fie cautata
diferentiat, .n functie de vrsta:
*% N$U3N%&#U':
%paritia varsaturilor bilioase traduce un tablou de oclu-ie intestinala
5confirmat de e,amenul clinic si radiografia abdominala simpla6. %sa pot evolua
steno-ele duodenale sub3vateriene, atre-iile intestinului subtire, ileusul meconial
5manifestare de fibro-a chistica de pancreas, alaturi de peritonita meconiala6 sau
un tablou de obstructie joasa 5boala =irschprung6.
Varsaturile hemoragice conduc la practicarea unei endoscopii eso3gastro3
duodenale .n urgenta care gaseste, .n mod obisnuit, o esofagita ulcero3
hemoragica, gastrita cu e,ulceratii sau petesiala, mai rar un ulcer gastric sau
duodenal.
Un tablou de varsaturi cronice sau intermitente asociate unor tulburari
respiratorii 5tuse recurenta, bronhopneumopatii, etc.6 poate fi dat de un reflu,
gastro3esofagian, din perioada neo3natala. *a aceasta vrsta !;" poate duce la
semne neurologice sau accidente acute aparute i-olat sau asociate varsaturilor:
male-a;
apnee;
bradipnee, bradicardie;
tulburari de comportament cu cri-e de ciano-a, paloare, obnubilare;
echivalent de moarte subita.
",amenul complementar de alegere .n fata acestor tulburari este p=3
metria esofagiana, de durata medie sau pe /8 h.
"ndoscopia arata, frecvent .n aceste ca-uri, e,istenta unei esofagite.
'ran-itul eso3gastro3duodenal 5bariu pasaj6 aduce un aport esential pentru
unele elemente morfologic3anatomice .nsotitoare ale !;" sau care ele .nsele
determina varsaturi: malpo-itia cardio3tubero-itara, hernia hiatala, volvulus
gastric incomplet 5plicatura gastrica incompleta6.
$ suferinta cerebrala, .n primele -ile de viata, se .nsoteste, .n mod obisniut,
de varsaturi.
'ulburarile metabolice 5erori .nnascute de metabolism6 pot sa se manifeste, .n
perioada neonatala, printr3un sindrom de varsaturi. %cestea sunt cau-e rare,
printre care mentionam:
galacto-emia si fructo-emia 5hepatomegalieDhipoglicemie6;
aminoacidopatii 5foarte rare6.
*% &U;%!:
%paritia varsaturilor spre sfrsitul primei luni de viata, dupa un interval liber
asimptomatic, de minim / saptamni, varsaturile agravndu3se de la o -i la alta,
cu un apetit alimentar pastrat, trebuie sa ne faca sa suspicionam o steno-a
hipertrofica de pilor 5&=P6.
",amenul clinic 5palparea olivei piloro3duodenale6 si ecografia 5cresterea
.n volum a musculaturii pilorice6 confirma diagnosticul.
'ran-itul baritat eso3gastro3duodenal nu este indispensabil diagnosticului.
9aca este practicat, el obiectivea-a un canal piloric foarte .ngust si 1amprenta2
olivei pilorice pe regiunea antrala, miscari de peristaltica si unde antiperistaltice,
evacuare minima a stomacului.
Varsaturile alimentare pre-ente de la nastere, .n special la schimbarea
po-itiei, asociate sau nu unor bronhopneumopatii recidivante, eventual unor
bronsite7bronsiolite spastice, respectiv unui Ehee-ing recurent, evoca e,istenta
unui reflu, gastro3esofagian, obiectivat mai ales de p=3metria esofagiana,
e,plorarea putnd fi completata cu un tran-it baritat eso3gastro3duodenal
5'";96 sau cu o endoscopie.
Varsaturile hemoragice indica frecvent o esofagita peptica 5de reflu,6.
4ai rar, dar posibil, varsaturile pot sa se integre-e .n tabloul unei intolerante
alimentare: alergie la proteinele laptelui de vaca, boala celiaca.
%parent i-olate, ele pot traduce un sindrom de pierdere de sare: hiperpla-ia
congenitala cerebriforma a suprarenalelor 5sdr. 9ebrF3Fibiger6.
*% #$P)*U* 4%!":
#au-ele organice sunt rare. 'rebuie totusi eliminate:
tumora cerebrala 5sdr. de fosa posterioara6;
ulcerul gastric7duodenal cu !;".
#au-ele FUN#')$N%*" domina la aceasta vrsta, intrnd .n discutie :
situatii mai frecvente:
Varsaturile acetonemice 5varsaturile periodice, varsaturile cu ceto-a,
varsaturile ciclice acetonemice6 survin fara o cau-a aparenta, de obicei dupa o
pau-a alimentara 51pe foame2, cu o ceto-a rapid instalata6 sau .n cadrul unor
infectii banale. "le determina o intoleranta gastrica cu varsaturi incoercibile.
=alena de acetona este caracteristica, cetonemia si cetonuria fiind consecinta
deficitului energetic. "le se repeta, .n mod obisnuit, la acelasi copil.
9iagnosticul diferential se face cu diabetul -aharat 59)96.
!aul de transport: e,trem de frecvent; survine .n mod preferential la copii
emotivi, .ntre :3G/ ani.
Un sindrom emeti-ant poate fi un factor relevant al unui conflict parinti3copil
si martorul manifestarilor psihologice sau al fenomenelor de conversie somatica.
#el mai dramatic tablou clinic .l are anore,ia mentala.
9in cele e,puse re-ulta ca varsaturile sunt date de / categorii mari de
cau-e:
9"<$!9)N) %*" '!%#'U*U) ;%&'!$3)N'"&')N%*;
9"<$!9)N) "('!%3;%&'!$3)N'"&')N%*".
$renstein &.!. 5citat de HAllie !. si =Aams I.&., GJJ:6 clasifica
varsaturile, dupa &')4U*%!"% *$#U&U*U) %N%'$4)#, .n : mari grupe:
G. &')4U*%!"% !"#"P'$!)*$! &UP!%4"9U*%!):
Varsaturile psihogene; pentru a nu gresi, pretind un fin diagnostic diferential
si consult interdisciplinar;
#resterea presiunii intracraniene:
hematom sau alte hemoragii;
edem cerebral;
tumora;
hidrocefalie;
meningoencefalita;
sdr.!eAe.
Vasculare: migrena, hipertensiune arteriala;
#onvulsii;
Coala vestibulara.
/. &')4U*%!"% <$N") #="4$#"P')V" '!);;"!
4edicamente: opiacee, ipeca, 9igo,in 5@6, anticonvulsivante;
'o,ine;
Produsi metabolici:
acidemia, cetonemia 5cetoacido-a diabetica, acido-a lactica, fenilcetonuria,
acido-a tubulara renala6;
uremia 5insuficienta renala6;
hiperamonemia 5sdr.!eAe, deficite ale ciclului ureei6;
aminoacidemia 5tiro-inemia, hipervalinemia, hiperglicemia, li-inuria, boala
urinilor cu miros de sirop de artar6;
acidemia organica 5aciduria metilmalonica, aciduria i-ovalerica6;
alti produsi: intoleranta ereditara la fructo-a, galacto-emia, de-ordini ale
o,idarii aci-ilor grasi, diabetul insipid, insuficienta adrenalica, hipercalcemia,
hipervitamino-a %.
:. &')4U*%!"% !"#"P'$!)*$! P"!)F"!)#) sau $C&'!U#')%
'!%#'U*U) ;%&'!$)N'"&')N%* sau %4C"*"
Faringian: gag3refle, 5secretii, sinu-ita, indusa de persoana .n cau-a,
ruminatie6
"sofagian:
functional: !;", achala-ie, alte dismotilitati esofagiene;
structural: atre-ie, stricturi, etc.
;astric:
boala ulceroasa peptica 5inclu-nd si sdr.<ollinger3"llison6, gastrita,
dismotilitatea7gastropare-a;
obstructie: be-oar, steno-a pilorica, boala granulomatoasa cronica, etc.
)ntestinal:
infectii: enterite, to,iinfectii alimetare, apendicita;
dismotilitate: neuropatia metabolica sau diabetica, pseudo3obstructia
intestinala;
intoleranta alimentara: proteinele laptelui de vaca, gluten, soia, enteropatia cu
eo-inofile;
obstructie: atre-ie, steno-e, aderente, volvulus, invaginatie, duplicatie, ileus
meconial, boala =irschprung, sdr. obstructiei intestinale distale din fibro-a
chistica de pancreas.
=epato3biliar, pancreatic: hepatite, colecistite, pancreatite;
#ardiac3circulator: ischemia intestinala;
!enal: pielonefrita, hidronefro-a, calculi renali, glomerulonefrite;
!espirator: pneumonii, otite, faringite, sinu-ite;
%ltele: peritonite, septicemii, graviditatea.
+n 9)%;N$&')#U* 9)F"!"N')%* al varsaturilor ne folosim si de alte
simptome si semne:
#ontinutul varsaturilor:
nedigerat: achala-ie, steno-e cardio3esofagiene;
snge proaspat sau 1.n -at de cafea2: gastrite, ulcer, esofagite, varice
esofagiene, manifestare a #)9;
initial spasme foarte puternice, fara varsaturi, apoi varsaturi cu snge si suc
gastric 5eventual6: sdr. 4allorA3Heiss;
bila: obstructie post3ampulara;
clare, .n cantitate mare, repetate: sdr.<ollinger3"llison;
fetide: sta-a cu .nmultire bacteriana, fistula gastro3colica, ischemie a
intestinului.
Forta cu care sunt emise:
varsatura proiectata: steno-a pilorica si alte obstructii gastrice, !;"
5oca-ional, NU este caracteristic6, boala metabolica;
regurgitatii e,primate 3 varsatura 5K6: !;".
!elatiile varsaturii cu perioadele -ilei sau orarul alimentatiei:
dimineata devreme: hipertensiunea intracraniana, graviditate, sinu-ita;
.n relatie cu ora mesei: boala peptica ulceroasa, psihogene.
!elatiile varsaturilor cu alimentele:
laptele de vaca, gluten, soia: intoleranta la proteinele alimentare;
altele: enteropatia alergica, gastroenteropatia cu eo-inofile, boala metabolica
5e,.: intoleranta ereditara la fructo-a6.
Periodicitatea varsaturilor:
paro,istice, ciclice: carcinoid, feocromocitom, porfirii, sdr. diencefalic,
epilepsie, 1familial dAsautonomia2.
%lte simptome si semne gastro3intestinale:
greturi: obstructie intestinala, etc....
durere esofagiana: esofagita 5poate fi secundara varsaturilor cronice6;
disfagia: boala esofagiana;
diaree: enterocolita, to,iinfectie alimentara, obstructie partiala a lumenului
intestinal;
constipatie sau distensie: obstructie a lumenului, hipercalcemie;
peristaltica vi-ibila: obstructie luminala, .n special pilorica;
-gomote intestinale: obstructie, atonie;
durere abdominala: cu tact se gaseste organul 1bolnav2;
1mase2 abdominale:
L le-iuni produse de o obstructie a lumenului sau vasculara;
L le-iuni inflamatorii sau neopla-ice;
L malformatii congenitale, 1tumora2 pilorica.
cicatrici abdominale: bride, aderente, steno-e;
icter:
L hepatite, malformatii hepato3biliare;
L infectie de tract urinar sau steno-a pilorica la nou3nascut.
&imptome si semne neurologice: boala organica, metabolica sau to,ica a &N#
3 se va insista pe:
cefalee, vertij, scotoame, fotofobie, .ngustarea cmpului vi-ual;
modificari ale tonusului, convulsii;
hipertensiune intracraniana: fund de ochi, ecografie transfontanelara.
%lte simptome si semne din partea altor organe si sisteme:
#ardiac: hipotensiune7hipertensiune 3 ischemie intestinala, boala paro,istica;
Urinar: pielonefrita, hidronefro-a, calculi renali, hipertensiune;
!espirator: pneumonie, otita, aspiratie determinata de varsatura.
&tarea generala:
buna 5cel putin o perioada6: !;", stimularea gag3refle,ului, ruminatia,
probleme psihosociale, psihogenie;
bolnav acut, adesea cu deshidratare si anomalii electrolitice:
L urgente chirurgicale: obstructie luminala sau vasculara;
L gastroenterita, hepatita, sindrom !eAe, pancreatite, septicemie, meningita;
L into,icatii;
L durerea 3 poate ajuta la locali-area organului implicat;
L febra 3 le-iuni inflamatorii 5e,. apendicita, peritonita, pielonefrita6.
bolnav cronic, adesea cu malnutritie:
L boala metabolica 5mai ales daca e,ista anomalii ale tonusului si de-voltarii6;
L obstructii partiale si intermitente.

)nformatii epidemiologice:
epidemie: infectii gastro3intestinale, e,puneri la to,ice;
istoric familial: migrena, boala ulceroasa peptica.
'"!%P)% V%!&%'U!)*$!
)deal este de a nu trata varsaturile fara a cunoaste cau-a care le provoaca.
'ratamentul este, deci, etiologic si .ncepe prin masuri dietetice, medicale sau
chirurgicale pretinse de afectiunea cau-ala.
#u toate acestea, se poate recurge, pe o perioada scurta, la un tratament
simptomatic:
4"'$#*$P!%4)9 5P!)4P"!%N6: M,N3G mg7?g7-i;
9$4P"!)9$N" 54$')*)U46;
#)&%P!)9" 5P!"PU*&)96;
'!)4"CU')N" 59"C!)9%'6.