Sunteți pe pagina 1din 47

CUPRINS

1. GENERALITATI
2. CLASIFICAREA ROTILOR DINTATE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA DE
MASINI
3. MATERIALE UTILIZATE IN FABRICAREA ROTILOR DINTATE
4. ELEMENTELE GEOMETRICE PRINCIPALE ALE ROTILOR DINTATE
5. DANTURAREA ROTILOR DINTATE CILINDRICE CU FREZA-MELC MODUL
6. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE FREZELOR MELC
7. PRECIZIA DE PRELUCRARE A ROTILOR DINTATE
8. CONTROLUL ROTILOR DINTATE
9. CALCULUL REGIMURILOR DE ASCHIERE
10. MASINI DE DANTURAT CU FREAZA-MELC
11. TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE
12. BIBLIOGRAFIE

1
GENERALITATI
Danturarea unei roti dintate reprezinta un ansamblu de
suparafete identice si echidistante compus din flancurile dintilor si
zonele de trecere de la bazele acestora.
Prelucrarea danturilor prezinta o serie de particularitati
generate de forma complexa a flancurilor si de conditiile de precizie si
de calitate ce li se impun; ca urmare,procesele de danturare se
realizeaza, de regula, cu echipament tehnologic special(masini-unelte,
scule,dispozitive,verificatoare) si fotmeaza o categorie aparte. Conform
STAS 5456-80 danturarea este o metoda de prelucrare prin aschiere,
executata cu scule de danturat pentru obtinerea danturilor cilindrice,
conice, melcate si a arborilor canelati.
Prelucrarea prin aschiere a acestor piese se face in functie de
volumul de productie, marimea si forma lor atat pe masini clasice cat si
pe masini cu comanda numerica si care in general se pot incadra: unele
in tehnologii tip din grupa discurilor sau rotilor, iar altele in grupa
arborilor in trepte.
Datorita preciziei ceruta rotilor dintate rezulta ca, pentru
realizarea lor se consuma bunuri materiale si mnopera de valori mari.
Dar, dintr-o analiza minutioasa a acestor piese, a tehnologiilor lor de
realizare, rezulta ca este posibila intocmirea de tehnologii tip, ceea ce
conduce la economii considerabile. De asemenea trebuie subliniat ca
rotile dintate sunt piese cu grad ridicat de tehnologicitate.
Clasificarea rotilor da posibilitatea alegerii unor procese
tehnologice tip ale prelucrarii, pentru anumite clase de roti, la o
anumita grupa de masini cu precizia si productivitate superioara,
realizandu-se simplificarea unor operatii de pregatire, scurtarea ciclului
de fabricatie, etc.Prelucrarea pieselor,fara a tine seama de asemanarea
lor, dupa tehnologii paralele, duce la risipa de timp, la ocuparea
nejustificata a parcului de masini a fortei de munca, la micsorarea
indicilor tehnicii si economici.

In industria costructoare de masini exista o varietate mare de


roti dintate ca forma si dimensiuni. Ca dimensiuni rotile dintate pot
avea module cuprinse intre 0,3 si 50 mm si un numar de dinti cuprins
intre 6 si 1000.

2
CLASIFICAREA ROTILOR DINTATE UTILIZATE
IN CONSTRUCTIA DE MASINI
Piesele cu dantura sunt foarte folosite in constructia de masini
ele fiind organe de masini intalnite in toate transmisiile mecanice.
Deoarece rotile dintate se proecteaza si se executa intr-o mare
diversitate, atat in ceea ce priveste forma lor constructive, cat si in
ceea ce priveste forma danturii, clasificarea lor se poate face dupa mai
multe criterii, cel mai cuprinzator dintre acestea, referindu-se la forma
geometrica a piesei care determina, de cele mai multe ori, si
particularitatile tehnologice de prelucrare.
Astfel rotile dintate utilizate in costructia de masini pot fi
clasificate dupa urmatoarele criterii:
Dupa forma si pozitia dintilor:

Cu dinti drepti la interior sau la exterior

Cu dinti inclinati la exterior sau la interior

Cu dinti avand profil in v,w

Cu dinti cu profil evolventic

Cu dinti cu profil cicloidal, arc de cerc, octoidal spirala


arhimedica

Cu dinti bombati

Cu dinti curbi

Cu dinti cu sectiune variabila( conici)

Cu dinti din bolturi

Cu dinti pentru transmisii cu curele dintate


Dupa tipul de angrenare pe care poate sa-l formeze in functie de pozitia relatiza a

axelor, pot fi:

Angrenaje cu axe concurente

Angrenaje cu axe incrucisate la unghiul de 90

Angrenaje cu axe incrucisate in spatiu

Angrenaje cu axe fixe sau mobile (planetar sau deferential)

Angrenaje cu cremaliera

Dupa forma rotilor componente ale angrenajelor, care la randul


lor sunt clasificate in:

Angrenaje cilindrice

Angrenaje conice

Angrenaje melcate

Angrenaje hiperboloide

Angrenaje necirculare cu roti avand dinti eliptici, spirali, parabolici, etc.

Dupa marimea costructiva:

Roti dintate foarte mici

Roti dintate mici

Roti dintate mijlocii

Roti dintate mari

Roti dintate foarte mari

Roti dintate pentru lant

Roti dintate cu dantura normala si ingusta

Roti dintate cu latimea danturii mare si foarte mare


Dupa forma costructiva:

Roti dintate monobloc

Roti dintate baladoare

Coroane dintate

Pinioane dintate

Roti dintate formate din mai multe bucati

Roti dintate cu un numar minim de dinti(1-2) si cu un numar de dinti practic


nelimitat

Dupa materialele din care sunt confectionate rotile dintate:

Din aliaje feroase

Din aliaje neferoase

Din materiale plastice

Din sticla plasticata

Din textolit, ebonite

Din cauciuc vulcanizat

Din lemn de esenta tare


Dupa modul de obtinere a danturii, pot fi roti dintate realizate:

Prin turnare

Prin presare

Prin stantare

Prin trefilare

Prin deformare plastica superficiala (rulare)

Prin presarea pulberilor metalice sau a carburilor metalice

Prin aschiere

Prin electroeroziune

Prin eroziune chimica

Prin dizolvare anodica

Prin procedee combinate


Dupa felu contactului in angrenare si dupa raportul de transmitere pot fi:

Cu contact liniar

Cu contact punctiform

Cu raport de transmitere variabil

Dupa tratamentul termic si termochimic pot fi:

Roti dintate detensionate sau stabilizate

Roti dintate cementate, calite, revenite

Roti dintate nitrurate, etc.

Dupa scopul cinematico-geometric, rotile dintate pot face parte


din:

Angrenaje de definire

Angrenaje de realizare

Angrenaje de functionare

3
MATERIALE UTILIZATE IN FABRICAREA
ROTILOR DINTATE
Alegerea materialelor cat si a tratamentelor termice si termochimice pentru constructia unor roti dintate este si starns legata de
cunosterea conditiilor de functionare a angrenajului din care fac parte
acestea. Trebuie sa se cunosca foarte bine conditiile de functionare in
exploatare si in primul rand fortele care solicita roata dintata in timpul
functionarii viteza periferica solicitarile costante si cele prin socuri ale
danturii silentiozitate, precum si mediul de lucru in special varietatile
de temperature,zgomot si prezenta diversilor agenti corosivi in mediul
in care functioneaza.
Aceste conditii formeaza un complex de criterii care trebuie sa
stea la baza deciziei asupra alegerii materialelor din care trebuie
realizate rotile conjugate, respectiv angrenajul.
In functie de aceste criterii se fac urmatoarele recomandari
privitoare la alegerea materialelor pentru constructia rotilor dintate.

3.1
MATERIALE PENTRU ROTI DINTATE CU
INCERCARI SI VITEZE REDUSE

Pentru incercari pe dinte reduse si viteze periferice mici


cuprinse intre0,3 si 2m/s se aleg aliaje neferoase pe baza de zinc,cupru,
materiale termo-plastice, si aliaje de feroase si in special fonta cenusie
si otelurile.
Aceste materiale trebuie diferentiate tinandu-se cont de precizia
cinematica ceruta transmisiei, de necesitatea functionarii in anumite
limite de zgomot, precum si posibilitatile tehnologice de realizare.
Acolo unde este necesara o precizie cinematica mare, de exemplu la
aparate inregistratoare de diverse tipuri sunt preferabile aliajele
neferoase cum sunt: bronzul, alama si aliajele de aluminu cmd sunt de
marimi reduse; pentru rotile de dimensiuni mai mari, pentru mori de
ciment, reductoare, etc. acestea se executa din fonte sau oteluri.
Tehnologia de realizare a semifabricatului in cazul acesta este turnarea
sub presiune, in cochila sau cu modele usor fuzibile, sau turnarea in
forme de pamant.
In cazul cand una din rotile angrenazului trebuie protejata contra
unei uzari pronuntata, care impune o inlocuire cu un alt material, se
recomanda ca acesta sa fie executata din otel sau fonta, iar perechea sa
sa se eecute dintr-un aliaj neferos sau materiale termo-plastice (textolit,
bronz, material plastic).
Din grupa rotilor mai putin solicitate fac parte si unele trolii s.a.
aceste roti au dimensiuni mai mari si ele se realizeaza din oteluri
nealiate, semidure si uneori din fonte cenusii Fc 250; Fc300.

3.2
MATERIALE PENTRU ROTI DINTATE CU
INCERCARI SI VITEZE MEDII
Pentru rotile dintate supuse la solicitari medii, expoatarea la
viteze mici si mijlocii (2-8 m/s) sunt recomandate oteluri semidure
nealitate si slab aliate susceptibile a fi imbunatatite. Aceste roti sunt
utilizate in diverse domenii: de exemplu la unelereductoare de

dimensiuni mari intalnite la actionarea morilor si cuptoarelor de ciment,


unele masini de ridicat si transportat, masini agricole, combine miniere,
etc. Semifabricatele se obtin prin turnare din fonte sau otel; unele
semifabricate se obtin din laminare.

3.3
MATERIALE PENTRU ROTI DINTATE GREU
GREU SOLICITATE SI LA VITEZE PERIFERICE
RIDICATE
Pentru rotile dintate greu solicitate, expoatate la viteze periferice
ridicate(12-16 m/s) cu incarcari mari pe dinte si socuri functionale, se
folosesc oteluri cu tenacitate mare, la care se aplica durificarea
superficiala prin tratamente termice si termo-chimice. Otelurile care se
preteaza la confectionarea acestor roti din tate, sunt cele nealiate sau
aliate, iar in unele cazuri pot fi folosite si otelurile de imbunatatire.
In cazurile in care solicitarile sunt deosebit de mari este indicat
a se folosi oteluiri inalt aliate, de cementare cum sunt otelurile: Cr-Ni,
Cr-Ni-Mn, Cr-Ni-W, s.a. In aceste cazuri, folosirea otelurilor cu Ni este
recomandata deoarece Ni confera rezistenta mare acestor roti.
Rotile dintate greu solicitate sunt considerate cele care
alcatuiesc cutiile de viteze pentru masini-unelte avioane, nave, turbine,
autovehicule.
Caracteristica principala a acestor roti este latimea redusa a
danturii ceea ce are drept consecinta dezvoltarea unor presiuni de
contact mari pe flancuri, care conduce la aparitia fenomenului pitting.
De aceea se impune realizarea unei duritati mari pe flancurile
dintilor(53-63 HRC).

4
ELEMENTELE GEOMETRICE PRINCIPALE ALE
ROTILOR DINTATE
Pentru executarea unei roti dintate este necesara cunoasterea
elementelor de baza ale acesteia.
Se considera o portiune dintr-o roata dintata cilindrica avand
dantura exterioara.

Cercul (cilindrul) de raza R r si cilindrul corespunzator al rotii


pereche, reprezentand cercul (cilindrul) de frictiune, care, rostogolinduse fara alunecare peste cercul (cilindrul) celeilalte roti poate inlocui
angrenajul cu o transmisie cilindrica prin frictiune, se numeste
cerc( cilindru) de rostogolire.
Portiunea ABCD dintr-un dinte, exterioara cilindrului de
rostogolire se numeste capul dintelui iar portiunea CDEF, interioara
cilindrului de rostogolire se numeste piciorul dintelui . Cercul de raza
Re care delimiteaza spre exterior dintele, este cercul de varf (diametrul
exterior De) iar cel de raza Ri care delimiteaza spre interior, se numeste
cerc de fund (diametru de interior Di) distanta h se masoara radial,
dintre cele doua cercuri si se numeste inaltimea dintelui si este:
h=a+b, a=m, b=1,2m
unde a este inaltimeacapului, iar b inaltimea piciorului dintelui.
Suprafetele reprezentate prin curbeele AE si BF, care
delimiteaza dintele lateral, se numesc flancurile dintelui (stang si
drept) iar in sectiune, curbele AE si BF se numesc profilurile dintelui :
Arcul masurat pe unul din cercurile c u centrul in O1, intre doua
puncte identice de pe doi dinti consecutivi reprezinta pasul pe cercul
respective si se noteaza cu p. daca se noteaza prin 2 numarul de dinti al
rotii di cu Dd diametrul de divizare

p=

Latimea dintelui se noteaza prin Sd, iar largimea golului dintre dinti
prin Sg deci: p=Sd+Sg
Cercul pe care pasul este egal cu pasul de referintasau normalizat se
numeste cerc de divizare, iar diametrul sau se noteaza cu D d.
Pentru a introduce in calcule, in locul pasului numere intregi se
foloseste notiune de modul

m= =

[mm]

Dd=mz
care se mai numeste si pas diametral,deoarece rezulta din impartirea
diametrului de divizare cu numarul de dinti. Modulul este o marime
comensurabila, standardizata.

In cazul rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti celelalte elemente se


calculeaza cu relatiile:

Diametrul de varf De=m(z+2)

Diametrul de fund Di=(z-2,4)m


In cazul rotilor dintate cu dantura inclinata, inafara elementelor

descries inainte intervin suplimentar:

Inclinarea a eliciei care reprezinta unghiul pe care il face


dantura cu axa rotii

Pasul normal pn masurat perpendicular pe directia dintelui

Pasul apparent pa masurat pe fata frontala a rotii dintate.


Acestui pas ii corespunde modulul apparent a carei marime
e s t e : ma=

Restul dimensiunilor rotii se calculeaza cu relatiile:

Diametrul cercului de divizare D d=mz=

Inaltimea capului dintelui a=m

Inaltimea piciorului dintelui b=1,2mn

Diametrul de varf De=Dd+2mn

Diametrul de fundDi=Dd-2,4mn

Pasul eliciei pe=

5
DANTURAREA ROTILOR DINTATE CILINDRICE
CU FREZA-MELC MODUL
Danturarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti sau inclinati
(elicoidali) la interior sau exterior cu freza-melc modul este procedeul
ce poate realize productivitate ridicata, fapt pentru care este si foarte
larg raspandit in uzinele costructoare de masini. In prezent danturarea
cu freza-melc modul se aplica pe scara larga pentru obtinerea daturilor
de precizie medie.
Freza melc este prinsa pe masina prin intermediul domului, se
roteste cu turatia ns, in timp ce piesa prinsa pe platoul masinii este
rotita de aceasta cu turatia np inclinand axa frezei cu unghiul , pentru
danturi drepte, sau , pentru danturi inclinate se ajunge ca directiile
dintilor frezei si piesei sa coincide. In acest caz freza-melc modul 1
(care poate avea un inceput sau mai multe) se regleaza la distanta A 0
fata de semifabricatul 3 si se inclina sub unghiul

in asa fel ca, in

planul rectiliniu P, perpendicular pe flancul dintilor, sa rezulte


cremalierea generatoare 2 care in procesul de aschiere are o deplasare
relative v, asigurand angrenarea semifabricatului cu ea.

In acelasi timp,freza-melc modul se deplaseaza cu un avans axial Sa, iar dupa trecerea pe toata
latimea rotii freza este adusa in pozitia initiala si apoi reglata la alta adancime de aschiere
dandu-i-se un avans radial Sr. Aceasta se realizeaza numai in cazurile in care prelucrarea se
face din mai multe treceri, in special pentru module de dimensiuni mai mari.
Pentru reproducerea procesului de angrenare dintre frezele-melc si roata, trebuie
indeplinita conditia cinematica data de relatia:

in care: nf- turatia frezei rot/min

nr-turatia rotii rot/min


zr-numarul de dinti al rotii care se
prelucreaza
zf-numarul de inceputuri al frezei-melc.
Cremaliera generatoare se defineste a fi inversa cremalierei de referinta, adica piciorul
dintelui uneia corespunde capul dintelui celeilalte. Ca urmare, sculele folosite la prelucrare au
abateri,
fata de cremaliera generatoare, deoarece ele trebuie sa asigure jocul la fundul dintelui. Acest
lucru face ca in timpul prelucrarii, diametrul exterior al semifabricatului sa nu ia contact cu
fundul golului sculei. In plus aceste scule au abateri fata de profilul teoretic al cremalierei
generatoare, rezultate din executie si de pozitionarea in raport cu piesa de prelucrat.
Roata generatoare este o roata dintata care are profilul dintelui identic cu a unei roti
conjugate celei aflate in prelucrare.
In procesul de prelucrare prin rostogolire, scula si piesa reproduc angrenarea cu o
aceeasi cremaliera de referinta, al carui profil imaginar se deplaseaza dupa directia tangentei
in punctul comun de contact al cercurilor de rostogolire.
Roata generatoare si roata de prelucrat se comporta, astfel, ca un angrenaj fara joc intre
flancuri.

Sculele, construite dupa roata generatoare, au abateri ale profilului dintelui fata de
profilul teoretic si, in plus, o anumita geometrie a danturii care sa faca posibila prelucrarea
prin aschiere a rotilor dintate cu profil avolventic.
Frezarea danturii prin rostogolire se executa pe masini specializate, cu freze-melc
modul. Prelucrare cu freze-melc modul se bazeaza pe proprietatea melcului de a avea ca
infasuratoare a danturii, atunci cand se rostogoleste pe plan o cremaliera cu flancuri rectilinii.

Prelucrarea cu freza-melc modul este superioara prelucrarii prin copiere atat datorita
productivitatii cat si datorita preciziei de pas si de profil al danturii. Productivitatea sporita
este determinata de continuitatea procesului de aschiere iar precizia este datorata faptului ca
generarea danturii are loc intr-un proces de rostogolire. Profilul cremalierei generatoare,
obtinut pe scula intr-o sectiune frontala a danturii prelucrate, se deplaseaza in lungul liniei de
referinta cu viteza data de relatia: vs=pszsns in care: ps-pasul cremalierei generetoare in mm
zs-numarul de inceputuri al frezei-melc
ns-turatia frezei rot/min.
La prelucrarea in sensul avansului (fig.a) semifabricatul 1, fixat pe dornul 2 si centart
pe masa rotativa si pe varf, este danturat de freza-melc modul 3, care reglata la adncimea de
aschiere respectadu-se distanta dintre axele Ao scula se deplaseaza axial cu avansul sau fapt ce
face ca dintii frezei sa scoata aschii, la inceputul procesului de aschiere cu semnificatia foarte
mica, iar la iesire din semifabricat sectiunea sa fie de grosime maxima, fapt ce conduce si la
deformatii elastice maxime, vibratii, etc. care duc la inrautatirea preciziei de prelucrare.

La frezare in sens contrar avansului (fig.b) fenomenul este invers; freza incepe procesul
de aschierecu sectiunea aschiei groasa, iar la iesire din semifabricat, sectiunea este foarte
mica, practi zero. Ca urmare precizia de prelucrare este mai buna rugozitatea se inbunatateste
si ea, datorita faptului ca se micsoreaza amplitudinea vibratiilor avand loc si o crestere a
productivitatii. De mentionat ca nu totdeauna se poate aplica acest procedeu din cauza ca
scula are avansul axial Sa de jos in sus, ca urmare, nu se poate regla scula de la nivelul
platoului, ceea ce impune in acest caz sa se realizeze dornuri mai lungi care nu sunt
recomandate, deoarece conduc la micsorarea rigiditatii sistemului MUDPS.
Pentru cresterea productivitatii se recurge, de asemenea, la prelucrarea mai multor
exemplare prinse in pachet, iar uneori se admite ca prelucrarea sa aiba loc si pe suprafata
exterioara.

Rotile dintate de marime mai mare, cu alezaj se prelucreaza cu centrare pe dorn (una
sau mai multe) si se recomanda, cand este posibil sa se utilizeze chiar dornurile care se afla in
dotarea masinii de frezat. Utilizarea acestor dornuri este avantajoasa, deoarece au precizie
ridicata.
Reglarea frezei-melc in raport cu semifabricatul se face atat in functie de modul cum
este elicea sculei( pe dreapta sau pe stanga) cat si de modul cum sunt dintii rotii(drepti ,
inclinati, etc.) spre stanga sau spre dreapta.

Tabel
Pozitionarea frezei-melc in raport cu dantura care trebuie obtinuta la piesa.

Roata dintata

Freza melc-modul

Cu dinti drepti

Cu elicea frezei pe dreapta

Cu dinti drepti

Cu elicea frezei pe stanga

Cu dinti elicoidali,

Cu elicea pe dreapta

sensul eliciei dintilor


pe dreapta

Cu elicea pe stanga

Cu dinti elicoidali,

Cu elicea pe stanga

sensul eliciei pe stanga

Cu elicea pe dreapta

Pozitia de lucru a frezei

Precizarea de reglare la unghiuri de inclinare a axei sculei influenteaza direct precizia de


prelucrare a rotilor.
Generarea unei danturi corecte in evolventa este asigurata numai de cremaliera
generatoare cu flancuri rectilinii, aceste flancuri se gasesc la melcul evolventic. Ca urmare,
freza cu care se executa prelucrarea rotilor dintate trebuie sa provina dintr-un melc evolventic.
In practica freza-melc de tip evolventic este inlocuita, datorita unor greutati tehnologice
de realizare a ei. Aceste greutati tehnologice provin din faptul ca detalonarea corecta a
flancurilor dintilor trebuie facuta prin metoda axiala, care reclama scule complicate si utilaje
speciale.
Frezele-melc de inlocuire se construiesc pe baza melcilor de tip 2A sau tip ZN, STAS
6845-63 ale caror flancuri pot fi detalonate prin metoda radiala.
In functie de destinatia lor, frezele-melc pentru finisare. La frezele-melc pentru
degrosare se tine cont, in special de obtinerea unei durabilitati marite si a unei geometrii
favorabile prelucrarii cu productivitate mare.
Conditiile de precizie a profilului intereseaza mai mult in cazul pentru finisare.
In acest scop frezele-melc pentru finisare trebuie proiectate si executate in functie de
precizia impunsa danturii de asemenea regimurile de aschiere se aleg in mod corespunzator.
Pentru marirea productivitatii, in practica se utilizeaza freze-melc cu mai multe
inceputuri in special pentru degrosare. Dar trebuie avut in vedere ca cresterea productivitatii
nu este proportionala cu numarul de inceputuri, iar precizia danturii prelucrate este inferioara
celei obtinute cand precizarea se face cu freze-melc cu un singur inceput.
Odata cu cresterea numarului de inceputuri se mareste grosimea aschiei si incarcarea
dintilor devine neuniforma ceea ce implica reducerea avansului. De asemenea, frezele-melc
cu mai multe inceputuri au erori de divizare dintre pasii inceputurilor. Acest lucru impune
folosirea lor la prelucrarea rotilor care au un numar de dinti diferit cu un multiplu intreg al
numarului de inceputuri, pentru a facilita parcurgerea fiecarui gol al semifabricatului de catre
fiecare elice a frezei/
Avantajele folosirii frezelor-melc cu mai multe inceputuri este evident numai in cadrul
operatiilor de degrosare al danturii. Pentru operatiile de finisare, se folosesc in mod
obligatoriu frezele-melc cu un singur inceput sau se fac operatii de finisare prin severuire sau
rectificare.
La frezele-melc modul cu doua sau trei inceputuri sau mai mult, unghiul elicei se
modifica in functie de numarul de inceputuri. Ca urmare, la reglarea axei sculei la unghiul de
inclinare, se tine seama de valoare unghiului pe care il are elicea.

Frezele-melc modul sunt utilizate cu rezultate deosebite pentru danturarea rotilor


dintate cu avans axial-tangential. Astfel scula dupa ce este reglata la distanta dintre axe
impusa, primeste un avans axial Sa si un avans tangential St. Ca urmarea roata incepe sa fie
danturata la inceput cu un capat al frezei-melc, pana ce parcurge intreaga latime, pana ce
celalalt capat al frezei-melc ajunge in partea de jos a rotii.
Procedeul este foarte economic deoarece scula este folosita in mod rational, uzura fiind,
practic, repartizata pe toti dintii, fapt ce face ca durabilitatea ei sa creasca foarte mult.

6
ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE FREZELOR MELC

Elementele constructive ale frezelor-melc sunt:

Diametrul axelor al frezei-melc

Numarul de dinti al frezei-melc

Unghiul de degajare

Unghiul de asezare

Diametrul teoretic de divizare

Unghiul de inclinare a canalelor elicoidale

Lungimea partii utile a frezei-melc

Diametrul exterior el frezei-melc se poate calcula cu ajutorul relatiei:


D=d+2m+2H
unde

H=hs+K+r

si

m=(0,4....0,5)d

in care : H- adancimea calelor de evacuare aschiilor


hs-inaltimea profilului( inaltimea dintilor)
K- marimea de detalonare
r- raza de racordare la fundul canalelor.
Diametrul influenteaza direct calitatea si precizia profilului obtinut precum si
productivitatea prelucrarii. Cu cat diametrul freze-melc este mai mare, cu atat erorile
obtinute la profilare vor fi mai mici. Cu cat creste diametrul creste si numarul de dinti al
frezei. Prin urmare, profilul dintelui rotii dintate este generat de un numar mai mare de
tangente materializate ceea ce asigura evident o precizie mai mare acestuia. Pe de alta parte,
insa marirea diametrului frezei duce la un consum mare de otel rapid. La diametre mari
rezulta momente de aschiere mari si in consecinta puterea consumata creste. Din cauza
motivelor descrise mai sus, la operatiile de degrosare se aleg freze cu diametre mici iar la
finisare diametrul frezei se adopta cat se poate de mare.
Diametrul dornului se calculeaza in functie de solicitarile ce apar in timpul frezarii.
Numarul de dintial frezei-melc, care este egal cu numarul canalelor de evacuare al
aschiilor, se alege cat se poate de mare. La prelucrarea rotilor dintate cilindrice cu freze-melc,
profilul in evolventa rezulta ca infasurare a pozitiilor succesive ale taiusului sculei. Numarul
liniilor care limiteaza profilul in evolventa a dintilor cu numarul de dinti a frezei
Un numar prea mare de dinti reduce insa foarte mult numarul reascutirilor posibile. In
baza acestuia considerat, numarul de dinti ar trebui ales cat mai mic.
Se considera ca ambele conditii pot fi indeplinite daca numarul de dinti al frezei-melc
se determina din conditia ca inainte sa iasa din aschiere un dinte, urmatorul sa inceapa
aschierea.
Cos =1

h=2,2m
z=
Numarul de dinti rezultat se corecteaza in pus la numarul intreg urmator. In nici un caz
nu se admit mai putin de sase dinti.
Unghiul de degajare se alege zero in cazul frezelor de finisare, dar la frezele-melc de
degrosare poate sa fie si pozitive.

Unghiul de asezare se realizeaza prin detalonare, adancime de detalonare


calculandu-se cu relatia k=

tg.

Este necesar ca unghiul de asezare lateral sa fie de 2-3o in functie de acesta se


stabileste valoarea unghiului de asezare la diametrul exterior.
La frezele cu dinti rectificati se executa o detalonare dubla. La aceste freze se pot
prevedea canale la fundul golului dintelui pentru usurarea rectificarii flancurilor dintilor, la
sculele care prelucreaza roti dintate cu module mai mari de 4mm.
Diametrul teoretic de divizare al sculei se determina in functie de unghiul de inchidere
a eliciei melcului la jumatatea numarului de reascutire. Dupa reascutirea diametrul frezei-mel
devine mai mic datorita detalonarii dintilor.
Se considera ca freza-melc se poate reascuti pana la sectiunea axiala ce corespunde
jumatatii pasului unghiurilor dintre doi dinti. Prin urmarea, jumatatea numarului de reascutiri
coincide cu planul axial aflat la un sfert de pas unghiular de la fata de degajare initiala a
dintilor frezei-melc caruia ii corespund adancimea de detalonare K/4.
Diametrul teoretic de divizare a frezei se calculeaza cu relatia:
Ds=D-2( +as)
Unde as-inaltimea capului dintelui
Unghiul de inclinare a canalelor elicoidale c se poate deduce prin desfasurarea
cilindrului teoretic de divizare. Canalele elicoidale fiind perpendiculare pe spirile melcului
rezulta ca s=c.
Pasul canalelor de evacuare a aschiilor este:
PE=Dsctgs
Lungimea partii utile a frezei trebuie sa fie cel putin egala cu proiectia segmentuluide
angrenare pe linia de referinta a cremalierei generatoare. Aceasta lungime este data de relatia:
l=2asctg
Datorita faptului ca freza se realizeaza in asa fel in cat spirele extreme nu iau parte la
aschiere, lungimea frezei se alege mai mare cu un pas decat cea data de relatie.
In timpul lucrului dintii frezei-melc care intra in contact prima data cu piesa se uzeaza
mai mult, durabilitatea frezei se mareste prin deplasarea axiala a acesteia dupa un anumit tip.

7
PRECIZIA DE PRELUCRARE CU FREZA MELC A ROTILOR
DINTATE

Precizarea de prelucrare a rotilor dintate prin rostogolire cu freze-melc modul depinde


atat de masina unealta si scula, cat si de centrarea si fixarea sculei si semifabricatului.
La masina unealta erorile de prelucrare a danturii provin atat de la erorile lanturilor
cinematice, bataia radiala si axiala a frezei si a semifabricatului cat si de imprecizia
ghidajelor. De aceea masinile de danturat, trebuie sa corespunda unor cerinte stricte de
precizie.
Erorile date de freza-melc modul sunt egale de erorile muchiilor aschietoare, precizia
dispunerii reciproce a acestora in directia axiala, eroarea pasului de baza a frezei,eroarea
divizarii canalelor etc. Pentru realizarea unor erori mici, freza-melc in special cele utilizate
pentru finisare sunt executate cu o precizie mult mai ridicata fata de cele destinate operatiilor
de degrosare.
De asemenea o importanta sursa de erori este egala de modul cum se face montarea si
centrarea sculei si semifabricatului care trebuie danturat.

Aceste erori sunt egale de bataia radiala si axiala a frezei-melc modul pe dorn bataia
radiala si auxiliara a semifabricatului, in precizia reglarii adancime de aschiere, alegerea
necorespunzatoare a regimului de aschiere. Este demn de mentionat ca fixarea si reglarea
frezei are o importanta deosebita asupra precizarii de prelucrare a rotilor dintate in cazul unor
fixari sau reglari necorespunzatoare, profilul dintilor va fi modificat.
Reglarea pozitiei piesei pe lungimea dornului port scula se face cu ajutorul bucselor
distantiere. In acest caz pentru a evita deformarea dornului sub actiunea fortelor de strangere,
suprafetele laterale ale bucselor trebuie sa fie perpendiculare pe axa longitudinala afrezei.
O alta conditie importanta este pozitionarea corecta a sculei in raport cu piesa care se
prelucreaza adica alegerea corecta amarimii si sensului unghiului de inclinare a capui port
scula. Aceasta inclinare trebuie sa aduca directia dintelui frezei in coincidenta cu directia
dintilor rotii dintate.
Unghiul sub care trebuie montata freza in vederea prelucrarii poarta numele de unghi de
montaj.
Sabilirea corecta a unghiului de montaj are o importanta deosebita deoarece desi nu
influenteaza forma profilului duce la modificarea grosimii dintelui.
Pentru utilizarea cat mai rationala a frezelor-melc modul pe toata lungimea lor se
utilizeaza metoda deplasarilor axiale, functie de uzura sculei sau functie de un numar de roti
dintate care au folosit prelucrarea. Aceasta metoda poarta denumirea de procedeul Shiffting.
Ritmul deplasarilor Shiffting depinde de uzura admisibila. Practic se poate lucra intr-o
pozitie pana la uzura maxima dupa care se poate face avansarea axiala a frezei sau deplasare
se face ritmic dupa fiecare piesa sau tot de piesa exploatand freza dupa ce se atinge uzura
admisibila uniforma pe toata lungimea utila a frezei-melc modul.
Bataile radiale si axiale se deruleaza complet cel putin odata pe parcursul generarii unui
flanc. Pe directia normalei la profil aceste abateri se vor transpune prin ondulatii cu
amplitudine.
Cand depaseste valoarea admisibila(0,01....0,02) bataia radiala este datorita datorata
aproape intotdeauna dornului care, avand importante tensiuni interne si fiind supus eforturilor
mari de la frezarea danturilor se deformeaza plastic in zonele cu varfuri de tensiuni si se
curbeaza. De aceea permanent ansamblu freza-dorn se verifica cu ajutorul unui comparator cu
cadran.

Abaterea sistematica va determina modificarea pasului pe cercul de baza ceea cea are ca
efect deplasarea petei de contact a angrenajului din pozitia sa centrala.
Cele de mai sus impun ca in procesele de finisare la care dantura prelucrata corespunde
treptelor opt, sapte si chiar sase clasa de precizie a sculei sa fie AA sau A.
Pentru cresterea preciziei unui anumit parametru al danturii este necesar ca, prin masuri
tehnologice sau cosntructive, sa se reduca sursele de eroare care au cea mai mare in fluenta.
Calitatea suprafetei flancurilor frezele este in egala masura influentata de aspiritatile de
generare si de cele de aschiere, proprii proceselor de frezare. In general rugozitatea obtinuta
se afla in limetele Ra=(3,2...6,3) m. Masurile ce pot fi luate pentru ameliorarea calitatii
suprafetelor sunt: ascutirea finala a muchiilor taierea, utilizarea uleiurilor de racire si ungere si
reducerea avansului axial.

8
CONTROLUL ROTILOR DINTATE

Operatia de control al rotilor dintate prezinta o deosebita importanta in tehnologia de


executie a acestora deoarece prin aceasta se asigura, pe de alta parte sortarea piselor
executate, in piese bune si piese rebutate, iar pe de alta parte permite obtinerea unor informatii
utile referitoare la constructia sculei aschietoare si la reglarea masinii-unelte. Pentru
verificarea diversilor parametri arotilor dintate exista o serie de metode si mijloace de control,
fiecare cu avantajele si dezavantajele sale, cerintele de baza ce se impun acestora fiind:
precizia de masurare, usurinta in exploatare, durata de functionare, fiabilitatea productivitatea,
etc.
Masurarea diametrului exterior
Primul element de control al unei roti dintate este diametrul exterior, mai des in
conditiile in care, scula aschietoare prelucreaza si varful dintelui piesei danturate. Prin acest
mod de lucru, se obtine: indepartatea unei parti din abaterile datorate operatiilor anterioare;
crearea posibilitatii de control indirect a unor elemente ale rotii dintate. In situatia in care se
obtin valori ale diametrului exterior peste limitele admise, se ajunge la o deplasare a
conturului profulului.
Diametrul exterior se poate masura cu micrometru cu parghie, cu valoare diviziunii de
0,002 mm, aceasta metoda prezinta neajunsuri ca posibilitatea asezarii piesei intr-un plan
inclinat cu un unghi oarecare, masurandu-se un diametru mai mic decat cel real.
Tinand seama de dependenta diametrelor specifice(de divizare, de baza, etc.) de
marimea diametrului exterior, se poate face masurarea unui diametru oarecare (diferit de cel
exterior sau de divizare) cu ajutorul unor varfuri cu bile al caror diametru sa permita
introducerea lor in golurile dintre dinti, procedeul numindu-se masurarea cotei peste role.
Aceste bile pot fi mintate pe instrumente de masurare universala sau pe aparate de constructie
speciala.
Masurarea cotei peste dinti
Prin masurarea cotei peste dinti se obtin date despre jocul lateral in angrenarea intre
flancurile neactive. Cota peste dinti reprezinta distanta dintre doua plane paralele tangente la
doua flancuri opuse luate peste n dinti.

In impul masurarii, teoretic, suprafetele de masurare trebuie sa fie i contact cu flancurile


dintilor pe diametrul de divizare. Totodata trebuie realizat un contact pe flancuri si nu pe
muchii.
Ca aparate de masurat cota peste dinti pot fi:micrometru pentru roti
dintate,micrometrul de precizie cu parghie pentru roti dintate, aparat cu comparator cu cadran,
etc.
Un aparat foarte productiv si precis este aparatul cu surub micrometric si comparator.

Masurarea variatiei pasului de divizare


Masurarea acestui parametru a aparut ca necesara odata cu extinderea prelucrarii prin
rulare, din considerentul ca prelucrand roti dintate prin metoda copierei este suficient sa se
masoare grosimea dintelui, aceasta metoda dand o latime a golului egala pentru toti dinti.

In cazul metodei rularii apare necesitatea verificarii deoarece erorile din lantul de rulare
al masinii-unelte influenteaza grosimea dintelui si implicit latimea golului. Se face masurarea
pasului pe cercul de divizare care reprezinta distanta pe cercul de divizare. Abaterea de pas
este data de diferenta dintre doi pasi alaturati.
Controlul profilului
La verificarea profilului flancului dintelui metoda si mijloacele de masurare se aleg
functie de forma profilului dintelui. Verificarea profilelor evolventice se face cu aparate
speciale (evolventmetre), frecvent utilizate in costructia de masini. O imagine permanenta,
care evita repetare masuratorilor este data de inregistratorul care inregistreaza pe hartie
diagrama abaterilor.

In figura se prezinta diagrama obtinuta la verificarea profilului unui dinte evolventic


diferit de profilul ideal, abatere care apare pe hartie in plus sau in minus fata de o pozitie zero
corespunzatoare deplasarii riglei pe cercul de baza.
Masurarea bataii radiale
Bataia radiala a danturii este variatia distantelor de la varful dintilor fata de axa de roatie
a rotii. Se iau in consideratie varfurile dintilor, deoarece dupa cum s-a mai arata, ele sunt
prelucrate cu fundul dintilor frezei, deci in legatura cu toate celelalte elemente ale danturii.
Bataia radiala se datoreste excentricitatii danturii, cauzate fie de jocul mare dintre piesa si
dispozitivul in care se prinde la prelucrare, fie de centrarea incorecta a dispozitivului. Ca
efect, bataia radiala influenteaza negativ comportamentul piesei in functionare marind uzura
dintiluo, micsorand rezistenta lor la oboseala sau putand duce chiar la blocarea in angrenare.
Masurare bataiei radiale la rotile cu profil evolventicse face cu ajutorul unor aparate cu
palpare mecanica a varfurilor dintilor piesei care indica pozitia acestora fata de aceea a axei
piesei respectiv abaterile de la cercul teoretic al varfurilor dintilor.

Un aparat suficient de precis pentru masurarea bataii radiale s poate construi foarte usor din
elemente in majoritatea elementelor. Astfel pe un platou cu canale T se monteaza doua
suporturi cu varfuri coaxiale intre care se pot fixa diferite dornuri pentru prinderea pieselor cu

alezaj si un suport magnetic cu comparator. Piesa se prinde intre varfuri si prin rotire, asezand
tija comparatorului intr-o pozitie corespunzatoare, se palpeaza varfurile dintilor si se noteaza
devierea acului comparatorului in diferite pozitii unghiulare.
Masurarea bataii frontale
Pentru o functionare corecta in angrenare a rotilor dintate trebuie limitata marimea bataii
frontale a acestora, in deosebi la rotile dintate de latime mica. Masurarea bataii frontale se
poate face cu aceleasi aparate cu care se masoara bataia radial, singura deosebire fiind ca se
palpeaza piesele pe partea frontala.

CALCULUL REGIMURILOR DE ASCHIERE


Regimurile de aschiere, la danturarea rotilor dintate cu freze-melc, sunt calculate in
functie de parametri rotilor atat in special de modul, de materialul care se prelucreaza cat si in
functie de materialele din care sunt executate frezele-melc modul. Astfel viteza de aschiere se
determina cu relatia:
v=

[m/min]

Pentru calculul puterii consumate prin aschiere se utilizeaza formula:


P=CNsaXNmNDZN[kw]
in care Cv este coeficientul care tine seama de natura materialului care se prelucreaza
sa- avansul axial al piesei, mm/rot
m- modulul, mm
D- diametrul frezei melc, mm
T- durabilitatea sculei, min
Coeficientii si exponenti pentru diferite materiale sunt dati in tabele.
Deoarece conditiile in care are loc aschierea sunt foarte diferite de la un caz la altul,
viteza si puterea obtinute cu relatiile de mai sus se corecteaza in general, prin multiplicarea cu
diferiti coeficienti. Acestea tin seama de duritatea materialului, de unghiul de inclinare a
danturii, de numarul de inceputuri ale frezei-melc si de deplasarea Shiffting. Cu aceste relatii
se calculeaza viteza de aschiere si puterea pentru frezarea dintilor contra sens. In cazul
frezarii in acelasi sens, vitezele se pot lua mai mari cu circa 20-30 .
Cand prelucrarea se face cu freze-melc cu dinti armati cu placute din carburi metalice
sau chiar cu freza monobloc din carburi metalice, vitezele de aschiere se iau in limitele 90150m/min. In nici un caz nu se vor utiliza viteze mai mici de 80-90m/min deoarece
durabilitatea frezei scade foarte mult la viteze mici. In acest caz este necesar ca si masinile de
frezat sa poata realiza turatii ridicate.
La viteze mai mici de aschiere s-a observat ca dintii frezei se distrug rapid prin
stirbirea taisurilor. Reglarea vitezei de aschiere se face in general cu ajutorul rotilor de schimb
din lantul cinematic principal al masinii de danturat cu urmatorul raport de transmitere =ip
in care: v- viteza de aschiere m/min
Ds- diametrul exterior al frezei mm
ip- constanta lantului cinematic

Raportul de transmitere A/B reprezinta rotile de schimb care trebuie montate in lantul
cinematic, pentru realizarea parametrilor regimului de aschiere.
Marirea avansului axial sa in care se realizeaza prin lantul cinematic de avans se
determina cu ajutorul raportului de transmitere al rotilor cu relatia:
A/B=isasazzszp
in care: saz- avansul axial pe dinte
zs- numarul de dinti (canale longitudinale) ale frezei-melc
zp- numarul de dinti ai rotii dintate
isa- constanta lantului cinematic de avans axial
intre avansul pe dinte saz mm/dinte si avansul axial al sculei sa mm/rot piesa exista relatia:
sa=sazzszp [mm/rot piesa]
La unele masini de danturat este necesar sa se cunoasca si avansul exprimat in mm/min acesta
se obtine cu relatia:
sam=

sa[mm/min]

in care: ks-este numarul de inceputuri ale frezei-melc


ms- este numarul de rotatii ale frezei-melc intr-un minut
In cazul prelucrarii rotilor dintate cu dinti elicoidali avansul se poate realiza in trei
moduri:
-dupa o directie paralela cu axa de rotatie a piesei caz in care piesa primeste o miscare
re rotatie suplimentara prin lantul cinematic diferential avand viteza pe cercul de divizare
exprimata prin relatia: vsup= vatg in care: va-este viteza axiala a sculei
-unghiul de inclinare al danturii
Masinile care lucreaza dupa acest principiu realizeaza miscarea suplimentara cu lantul
cinematic diferential care se calculeaza cu relatia:
=Cs
in care -este unghiul de inclinare al danturii
ks- numarul de inceputuri ale frezei-melc modul
Cs- constanta de transmitere a diferentialului
m- modulul mm
-

la masinile utilizate in productia de masa, atat miscarea de avans cat si miscarea

suplimentara sunt executate de catre piesa iar freza-melc are numai miscari de rotatie,
corespunzatoare vitezei economice de aschiere.
-

tehnologia de prelucrare a rotior dintate cu avans axial-tangential (diagonal) este o

tehnologie moderna de prelucrare aplicata in productia de serie mare si masa.


Prin compunerea celor doua miscari de avans axial si avans tangential, rezulta miscarea
care asigura avansul diagonal. Frezarea cu avans axial-tangential se aplica atat pentru
prelucrarea rotilor dintate cu dinti drepti cat si celor dinti elicoidali. Ca urmare este necesar sa
se calculeze raportul de transmitere al rotilor din lantul cinematic in functie de modul de
inclinare al dintilor.
Astfel pentru roti dintate cu dinti drepti raportul de transmitere se calculeaza cu relatia:
=is
Iar pentru roti cu dinti elicoidali(inclinati) aceasta se calculeaza cu relatia:
=Cs

(sin cos )

In care Cs-este constanta axiala a diferentialului


ks- numarul de inceputuri ale frezei-melc
m- modulul normal, mm
- unghiul de inclinare a elicei de divizare a frezei
-unghiul de inclinare a aelicei de divizare a danturii prelucrate ( a rotii)
Raportul celor doua avansuri, tangential st si axial sa se stabileste in functie de lungimea
utila a frezei Luf si de latimea de frezare B calculate cu relatia:
=
In aceste calcule trebuie sa se tina seama, atat de latimea rotii care se prelucreaza si de
marimea angajarii frezei-melc, precum si de marimea de iesire a ei din semifabricat.
De mentionat ca atat avansul cat si viteza au influenta directa asupra rugozitatii
flancurilor dintilor, respectivi asupra preciziei de prelucrare.
Rotile dintate cu modul mai mic de 3 mm se dantureaza intr-o singura trecere.
Danturarea rotilor cu modulul cuprins intre 3 si 10 mm se face in doua sau trei treceri. In
general pentru ultima trecere de finisare trebuie lasat pe flancuri un adaos de prelucrare de
0,4-0,6 mm pe flanc.
Cand se cere o precizie mai ridicata a rotilor dintate cilindrice se poate ca operatia de
degrosare sa se efectueze cu o freza-melc modul cu doua-trei inceputuri care asigura o
productivitate mai mare de circa 20

in raport cu frezele-melc cu un singur inceput, iar

operatia de finisare se efectueaza cu freza cu un singur inceput.

10
MASINI DE DANTURAT CU FREZA- MELC

Prelucrarea danturii rotilor cilindrice prin rulare se bazeaza pe posibilitatea generarii


cinematice a curbei generatoare( evolventa) in procesul de rulare dintre piesa si scula. Rularea
reproduce angrenarea piesei si sculei cu crimaliera de referinta teoretica, materializata in
spatiu de catre muchiile aschietoare ale sculei.
Acesta metoda de prelucrare este superioara prelucrarii prin copiere atat din punct de
vedere al productivitatii cat si din punct de vedere al preciziei de pas si de profil pe flancul
dintelui. Sculele folosite pot prelucra orice numar de dinti pentru un acelasi modul. Divizarea
este continua fiind utilizata de insusi lantul cinematic de rulare sau periodica in care caz exista
si un lant cinematic separat de divizare.
Masinile unelte destinate prelucrarii prin rulare a rotilor dintate cilindrice sunt masini
specializate de frezat cu freza-melc. Masinile de danturat cu freza-melc realizeaza cea mai
larga gama de prelucrari, acest fapt precum si productivitatea ridicata cele caracterizeaza
facand ca ele sa aiba cea mai mare raspandire dintre masinile de danturat. Din acelasi motiv
exista si o mare varietate de tipuri constructive.
Din punct de vedere al pozitiei axei piesei in timpul prelucrarii, masinile de frezat
dantura cu freza-melc se clasifica in:

masini verticale de frezat dantura

masini orizontale de frezat dantura


Prelucrarea danturii cu freza-melc se bazeaza pe principiul generarii evolvente cu

dreapta mobila, in care caz prin rotirea frezei-melc profilul cremalierei de referinta in
sectiunea normala pe elicea melcului se deplaseaza in lungul normalei cu viteza v. Masinile
verticale de frezat dantura cu freza-melc fie ca au masa mobila, fie ca au coloana principala
mobila se impart la randul lor in:

masini fara coloana secundara

masini cu coloana secundara

In ambele cazuri masina se compune dintr-un batiu, suportul mesei, masa, coloana principala,
suportul frezei-melc. Masinile cu coloana suplimentara mai au o coloana secundara si o
papusa mobila necesare in cazul prelucrarii unor piese care necesita o fixare intre varfurri.
Lantul cinematic de rulare se regleaza printr-o veriga reglabila a carui raport de
transmitere ipR se determina din ecuatia lantului cinematic:
np=nsic1ipRic2 rot/ min

ipR=
ipR=CR
In timpul prelucrarii danturii suportul frezei-melc este inlinat astfel incat tangenta la
elicea dintelui melcului sa coincida cu tangenta la elicea dintelui rotii de prelucrat. Aceasta
inclinare se realizeaza atat in cazul dintilor drepti cat si in cazul dintilor elicoidali cu valori ce
depind de caracteristice constructive ale frezei-melc si ale rotii piesa.
Cinematica masinilor de danturat cu freza-melc
Masinile de frezat roti dintate sunt construite pentru frezarea danturii exterioare pe rotile
cilindrice, pe rotile melcate, pentru frezarea canelelor arborilor canelati.
In general lanturile cinematica ale acestor masini asigura urmatoarele trei miscari:

miscarea principala de aschiere, respectiv miscare de rotatie a sculei

miscarea de rotire a piesei ce se prelucreaza realizand angrenarea cu scula deci


prelucrarea dintilor pe toata circumferinta piesei, in care rezulta si miscare de divizare

miscarea de avans

1. motorul antrenor
2. cutia de viteza
3. scula( freza-melc)
4. piesa de prelucrat
5. surubul pentru avansul sculei
6. surubul pentru miscarea mesei sau coloanei masinii
7. veriga reglabila a diferentialului
8. cutia de avansuri
9. veriga reglabila pentru divizare
10. diferentialu

Primul tip de masina (a) si cel mai simplu contine inafara de motorul antrenor, scula si
piesa, urmatoarele mecanisme principale: mecanismul 2 pentru rotirea sculei, mecanismul 9
pentru miscarea continua de rotire respectiv de divizare a piesei; mecanismul8.

Celelalte doua tipuri (b si c) au in plus un mecanism diferential 10, care usureaza


reglarea si utilizarea masinii pentru prelucrarea rotilor cu dinti inclinati, al rotilor al caror
numar de dinti este un numar prim si pentru prelucrarea rotilor melcate prin metoda avansului
tangential. Intre cele doua tipuri de masininu exista decat deosebiri constructive neesentiale.
Aceste deosebiri constau din situarea mecanismului diferential inainte sau dupa veriga pentru
reglarea miscarii de rulare ( b si c ) sau apsenta mecanismului diferential (a).
La baza tuturor masinilor de frezat roti dintate prin rulare prevazute cu mecanism
diferential sta schema structurala din figura de mai jos:

Lanturile cinematice ale masinii sunt antrenate de acelasi motor electric M, iar reglarea
lor se realizeaza prin intermediul unor verigi reglabile cu roti de schimb.
Reglarea lantului cinematic pentru viteza de aschiere

Urmarind figura de mai sus se poate scrie urmatoarea relatie al lantului cinematic pentru
viteza de rotire a sculei:
ns= noi1ivi2i3 [ rot/min]
de unde se poate determina raporul de transmitere al verigii reglabile sub forma:
iv=
ns=
si notand cu Cp constanta ecuatiei se obtine ecuatia de reglare a lantului cinematic principal
sub forma:
iv=Cp
in care de- este diametrul exterior al frezei melc, mm
va- viteza de aschiere, m/min
Lantul cinematic de rulare este destinat pentru asigurarea generarii profilului evolventic
al flancului dintelui, constituind in acelasi timp lantul cinematic de divizare, deoarece in
procesul de rulare se produce angrenarea intre piesa si scula ceea ce da caracterul unei divizari
continuii. Acest lant cinematic este un lant generator complex, legatura cinematica intre
capatul de intrare(scula) si capatul de iesire(piesa)
=
Reglarea in cazul prelucrarii rotilor dintate cu dinti drepti se realizeaza prin
intermediul verigii reglabile cu raportul de transmitere iy, in care caz diferentialul
functioneaza ca un mecanism de transmitere avand un raport de transmitere constant cu o
valoare ce depinde de constructia acestuia. Ecuatia lantului cinematic de rulare, considerand n
ca semnal de intrare si np ca semnal de iesire are forma:
np=ns i4iDi5iyi6
de unde raportul de transmitere al verigii reglabile este:
iy=
si notand cu CR partea constant se obtine ecuatia de reglare a lantului cinematic de rulare:
iy=CR
Reglarea in cazul prelucrarii rotilor dintate cu dinti elicoidali se efectueaza tinand cont
de faptul ca directia tangentei dintelui nu coincide cu directia miscarii de avans, ca in cazul
dintilor drepti ci este inclinata cu unghiul intr-un sens sau altul, dupa cum dintii sunt cu
elicea pe dreapta sau cu elicea pe stanga.

In constructia masinilor de frezat se foloseste frecvent posibilitatea rotirii suplimentare a


piesei desi la unele masini exista si posibilitatea deplasarii axiale frezei-melc folosita la
prelucrarea rotilor melcate cu avans tangential si pentru realizarea avansului diagonal.
Calculul de reglare a lantului de rulare pentru prelucrarea dintilor elicoidali se face in
doua etape. In prima etapa se calculeaza rotile de schimb pentru divizare ca in cazul dintilor
drepti, iar in a doua etapa se calculeaza rotile de schimb pentru realizarea miscarii
suplimentare. Aceasta miscare se insumeaza algebric, prin intermediul diferentialului cu
miscarea de divizare ( rulare). Lantul cinematic pentru miscarea suplimentara a piesei are ca
elemente finale surubul conducator al saniei avansul vertical ca element conducator, cu
semnalul de intrare nsc1 si masa masinii ca element condus avand ca semnal de iesire turatia
suplimentara nps. Pentru rotatie a surubului conducator rotirea suplimentara a piesei este:
nps=
iar pentru nsc1 rotaii ale surubului conducator :
nps=nsc1
in care P1 este pasul surubului conducator pentru avams vertical in mm; PE este pasul elicei
dintelui in mm.
Ecuatia lantului cinematic pentru miscarea suplimentara este:
nsp=nsc1i9ix2i10iDi5iyi6
PE=
Ecuatia de reglare a lantului cinematic pentru miscarea suplimentara
Ix2=Cms
Lantul cinematic pentru avansul vertical. Capatul de intrare al lantului cinematic de
avans vertical este piesa iar capatul de iesire este surubul conducator sc1. Deoarece avansul se
considera pentru o rotatie a piesei semnalul de intrare este o roatatie a piesei, iar semnalul de
iesire avansul vertical sv. Reglarea lantului se face prin veriga reglabila al carei raport de
transmitere ix1 se calculeaza din ecuatia lantului cinematic
Sv= i7ix1i8p1
avansul vertica se poate exprima prin:
Sv=1 rotpiesaszzszp[mm/rotpiesa]
In care szeste avansul pe dinte in mm/dinte
zseste numarul de dinti ai frezei melc
zpeste numarul de dinti ai rotii piesa

Raportul de transmitere a verigii reglabile este ix1=

szzszp

notand Csv partea constanta a lantului cinematic pentru avansul vertical


ix1=Csvs8zszp
Lantul cinematic pentru avans radial este destinat pentru realizarea unei apropieri intre
piesa si scula necesara pentru stabilirea adancimii de aschiere, in care caz miscarea de avans
este intermitenta, sau pentru prelucrarea rotilor melcate cu avans radial in care caz miscarea
de avans este continua. Miscarea de avans radial se realizeaza de catre masa masinii, pentru
masini de frezat cu masa deplasabila, sau de catre montantul principal pentru masini de frezat
cu masa fixa. Ca urmare capatul de intrare al acestui lant este intotdeauna piesa de prelucrat,
avand ca semnal de intrare o rotatie a sa, iar capatul de iesire este,fie sania mesei masinii, fie
sania montantului principal. Semnalul de iesire a avansului radial Sr exprimat in mm la o
rotatie a piesei.
Ecuatia lantului cinematic de avans radial este:
Sr=1 rotpiesa i7ix1i11p3 [mm/rot]
de unde raportul de transmitere al verigii reglabile pentru reglarea lantului cinematic se
exprima prin relatia:
ix1=

Sr

sau : ix1=CrsSr in care Csr este constanta lantului cinematic de avans radial
Lantul cinematic pentru avans axial al frezei-melc se foloseste in cazul prelucrarii
rotilor melcate cu avans tangential si la prelucrarea rotilor dintate cilindrice cu avans
diagonal, prin care se intelege un avans compus dintr-un avans vertical si un avans axial al
frezei-melc. Acest lant cinematic se obtine in majoritatea cazurilor prin montarea unui suport
port-scula, prevazut cu ghidaje pe directia axiala a frezei-melc, iar in unele cazuri mai ales la
tipurile moderne de masini de danturat prein frezare ele constituind o parte componenta
permanenta a cinematicii masinii.
Considerand avansul tangential SP mm pentru o rotaie a piesei, ecuatia lantului
cinematic pentru avans tangential are forma:
ST=1rotpiesa i7ix1i8i12p2 [mm/rot]
De unde : ix1=

ST

notand cu CST partea constanta a ecuatiei, relatia de reglare al lantului cinematic pentru avans
tangential este: ix1=CsTST.

Miscarea de avans a saniei transversale pentru obtinerea avansului tangential ST este


asigurata de veriga reglabila cu raportul de transmitere ix1, veriga reglabila cu rapotul de
transmitere ix2( care este o cutie de multiplicare) si surubul conducator Sc2.
Veriga reglabila cu raportul de reglare ix3 este necesara pentru a obtine anumite rapoarte
intre cele doua viteze de avans la prelucrarea rotilor melcate prin metoda tangentiala sau la
frezarea danturilor prin metoda diagonala.
Calculul de reglare al lantului cinematic de rulare divizare se efectueaza tinand seama de
faptul ca in timpul prelucrarii rotilor melcate cu avans tangential sunt necesare doua miscari
relative intre piesa si scula: o miscare de rulare care reproduce angrenarea intre melcul-scula
si roata melcata piesa si o miscare de avans axial a sculei care reprezinta o insurubare a
melcului in roata melcata. Ca urmare pentru a se mentine angrenarea ceea ce duce la o
prelucrare corecta a rotii melcate, este necesara o miscare suplimentara de rotire a frezei ,melc
sau a rotii melcate.
Pentru mentinerea miscarii suplimentare de roatie a piesei se foloseste lantul cinematic
ce trece prin diferential al carui capat de intrare este surubul conducator Sc2, iar capatul de
iesire masa masinii reglarea fiind realizata de veriga reglabila cu raportul de transmitere ix2. In
timpul prelucrarii rotilor melcate cu avans tangential, cuplajele C1 si C4 sunt decuplate, in
timp ce cuplajele C2 si C3 sunt cumplate.
Pentru a scrie ecuatia lantului cinematic pentru miscarea suplimentara de rotire a
piesei se considera ca la o deplasare a frezei melc cu pasul pm surubul conducator Sc2 se va
roti cu pm/p2 rotatii in timp ce piesa se va roti cu 1/zp rotaii.
=

i9ix2i10iDiyi5i6

Reprezinta ecuatia de reglare a lantului


ix2=


ix2=Cms

in care Cms este constanta lantului cinematic,


pm este pasul elicei frezei melc
zseste numarul de inceputuri
introducand in relatie pm=

aceasta devine ix2=Cms=

in care Cms este constanta

lantului cinematic iar este unghiul tangente la elicea melcului

11
TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN
ASCHIERE

Principalele surse de accindentare ale operatorului la masini unelte sunt: aschiile,


particilele abrazive, pardoseala, dispozitivul de fixare, organele si componentele masinii in
miscare.
Protectia omului se asigura prin mijloace de protectie speciale cu care se echipeaza
masina unealta. Masinile unelte moderne lucreaza cu viteze de aschiere mari, producand mari
cantitati de aschii la temperaturi ridicate, care sunt aruncate in afara spatiului de lucru al
masinii. Pe de alta parte asigurarea unui proces optim de aschiere impune utilizarea unor
cantitati mari de lichide de racire si de ungere, care sunt aruncate in afara spatiului de lucru al
masinii . Din aceasta cauza, pentru protejarea omului si mentinerea curata a masinii se impune
folosirea unor mijloace de protectie potrivite, care sa retina aschiile si lichidul de racire si
indiferent de cantitatile si marimea aschiilor. Dispozitivele de protectie sunt foarte diferite, ele
trebuie sa fie adaptate la diferitele masini unelte, sa indeplineasca conditiile de securitate sa
permita o usoara adaptabilitate si mobilitate, sa permita o comoda supraveghere a spatiului de
lucru al masinii, sa fie astfel construita incat masina sa nu poata porni pana cand dispozitivul
de protectie nu se gaseste in pozitia de lucru.
Pentru protectia operatorului impotriva aschiilor ferbinti si lichidului de racire, in special
la masinile semiautomate si automate de mare productivitate, la masinile unelte speciale cu
comanda secventiala dupa program si numerica se folosesc ecrane de protectie care inchid
intreg spatiu de lucru al masinii formand o cuva de lucru ( in special la masinile de frezat).
Inchiderea spatiului de lucru se realizeaza cu mai multe ecrane dispuse dupa suprafetele care
delimiteaza spatiul de lucru al masinii. Controlul prin vizibilitate a spatiului de lucru este
permis de geamurile incasabile ( plastice) cu care sunt prevazute ecranele confectionate din
tabla metalica. In scopul asigurarii accesului operatorului in spatiul masinii, ecranele de
protectie sunt glisante pe role si sine sau rabatabile circular sau plan premitand astfel
eliberarea spatiului de lucru.
Pentru protectia operatorului impotriva particolelor abrazive la masinile de rectificat, de
ascutit si polizoare se utiliziaza ecrane de protectie din sticla incasabila, fixate intr-un cadru
metalic. Ecranele de protectie sunt rabatabile sau deplasabile in plan cu ajutorul unui suport
cu parghii articulate de tip patrulater. Eliberarea spattiului de lucru se face prin deplasarea
ecranului inspre stanga sau in spatele masinii.
In toate cazurile fiecare ecran trebuie sa actioneze microintrerupator care sa permita
functionarea masinii numai daca se afla in pozitia de protectie si sa opreasca automat masina
daca sunt indepartate/

Pentru protectia operatorului impotriva alunecarii pe pardoseala se utilizeaza gratare de


lemn sau plastic, sau covorase striate din masa plastica.
Dispozitivul de fixare reprezinta o sursa de accidente grave pentru operator. Din punct
de vedere al muncitorului, toate muchiile exterioare trebuie rotunjite iar partile mobile ale
acestuia sa fie acoperite ( ascunse) gabaritul lui sa fie delimitat de manta (carcasa) din tabla,
in scopul evitarii ramanerii cheii in el, dispozitivul de fixare sa fie inconjurat de un ecran,
distantate intre ele cu numai cativa mm si rabatabil pentru eliberarea spatiului de lucru,
prevazut cu microintrerupatoare pentru comanda pornirii masinii.
Organele si componentele in miscare ale masinii constituie o alta sursa de accidente
grave pentru operator. Arborii principali, rotile dintate, saniile, suportii,mesele, culisoarele,
mecanismele cu parghie sunt tot atatea de accidente. Daca organele in miscare constituie
componente ale mecanismelor de reglare atunci acestea trebuie acoperite cu aparatori
metalice rabatabile pe balamale si incuiate. Accidentele provocate de mese, sanii in miscare se
evita daca suprafata lor de lucru este delimitata prin borduraje distantate de ghidaje la circa
40....60 mm care sa constitue totodata si cuva de colectare a lichidului de racire sau ungere.
Protectia impotriva accidentelor de discurile abrazive se realizeaza prin ecrane de tip
caracasa-blindaj. Protectia contra accidentelor provocate de sculele din capetele revolver
consta in delimitarea domeniului de lucru si inchiderea lui partiala cu ecrane de protectie care
sa permita totusi accesul usor si rapid la scule.
In scopul evitarii accidentelor prin electrocutare, masina unealta trebuie sa fie
prevazuta cu protectie prin legare la pamant, precum si cu elemente de protectie impotriva
atingerilor accidentale a elementelor circuituil electric. Pentru iluminatul local si instalatiile
de comanda, alimentarea este cu tensiune redusa.
La cele de mai sus se adauga preocuparea permanenta de insusire de catre operator a
normelor de tehnica securitatii, atat cu caracter general cat si a celor specifice masinii unelte
deservite.

BIBLIOGRAFIE

Albu.A, Boangiu.Gh, Dodon.E, Cretu.M Masini-unelte si agregate, Bucuresti,


Editura Didactica si Pedagogica, 1978

Gavrilas.I, Voicu.N Tehnologia de fabricatie a rotilor dintate pe masini unelte


clasice si cu comanda program, Bucuresti, Editura Tehnica 1982

Epureanu.A, Pruteanu.O, Gavrilas.I Tehnologia constructiei de masini Bucuresti,


Editura Didactica si Pedagogica, 1983