Sunteți pe pagina 1din 9

Statiunea Lacul Rosu

CUPRINS

CAPITOLUL I. Asezarea geografica
1.1. Localizarea din punct de vedere geografic
1.. Scurt istoricul statiunii Lacu Rosu
1.!. "ecini si o#iective turistice de vizitat
1.$. Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu
CAPITOLUL II. Inventarierea patri%oniului turistic
.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale
.. Caracterizarea si descrierea resurselor turistice antropice
CAPITOLUL III . Prezentarea #azei te&nico'%ateriale a statiunii Lacu Rosu
!.1. Unitatile de cazare
!.. Unitatile instalatiilor de agre%ent( divertis%ent( trata%ent
CAPITOLUL I". Progra%ul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu
CAPITOLUL ". Protectia si conservarea %ediului incon)urator


Capitolul I
Asezarea geografica
1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

Statiunea Lacu Rosu( co%ponenta a orasului *&eorg&ieni( este situata pe "alea +icazului( intre Lacu
Rosu si C&eile +icazului.
Ur%arind configuratia terenului( statiunea este dispusa intr'un a%fiteatru( de la ,-.% la 1...'11.. %
altitudine(pe versantii /untilor Su&ardul /are 011.$ %2 si Su&ardul /ic 01!3%2 catre N'N" si /untele
*&ilcos 01$.4 %2( spre S5 ( unitati %ontane apartinatoare /asivului 6as%as. Intre aceste li%ite statiunea
apartine )udetului 6arg&ita( dar( prin cateva vile si case particulare( aceasta se prelungeste si in C&eile
+icazului( pe teritoriul )udetului Nea%t.


1.2. Scurt istoricul statiunii
Odata cu for%area sa( in 1-4!( Lacu Rosu a devenit o atractie turistica i%portanta pentru acasta arie
%ontana(for%and i%preuna cu C&eile +icazului un ansa%#lu turistic unicat in Ro%ania.
Lipsa cailor de acces rutier a facut ca a#ia in anii7!. ai secolului al 88'lea sa se construiasca pri%ul edificiu
turistic' Ca%inul Turistilor. 9upa 1,!1( apar unele case locuite per%anent si cateva vile( conturandu'se actuala
statiune( apartinatoare ad%inistrativ orasului *&eorg&ieni.
Statiunea dupa al II'lea raz#oi %ondial s'a dezvoltat continuu( a)ungand la circa -.. locuri in vile si ca#ane
in anul 1,-,( profilandu'se pe oglinda si recreere( iar in ulti%ele patru decenii si pe alpinis% .
9upa anul 1,,.( statiunea %ontana Lacu Rosu a cunoscut un i%pas in dezvoltarea sa( datorita rigorilor din
econo%ia de piata si a restructurarii proprietatii i%o#iliare si a terenurilor( dar si degradarii fizice a unitatilor(
unele dintre acestea depasind -. de ani de e:istenta. Lipsa dotarilor de agre%ent sportiv si cultural si %ai ales a
a%ena)arilor pentru practicarea sporturilor de iarna si a dru%etiei %ontane ca si a dotarilor te&nico'edilitare au
facilitat acest regres.
In ulti%ii !'$ ani se re%arca un reviri%ent in dezvotarea statiunii prin %odernizarea si construirea de unitati
de cazare si ali%entatie pentru turis% 0circa !$. unitati de cazare in &otel si vile 2( iar ad%inistratia locala a
initiat un progra% de revigorare si relansare in turis% a acesteia.
Statiunea si'a dat nu%ele dupa lacul de aici Lacu Rosu( un lac de #ara) natural( aflat langa C&eile +icazului
la o altitudine de ,-. %. 5ste in for%a de L( adanc de 1. %0adanci%ea %a:i%a fiind de 1.(1 %2( avand o
suprafata de 1(4 &a si o circu%ferinta de -!. %.
Lacul s'a for%at relativ recent in vara anului 1-!4( atunci s'a inta%plat ca in ur%a ploilor a#undente %area
cantitate de %oloz stancos de pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat #locand dru%ul Paraului
+ica)el. Apa s'a acu%ulat for%and un lac de #ara) natural.
"ra)a deose#ita este a%plificata de %ulti%ea trunc&iurilor goale ale #razilor de odinioara care ies din apa(
strapungand i%aginea /icului Su&ard reflectat in olinda lacului.

Nu%ele de Lacu Rosu provine de la gresia rosie tertiara( usor dezagrea#ila( transportata de Paraul Rosu care a
vopsit in rosu i%pre)uri%ile pana la lac. Lacul (din pacate( este periclitat de %area cantitate de aluviuni(
transportata de paraurile afluente 0Rosu( Licas( Oii( Su&ard si *&ilcos2.
Traditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului ;
< Odata traia in Lazarea o fata de o fru%usete rar intalnita care se nu%ea 5stera. Aceasta s'a dus odata la
targ la *&eorg&ieni. A intrat acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cu% s'au vazut s'au si
indragostit( iar flacaul a rugat fata sa'i fie %ireasa. 9ar cununia nu s'a putut face caci flacaul a fost luat in
ar%ata. =ata il astepta( iar pe'nserate se ducea cu ulciorul la izvor( statea ore in sir( in nade)dea ca se va intoarce
alesul ini%ii sale. Aceasta canta atat de trist incat auzind'o se induiosau si %untii .
5ra intr'o du%inica dupa'a%iaza cand( trecand pe acolo( a fost vazuta de un tal&ar care repezindu'se la ea a
ridicat'o in sa( z#urand ca vantul spre Su&ardul /ic( intre stancile cu o %ie de fete unde locuia. Tal&arul i'a
pro%is fetei aur si argint nu%ai sa'l indrageasca( dar fetei nu'i tre#uia ni%ic. Acesta isi pierdu ra#darea si vru s'
o o#lige sa se casatoreasca cu el.Atunci 5stera a strigat catre %unti i%plorandu'le a)utorul( iar stancile cuprinse
de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S'a pornit o ploaie torentiala %aturand tot ce intalnea in cale.
Acolo au ra%as su# fara%aturile stancilor fata si tal&arul( iar apoi acolo s'au adunat apele %untilor(
for%and Lacu Rosu0Ucigasul2. >
O a doua legenda spune ca ; < Pe pa)istea dintre versantii %untilor a fost o stana.Cio#anii( vazand
apropierea furtunii( au incercat sa se refugieze( dar /untele Ucigas( dara%andu'se( i'a ingropat i%preuna cu
oile. >
O#iectivele turistice de vizitat sunt;
? Lacu Rosu' lac de baraj natural
?Raritati ale naturii ;
@ Piatra Altarului este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor Bicazului.
Cu inalti%ea lui de 111$%( este %ai %ic fata de varfurile din )ur( dar este fru%os si atragator. Pri%ii cuceritori
ai acestui turn de calcar au fost alpinistii #rasoveni Csallner 5rvin si *oldsc&%idt Aalde%ar la .- septe%#rie
1,!$. Pri%ul care a urcat pe turnul +ardosului fara ec&ipa%ent de alpinist Bn port popular a fost Ceresztes
Doltan din Eoseni( faptul caruia este legendar si astazi.
@C&eile +icazului. Situat Bn valea rFului +icaz( este cel %ai cunoscut si cel %ai atragator defileu al Carpatilor
Orientali( care stra#ate dinspre sud'vest spre nord'est %untii alcatuiti din depozitele calcaroase ce s'au depus Bn
%arile triasice si )urasice. In %asivul calcaros s'au for%at pesteri( doline si avenuri. 9efileul este de origine
tectonica( nu%ele sau si'a capalat de la rFul +icaz. avFnd o lungi%e de 1 G%. Astazi este cunoscut si su# nu%ele
de Hparadisul alpinistilorH. In aval de Serpentina /are( Piatra Poienii si /untele +ardos se apropie doar la
cFtiva %etri. Acest loc se nu%este Poarta Iadului dupa care %ai )os ur%eaza locul nu%it Pridvorul Iadului. Apoi
c&eile se largesc( pFna la stFncile Turnului Negru. 9e aici porneste poteca cFtre Pestera Neagra care are intrarea
de 11 % Bnaiti%e si ! % lati%e. 9e la intrare Bn pestera zari% falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 1
de % se strF%teaza( iar dupa Bnca 1. % se ter%ina.
Inainte de varsarea +ica)elului Bn +icaz se afla un pod neter%inat( care se nu%este Podul Ungurilor( Bnceput Bn
anii 1,$.. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele %ai periculoase a c&eilor( *Ftul ladului( dar
nu s'a putut ter%ina din cauza raz#oiului. in stFnga podului( se inalta Peretele +ardosului cu Santinela de la
*Ftul ladului. 9e la vFrsarea pFrFului +ica)el Bncepe cea %ai spectaculoasa zona a c&eilor cu . lungi%e de -..
%( *Ftul ladului( care se strecoara Bntre Piatra Surducului si Peretele +ardosului.Spre capatul aval al *Ftului
ladului se afla un pod pe valea +icazului( deasupra caruia se desc&ide Pestera Cascadei. Pestera are o lungi%e
de 3, %( asa de strF%ta BncFt se viziteaza nu%ai tFrFs. in dreapta podului gasi% cel %ai %are izvor carstic al
c&eilor( Izvorul /aria( la care ne conduce o carare.Peste dru%( pFrFul +ardos co#oara de sus Bntr'o rigola
strF%ta. 9e aici valea se largeste treptat( si Bn aval BntFlni% nu%ai paduri foioase. Cu (1 G% %ai )os( se
desfasoara pe directia nord'sud( spectaculoasa creasta a /unticelului( care BncepFnd din 1,41 este declarata
zona ocrotitF pe o Bntindere de ,. &ectare.
@ C&eile +ica)elului. Afluentul cel %ai i%portant al +icazului din zona( este +ica)elul( care se for%eaza su#
Poiana Tarcaului( si are o lungi%e de . G%. La capatul aval al pFrFului cca. G% parcurge pFrFul o zona de
c&ei si%ilar cu C&eile +icazului. La 1.. % de la confluenta +ica)elului cu +icazul( pute% ad%ira nu%eroase
%ici cascade pe care le parcurge zgo%otos apa paraului. Cea %ai fru%oasa si sal#atica zona a acestei c&ei se
afla Bntre =agetul Ciucului 0Cic&i#iuc2 si Piatra Surducelului de la care Bn a%onte parcurge +ica)elul lin( zona
satului rasfirat cu acelasi nu%e. Cu %ai %ult de ! G% Bn a%onte de la C&eile +ica)elului %ai sunt doua c&ei %ai
%ici; pri%ul se nu%este Cheile Duruitoarei sau La Cascada( cu lungi%ea de $.. %( iar al doilea se afla pe
dru%ul ce leaga Lacu Rosu cu Trei =antani si se nu%este La Bechet( avFnd o lungi%e de !1. %. C&eile
9ururtoarei are de ase%enea %ici cascade.
@ C&eile Laposului. Afluent de stanga al +icazului este pFrFul Lapos( care de ase%enea parcurge o zona
stFncoasa deose#it de fru%oasa.
Su# Piatra Altarului valea Laposului se stra%teaza( avand un sir de %ici cascade. Ceea %ai spectaculoasa parte
din aceste c&ei este Bnsa partea dintre Cus%a Laposului si Piatra Altarului. Lungi%ea totala a c&eilor este de
1-.. %( ceea %ai %are cascada are Bnalti%ea de 1 %.
@C&eile Sugaului. in partea superioara a satului +icaz C&ei( Bn Suteni( Bn avalul vaii Sugaului se desfasoara
C&eile Sugaului' . zona stancoasa deose#it de fru%oasa( su# for%a de canion( cu o lungi%e de !1. % pe care se
afla un sir de cascade. Pana la construirea dru%ului lorestier pe valea Sugaului( zona locuita din +Frnadu a fost
accesi#ila nu%ai prin c&ei. Pentru a facilita accesul( localnicii au construit pod Bn c&ei( pe #arne transversale
care a fost o capodopera a te&nicii populare. Peste dru% de la C&eile Sugaului( se afla Stanca lui Stan(
for%atiune stancoasa ingusta( care a ra%as Bn ur%a e:ploziilor efectuate cu ocazia desc&iderii carierei de calcar(
din /untele Surducului.
Pestera /unticelu 0*&iocelul2. 5ste situat pe teritoriul co%unei +icaz C&ei( la - G% de Lacu Rosu( pe partea
stanga a raului +icaz. 5ste for%at din doua Sali( dar nu este inca ilu%inata. =ara g&id poate fi parcursa Bn !. de
%inute. Pestera este rezervatie naturala( unde pute% ad%ira fru%oase stalag%ite si stalagtite. 9in pacate( Bn
ulti%a vre%e vizitatorii au facut %ulte pagu#e Bn pestera.

1.$ Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu
Dona Lacul Rosu este cea %ai accesi#ila dinspre orasul *&eorg&eni( localitate care este situata pe calea
ferata +rasov'9eda si pe dru%ul national 1. 9in *&eorg&eni( se desfasoara pe o distanta de 3 G% dru%ul
national 1IC ce leaga orasul de statiunea Lacu Rosu. 9inspre /oldova( plecand din Piatra Nea%t 0prin +icaz2
dupa parcurgerea a 14 G%( tot pe dru%ul national 1IC pute% atinge statiunea.
Pe cale ferata( dinspre /oldova( pute% circula pFna Bn orasul +icaz( dupa care accesul spre Lacu Rosu este
posi#il cu auto#uzul. Pe ruta *&eorg&eni Piatra'Nea%t circula zilnic de doua ori auto#uze. Dona este accesi#ila
si din co%una SBndo%inic 0 G%2 prin Poiana Tarcaului si Trei =antani( dar nu se reco%anda auto%o#ilistilor(
starea dru%ului fiind nesatisfacatoare. 9inspre co%una Tulg&es( prin Pasul +ala) si satul Telec( de ase%enea se
poate a)unge la Lacul Rosu( dar dru%ul este reco%andat nu%ai #iciclistilor si iu#itorilor de dru%etie( datorita
starii sale necorespunzatoare.

Capitolul II
Inventarierea patri%oniului turistic
.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale
Statiunea %ontana Lacu Rosu #eneficiaza de un cadru natural cu un potential turistic de %are valoare
peisagistica.
/untii Su&ard si 6as%as alcatuite din conglo%erete( gresii si calcare( se i%pun prin for%e de relief si peisa)e
dintre cele %ai spectaculoase din tara. Re%arca%( astfel ;
?do%eniul %ontan cu peisa)e de %are atractivitate ; peisaje carstice 0Su&ardul /ic( *radina Danelor( Peretele
Postei( Piatra Altarului( Piatra +ardos( Piatra Cupas( Piatra Poienii( Piatra Su&ardului etc. 2 J
peisaje montane si subalpine cu alternanta de poieni si paduri de %olid 0Ca%pul Cupas( Poiana *&ilgos(
Poiana "arariilor( 6as%asul /are( 6as%asul Negru etc. 2
paduri masive de molid etc.
?do%eniul pentru practicarea alpinis%ului in C&eile +icazului si pe a#rupturile li%itrofe( unul dintre cele %ai
reprezentative din tara( cu $4 de trasee pentru catarare si escalada J
?relief carstic spectaculos cu a#rupturi( stancarii( gro&otisuri si pesteri cu valoroase concretiuni si vizita#ile(
aflate in apropierea statiunii ca ;pesterile Su&ard( +ardos si Cascadei( iar la circa 1 G% pestera
/unticelul Junele dintre acestea pot fi a%ena)ate pentru vizitare 0Su&ard si /unticelul 2. Pe versantul sud'vestic
al /untilor 6as%asul /are( in peri%etrul co%unei "oslo#eni( se afla pestera Sugo 0$1 G% de statiune2( care
este declarata %onu%ent al naturii si se preteaza pentru a%ena)are spre vizitare J
?C&eile +icazului( de %are spectaculozitate cu Serpentinele /ici si /ari si a#rupturile de ..'!$. % inalti%e(
cu nu%eroase rupturi de panta in al#ia raului +icaz J re%arca#ile prin peisagistica sunt si vaile afluente
+icazului cu cascade( c&ei si %ici canioane 0vaile Lapos( +ica)el( Cupas( Sugau la circa -G% spre +icaz C&ei 2
etc J
?Lacu Rosu' %onu%ent al naturii' unicul lac de origine naturala din tara( cu pitorestile < Cioate > de %olid ce
zvacnesc din adancul apei J pe %alul lacului =undatia Naturaland 0orasul *&eorg&ieni2 a %arcat si a a%ena)at
pentru turis%ul stiintific si ecologic , puncte de o#servare a faunei si a florei 0lic&eni( alge( plante le%noase(
plante acvatice( rate sal#atice( reptile( raci( insecte etc.2 J
?do%eniu sc&ia#il se intinde pe o suprafata %are in cele trei areale %ontane puse in evidenta si anu%e;
Su&ardul /are' Su&ardul /ic'Ca#ana Su&ard'statiune 0vila +ucur2( do%eniul ce se dispune altitudinal de la
,-.% pana la 11..%( ceea ce per%ite o a%ena)are < in releu > a dotarilor pentru sporturi de iarna si practicarea
sGiului pana in luna %ai 01.'11. zileIan2 J Raza Soarelui cu un do%eniu %ai restrans utilizat si pana in prezent
0..%I$.%2 Jvarful Pangarati' Saua Pangarati la intrarea in statiune J
?do%eniu pentru dru%etie %ontana( cu peste , de poteci %ontane( ce pornescI acced dinIin statiune( in %are
parte a%ena)ate si %arcate J
?fond cinegetic si fond piscicol reprezentative pentru aceasta zona a tarii J
?#iocli%at tonic' sti%ulent asupra organis%ului( cu o aeroionizare negative( cu aeroni rasinosi( favora#il
odi&nei si recreeri( dar si cli%atoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica( sur%ena) fizic si
intelectual( stari de de#ilitate( &ipertiroida #enigna etc.
?Parcul National C&eile +icazului'6as%as 031(41 &a2 cu cele trei rezervatii naturale.

. Caracterizarea si descrierea resurselor antropice
Statiunea nu detine o#iective cultural'istorice( nefiind conturata ca localitate( dar i%pre)uri%ile constituie
destinatii certe in acest sens.
Resursele antropice din zona li%itrofa sunt ur%atoarele ;
?Orasul *&eorg&ieni 03 G%2 ;#isericile ar%eneasca 0secolul 8"II2 si evang&elica 0secolul 8"II2 J %uzeu
cu sectii de istorie( etnografie( stiintele naturii J
?Lazarea 0! G%2 ; castel 0secolele 8III'8"II2 in stilul Renasterii( ce gazduieste galeria de picture si
graficaJ parcul adaposteste sculpturi realizate in ta#erele de creatie J %anastire franciscana 0secolul 8"2 J
?Eoseni 0!G%2 ;#iserica fortificata0 secolul 8"I2( colectia de etnografieJ
?9anesti 03G%2 ;centru de arta populara cu cera%ica neagra( tesaturi( cusaturi J
?Racu 04!G%2 ; #iserica fortificata 0 secolele 8I"'8"2( capela 0secolul 8I"2 pe 9ealul +ogat J
?/iercurea Ciuc 0-$G%2 ;cetatea /iGo 01311'1312(refacuta in 141$J adaposteste /uzeul )udeteanJ
co%ple:ul Su%uleu cu cladirea'resedinta a fostului scaun Ciuc( %anastirea franciscana 01$$$'1$$-2( #iserica
#aroca 01-.$2( #iserica Sf. Petru 01-142.


Capitolul III
!.1 Unitatile de cazare
Statiunea Lacu Rosu participa cu 1.(1$K la capacitatea de cazare e:istenta in )udetul 6arg&ita.
In anul ..(Lacu Rosu punea la dispozitia turistilor 3,1 de locuri de cazare repartizate in ; &oteluri'143 locuri
01($4K din total 2(vile'!41 locuri 01!(3,K2( ca#ane turistice'!3 locuri 01(1K2 si ca%ping'1.- locuri
011(3!K2. Analizand situatia locurilor de cazare in functie de gradul de confort se o#serva ca structurile de
pri%ire au confort %odest( ponderea cea %ai %are fiind cea de doua stele 011(!K2 ur%ata de cea a structurilor
de pri%ire neclasificate 0$3(,K2.
!.. Unitatile instalatiilor de agre%ent( divertis%ent( trata%ent
A%atorii de sport au la dispozitie strand( terenuri de sport( precu% si posi#ilitatea de a practica canota)ul
si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca %aiestria pe nu%eroase trasee( de la cele %ai si%ple pana la cel %ai
dificile pe peretii stincosi ai Su&ardului( Pietrei +ardosului( ai Pietrei Surducului etc.
Statiunea Lacu Rosu ofera a%atorilor de dru%etie itinerarii deose#it de atragatoare ;
?Circuitul Lacului Rosu 0durata 1 1I oraJ %arca); cruce rosie2
L C&eile +icazului0durata ! ' ! 1I ore dus'intors( fara %arca)( pe 9N 1C2.
L "arful Su&ardu /ic 0durata '! ore dus'intors( diferenta de nivel !4. %( %arca)J triung&i al#astru2
L "arful Su&ardu /are 0durata ! ore dus'intors( diferenta de nivel 1$ %( %arca); triung&i al#astru pana la Saua
Su&ardului( %ai departe fara %arca)2.
L "arful Ucigasu 0durata ! ore dus'intors( diferenta de nivel $.1 %( %arca); #anda gal#ena si triung&i rosu2.
L Pot fi asigurate e:cursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la *&eorg&eni( +orsec( Sovata( +icaz(
Piatra Nea%t etc. ii deose#it de atragatoare;
Statiunea Lacu Rosu are un #iocli%at tonic'sti%ulent asupra organis%ului( cu o aeroionizare negativa( cu aeroni
rasinosi( favora#ili odi&nei si recreerii( dar si cli%oterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica(
sur%ena) fizic Mi intelectual( stNri de de#ilitate &ipertiroidN #enignN etc.
Capitolul I"
Progra%ul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu
In cadrul planificarii si dezvoltarii turis%ului( a%ena)area turistica( respectiv procesul de planificare
teritoriala( ocupa locul cel %ai i%portant si reprezinta( de fapt( strategia funda%entala de dezvoltare a ofertei
turistice( inclusiv a celei %ontane.
Procesul de a%ena)are turistice reflecta interactiunea dintre particularitatile conditiilor naturale si ansa%#lul
activitatilor econo%ice si sociale care se dezvolta pe un anu%it teritoriu( inclusiv %ontan( dar se realizeaza in
conte:tul unei arii e%itente de turisti.In principiu( a%ena)area turistica va tine cont atat de caracteristicile
teritoriului0resurse( activitati( functiune etc.2 cat si de posi#ilitatile de e:ploatare in conditii de eficienta a
acestuia.
In cadrul strategiei de a%ena)are turistica se ur%aresc ur%atoarele ele%ente co%une si pentru statiunea
Lacu Rosu si anu%e ;
?localizarea statiunilor turisticeIco%ple:eIca#ane in functie de cantitatea si calitatea resurselor turistice( de
atractivitatea acestora( e:pri%ata prin capacitatea de a trezi interesul turistilor J
? crearea unei oferte cu caracter specific( original sau c&iar unic( prin valorificarea tuturor resurselor zonei
0scoala internationalN de alpinis%( Bn cazul nostru2J
?diversificarea dotarilor( produselor Mi serviciilor turistice oferite Bn scopul asigurarii unei varietati de prestatii
turistice Mi satisfacerii nevoilor unei clientele diverseJ conditiile naturale ale statiunii Lacu Rosu oferN
posi#ilitatea realizarii unor variate produse turistice %ontane atat pentru sezonul estival cat si pentru cel
&ivernalJ
?integrarea ar%onioasa a structurilor turistice Bn ansa%#lul cadrului natural al statiunii( creiindu'se o anu%itN
a%#ianta si specificitate 0in aria %ontana si pe %alul lacului2 etc.
Statiunea se poate dezvolta pe trei trepte %orfo%etrice;
O O vatra depresiunii 0culoarul depresionar2 ' "alea +icazului si Lacu Rosu; cu structuri de cazare Mi ali%entatie(
agre%ent( sportiv si nautic( dotari co%erciale( culturale si sanitare( de infrastructura generala( centru de
infor%are turistica etc.J
O O versantii favora#ili a%ena)Nrilor turistice( pFnN la 11.. P 11. %( pentru structuri de cazare Mi ali%entatie(
partii de sc&i si teleferice 0Ca#ana Su&ard( Raza Soarelui2J
O O versantul Su&ardului /ic'Su&ardul /are 011.. % P 11.. %2( cu un do%eniu sc&ia#il valoros( este favora#il
a%ena)arii pentru sporturi de iarnN Mi dotNrile aferente. Intreaga arie %ontana li%itrofa tre#uie reintrodusN in
circuitul dru%eQiilor %ontane.
Cercetatorii si practicienii francezi Bn a%ena)area %untelui au sta#ilit cateva principii care tre#uie sa stea
la #aza dezvoltarii unei statiuni %ontane2( principii aplica#ile si Bn cazul reproiectarii Mi a%ena)arii statiunii
Lacu Rosu si anu%e;
?satisfacerea nevoilor clientelei( ceea ce presupune un studiu de %arGeting pe pietele potentiale cu investigatii
sociologice pentru a vedea optiunile turistilor potentiali Bn ceea ce priveste; do%eniul sc&ia#il( preturi(
pretentiile sc&iorului( activitatile aprRs'sc&i( cerintele turiMtilor nesc&iori etc.
?asigurarea calitNQii factorilor naturali; conditii cli%atice( %orfologia reliefului( configuratia pantelor de sc&i
etc.J
?a%ena)area opti%a a partiilor; categoriile de dificultate si varietatea lor( sc&iul practicat 0alpin P slalo%(
co#orare2( nordic 0fond( sc&i randonnRe2( tra%#ulina( #iatlon( patina) etc.J
?%odul de organizare si a%ena)are a statiunii 0ur#anizarea2; accesul Bn statiune si Bn do%eniul sc&ia#il( parca)e(
deplasarea Bn statiune( dotari edilitare( servicii( ani%atie( co%ert( cultura( tipul de a%ena)are a staQiunii 0in
SpotcoavaT( Sin terasaT2( separarea functiunilor 0circulatia sc&iorilor P pietonilor P ve&iculelor2 etc. 9e
ase%enea( gradul de i%padurire este luat Bn calcul( fiind astfel favora#il statiunii Lacu RoMu( per%itand o
ur#anizare dispersata pe versanti #enefica si Bn sezonul estival( iar conditiile de cli%a rece Mi zapada a#undenta
i%pun si o ur#anizare concentratN Bn depresiunea 'culoar.
Toate aceste principii vor fi analizate si adaptate pentru a%ena)area si dezvoltarea statiunii %ontane Lacu Rosu.
Capitolul "
Protectia si conservarea %ediului inco)urator
O pri%a pro#le%a ar fi pro#le%a deseurilor. Colectarea Mi transportul deMeurilor sunt rezolvate parQial( Bn
staQiune nee:istFnd depozit ecologic de deMeuri %ena)ere( care sN asigure protecQia corespunzNtoare B%potriva
poluNrii aerului( apelor de suprafaQN Mi su#terane Mi a solului. 9eMeurile( Bn parte co%pactate( sunt transportate la
depozitul de deMeuri de la Eoseni 0! G%2. 9e aceea( deMeurile %ena)ere se aflN pretutindeni Bn staQiune Bn al#ia
rFului +icaz( pe %alul lacului Mi Bn lac( pe pFraiele afluente( Bn rezervaQiile naturale( sau Bn aria ca%pingului
particular de pe pFrFul Oii. La acestea se adaugN o %are cantitate de deMeuri le%noase 0ru%eguM( vreascuri2
depozitate Bn %od ilegal de'a lungul dru%urilor Mi pe %alurile pFraielor( ca Mi un Bnse%nat volu% de steril Mi
derocNri rezultat Bn ur%a sNpNrii tunelului de acces rutier din C&eile +icazului.
O alta pro#le%a ar fi e:istenQa construcQiilor 0vile( restaurante2 realizate fNrN autorizaQie de construcQie Mi
nerespectarea legislaQiei Bn vigoare Bn construcQii( precu% Mi legislaQia prote)Nrii %ediului Mi a %onu%entelor
istorice Mi a siturilor ar&eologice. SituaQia neclarN privind co%petenQele teritoriale( respectiv( li%ita Bntre )udeQele
6arg&ita Mi Nea%Q( conduce( de ase%enea( la nerespectarea regle%entNrilor ur#anistice( cu consecinQe %ari Bn
degradarea %ediului( ca Mi a aspectului estetic al staQiunii prin construcQii neintegrate ar%onios Bn peisa)ul
%ontan( ca stil Mi %aterial de construcQie.
Pro#le%e stringente ridicN Lacu RoMu( care cunoaMte un proces intens de col%atare datoritN eroziunii de versant
declanMatN de defriMNrile din ulti%ul deceniu ca Mi a lipsei de %Nsuri antierozionale atFt pe pantele %ontane cFt Mi
pe torenQii Mi pFraiele ce de#uMeazN Bn lac Mi Bn rFul +icaz.
+i#liografie
1. Paul 9ecei < Lacuri de %unte >( 5ditura Sport' Turis% J
. Petre *astescu < Lacurile din Ro%ania >( 5ditura Sport' Turis% J
!. Cristea 5%. ' /untii 6as%as( Col./untii Nostri( 5d. Sport'Turis%( 1,4-( +ucuresti