Sunteți pe pagina 1din 106

Finante publice si fiscalitatea. Notiuni generale.

Finante - categorie economica cu caracter istoric


Comuna primitiva, dupa cum se stie, nu a cunoscut statul. In aceasta oranduire,
diferite functii publice organizarea muncii in comun, aplanarea conflictelor intre ginti si
triburi, supravegherea respectarii obiceiurilor, a ritualurilor religioase, apararea membrlor
unui trib impotriva atacurilor altui trib erau indeplinite de oameni alesi de catre intreaga
populatie.
Organele autoritatii publice nu dispuneau de mijloace de constrangere speciale, cu
timpul insa, diviziunea sociala a muncii a condus la cresterea productivitatii muncii, la
sporirea productiei si la dezvoltarea schimbului; si-a facut aparitia proprietatea privata, a
crescut inegalitatea de avere, iar societatea s-a scindat in clase. O data cu impartirea
societatii in clase antagoniste, a aparut necesitatea unei institutii care sa protejeze
proprietatea prvata, sa apere privilegiile celoer avuti impotriva celor neavuti, sa ocroteasca
interesele stapanilor de sclavi impotriva sclavilor. Aceasta institutie care era statul si-a facut
aparitia.
epararea statului de societate in sfera relatiilor economice isi gaseste e!presia in
aceea ca statul isi are veniturile , cheltuielile si datoriile sale proprii; isi procura resursele
necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor sale cu ajutorul consrangerii pe care o e!ercita
asupra membrilor societatii.
Astfel, putem vorbi de aparitia primelor elemente de finante "impozite,
imprumuturi#.
$inantele au aparut pe scena vietii social economice, pe fondul dezvoltarii
factorilor de productie si a relatiilor banesti odata cu aparitia statului si instituirea fortei sale
publice, adica la incidenta comunei primitive cu societatea sclavagista.
$inantele publice se manifesta ca relatii de natura economica, a caror
substantializare consta in formarea si utilizarea fondurilor banesti ale statului. Aparitia
finantelor publice si dezvoltarea lor ulterioara si prezenta se incadreaza in procesul obiectiv
al evolutiei societatii omenesti, avand la baza e!istenta a doua conditii indispensabile%
& dezvoltarea relatiilor banesti, astfel incat sa fie posibila formarea si utilizarea
resurselor statului in forma baneasca;
& aparitia statului si amlificarea functiilor si sarcinilor pe care acesta si le asuma
pentru indeplinirea carora sunt necesare, in mod firesc, importante resurse;
'uate impreuna, cele doua conditii, au facut necesara si posibila aparitia finantelor
publice, iar mentinerea si dezvoltarea lor reprezinta efectul interrelatiilor dintre aceleasi
conditii. Aceasta inseamna, ca relatiile financiare publice au fost si sunt generate de
procesele de prelevare, repartizare si utilizare a resurselor banesti necesare statului pentru
e!ercitarea functiilor si indeplinirea sarcinilor sale. In afara acestui gen de relatii financiare,
in economie, au aparut si e!ista finante private, in cazul carora subiectii sunt persoane fizice
si juridice autonome, diferite de stat sau alte institutii ale sale.
$inantele evolueaza permanent si se perfectioneaza continuu potrivit schimburilor ce
au loc in ansamblul relatiilor economico sociale.
Astfel, in primele stadii de e!istenta, ale oranduirii sclavagiste cand economia
avea un caracter natural inchis finantele publice au avut o sfera restransa de manifestare
intrucat %
& o buna parte a functiilor publise de conducere, justitie sau aparare, erau onorifice
fara a fi remunerate;
& constuirea templelor si a corabiilor, intretinerea armatelor si a curtilor, organizarea
spectcolelor, rascumpararea prizonierilor si altele, erau asigurate indeosebi pe calea
prestatiilor si a darilor in natura la care erau obligati statului sau pe calea tributurilor, a
jafurilor si a trofeelor de razboi.
(anifestarea mai ampla a relatiilor financiare este strans legata de aparitia
economiei de schimb o data cu care cetatenii si supusii statului sclavagist au fost obligati
sa participe la acoperirea necesitatilor publice si cu mijloace banesti.
In oranduirea feudala , relatiile marfa bani, desi in ultimele stadii de dezvoltare a
acesteia, au cunoscut o mai mare amploare decat in sclavagism " ele nedevenind insa
predominante#. Ca urmare, pentru paza granitelor tarii, ducerea de razboaie, intretinerea
curtii domnesti, construirea de drumuri si fortificatii, ca si pentru alte scopuri, statul a
continuat sa foloseasca pe scara larga prestatiile in munca si darile in natura, veniturile
domeniale si drepturile regaliene - care desemnau privilegiul de a incasa anumite venituri
de care se bucura monarhul in )vul (ediu, iar mai tarziu vistieria statului. *istieria statului
se confunda, de regula, cu +camara, personala a domnitorului si era alimentata din impozite
in bani, daruri, imprumuturi, tributuri. *eniturile in bani aveau insa o importanta relativ
redusa in acoperirea cheltuielilor statului feudal.
-rin forma si modul de percepere a drepturilor regaliene, acestea sunt interpretate de
stiinta finantelor ca o forma de trecere de la venituri domeniale la impozite " ca e!presie
actuala a finantelor publice#. In functie de contributia lor la formarea veniturilor suveranului
" respectiv a vistieriei pulice#, drepturile regaliene au fost impartite in trei grupe astfel%
& in grupa I au fost cuprinse dreptul asupra bunurilor gasite, incarcaturii corabiilor
salvate de la innec, succesiunulor fara mostenitori si averii strainilor dupa decesul lor.
& in grupa a-II-a erau cuprinse drepturile silvice de vanatoare si de pescuit, precum
si drepturile de e!ploatare a subsolului si de folosire a morilor de vant.
& in grupa a-III-a au fost incluse dreptul de a bate moneda "ce a reprezentat un
simbol al puterii fiecarui senior feudal, dar si un izvor suplimentar de venituri# si derptul de
judecata "care a adus cu sine si instituirea a menzilor si a ta!elor de judecata ca elemente
concrete de finante #.
Capitalismul aduce cu sine o productie de marfuri generalizata si trecerea la
preponderenta economiei de schimb. In aceasta perioada, relatiile banesti capata o larga
dezvoltare, iar intretinerea aparatului de stat se bazeaza in e!clusivitate pe folosirea
resurselor banesti.
In capitalism, doua functii fundamentale caracterizeaza activitatea activitatea
statului%
& functia interna "principala#, de mentinere a ordinii interne si de asigurare a
functionarii institutiilor specifice noii oranduiri;
& functia e!terna, de aparare a tarii, a independentei si suveranitatii nationale, sau de
e!tinere a teritoriului prin actiuni militare agresive, ane!ioniste, dupa caz.
In oranduirea socialista, statul continua sa mobilizeze la dispozitia sa o importanta
parte din venitul national national si sa o utilizeze in scopul indeplinirii functiilor si
sarcinilor sale.
In toate oranduirile social economice in care au e!istat, finantele s-au manifestat
ca relatii sociale, de natura economica, aparute in procesul repartitiei -.I...-ului, in stransa
legatur cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului.
In cele patru oranduiri, finantele au imbracat fara e!ceptie, forma valorica, baneasca.
/ar, in fiecare din acste oranduiri, ele au indeplinit un anumit rol, corespunzator conditiilor
economice, politice si sociale in care au e!istat, astfel%
a# 0esursele mobilizate la dispozitia statului sunt produsul muncii celor ocupati atat
in sfera productiei materiale, cat si in sfera namateriala, care participa cu o parte din
veniturile lor, la formarea fondurlor respective.
b# -relevarile de resurse la dispozitia statului au un caracter obligatoriu. In caz de
nerespectare a termenului si conditiilor de plata, la impozitele pe venit si pe avere, statul
aplica sanctiuni celor vinovati.
& /e pe urma cheltuielilor publice profita beneficiarii directi ai acestora.
0epartizarea acestor cheltuieli pe beneficiari directi sau indirecti nu este uniforma, ci
difereniata.
In conditiile economiei contemporane, in majoritatea tarilor lumii, statul devenit el
insusi un important agent economic, ca urmare a separatiei ce s-a relizat intre domeniul
public si cel privat. Avem insa de-a face si cu statul organizator si statul manager. tatul
contemporan asigura organizarea si conducerea generala a economiei, functie ce este
recunoscuta si in optica neoclasica a ultimei jumatati de secol. -rocesele de mobilizare si
alocare a resurselor banesti necesare statului constituie continutul unor relatii economice
specifice, denumite relatii financiare publice sau, cu un termen generic, finante publice .
Aceasta concluzie este imprtanta, intrucat evidentiaza nu numai necesitatea
obiectiva a e!istentei finantelor in economia contemporana, ci si manifestarea unei varietati
de relatii financiare.
2. Conceptii clasice si moderne privind finantele publice
Conceptiile specialistilor ce abordeaza problematica finantelor publice sunt
diferentite intre ele, in functie de accentul pe care acestia il pun pe o latura sau alta a
finantelor. -ornind de aici, in randul publicului a fost retinuta si o anumita imagine
negativa. 1otodata, specialistii domeniului, se confrunta cu obstacole reale in dezvoltarea
acestora, obstacole ce sunt legate de tehnicizarea si specializarea finantelor publice, de
eterogenitatea lor si de vicisitudinile cu caracter istoric.
Cuvantul finante isi are originea in limba latina. In secolele al 2III-lea si al 2I*-lea
se foloseau e!presiile +finatio,, +financias, si +financia pecuniaria,, in sensul de +plata in
bani,. e presupune ca aceste e!presii deriva de la cuvantul +finis, utilizat adesea in sensul
de +termen de plata+.
In $ranta, in secolul al 2*-lea, se foloseau e!presiile +homme de finances, si
+financiers,, pentru denumirea arendasilor de impozite si a persoanelor care incasau
impozitele regelui; +finance, insemna o suma de bani si mai ales un venit al statului, iar
+finances, intregul patrimoniu al statului.
In limba germana, in secolele al 2*-lea si al 2*II-lea se intalnesc e!presiile
+$inanz,, care insemna plata in bani, si +$inantzer,, care desemna pe camatar.
Cu vremea, cuvantul +finante, a capatat un sens foarte larg, incluzand bugetul
statului, creditul, operatiile bancare si de bursa, relatiile cambiale, s.a.m.d., adica resursele,
relatiile si operatiile banesti.
In zilele noastre, persoanele neavizate identifica frecvent notiunea de finante cu
aceea de bani, venituri in bani, resurse banesti, creante si obligatii de plata in bani, indierent
de subiectul acestora.
intetizand diversele conceptii intalnite in literatura de specialitate, mentionam ca
finantele publice sunt considerate a fi%
& fonduri banesti prelevate la dispozitia statului in vederea indeplinirii functiilor si a
sarcinilor sale;
& mijloace de interventie a statului in economie, prin intermediul unor parghii sau
instrumente specifice, constituite din impozite, ta!e, contributii, imprumuturi, alocatii,
subventii, bonificatii si alte facilitati fiscale, in vederea influentarii activitatii economice;
& forme si metode concrete de administrare a banului public;
& acte juridice de dispozitie autoritara sau contractuala, vizand reluarea la dispozitia
statului a unei parti din -.I..., in scopul inde plinirii functiilor si al realizarii sarcinilor
statului;
& relatii economice ce se manifesta in procesele de constituire si de repartizare a
fondurilor publice de resurse banesti, in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii.
Analiza acestei multitudini de conceptii asupra finantelor publice releva faptul ca, in
evolutia lor se disting urmatoarele doua etape%
- cea aferenta perioadei de inchegare a finantelor ca stiinta economica de sine
statatoare, corespunzand capitalismului premonopolist ;
- cea aferenta afirmarii doctrinei interventioniste, de dupa marea criza economica
mondiala din perioada 3454-3466.
Conceptiile primei etape sunt considerate clasice , iar cele din etapa urmatoare sunt
considerate moderne.
Conceptiile clasice se intemeiaza pe doctrine liberalismului economic , ce a fost
predominaata 7n perioada capitalismului premonopolist. 8n acest cadru, 7n conformitate cu
principiul 9laissez faire, laissez passer,, se urmarea evitarea fiecarei interventii a statului 7n
economie, apreciindu-se ca aceasta interventie perturba initiativa privata, libera concurenta
si actiunea legilor obiective ale pietei. Ca urmare, rolul statulu trebuia limitat la infaptuirea
sarcinilor sale traditionale privind mentinerea ordinii interne, apararea tarii si intretinerea
relatiilor diplomatice, corespunzatoare lozincii guvernului ieftin .
Conceptiile de acest gen au prevalat 7n asa numita etapa a statului jandarm c:nd
preocuparile stiintei despre finantele publice erau orientate cu precadere spre problemele
procurarii resurselor necesare statului, utilizarii lor cu spirit de economie, repartizarii
sarcinilor fiscale pe categorii de platitori, contractarii si rambursarii imprumuturilor,
intocmirii si e!ecutarii echilibrate a bugetului, respectarii anumitor reguli care tin de
disciplina financiara si de buna gestionare a fondurilor. 8n acest cadru, impozitele,
contributiile, imprumuturile si celelalte metode de procurare a resurselor financiare ale
statului trebuie sa fie astfel concepute 7nc:t sa aiba si un caracter neutru , adica sa nu
provoace modificari substantiale 7n repartitia veniturilor si a averilor.
8n esenta, conceptele acestei periode au un pronuntat caracter juridic , ca urmare
a orientarii lor spre%
& problematica procurarii resurselor necesare statului si ale utilizarii economicoase a
acestora;
& repartizarea sarcinilor fiscale pe diverse categorii de contribuabili;
& contractarea imprumuturilor publice atunci c:nd este nevoie si rambursarea lor
conform conditiilor asumate de catre stat;
& intocmirea si e!ecutarea echilibrata a bugetului public;
& respectarea regulilor disciplinei financiare si ale bunei gastionari a fondurilor
publice.
Conceptiile moderne despre finantele publice au la baza afirmarea doctrinei
intervetioniste , al carei promotor a fost ;. (. <e=nes. 8n virtutea acestei doctrine, statul
trebuie sa joace un rol activ 7n economie, sa corecteze evolutia ciclica a economiei,
intervenind pentru prevenirea crizelor sau pentru inlaturarea efectelor negative ale acestora.
8n acest cadru, locul statului jandarm este luat de statul providenta sau de statul bunastarii
"statul faustian#.
8n definirea obiectului de studiu al stiintei finantelor, majoritatea reprezentantilor
perioadei moderne pun accentul pe latura tehnica a finantelor. Astfel, economistul
american >arold (. ?roves scrie ca + finantele publice formeaza un domeniu de cercetari
care trateaza problemele de venituri si de cheltuieli ale guvernelor "federal, ale statelor si
locale#.
8n unele lucrari mai recente, se apreciaza ca finantele publice reprezinta o parte a
studiului economiei, ce se refera la mobilizarea si alocarea resurselor rare. 8n acest
conte!t, stiinta finantelor publice este interesata de efectele activitatii guvernamentale si ale
sectorului public asupra locarii resurselor, abordand problemele echitatii acestei alocari,
precum si pe cele ale eficentei. /e aceea, ca si economia, finantele publice au o dubla
dimensiune pozitiva si normativa.
Analiza pozitiva vizeaza construirea de modele ce au rolul de a evidentia efectele
reactiilor agentilor economico sociali la diversele stimulente financiare sau la
constrangerile impuse prin fiscalitate.
Analiza normativa ofera criteriile de judecata pentru a aprecia daca criteriile
economice si financiare asteptate, rezultate din actiunea parghiilor financiare, sunt sau nu
dezirabile.
8n abordarea moderna a finantelor publice, la unii economisti contemporani
prevaleaza conceptul economic, 7n timp ce la altii accentul cade pe conceptul sociologic .
*orbind despre finante, este necesar sa facem distinctie intre finantele publice si
cele private. )!presia de finante publice este asociata cu statul, unitatile administrativ
teritoriale si alte institutii de drept public, in legatura cu resursele, cheltuielile,
imprumuturile si datoria acestora; finantele private sunt asociate cu intreprinderile
economice, bancile si societatile de asigurare private.
Asemanarea dintre cele doua consta in aceea ca si finantele publice si cele private,se
confrunta cu probleme de echilibru financiar. 0esursele necesare realizarii functiilor si
sarcinilor statului se procura de la persoane fizice si juridice in principal prin masuri de
constrangere luate de autoritatile publice si, intr-o proportie mai mica, pe baze contractuale.
Impotriva statului nu se pot lua masuri de e!ecutare silita cand institutiile publice si locale
nu efectueaza cheltuielile prevazute.
tatul pote lua anumite masuri in legatura cu moneda nationala in care se constituie
fondurile publice si in care fac toate operatiile de incasari si plati, in timp ce intreprinderile
private nu pot influienta in mod legal aceasta moneda pe care si ele o folosesc.
$inantele publice sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii,
in timp ce finantele private sunt puse in slujba realizarii de profit de catre intreprinzatorii
particulari.
@otiunea de finante publice este adecvata situatiei din tarile cu economie de piata, in
care cea mai mare parte a mijloacelor de productie se afla in proprietatea privata, ceea ce
face posibila si necesara realizarea unei demarcatii nete intre sectorul public si cel privat.
Ca urmare prin categoria de finante se intelege totalitatea resurselor banesti aflate la
dispozitia statului si a intreprinderii destinate indeplinirii functiilor si sarcinilor acestora.
Ca atare e!istenta celor 5 sectoare economice si anume sectorul privat si publice a
determinat individualizarea a doua concepte diferite si anume finantele private "finantele
intreprinderii# si finante publice "finantele statului#.
Delimitarea finanelor
)!presia de FINANE !"#ICE este asociatA cu 1A1B', unitACile sale
administrativ teritoriale Di instituCiile de drept public, 7n legAturA cu resursele, cheltuielile,
7mprumuturile Di datoria acestora.
FINANE#E $I%A&E sunt asociate cu 7ntreprinderile "societACile# economice,
bAncile Di societACile de asigurare private, 7n legAturA cu resursele Di cheltuielile acestora,
7mprumuturile primite sau acordate, creanCele de 7ncasat Di obligaCiile de platA.
8ntre $inanCele -ublice Di $inanCele -rivate e!istA unele asemAnAri, dar mai ales o
serie de deosebiri.
Asem'n'ri(
3. Ei $inanCele -ublice Di $inanCele -rivate trebuie sA asigure un echilibru financiar pentru a
garanta funcCionarea normalA a sectoarelor de activitate pe care le coordoneazA;
5. Ei $inanCele -ublice Di $inanCele -rivate au un cadru organizatoric;
6. Ei $inanCele -ublice Di $inanCele -rivate funcCioneazA 7n baza reglementArilor legale etc;
)eosebiri "mai multe dec:t asemAnAri#(
*. rivind modul de colectare a resurselor
F 0esursele necesare realizArii funcCiilor Di sarcinilor statului "$inanCele -ublice#, se
procurA de la persoane fizice Di juridice 7n principal prin mAsuri de constr:ngere Di 7ntr-o
micA parte prin 7mprumuturi Di relaCii contractuale.
F 0esursele necesare 7ntreprinderilor "$inanCele -rivate# pe l:ngA disponibilitACile
proprii se procurA pe baze contractuale 7n condiCiile rezultate din confruntarea cererii Di
ofertei "dob:nda#.
2. rivind posibilit'+ile de e,ecutare silit'
F 8mpotriva statului Di instituCiilor sale "$inanCe -ublice# dacA nuDi 7ndeplineDte
obligaCiile, respectiv cheltuielile prevAzute, nu poate fi urmatA calea e!ecutArii silite.
F 8mpotriva $inanCelor -rivate "7ntreprinderi, societACi# dacA nu-Di onoreazA
obligaCiile sau nu-Di onoreazA angajamentele contractuale, calea principalA este aceea a
e!ecutArii silite.
-. rivind efectul utili.'rii resurselor
F )fectul utilizArii resurselor colectate de $inanCele -ublice este satisfacerea
nevoilor generale ale societACii.
F )fectul utilizArii resurselor colectate "formate# de $inanCele -rivate este 7n slujba
unui grup restr:ns respective 7ntreprinzAtorul 7n cauzA.
/. rivind gestiunea resurselor
F ?estiunea $inanCelor -ublice este supusA dreptului public "prevederi 7n lege#
F ?estiunea $inanCelor -rivate "7ntreprinderi, societACi# este supusA dreptului
Comercial "contracte#. 1rebuie fAcutA precizarea cA noCiunile de $inanCe -ublice Di $inanCe
-rivate sunt specifice CArilor cu economie de piaCA, 7n care se impune delimitare clarA 7ntre
sectorul public Di cel privat. 8n economiile socialiste "comuniste#, noCiunea de finanCe
private este privatA de obiect, deoarece proprietatea este colectivA de stat sau de grup.
Rolul finantelor deriva din functiile acestora si se manifesta in plan financiar,
economic si psihosocial.
0olul financiar rezulta din faptul ca mecanismul finantelor publice constituie
modalitatea principala de atragere a resurselor financiare ale statului necesare realizarii unor
obiective de interes general, dar si mijlocul prin care se redistribuie veniturile si averile intre
membrii societatii.
0olul economic se evidentiaza in conditiile in care fnantele publice, prin cele doua
etape ale functiei fiscale reprezinta un important instrument de politica economica folosit de
catre autoritatile publice in vederea influentarii fenomenelor si proceselor economice,
corectarii ciclurilor economice si inlaturarii dezechlibrelor econmice.
0olul psiho-social rezida pe de o parte din orientarea si modelarea
comportamentelor indivizilor in prezenta prelevarilor fiscale si a transferurilor financiare,
iar pe de alta parte din necesitatea asigurarii de catre autoritatile publice a unor programe de
protectie sociala in vederea sprijinirii categoriilor sociale defavorizate.
Finantele ca stiinta si disciplina de studiu
$inantele constituie o ramura a stiintelor economice si au ca obiect de studiu%
& relatiile economice care apar in procesul constituirii si repartizarii fondurilor bugetare si
e!trabugetare ale administratiei centrale de stat, ale unitatilor administrativ teritoriale si
altor institutii de drept public, denumite generic fonduri de resurse financiare publice;
- metodele de gestionare folosite in cadrul sectorului public;
& metodele de dimensionare si repartizare a cheltuielilor publice pe obiective, actiuni si
beneficiari;
& procedura de angajare si efectuare a cheltuielilor publice din fonduri bugetare si
e!trabugetare;
& intocmirea, aprobarea, e!ecutarea si incheierea bugetului de stat la diferite niveluri ale
administratiei publice;
& plasarea si rambursarea imprumuturilor de stat; administrarea datoriei publice;
& politica financiara promovata de stat;
& criteriile ce trebuie avute in vadere de organele de decizie cu prilejul aprobarii si finantarii
cheltuielilor publice;
& efectele directe si indirecte ale prelevarilor de resurse la fondurile publice, ale rapartizarii
si utilizarii acestora asupra procesului reproductiei sociale.
8n conditiile economiei conteporane, finantele publice constituie o parte a relatiior
banesti prin intermediul carora, 7n procesul repartitiei produsului intern brut, se formeaza,
serepartizeaza si se utilizeaza fondurile necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor statului.
Asemenea relatii apar 7n procesul repartitiei ara echivalent direct a -.I... si, 7n primul rand,
a produsului intern net, 7n vederea satisfacerii unor nevoi publice.
$inantele publice constituie doar o parte a relatiilor financiare, astfel ca, 7n sfera
finantelor trebuie sa fie incluse si acele relatii care vizeaza formarea capitalului social al
agentilor economici si modificarea marimii acestuia, constituirea prin aporturi banesti a
patrimoniului institutiilor, asociatiilor si fundatiilor private, relatiile privind remunerarea
prin dividende a capitalului, de constituire de catre fiecare agent economic a fondurilor
proprii pe seama mobilizarii amortismentului aferent imobilizarilor corporale, a unor
fractiuni din profitul net si a altor resurse, precum si de alocare a acestor fonduri pentru
investitii, actiuni social-culturale, sponsorizari etc.
Intocmirea, aprobarea, e!ecutarea, incheierea si controlul bugetului administratiei
centrale de stat si bugetelor unitatilor administrativ teritoriale antreneaza un foarte mare
numar de persoane, avand atributii si raspunderi diferite% deputati si senatori in parlament,
membri ai guvernului, sefi de departamente, organe de e!ecutie in ministere, alte institutii
centrale si locale.
(etodele de gestionare aplicate in sectorul public, raspunderile persoanelor care
manuiesc bani si alte valori publice, raporturile dintre unitatile publice si dintre acestea si
unitatile privatese reglementeaza tot prin acte ale autoritatilor publice.
$aptul ca relatiile si operatiile financiare capata o reglementare juridica, iar fondurile
publice bugetare si e!trabugetare fac parte din patrimoniul public a determinat pe unii
specialisti sa considere finantele publice ca ramura a dreptului public care are drept obiect
studiul regulilor si operatiilor referitoare la banul public.
Acestia precizeaza ca finantele publice pot fi studiate atat din punct de vedere
economic, cat si juridic.
0aporturi la fel de stranse e!ista si intre finantele publice si politic. -artidele aflate
la putere definesc definesc coordontele politicii financiare a statului in programele lor de
guvernamant, iar puterile legiuitoare si e!ecutiva le accepta si vegheaza ca acestea sa fie
traduse in viata. Autoritatile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni nu
numai in domeniul economic, dar si in cel social si chiar politic. Acest lucru a determinat pe
unii economisti sa afirme ca finantele publice constituie nu numai o ramura a stiintelor
economice, dar si o ramura a stiintelor politice.
Observarea atenta a relatiilor, instrumentelor, institutiilor si reglementarilor
financiare arata ca finantele publice au, intr-adevar, raporturi stranse nu numai cu
economicul, dar si cu dreptul public si cu politicul. $inantele publice sunt, prin urmare, o
disciplina de granita, care se interfereaza puternic cu economia politica, economiile de
ramura si management, cu alte discipline de profil financiar si monetar, cu dreotul
administrativ si cu cel constitutional, precum si cu discipline care trateaza probleme sociale
si politice.
Continutul economic al finantelor
-entru satisfacerea nevoilor generale ale societatii este necesara constituirea unor
importante fonduri banesti la dispozitia autoritatilor publice. Aceste fonduri se formeaza pe
seama produsului intern brut si sunt utilizate pentru finantarea nevoilor sociale atat de
interes national, cat si local.
Aceste fonduri se constituie pe seama transferului de putere de cumparare de la
diverse persoane fizice si juridice la dispozitia organelor administratiei de stat centrale si
locale. /e la aceste fonduri se efectueaza transferuri de putere de cumparare catre diversi
beneficiari persoane fizice si juridice. Au loc, asadar, flu!uri de ersurse banesti in dublu
sens catre si de la fondurile publice ceea ce genereaza anumite relatii sociale intre
participantii la acest proces. )ste vorba de%
& relatii care apar intre participantii la procesul de constituire a fondurilor de resurse
financiare agentii economici, indifer ent de forma de proprietate, care desfasoara activitate
cu scop lucrativ si membrii societatii luati in mod individual, ca cetateni ai statului care
realizeaza venituri pe de o parte, si colectivitatea, reprezentata prin stat, pe de alta parte;
& relatiile care apar intre colectivitate, reprezentata prin stat, pe de o parte, si
beneficiarii fondurilor banesti ce se constituie in economie% intreprinderi, institutii publice,
membri ai societatii luati in mod individual ca cetateni care incaseaza pensii, alocatii pentru
copii, ajutoare, burse si alte indemnizatii, pe de alta parte.
Aceste relatii economice, e!primate valoric, care apar in procesul repartitiei -.I... in
legatura cu satisfacerea nevoilor colective ale societatii, constituie relatii financiare , sau,
pe scurt, finante.
fera finantelor, mai ingusta decat acea a relatiilor banesti, cuprinde numai relatiile
banesti care e!prima un transfer de valoare , nu si pe cele care reflecta o schimbare a
formelor valorii. 0elatiile de transfer de valoare fara echivalent sunt si financiare numai
daca imbraca forma baneasca si se realizeaza in scopul satisfacerii unor nevoi publice in
ansamblu sauGsi cu caracter economic sau social comun.
Aparitia relatiilor financiare este determinata de transferul, in forma baneasca, de
valoare de la persoane juridice sau fizice la fondurile ce se constituie in economie sau de la
aceste fonduri la dispozitia persoanelor juridice sau fizice beneficiare. 1ransferul de valoare
are caracterul unui transfer de putere de cumparare.
1ransferul de valoare la fondurile ce se constituie in economie se efectueaza, de
regula, fara contraprestatie directa ; cel ce se realizeaza prin actul de vanzare cumparare
a unor bunuri, reflectand o schimbare a formelor valorii din forma marfa in forma bani
sau invers iar nu o cedare definitiva si fara contraprestatie de putere de cumparare.
In al treilea rand, transferul de valoare la si de la fondurile ce se constituie in
economie se realizeaza in conditii de rambursabilitate de la fondurile publice se fac
transferuri, in conditii de rambursabilitate, catre unele intreprinderi si catre populatie.
In cadrul relatiilor financiare, se particularizeaza%
& relatiile care e!prima un transfer de resurse banesti fara echivalent si cu titlu
nerambursabil relatii financiare clasice;
& relatiile care e!prima un imprumut de resurse banesti pe o perioada de timp
determinata, pentru care se percepe dobanda relatiile de credit;
& relatiile care e!prima, dupa caz, un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse
banesti, in schimbul unei contraprestatii care depinde de producerea unui fenomen aleatoriu.
Functiile finantelor publice
@ecesitatea finanCelor publice, e!istenCa acestora, nu constituie e!presia dorinCei
cuiva, ci are un caracter obiectiv. Altfel spus finanCele publice e!istA pentru a servi la
realizarea unor obiective prHcis determinate, la 7ndeplinirea anumitor sarcini care nu ar
putea fi 7nfAptuite pe altA cale sau cu alte mijloace.
$unctiile finantelor publice arata menirea sociala a acestora sa actiunea pe care o
indeplineste pentru satisfacerea cerintelor structurale.
/upa cum stiinta finantelor are un character relativ, depinzand de sistemul socio-
economic, de gradul de dezvoltare al tarii, de scoala careia ii apartine cercetatorul si opiniile
cu privire la numarul functiilor finantelor publice, acestea sunt foarte variate.
Astfel unii teoriticieni afirma ca finantele publice indeplinesc numeroase functii, in
timp ce altii afirma ca unica lor functie ar fi cea de reartitie a unei parti din produsul intern
brut "-I.#.
Insa cel mai potrivit punct de vedere este acela care delimiteaza doua functii
principale si anume%
3. functia fiscala "o mai numim si functie de repartitie#.
5. functia de control
Functia fiscala cuprinde 5 mari etape%
a# mobilizarea fondurilor publice
b# distributia fondurilor publice
Functia de control
a. mobilizarea resurselor
b. redistribuirea acestora
c. modul de utilizare a resurselor
Functia de repartitie a finantelor publice se refera la repartizarea produsului intern
brut si se deruleaza in 5 etape succesive% constituirea fondurilor si redistribuirea acestora.
Aceasta functie permite identificarea si colectarea resurselor financiare la dispozitia
autoritatilor publice precum si distribuirea respectivelor fonduri. 0epartitia astfel realizata
derulandu-se in conformitate cu e!ercitarea de catre stat a celor 6 functii conferite acestuia
in economie.
0epartitia fondurilor publice se efectueaza pe seama produsului intern brut si se
realizeaza I scopul productiei si furnizarii de bunuri publice, acordarii de transferuri
financiare pentru anumite categorii socio-economice, dar si asigurarii intretinerii si si
functionarii puterilor de stat.
3. Etapa constituirii fondurilor are drept continut formarea fondurilor publice.
ursele de provenienta il constituie veniturile primare formate in patrimoniul
intreprinderilor apartinand statului si din venituri derivate formate in patrimoniul persoanei
fizice si juridice de drept privat.
tatul poate sa mobilizeze de la institutii prin impozite si ta!e. (ajoritatea
prelevarilor si varsamintelor sunt obligatorii si nerambursabile si numai o mica parte sunt
facultative si rambursabile.
-roblema cea mai complicata ramane stabilirea cotelor obligatorii de prelevare,
astfel incat sa fie satisfacut pe de o parte interesul statului de a-si procura fondurile de care
are nevoie sip e de alta parte san u se aduca atingere interesului subictilor economici in ceea
ce priveste consumul, economisirea si investirea.
)tapa constituirii fondurilor are un character obiectiv, in sensul ca nu se pune
semnul intrebarii asupra necesitatii acestei etape.
1oti cei care detin venituri sau averi sunt contribuabili in vederea sau in virtutea
prevederilor legale si participa cu o parte a veniturilor si averilor lor la finantarea utilitatilor
publice.
2. Distribuirea fondurilor cea de a 5 a etapa a functiei de repartitie inseamna impartirea
resurselor financiare pe destinatii prestabilite, beneficiarii fiind persoanele fizice si juridice.
-restabilirea destinatiilor rezulta din raportul dintre resursele publice si nevoile
publice care trebuie acoperite, acestea din urma fiind considerabil mai mari decat resursele
financiare.
/aca etapa constituirii fondurilor publice are un character obiectiv, etapa distribuirii
are un character subiectiv, depinzand de optiunea politica a guvernului in materie de
cheltuieli publice.
e constata ca tarile cu economie de piata dezvoltata aloca o parte mai mare din
resursele publice pt actiuni cu character social cultural in timp ce in tarile cu economie in
curs de dezvoltare se repartizeaza o parte mai mare din resursele publice disponibile pt
actiuni economice pt sustinerea dezvoltarii.
-rin intermediul functiei de repartitie a finantelor publice se realizeaza distribuirea
si redistribuirea produsului intern brut datorita functionarii sectorului public. Aceasta da
nastere la numeroase flu!uri financiare in sens dublu de la detinatorii de venituri si averi
catre comunitatile publice si dinspre colectivitatile publice catre agentii economici sub
forma utilitatilor publice.
umele incasate de la bugetul public se depersoanlizeaza iar distribuirea fondurilor
pe diverse destinatii nu tine cont de nivelul prelevarilor effectuate de fiecare contribuabil.
Functia de control are ca scop respectarea legalitatii financiare si gestionarea
banului public.
'a baza acestei functii se situeaza conceptual de transparenta guvernamentala.
$unctia de control reprezinta in fapt verificarea periodica si permanenta a fnantelor
publice si se fundamenteaza pe un ansamblu de coordonate stiintifice, democratice si
politice-administrative, din care rezulta si principalele sale caracteristici.
Controlul este individualizat si indeplinit in stransa legatura cu etapa de indentificare
si colectare, mobilizare a resurselor financiare la dispozitia autoritatilor publice, precum si
cu etapa de alocare si utilizare a respectivelor fonduri mobilizate.
fera functiei de control a finantelor publice vizeaza atat depistarea preventive a
abaterilor in materie de respectare a reglementarilor financiare cat si identificarea ulterioara
a eventualelor neajunsuri in constituirea si utilizarea fondurilor publice.
@ecesitatea functiei de control deriva din faptul ca fondurile de resurse financiare
publice constituite la dispozitia autoritatilor de stat apartin intregii societati iar ine!istenta
acesteia ar determina o e!tindere a comportamentelor de genul +pasagerului clandestin,.
$iind vorba de u control banesc prerogativele transpunerii acesteia in practica revin
aparatului financiar "ministerul de finante si departamentele acestuia# presedinte, parlament,
govern, curte de conturi, garda financiara etc., care asigura rationalitatea si eficacitatea
constituirii si utilizarii resurselor financiare publice, prin aplicarea de masuri corrective fie
de natura contraventionala fie de natura penala.
Rolul finantelor publice in Romania contemporana
-rin infaptuirea functiilor ce le revin in cadrul mecanismului economico social,
finantele contribuie la infaptuirea unor obiective majore ale societatii. Ansamblul acestor
obiective, defineste rolul finantelor in dezvoltarea economico sociala a fiecarei tari. In
cazul 0omaniei, rolul finantelor consta in%
& asigurarea fondurilor banesti necesare satisfacerii nevoilor reproductiei -.I..., a
factorului uman, a cadrului organizatorico social si a relatiilor acestuia cu mediul;
& asigurarea fondurilor banesti destinate restructurarii, consolidarii, dezvoltarii si
perfectionarii suprastructurii societatii.
In conditiile acuale in 0omania, ceea ce priveste reproductia produsului intern
brut, rolul finantelor publice s-a diminuat si se va diminua in continuare. $ata de perioada
trecutului apropiat, cand circa 5G6 din resursele mobilizate la bugetul de stat erau alocate
pentru finantarea economiei nationale, acest rol se rezuma in prezent la%
& asigurarea conditiilor de functionare a regiilor publice autonome, in cazul in care
resursele proprii ale acestora sunt insuficiente in raport cu necesitatile;
& finantarea construirii si dotarii unor obiective economice noi, in anumite ramuri
ale comple!ului economic national, neinteresante pentru investitorii privati, dar absolut
necesare;
& participarea directa a statului la formarIea in tara si in strainatate a capitalului
social al unor societati comerciale mi!te ce au o deosebita importanta pentru economia
nationala;
& acordarea de subventii unor societati comerciale cu capital de stat;
& instituirea de facilitati si alte avantaje economico financiare, in favoarea
agentilor economici, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social.
In aceste directii se aloca o parte a resurselor mobilizate la bugetul administratiei
centrale de stat si la bugetele locale, cu titlul de alocatii pentru activitati si actiuni
economice. In cazul facilitatilor fiscale si altor avantaje nu este vorba despre utilizarea
directa a unor fonduri financiare, ci de abtinerea statului de la incasarea anumitor venituri ce
I-ar reveni de drept, in absenta instituirii respectivelor avantaje.
$eproductia largita a factorului uman implica, in conditiile actuale, sporirea
rolului finantelor publice prin dirijarea de la bugetul de stat si de la fondurile speciale a unui
volum mai mare de resurse pentru finantarea invatamantului, culturii, artei, asigurarea
ocrotirii sanatatii si a protectiei sociale a populatiei.
-rin alocarea inspirata a fondurilor financiare si utilizarea lor eficienta, finantele au
rolul de a contribui la reproductia si perfectionarea cadrului organizatorico social si a
relatiilor acestuia cu mediul economico social.
-e fondul promovarii principiului separatiei puterilor in stat si al democratizarii
vietii noastre economico sociale, in 0omania contemporana are loc o structurare ampla a
institutiilor si organismelor ce compun suprastructura societatii, care antreneaza si o seama
de implicatii de ordin financiar. In conte!t, este vorba despre faptul ca o parte a -.I.@.,
mobilizata la buget prin finantele publice, este alocata constituirea fondurilor banesti
destinate asigurarii unei baze materiale corespunzatoare pentru noile institutii si organisme
publice si pentru functionarea acestora.
In domeniul protectiei sociale si cel al asigurarilor sociale sunt implicate si
finantele agentilor economici atat prin contributia acestora la constituirea fondurilor
specifice respectivelor domenii, cat si prin propriile fonduri ce se constituie la nivelul
microeconomiei.
intetizand ideile prezentate, rezulta concluzia ca rolul finantelor publice se
manifesta pe plan economic si social, iar amploarea acestui rol este dependenta de nivelul
dezvoltarii economice a tarii si de gradul participarii finantelor la proceselor de distribuire
primara si de redistribuire a -.I... si indeosebi a -.I.@.
Impactul finantelor publice asupra economiei nu se manifesta numai sub forma
utilitatilor puse la dispozitia membrilor sociatatii care influienteaza marimea si structura
acumularii de capital, a consumului total, privat si public, individual si social. Acesta se
manifesta si sub forma redistribuirii veniturilor si a averii in randurile populatiei, ca si ale
intreprinzatorilor.
olitica financiara si mecanismul financiar
!ecanismul financiar
(ecanismul financiar reprezinta ansamblul structurilor, formelor si metodelor,
principiilor si parghiilor economico-financiare, prin intermediul carora se constituie, se
repartizeaza si se utilizeaza fondurile financiare publice necesare indeplinirii functiilor si
sarcinilor statului.
Componentele mecanismului financiar sunt%
3. istemul financiar
5. -arghiile financiare
6. (etodele administrative de conducere in domeniul finantelor publice
J. Cadrul institutional
K. Cadrul juridic
"# $istemul financiar
istemul financiar reprezinta totalitatea relatiilor financiare prin intermediul
carora se asigura formarea, repartizarea, utilizarea fondurilor banesti, necesare statului,
dar si organismelor sale pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.
Caracteristicile sistemului financiar
3.cuprinde mai multe categorii de relatii financiare care alcatuiesc tot atatea
componente, subsisteme sau verigi ale sistemului financiar.
5. relatiile financiare prezinta 5 trasaturi importante respective%
a# se individualizeaza in functie de participantii la procesul de repartizare a
resurselor banesti, in functie de locul de constituire si destinatia fondurilor; in functie de
metodele folosite pentru creearea si repartizarea fondurilor.
b# se leaga intre ele formand un s=stem al relatiilor financiare caracterizat prin
unitate in diversitate.
istemul financiar privit ca relatii economice este format din sistemul financiar
public si sistemul financiar privat. Sistemul financiar public cuprinde%
3. ugetul de stat ce reprezinta o categorie de relatii financiare prin
intermediul carora se colecteaza la dispozitia statului fondurile financiare rezultate
din impozitele si ta!ele percepute de la populatie si agentii economici.
Aceasta constituie un plan financiar cu caracter constitutiv, obligatoriu aprobat
de parlament.
5. ugetele locale reprezinta o categorie de relatii financiare prin care se
constituie si se repartizeaza fondurile financiare e!istente la dispozitia autoritatilor
locale.
Acestea sunt planuri financiare aprobate de consiliile fudetene si locale.
6. ugetul asigurarilor sociale de stat care reprezinta relatii de
repartitie in forma baneasca, ce apar in procesul de distribuire si redistribuire a
produsului intern brut in legatura cu formarea si repartizarea fondului asigurarilor
sociale de stat , constituiri prin contributiile platite de agentii economici de
institutiile publice si salariati.
/in cadrul sistemului financiar privat fac parte%
3. asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila constituit prin
contributia asiguratilor sub forma primelor de asigurare.
5. creditul public reprezinta acea forma a creditului in care statul sau
institutiile sale contracteaza de la persoane fizice si juridice sau de la organisme
financiare bancare internationale, contracteaza imprumuturi pentru acoperirea
cheltuielilor ordinare care depasesc incasarile din veniturile ordinare.
!. finantele agentilor economici
%# arg&iile economico-financiare
Acestea reprezinta instrumente cu ajutorul carora statul actioneaza pentru
stimulare interesului economic al unei colectivitati determinate sau al membrilor
acesteia, luati in mod individual pt realizarea unui anumit obiectiv.
Caracteristicile parghiilor economico-fianciare
3. sunt concepute sa actioneze in mod automat la producerea
evenimentelor economice sau la punerea lor in functie de catre organelle publice.
5. metodele de prelevare si cele de plata actioneaza ca parghii numai in
masura in care asigura concomitant pe langa indeplinirea functiei de repartitie si
influentarea pozitiva a altor laturi ale activitatii economice.
6. cu ajutorul lor statul poate interveni in economie sub multiple forme
reglarea volumului masei monetare si a productiei, stimularea acordarii de credite,
reducerea consumului la anumite marfuri considerate daunatoare sanatatii atc.
J. alegerea unor anumite parghii financiare depinde de%
3. de politica urmarita de govern in domeniul economic, commercial,
social etc.
5. de faza ciclului economic
K. folosirea parghiilor economico-financiare nu e!clude necesitatea
utilizarii, in completare, a unor metode administrative cum ar fi%
a. intocmirea d prognoze, programe economice si planuri financiare
pentru a sti in ce directie, in ce ritm, cu ce eforturi si cu ce rezultate se dezvolta
economia
b. a doua metoda-tinerea evidentelor contabile de catre agentii
economici si intocmirea de bilanturi contabile, conturi de profit si pierdere etc.
c. e!ercitarea controlului financiar de catre organe specializate asupra
modului de conservare si gestionare a mijloacelor materiale si banesti ale statului.
d. tabilirea de catre stat de preturi si tarife pentru anumite bunuri si
servicii.
e. reglementarea de catre stat a modului de acordare de imprumuturi din
fondurile pulice
f. reglementarea regimului valutar
g. supravegherea derularii e!portului si importului
h. sanctionarea specului ilicite a evaziunii fiscale si a altor abateri de la
prevederi legale
i.
'# lanificarea financiara
-lanificarea financiara reprezinta acea modalitate prin care are loc stabilirea, cu
character orientativ si cat mai riguros, a nevoilor si resurselor economiei nationale a
cerintelor pietei etc.
Caracteristicile planificarii financiare
3. se intocmesc balante financiare de sinteza si planuri financiare cu
caracter e!ectoriu
In cadrul balantelor financiare de sinteza se reflecta resursele preconizate a se
realiza precum si destinatiile acestora fiind un instrument cu character orientativ ce
serveste la fundamentarea echilibrului financiar la nivel macroeconomic.
Cu ajutorul planurilor financiare cu caracter e!ecutoriu se stabileste modul de
realizare a echilibrului financiar in cursul anului.
5. indicatorii utilizati e!prima incasari din activitatea desfasurata,
incasari, varsaminte la bugetul statului ale clientilor agenti economici, credite
bugetare, credite bancare etc.
6. instrumente folosite pentru calculul indicatorului sunt%
- proiecte tehnice si de e!ecutie
- norme de asigurare
- normative de eficienta
- norme de stat
- norme de cheltuieli pentru actiuni social-culturale etc.
-
J# O alta componenta% Cadrul institutional"(ecanisme#
)ste format din organe cu atributii si raspunderi in domeniul finantelor publice,
respective%
3. organe democratic alese e!. parlamentul, consiliile judetene si locale
etc.
5. organe ale administratiei de stat centrale si locale cum ar fi guvern,
ministere, prefecturi etc.
6. organe specializate ale statului in domeniul financiar"ministerul
finantelor publice, administratii financiare publice etc.
(# Cadrul )uridic
Acesta este format din ansamblul actelor normative care reglementeaza
domeniul financiar atat in faza de repartitie cat si in cea de prelevare.
olitica financiara
-rin politic' 7n general se 7nCelege activitatea desfADuratA de clasele, de pAturile sau
grupurile sociale pentru realizarea intereselor lor, precum Di metodele Di mijloacele cu
ajutorul cArora sunt promovate aceste interese.
$iecare partid, miDcare sau formaCiune cu caracter politic 7Di elaboreazA propriul
program care stabileDte direcCiile activitACii sale 7n vederea ajungerii la putere, sau
consolidArii acesteia. rogramul defineDte obiectivele urmArite, mijloacele Di metodele pe
care 7nCelege sA le foloseascA pentru atingerea acestora, grupurile sociale cArora se adreseazA
cu prioritate Di interesele cArora le apArA, poziCia faCA de principalele probleme interne Di
internaCionale ale momentului.
8n cadrul politicii interne sunt definite obiective ca%
F 0itmul creDterii economice 7n perspectivA imediatA Di mai 7ndepArtatA;
F -roporCiile Di orientArile investiCiilor de capital;
F /imensiunile consumului 7n perioada de referinCA;
F 0elaCiile dintre sectorul public Di privat;
F Curba Domajului;
F Indicele preCurilor Di tarifelor;
F )voluCia salariilor, pensiilor Di altor venituri fi!e ale populaCiei;
F AcCiunile pentru apArarea naCionalA, sAnAtatea populaCiei; instruire, ordine Di securitate D.a.
8n cadrul politicii e!terne se definesc relaCiile politice, economice, tehnico-DtiinCifice,
culturale, militare Di de altA naturA cu statele vecine Di celelalte state de pe glob. Atitudinea
Di intenCiile de colaborare Di cooperare cu alianCele militare, uniunile economice e!istente,
aderarea Di iniCierea unor conlucrAri zonale etc.
-rogramul fiecArui partid prin modul cum este conceput, respective care din cele
prezentate reprezintA obiective de bazA, prioritare, face ca acesta sA devinA o alternativA 7n
opCiunile electoratului. -rogramul partidului victorios 7n alegeri devine program de
guvernAm:nt Di de aceea trebuie supus dezbaterii -arlamentului.
Atingerea obiectivelor stabilite reclamA importante resurse financiare din partea
statului. InsuficienCa acestor resurse poate sA constituie un handicap serios 7n realizarea
programelor sociale, economice sau de altA naturA la care s-a angajat partidul de
guvernAm:nt. Am:narea unor obiective, renunCarea la altele, sau realizarea lor pe seama
unor eforturi financiare suplimentare impuse populaCiei sau agenCilor economici poate sA
modifice atitudinea electoratului Di 7ndepArtarea preferinCelor acestuia spre alte formaCiuni.
0ealizarea obiectivelor prevAzute, presupune pe l:ngA asigurarea resurselor
financiare publice necesare, intervenCia statului 7n economie cu ajutorul p:rghiilor
economice, a instrumentelor, instituCiilor, organelor Di reglementArilor financiare.
"olitica financiar# 7nseamnA deci, metodele Di mijloacele concrete privind
procurarea Di dirijarea resurselor financiare, precum Di instrumentele, instituCiile
reglementArile financiare utilizate de stat pentru influenCarea proceselor economice Di a
relaCiilor sociale, 7ntr-o etapA anume.
-olitica financiarA face parte integrantA din politica generalA a statului Di
7ndeplineDte un rol important 7n realizarea programelor de dezvoltare economicA, formare
profesionalA, ocrotirea sAnAtACii, protecCiei sociale, dezvoltarea culturii, asigurArii
echilibrului ecologic, apArarea naCionalA Di celelalte.
/eDi metodele Di instrumentele politicii financiare sunt specifice, aceasta are o
independenCA relativA faCA de politica statului din celelalte domenii, deoarece ea nu
constituie un scop 7n sine ci 7mpreunA cu celelalte politici sA contribuie la realizarea
obiectivelor generale ale societACii.
8ntre politica financiarA Di politica economicA a statului trebuie asiguratA o
convergenCA, altminteri fie cA efectele dorite nu sunt pe mAsura aDteptArilor, fie chiar, se
obCin efecte contrare. pre e!emplu dacA se doreDte o creDtere economicA, o dezvoltare a
potenCialului, dar se depADeDte nivelul optim de prelevare la buget de la agenCi economici,
efectul nu va fi de creDtere economicA ci de stagnare, deoarece vor scAdea investiCiile
proprii.
ubvenCionarea de la buget a 7ntreprinderilor publice este sprijin substanCial Di poate
ajuta la redresarea economico-financiarA Di la creDterea producCiei, e!portului Di ocupArii
forCei de muncA. /acA aceastA cale este urmatA 7n cazul 7ntreprinderilor cu dotAri 7nvechite,
organizate necorespunzAtor, prost gestionate, nu numai cA nu se obCin efectele scontate, dar
se realizeazA o creDtere nejustificatA a cheltuielilor publice.
"rincipalele domenii de manifestare a politicii financiare ale statului sunt$
a# /omeniul cheltuielilor publice;
b# /omeniul resurselor financiare publice care are 7n vedere%
F *eniturile ordinare cu caracter fiscal Di nefiscal;
F *eniturile financiare e!traordinare procurate pe calea 7mprumuturilor contractate
de stat, a emisiunii monetare, a privatizArii unor fabrici, uzine, locuinCe Di altor bunuri
aparCin:nd statului.
c# /omeniul creditului bancar;
d# /omeniul asigurArilor de bunuri, persoane Di rAspundere civilA.
Aceste domenii sunt str:ns legate 7ntre ele, se 7ntrepAtrund Di se completeazA
reciproc. -olitica financiarA 7n 7nCeles restr:ns "limitatA la finanCele publice# se interfereazA
cu politica monetarA, cu politica de credite Di cea de asigurAri.
8n politica financiarA nu se poate face abstracCie de e!istenCa finanCelor private,
alAturi de cele publice, de complementaritatea dintre sectoarele publice Di private, dintre
stat, 7ntreprinderi Di bAnci.
%oordonatele politicii financiare &n domeniul cheltuielilor publice
-olitica promovatA 7n domeniul cheltuielilor publice trebuie sA stabileascA mArimea,
destinaCia Di structura optimA ale acestor cheltuieli sA defineascA obiectivele ce trebuie atinse
prin efectuarea diferitelor categorii de cheltuieli, sA precizeze cAile, metodele Di
instrumentele ce trebuie folosite pentru ca obiectivele respective sA fie realizate cu
minimum de efort financiar.
Apreciind modalitACile de 7nfAptuire a acestor coordonate se pot face urmAtoarele
referiri%
a# /imensiunea cheltuielilor publice presupune at:t stabilirea mArimii absolute adicA
volumul total al cheltuielilor e!primat 7n moneda naCionalA c:t Di stabilirea mArimii relative
a acestor cheltuieli, adicA ponderea lor 7n produsul intern brut "-I.#. 8n acelaDi timp se
prezintA tendinCa cheltuielilor publice 7n anul curent, comparativ cu cel dinainte, respectiv%
de creDtere, de menCinere, ori de scAdere.
/esigur pentru comparaCie e!primarea se face 7n preCuri comparabile "adicA prin
actualizarea la inflaCie sau 7ntr-o monedA de referinCA L BA# Di aceasta doar 7n conte!tul
CArii respective Di nu cu altele deoarece concluziile ar fi neconcludente.
/acA spre e!emplu am compara nivelul cheltuielilor publice pe locuitor 7n 0om:nia,
care este de +n, ori mai mic dec:t cel din statele occidentale Di America, fArA sA Cinem cont
de -.I... G locuitor din 0om:nia Di CArile respective, concluziile "7n speCA deciziile# ar fi
dezastroase. ")!emplu sA ne punem sA creDtem doar cheltuielile#.
-reocuparea esenCialA 7n aceastA privinCA a organelor de decizie 7n domeniul politicii
financiare a statului trebuie sA fie 7ncadrarea cheltuielilor totale ale societACii 7n limitele
resurselor ce pot fi mobilizate pe plan naCional.
AceastA cerinCA reflectA un adevAr a!iomatic Di anume acela cA nici o societate nu
trebuie sA consume mai mult dec:t produce. 8n cazul 7n care colectivitatea naCionalA
respectivA nesocoteDte aceastA cerinCA, satisfAc:ndu-Di nevoile pe seama 7mprumuturilor din
strAinAtate, de cele mai multe ori 7n condiCii 7mpovArAtoare, 7nseamnA un grad ridicat de
nepAsare, de inconDtienCA a factorului decizional, o ipotecare pur Di simplu a viitorului
naCiunii respective.
b# tabilirea destinaCiei cheltuielilor publice trebuie sA porneascA de la satisfacerea cu
prioritate a nevoilor sociale majore. tabilirea corectA a opCiunilor Di prioritACilor 7n fiecare
etapA este de cea mai mare importanCA deoarece acestea influenCeazA ritmul creDterii
economice, gradul de satisfacere al nevoilor de trai materiale Di spirituale ale populaCiei Di a
celorlalte nevoi obDteDti.
-olitica financiarA a statului trebuie sA asigure%
F 0ealizarea obiectivelor de politicA economicA care promoveazA progresul tehnic, asigurA
stimularea iniCiativei Di competitivitatea, menCine stabilirea monedei naCionale, creDte
ocupabilitatea forCei de muncA, creDte calitatea produselor Di serviciilor;
F 0idicarea nivelului de asistenCA socialA, de culturA Di instruire a populaCiei, protecCia
mediului 7nconjurAtor, 7mbunAtACirea calitACii vieCii 7n general;
F .una funcCionare a instituCiilor statului care sA asigure ordinea publicA, democraCia,
respectarea drepturilor omului, apArarea CArii, dezvoltarea relaCiilor cu celelalte state.
8n perioada de tranziCie politica financiarA va trebui sA sprijine sectoarele care
realizeazA producCie utilA societACii Di performanCA cu caracteristici ridicate la nivelul
criteriilor mondiale at:t 7n ceea ce priveDte calitatea c:t Di consumul descuraj:nd sectoarele
mari consumatoare de materii Di energie, nerentabile Di cu efecte dAunAtoare asupra
mediului 7nconjurAtor.
0aportul 7ntre consum, capital, 7ntre investiCiile productive Di cele neproductive,
trebuie influenCat spre nivelul optim prin aceleaDi politici financiare. 'uarea unor decizii
care conduc la majorarea salariilor, pensiilor, ajutoarelor persoanelor fizice, fArA acoperirea
pe mAsurA cu mArfuri Di servicii va duce sigur la subminarea echilibrului monetar Di la
scAderea puterii de cumpArare.
c# Btilizarea la ma!imA eficienCA a resurselor financiare, aceastA cerinCA deriv:nd din
caracterul limitat al tuturor resurselor financiare Di materiale.
CerinCa este la fel de justificatA pentru sfera producCiei materiale c:t Di pentru cea
nematerialA. /acA 7n sfera producCiei rezultatele se mAsoarA prin producCii mari de calitate Di
accesibile, 7n sfera nematerialA se apreciazA prin gradul de asistenCA socialA, 7nvACAm:nt,
culturA etc. 0educerea cheltuielilor printr-un regim de economisire uneori forCatA nu este
soluCia cea mai fericitA ci dimpotrivA utilizarea banilor cu eficienCA, din aceeaDi sumA,
bunuri mai multe Di mai bune. "e!emplu gardienilor#.
d# timularea beneficiarilor prin metode de finanCare Di gestionare ori prin alte instrumente
specifice% care sA conducA la utilizarea eficientA a fondurilor e!istente, sporirea acestora Di
investirea spre domeniile dorite. 8n acest conte!t al politicii financiare pot fi folosite diverse
metode de finanCare%
F AutofinanCare, cu completarea resurselor proprii pe seama cheltuielilor;
F AutofinanCare, cu completarea resurselor proprii pe seama creditului;
F AutofinanCare cu completarea resurselor proprii pe seama alocaCiilor bugetare;
F $inanCarea integralA cu titlu definitiv nerambursabil din fondurile bugetare sau
e!trabugetare dupA caz.
F 8nlocuirea finanCArii directe sau indirecte, totale sau parCiale din fondurile publice
constituite pentru unele obiective sau acCiuni, cu acordarea de stimulente fiscale
"avantaje indirecte# reducerea sau scutirea de ta!e vamale, 1*A impozite etc.
%oordonatele politicii financiare privind procurarea resurselor financiare
-olitica promovatA 7n domeniul procurArii resurselor publice trebuie sA stabileascA
volumul Di provenienCa resurselor ce pot fi procurate, metodele de prelevare precum Di
obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale folosite 7n procesul constituirii
fondurilor respective.
a# *olumul resurselor financiare de care statul are nevoie pentru 7ndeplinirea funcCiilor Di
sarcinilor sale este indicat de cuantumul cheltuielilor publice aferente perioadei considerate.
Aprob:nd aceste cheltuieli, organele de decizie competente determinA 7nsADi volumul
resurselor financiare necesare. 8n realitate, 7ntre volumul cheltuielilor considerate
indispensabile pentru satisfacerea nevoilor sociale "cererea de resurse financiare# Di volumul
resurselor financiare posibil de procurat pe plan intern "oferta de resurse# nu 7ntotdeauna
e!istA o concordanCA deplinA% fie cererea de resurse este mai mare dec:t oferta "situaCie c:nd
despre respectivul buget se spune cA este 7n deficit# fie invers c:nd volumul resurselor este
mai mare dec:t cererea "situaCie c:nd despre buget se afirmA cA este e!cedentar#. /e
subliniat cA aceste neconcordanCe se pot localiza la unul sau mai multe niveluri respectiv%
administraCia centralA, administraCia localA, asigurArile sociale sau al fondurilor
e!trabugetare.
/e reCinut cA volumul resurselor financiare, susceptibile de a fi mobilizate la
fondurile publice este cu at:t mai mare, cu c:t economia naCionalA este mai puternic
dezvoltatA iar activitatea desfADuratA de agenCii economici este mai eficientA. Altfel spus cu
c:t -.I... pe locuitor este mai mare Di partea ce se poate preleva la buget poate fi mai mare.
-oate Di nu este obligatorie deoarece depinde de politica financiarA a CArii respective.
Astfel 7n CAri cu acelaDi nivel ridicat al -.I... G locuitor modalitACile pot fi diferite% 7n unele
apar asociaCii, fundaCii Di chiar agenCi privaCi care fac masive investiCii sociale 7n Dcoli,
spitale, asigurAri sociale ceea ce degreveazA bugetul de astfel de cheltuieli, 7n timp ce 7n alte
state toate aceste cheltuieli se fac doar de cAtre stat.
b# -rovenienCa resurselor este de asemenea un obiectiv ce Cine de politica financiarA a
statului respectiv. 1eoretic organele de decizie ce fac aceastA politicA se pot baza pe douA
alternative%
F $ie sA se bazeze pe resursele interne ce pot fi procurate pe plan naCional;
F $ie sA se bazeze pe resurse e!terne ce pot fi atrase din afarA, desigur nu 7n
e!clusivitate ci doar de completare.
8n condiCiile normale "7ntr-o politicA sAnAtoasA# 7n orice CarA mare, sau micA,
dezvoltatA, sau mai puCin, baza trebuie sA o constituie resursele proprii Di nu cele
7mprumutate. 0esursele 7mprumutate trebuie sA aibA la bazA decizii riguros fundamentate Di
7ndeobDte pentru scopuri productive Di nu pentru consum, situaCie ce conduce la un grad de
7ndatorare Di dependenCA cresc:ndA uneori fArA ieDire. 0esursele financiare interne la r:ndul
lor pot proveni 7n proporCii diferite de la sectorul public;
F /e la sectorul privat sau
F /e la populaCie.
/e asemenea politica financiarA de prelevare a resurselor poate trata pe picior de
egalitate toCi agenCii economici indiferent de proprietate sau dimpotrivA preferenCial
favoriz:nd o formA sau alta. /iferenCierea poate fi e!tinsA Di asupra formelor juridice ale
agenCiilor "societate de persoane sau de capital# asupra mArimii acestora "mari, mici,
mijlocii# ramurilor "producCie, investiCii, comerC# zonelor "munte, c:mpie, CarA, strAinAtate#
toate aceste diferenCe sunt determinate de un anumit scop respectiv de-a 7ncuraja o formA
sau alta Di de-a restr:nge altele. /iferenCierea prelevArii "preluArii# se practicA Di 7n ceea ce
priveDte contribuCia persoanelor fizice folosindu-se criterii diferite%
F puterea contributivA a plAtitorului "e!primatA prin volumul veniturilor#;
F situaCia personalA a acestuia "necAsAtorit, divorCat, cu copii, tineri etc#
F capacitatea de muncA "integralA, parCialA, handicap#;
F grupa socialA "salariat, pensionar, liber profesionist, fermier etc.#
)galitarismul 7n care contribuCia era aceeaDi fArA nici o deosebire se practica doar 7n
antichitate Di evul mediu, 7n epoca modernA se mai regAseDte doar 7n acele state 7n care se
mai regAsesc forme tribale.
c# @umArul Di timpul canalelor "modalitACilor# de prelevare a contribuCiei la fondurile
publice o constituie o coordonatA importantA a politicii financiare.
8n teorie se vehiculeazA douA idei respectiv e!istenCa unui singur canal "spre
e!emplu impozitul pe venitul global# sau mai multe canale "impozite pe diverse venituri Di
forme de avere#. 8n practicA prima idee nu a fost posibil de aplicat. /e asemenea cea de-a
doua are mai multe forme de aplicare, impozite Di ta!e pe nivelul veniturilor, ori al
consumatorilor. /in cele prezentate este lesne de 7nCeles cA aDezarea judicioasA a
impozitelor Di ta!elor "canalelor de prelevare# este de mare importanCA 7n politica financiarA
deoarece afecteazA interesele tuturor categoriilor sociale put:nd asigura un echilibru, sau
dimpotrivA favorizArii Di defavorizArii a unor persoane.
d# Canalele "modalitACile# de prelevare trebuie sA reprezinte 7n acelaDi timp p:rghii
financiare de influenCare a proceselor economice. Aceste modalitACi de prelevare trebuie
astfel concepute 7nc:t sA asigure evoluCia vieCii economico-socialA 7n direcCiile dorite%
F CreDterea investiCiilor productive, 7n unele sau alte ramuri;
F Crearea unor noi locuri de muncA;
F -articiparea la circuitul economic mondial "stimularea e!portului sau importul de
tehnologie#;
F timularea producCiei agricole, vegetalA sau animalA, e!tinderea metodelor
moderne "irigare prin picurare, biostimulatorii etc#.
e# /estinaCia sumelor, veniturilor provenite din sectorul public. pre e!emplu dacA are loc
v:nzarea unor 7ntreprinderi de stat, sumele rezultate ce destinaCie cA capeteM. AlimenteazA
un fond de dezvoltare, sau bugetul statului. *eniturile realizate de 0egiile autonome 7n ce
proporCie rAm:n la dispoziCia acestora Di-n ce proporCie se preiau de stat.
/acA nu se realizeazA venituri ci pierderi ce se faceM e subvenCioneazA, se 7nchide
activitatea sau se trece pe principiul societACilor comerciale, negociere cerere-ofertA.
f# )chilibrul financiar este un obiect important al politicii financiare. Organele de decizie
trebuie sA-Di fi!eze poziCia 7n legAturA cu eventualele neconcordanCe, diferenCa 7ntre volumul
cheltuielilor necesare a fi acoperite de la fondurile publice Di volumul resurselor posibile de
mobilizat 7n condiCii normale 7n perioada de referinCA. /a F e acceptA astfel de
dezechilibreM @u F /acA /a, 7n ce proporCieM Ei mai cu seamA pe ce cAi urmeazA a fi
recuperate diferenCele. F /ezechilibrul financiar este accidental, provocat de alte
dezechilibre "material, f.d.m., monetar etc# sau este provocat pentru restabilirea echilibrului
economic.
g# Contractarea 7mprumuturilor de stat este o problemA de politicA financiarA ce trebuie sA
clarifice multiple probleme, 7ntre care enumerAm%
F 8n ce scopuri se contracteazA, pentru realizarea unor obiective productive, pentru
infrastructura sau finanCarea unor cheltuieli de consumM
F /in ce resurse se ramburseazA, din veniturile realizate de obiectivele construite pe seama
altor sume 7mprumutate, din venituri publice special afectate acestui scop sau din veniturile
generale ale bugetului.
F -e ce termen Di 7n ce condiCii se contracteazAM
F /acA 7mprumutul se inde!eazA pentru protejarea deCinAtorilor de titluri 7mpotriva riscului,
deprecierii monedei 7n care a fost e!primat 7mprumutul;
F 8mprumutul e!tern este condiCionat de cerinCe economice, politice sau de altA naturAM
/e poziCia adoptatA la fiecare din problemele menCionate mai sus depind 7n final
reuDita acCiunii de contractare a 7mprumutului, efortul financiar reclamat de rambursare,
precum Di eficienCa acCiunii finanCate din 7mprumut. -olitica financiarA presupune nu numai
stabilirea obiectivelor urmArite 7ntr-un domeniu sau altul Di mijloacele pentru atingerea
acestora, dar Di analiza criticA a rezultatelor obCinute prin promovarea sa.
Conceptul de buget public naional
*efiniia +i importana bugetului public naional
8n 7ncercarea de a defini relaCiile deosebit de comple!e care formeazA bugetul de stat
se disting douA categorii de abordAri% definiCii date de normele juridice Di definiCii date de
doctrinA "literatura de specialitate#.
Cu privire la prima categorie c:teva definiCii ar suna astfel%
0egulamentul de $inanCe "5N.2I.3OPN promulgat de Al.I.Cuza#% +veniturile Di
cheltuielile publice ce au a se efectua pentru serviciu fiecArui e!erciCiu,.
-rima 'ege de Contabilitate "3OPJ art.5#. +toate veniturile statului Di cheltuielile
neapArate pentru 7ndeplinirea deosebitelor servicii, aDezate conform legilor,
autorizate 7n fiecare an de o lege anualA de finanCe formeazA bugetul general al
statului,.
/ecretul din 63.*.3OP5 asupra contabilitACii din $ranCa art.K +bugetul este actul prin
care sunt prevAzute Di autorizate veniturile Di cheltuielile anuale ale statului sau ale
altor servicii pe care legile le supun 7n aceleaDi reguli,.
'egea finanCelor publice art.3 +activitatea privind finanCele publice include
elaborarea Di e!ecuCia bugetului public naCional, care cuprinde bugetul administraCiei
centrale de stat, bugetele locale Di bugetul asigurArilor sociale de stat, stabilirea Di
perceperea impozitelor, ta!elor Di altor venituri ale statului Di utilizarea mijloacelor
financiare ale organelor puterii legislative, judecAtoreDti Di e!ecutive. /e asemenea
cuprinde controlul asupra modului de folosire a mijloacelor materiale Di bAneDti
aparCin:nd regiilor autonome, instituCiilor public Di asupra capitalului social al
statului 7n societACile comerciale,.
Cu privire la ce-a doua categorie 7n literatura de specialitate definirile au fost de
asemenea multiple%
-rof. A.Qagner defineDte bugetul ca fiind +un plan alcAtuit 7n cifre, 7ntr-o
ordine determinatA de obicei sistematic, privitor la intrArile Di ieDirile
"veniturile Di cheltuielile# probabile 7n monedA sau valori, monetare, care se
produc 7n gestiunea economicA a unui corp public o anumitA perioadA,.
-rof. -aul 'ero= .eaulieu +un buget este o prevedere a veniturilor Di
cheltuielilor pe o perioadA determinatA, un tablou evolutiv Di comparativ a
veniturilor de 7mplinit Di a cheltuielilor de efectuat,.
-rof. 0.tourm +bugetul statului este un act conCin:nd aprobarea prealabilA a
veniturilor Di cheltuielilor publice,.
8n definirea bugetului de stat considerAm necesar sA facem douA precizAri%
3. 8n primul r:nd bugetul nu este un act ce emanA de la un organ al autoritACilor de stat ci
cuprinde un ansamblu coerent de indicatori de plan cu caracter aleatoriu 7n care sunt
7nscrise veniturile Di cheltuielile statului pentru o perioadA viitoare.
5. 8n al doilea r:nd faCA de acesta "buget# societatea manifestA un interes deosebit, interes
ce este justificat de rolul banului public 7n viaCa unui popor. 8n acest sens bugetul public
naCional poate fi definit ca fiind planul financiar al statului prin care sunt prevAzute
veniturile Di cheltuielile pentru o perioadA determinatA de timp. /e altfel, 7n CArile cu
economie de piaCA se considerA at:t 7n doctrinA c:t Di-n practicA cA finanCele publice
reprezintA singurul domeniu unde este necesarA o acCiune planificatA de manierA precisA,
prin care se prevAd veniturile Di cheltuielile statului pe o perioadA viitoare determinatA
de obicei un an.
.ugetul public naCional 7ndeplineDte un rol deosebit 7n procesul redistribuirii 7ntre
economia naCionalA pe de o parte Di 7ntre stat Di populaCie pe de altA parte. .ugetul public
naCional intervine de asemenea 7n redistribuirea resurselor financiare 7ntre sfera productivA
Di cea neproductivA, 7n asigurarea protecCiei sociale, 7ntre unele zone ale teritoriului Di chiar
7n diviziunea internaCionalA a muncii. -rin intermediul bugetului public naCional se e!ercitA
7n acelaDi timp un control permanent Di sistematic asupra constituirii, repartizArii Di utilizArii
fondurilor publice, precum Di asupra activitACii societACilor comerciale care au raporturi cu
bugetul de stat.
ImportanCa deosebitA a bugetului public naCional 7n cadrul sistemului finanCelor
publice Di al relaCiilor social-economice, poate fi sintetizatA astfel%
a# -articipA 7n mod direct la 7ndeplinirea funcCiilor Di sarcinilor statului;
b# AsigurA autonomia realA colectivitACilor locale, constituite 7n cadrul unitACilor
administrativ-teritoriale;
c# ?aranteazA realizarea efectivA a protecCiei sociale a unor categorii importante din
r:ndul populaCiei;
d# AsigurA echilibrul financiar, monetar Di valutar al statului;
e# Are un important rol stabilizator al economiei naCionale.
8n literatura de specialitate au fost e!primate diverse opinii cu privire la natura
juridicA a bugetului de stat, respectiv ce reprezintA acestaM $ormularea acestor opinii s-au
grupat 7n cinci susCineri potrivit cArora bugetul de stat ar fi%
3. Act administrativ deoarece at:t veniturile c:t Di cheltuielile pe care le cuprinde sunt
simple evaluAri financiare 7nfAptuite de instituCiile administrative;
5. 'ege propriu-zisA deoarece este o dispoziCie statutarA ce emanA de la puterea legislativA
Di 7mbracA forma legii fiind o normA de drept;
6. 'ege c:t Di act administrativ adicA ar fi lege 7n prima parte 7n care se stabilesc
dispoziCiile generale Di act administrativ 7n a doua parte 7n care se stabilesc sarcinile
individuale;
J. Act de planificare financiarA care 7n urma adoptArii de cAtre organul suprem al puterii de
stat printr-o lege emisA 7n acest scop dob:ndeDte naturA juridicA de lege.
K. Bn plan, respectiv principalul plan financiar cu character e!ecutoriu al statului.
8n fapt nefiind posibil sA se aplice procedura de adoptare a legilor, unui document
"cum este bugetul#, legiuitorul, respectiv -arlamentul nu adoptA un plan ci 'egea de
adoptare a bugetului de stat care se face 7n fiecare an.
Coninutul bugetului public naional
ConCinutul bugetului public naCional este format din veniturile publice Di cheltuielile
publice.
I. %ENI&!$I#E !"#ICE sunt fonduri bAneDti ale statului formate prin
prelevarea sub diferite forme cAtre stat a unei pArCi din veniturile realizate de societate.
(odalitACile de realizare a veniturilor statului "a bugetului# depend de politica
generalA de repartizare a venitului naCional, de structura economiei naCionale, de gradul de
dezvoltare teritorialA a CArii Di de gradul de dezvoltare al forCelor de producCie. chematic
veniturile publice sunt formate din%
A. ,-NI./RI 0R*INAR- "curente# sunt considerate veniturile care se 7ncaseazA
cu regularitate la buget "lunar, trimestrial, semestrial, anual# constituind o sursA permanentA.
/in aceastA categorie fac parte%
Impozitele directe se stabilesc pe baza unor criterii av:nd ca obiect al impunerii "al
prelevArii# proprietatea asupra pAm:ntului, asupra clAdirilor, asupra activitACilor
economice cum ar fi% impozitul pe profit, pe salarii, pe clAdiri, pe terenuri, etc. 8n cazul
impozitului direct, plAtitorul acestuia este cunoscut dinainte Di nominalizat 7n evidenCele
fiscale% BC(0 A, A.0A2A 0', A?0OCO(1B0 'I.)0 0', etc. -onderea
acestor impozite 7n cele mai multe CAri este majoritar merg:nd p:nA la ON-4NR.
Impozitele indirecte se realizeazA sub forma impozitelor "prelevArilor# pe consum adicA
pe v:nzarea diferitelor mArfuri sau la prestarea anumitor servicii. /imensiunea
"mArimea# prelevArii "preluArii la buget# sunt stabilite 7n cote procentuale asupra valorii
mArfurilor v:ndute Di a serviciilor prestate; sau 7n sume fi!e pe unitatea de mAsurA "Sg.
t.etc# spre deosebire de impozitele directe 7n care plAtitorii sunt dinainte cunoscuCi,
situaCie logicA, 7n care proprietarul terenului, al clAdirii, al activitACii economice Di
comerciale este cunoscut Di identificat, 7n cazul impozitelor indirecte, 7n care prelevarea
"preluarea# se face prin includerea 7n preCul mArfurilor Di al serviciilor "fostul IC( actual
1*A, accizele pe alcool, tutun, ce 7nseamnA accizele Di de ceM cumpArAtorul nu este
cunoscut. 'a fel este Di cazul impozitului pe spectacole, 7n care beneficiarul "spectatorul#
nu este dinainte cunoscut. -onderea acestor categorii de venituri este micA faCA de cele
directe, reprezent:nd doar 3N-5NR din formarea bugetului de stat.
". ,-NI./RI1- -2.RA0R*INAR- 3$A/ 0CA4I0NA1-# la care statul
apeleazA numai 7n cazurile e!cepCionale Di anume atunci c:nd mijloacele bAneDti provenite
din surse curente nu acoperA integral cheltuielile bugetare. /in categoria veniturilor
e!traordinare fac parte%
5mprumuturile de stat se acordA statului mai ales pe seama unor capitaluri acumulate
anterior, ele constituie venituri ale statului care se negociazA cu creditorii acestuia. Cu
alte cuvinte, 7n caz de dezechilibru bugetar, 7n care veniturile procurate de stat sub
forma impozitelor Di ta!elor Di a veniturilor provenite de la 7ntreprinderile Di proprietACile
sale, nu acoperA integral cheltuielile bugetare, completarea veniturilor publice se face cu
resurse de 7mprumut, adicA pe calea creditului public. Aceste 7mprumuturi se bazeazA pe
7ncrederea 7n insolvabilitatea statului Di se realizeazA fie pe calea contractArii directe de
cAtre stat a 7mprumuturilor de la persoane juridice Di fizice deCinAtoare de mijloace
bAneDti, fie prin intermediul unor instituCii specializate cum sunt% bAncile, C)C, Case de
asigurAri sociale, care colecteazA disponibilitACile bAneDti de pe piaCA Di pe care le
7ncredinCeazA apoi statului pe timp determinat.
-misiunile de bani reprezintA alte venituri de moment, care depADesc nevoile reale de
monedA Di care afecteazA veniturile bAneDti ale maselor largi de oameni, deoarece poartA
pecetea obligativitACii, a constr:ngerii, nerestituindu-se niciodatA scAz:nd puterea de
cumpArare a populaCiei.
C. A1.- ,-NI./RI se pot constitui din%
O parte din fondul de amortizare a capitalului fi! aparCin:nd societACilor sale
productive;
0ezervele de aur Di disponibilitACile valutare din trezorerii;
'ichidarea participanCilor de capital 7n strAinAtate;
*alorificarea unei pArCi din bunurile sale mobile Di immobile aflate peste graniCA;
0esursele materiale Di bAneDti jefuite 7n perioada unor conflagraCii "rAzboaie# zonale.
II. C0E#&!IE#I !"#ICE reprezintA modalitACile de repartizare Di utilizare a
fondurilor bAneDti a prelevArilor "preluArilor# din veniturile societACii 7n vederea satisfacerii
nevoilor generale, ale societACii. Cheltuielile bugetare sunt repartizate pentru satisfacerea
nevoilor militare, 7ntreCinerea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de
subvenCii, dezvoltarea sectorului economic de stat, acoperirea nevoilor social-culturale
precum Di a celor de cercetare dezvoltare "enumerarea cheltuielilor nu s-a fAcut 7n ordinea
strictA prevAzutA de legea% bugetului anual#.
0epartizarea cheltuielilor bugetare "ca volum# pe aceste domenii se face 7n funcCie
de nivelul de dezvoltare Di dotare economico-socialA a fiecArui stat. /e asemenea depinde
de situaCia politico-militarA a momentului Di de starea de pace sau rAzboi.
$actorii care determinA creDterea cheltuielilor bugetului sunt%
a# porirea cheltuielilor militare "determinate de cantitate ori de calitate, e!emple%
determinare radar, laser, etc.#.
b# CreDterea numericA a aparatului de stat Di 7nzestrarea acestuia cu mijloace moderne de
acCiune.
c# /ezvoltarea sectorului de stat prin construirea de societACi pe seama bugetului, prin
participarea statului la societACi mi!te, prin acordarea de subvenCii pentru stimularea
producCiei sau e!portului;
d# )!tinderea reCelei de instituCii publice de 7nvACAm:nt, sAnAtate Di culturA, organizarea
asigurArilor, asistenCei sociale Di protecCiei sociale "e!emplu 7ntre nevoia de protecCie socialA
Di impunere minieri#;
e# Construirea de strAzi, autostrAzi, poduri, porturi, aeroporturi, modernizarea mijloacelor de
transport rutier, feroviar, naval, aerian, dezvoltarea gospodAririi comunale, sistematizarea
teritoriului Di protecCiei mediului 7nconjurAtor.
/acA conCinutul .ugetului -ublic naCional prezentat sub formA schematicA, de
tablou, conCine douA pArCi% veniturile pe de o parte Di cheltuielile pe de altA parte, cuprinsul
sAu "7ntinderea sa# este format din anumite verigi care alcAtuiesc un ansamblu coerent
denumit structurA bugetarA. AceastA structurA bugetarA "respectiv verigile ce se succed
7nlAnCuie#, depinde de structura organizatoricA a statului respectiv, adicA%
F stat de tip unitar;
F stat de tip federal;
3# statele de tip unitar cum sunt% $ranCa, Anglia, Italia, Olanda, ?recia, 1urcia, uedia,
0om:nia, D.a. se caracterizeazA printr-o legislaCie unicA 7n care e!istA un buget general al
statului Di bugetele locale autonome care sunt organizate la nivelul fiecArei unitACi
administrativteritoriale.
Acestea "unitACile administrativ-teritoriale# poartA denumiri diferite de la CarA la CarA%
comune urbane Di rurale, departamente Di regiuni 7n $ranCa; cantoane, arondismente 7n
)lveCia; regiuni autonome, provincii Di comune 7n Italia; comitate, teritorii de comitat Di
districte de comitat 7n Anglia; provincii comunale Di administraCii ecleziastice 7n uedia Di
altele.
5# Statele de tip federal cum sunt% BA, Canada, ?ermania, )lveCia, Austria, Tugoslavia,
India, etc, care se caracterizeazA printr-o structurA formatA din bugetul federaCiei, bugetul
statelor ce compun federaCia Di care poartA denumiri diferite% state 7n America, landuri 7n
?ermania, cantoane 7n )lveCia etc; si bugetele unitACilor locale.
0epartizarea veniturilor Di cheltuielilor 7ntre pArCile componente ale structurii
bugetare din fiecare stat este 7n funcCie de modul 7n care au fost delimitate prin lege
atribuCiile aparatului central Di cele ale administraCiei locale.
/e obicei veniturile cele mai importante Di cheltuielile cele mai mari sunt derulate
prin bugetul central, celelalte av:nd o importanCA secundarA. Instituirea Di perceperea
veniturilor, efectuarea cheltuielilor precum Di organizarea relaCiilor financiare ale statului
sunt supuse unor reguli precise care se aflA sub controlul parlamentului.
6ugetul public naional al rom7niei este specific unui stat de tip unitar si cuprinde
ca verigi 7n ansamblul 7nchegat al bugetului urmAtoarele%
.ugetul administraCiei centrale de stat;
.ugetele locale ale unitACilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridicA,
respectiv "comunA, oraD "municipiu#, judeC#;
.ugetul asigurArilor sociale de stat.
-e l:ngA cele enumerate, legea anualA de aprobare a bugetului public anual, mai
defineDte ca surse de formare Di destinaCii de cheltuieli fondurile speciale ca surse de
formare Di destinaCii de cheltuieli fondurile speciale ca de e!emplu% fondul de Domaj, fondul
de risc Di accidente, fondul special pentru agriculturA, fond special sAnAtate, fondul de
cercetare-dezvoltare, etc., diferite de la o perioadA la alta.
-rin urmare, bugetul de stat e!primat generic, nu se prezintA sub forma unui
document unic, ci sub forma unui ansamblu coerent de bugete, fiecare acoperind o zonA
economico-socialA, astfel 7nc:t prin complementaritatea lor sA satisfacA nevoile generale ale
societACii.
rocedura bugetar8
-rin procedurA bugetarA se 7nCelege totalitatea actelor Di operaCiunilor cu caracter
tehnic Di normativ, 7nfAptuite de organele de specialitate ale statului 7n scopul elaborArii,
adoptArii, e!ecutArii Di 7ncheierii bugetului public naCional.
8n timp procedura bugetarA se prelungeDte pe o perioadA mai mare de un an "deDi
bugetul se caracterizeazA prin anualitate# deoarece elaborarea proiectului 7ncepe 7n anul
premergAtor celui pentru care se 7ntocmeDte, continuA cu e!ecutarea 7n cursul anului
respectiv "e!ecuCia derularea propriu zisA# Di se definitiveazA prin contul de 7ncheiere a
e!erciCiului bugetar 7n anul urmAtor.
-rin urmare, practic, procedura bugetarA se desfADoarA pe parcursul a 6 ani
calendaristici. ADadar conform dispoziCiilor legale "7n prezent 'egea nr.U5 G344P privind
finanCele publice# activitatea bugetarA trece prin mai multe etape Di anume%
)laborarea proiectului bugetului de stat;
Aprobarea acestuia;
)!ecutarea bugetului;
8ncheierea e!erciCiului bugetar.
-laborarea proiectului bugetului de stat, respectiv prima etapA presupune activitate
de determinare a veniturilor Di cheltuielilor bugetului public.
Aprobarea 7nseamnA dezaprobarea Di votarea de cAtre parlament a legii de adoptare
a bugetului public naCional adicA acceptarea Di stabilirea definitivA a nivelurilor veniturilor
ce urmeazA a fi atrase Di a cheltuielilor ce se pot efectua.
-9ecuia bugetar8 constA 7n realizarea veniturilor, adicA atragerea7ncasarea la
termenele Di-n cuantumul prevAzut de legea de adoptare "de obicei nivelele prevAzute la
venituri de lege este minimal# Di efectuarea cheltuielilor conform destinaCiei prevAzute de
aceiaDi lege "de reCinut cA nivelul acestora prevAzut de lege este ma!im#.
5nc&eierea e9erciiului bugetar presupune 7ntocmirea dArii de seamA "a contului de
e!ecuCie# care sA reflecte cu e!actitate nivelul veniturilor Di cel al cheltuielilor realizate cu
prezentarea cauzelor neefectuArii cheltuielilor prevAzute Di a veniturilor realizate.
'a elaborarea Di e!ecuCia bugetului administraCiei centrale de stat a bugetului
asigurArilor sociale Di bugetele locale stau principiile%
*1 BniversalitACii;
21 )chilibrului;
-1 0ealitACii;
/1 Al unitACii;
21 Al neafectArii veniturilor;
31 Anualitatea;
41 pecialitatea bugetarA;
51 -ublicitatea bugetului;
/niversalitatea bugetar8 este principiul bugetar potrivit cAruia veniturile Di
cheltuielile statului trebuie sA fie 7nscrise 7n buget, 7n sumele lor globale "totale#, deci nici
un venit Di nici o cheltuialA de stat nu trebuie sA se realizeze 7n afara cadrului bugetar.
/eoarece obCinerea veniturilor publice determinA anumite cheltuieli, este necesar ca
veniturile respective sA se 7nscrie 7n buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor
totalA Di nu cu soldul dintre acestea. 8n acest fel se oferA -arlamentului posibilitatea
cunoaDterii veniturilor totale ce se vor 7ncasa Di a cheltuielilor ce se vor efectua. .ugetul
7ntocmit cu respectarea universalitACii poartA denumirea de buget brut, iar cel care cuprinde
numai rezultatul final al acCiunilor producAtoare de venituri celor generatoare de cheltuieli,
respectiv soldul poartA denumirea de buget net.
-rincipiul universalitACii permite cunoaDterea Di controlul sumelor e!acte a
cheltuielilor publice c:t Di evitarea ca anumite servicii publice ce nu dispun de fonduri
proprii sA-Di dob:ndeascA dependenCa faCA de autoritACile centrale.
-c&ilibrarea bugetar8 este principiul bugetar "cerinCa# potrivit cAruia toate
cheltuielile ce urmeazA a se efectua 7n anul bugetar trebuie acoperite integral din veniturile
ordinare ale bugetului de stat.
)galitatea 7ntre veniturile ordinare "curente# Di cheltuieli a fost consideratA de
accepCiunea clasicA drept principiu de aur al gestiunii bugetare. 8n realitate, respectiv 7n
zilele noastre aceastA egalitate este 7nt:lnitA foarte rar, de cele mai multe ori Di 7n cele mai
multe CAri e!istA un dezechilibru 7n care cheltuielile sunt mai mari dec:t veniturile ordinare,
situaCie 7n care despre buget se spune cA este 7n deficit. /eficitul bugetar este determinat 7n
special de cursa 7narmArilor, creDterea cheltuielilor cu datoria publicA, creDterea cheltuielilor
cu 7ntreCinerea aparatului de stat.
/in punct de vedere al echilibrului un buget poate fi%
)chilibrat c:nd veniturile ordinare sunt egale cu totalul cheltuielilor;
)!cedentar c:nd veniturile ordinare sunt mai mari dec:t cheltuielile;
/eficitar c:nd veniturile ordinare sunt mai mici dec:t cheltuielile;
/eficitul bugetar poate fi acoperit 7n mai multe feluri, cea mai favorabilA situaCie
fiind aceea din veniturile e!traordinare, acoperirea din 7mprumuturi de stat este doar o
rezolvare parCialA care antreneazA noi cheltuieli 7n perioadele urmAtoare pentru restituire, iar
calea emisiunii de bani pentru 7nlAturarea deficitului este calea cea mai nefericitA care se
rAsfr:nge asupra populaCiei prin scAderea puterii de cumpArare.
/eficitul bugetar se e!primA cu ajutorul a 6 indicatori%
3. (Arimea deficitului V volumul cheltuielilor volumul veniturilor;
5. -onderea deficitului 7n -.I... V 3NN 6R -.I.. valoarea deficitului W X
6. tructura finanCArii deficitului% din 7mprumuturi
Interne;
)!terne;
)misiuni de bani;
rincipiul unit8ii presupune ca veniturile Di cheltuielile publice sA fie 7nscrise 7ntr-
un singur document. Acest lucru permite prezentarea clarA a resurselor statului Di a
destinaCiei acestora, cunoaDterea e!actA a sumelor de provenienCA a veniturilor Di direcCiile
de utilizare, dar mai cu seamA raportul de mArime 7ntre venituri Di cheltuieli stabilindu-se
natura bugetului% echilibrat, deficitar, c:t Di a mAsurilor ce se acceptA pentru echilibrare.
8n practicA principiul nu este riguros respectat, astfel pe l:ngA bugetul general sau
ordinar al statului se 7ntocmesc Di alte bugete cum sunt bugetele autonome, bugetele
e!traordinare, bugetele ane!e ca fondurile speciale Di altele.
rincipiul neafect8rii veniturilor bugetare se referA la faptul cA veniturile la buget
se depersonalizeazA. Aceasta 7nseamnA cA veniturile privite 7n totalitatea lor se utilizeazA
pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. ADadar nu se admite ca un anumit venit bugetar sA fie
folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli. Acest principiu 7nlAturA necorelaCiile ce ar
apArea 7ntre nivelul sumelor realizate din anumite surse Di cel al cheltuielilor fAcute pentru
realizarea acCiunilor din buget, pe de altA parte 7nlAturA risipa sau insuficienCa fondurilor
care ar apArea dacA fiecare sumA 7ncasatA ar avea destinaCia e!presA. 8n practicA se
7nregistreazA 7nsA frecvente abateri de la acest principiu ceea ce constituie 7n acelaDi timp
abatere Di de la principiul unitACii Di au loc de obicei c:nd se introduc noi categorii de
impozite Di ta!e cu motivaCie subiectivA, adicA sA nu creascA gradul de nemulCumire al
populaCiei prin justificarea aprioric a destinaCiilor date.
Anualitatea bugetului. /in punct de vedere istoric, anualitatea este consideratA
prima regulA bugetarA aplicatA 7n practicA. Anualitatea bugetului are douA semnificaCii
distincte%
6. -erioada de timp pentru care se 7ntocmeDte Di se aprobA bugetul;
J. -erioada de timp 7n care se 7ncaseazA veniturile Di se efectueazA cheltuielile.
'a baza acestui principiu au stat raCiuni at:t de ordin politic c:t Di tehnic. Astfel de
ordin politic este necesitatea Di interesul -arlamentului de-a controla ?uvernul asupra
gestiunii financiare, iar eficienCa controlului nu poate e!ista dec:t dacA aprobarea
cheltuielilor se face pe perioade scurte nu prea 7ndelungate.
/in punct de vedere tehnic posibilitatea de previziune asupra volumului veniturilor
Di al cheltuielilor este mai aproape de realitate c:nd perioada la care se referA este mai
scurtA, respectiv un an. 8n virtutea principiului anualitACii puterea legislativA a fiecArei CAri
trebuie sA se pronunCe anual 7n legAturA cu toate veniturile Di cheltuielile 7nscrise 7n buget
pentru anul urmAtor. 8n ultimul timp sunt tot mai mulCi economiDti care pledeazA pentru
renunCarea la principiul anualitACii Di trecerea la bugete plurianuale, motivatA 7n special de
cheltuielile de investiCii care necesitA perioade mai 7ndelungate pentru finalizare. 8n unele
CAri $ranCa, BA chiar Di 7n momentul de faCA puterea legislativA aprobA cheltuieli cum sunt
procurarea de echipament militar, edilitare, etc, pe perioade mai mari de un an. Indiferent de
unele abateri de la principiu, bugetul este elaborat Di aprobat pe o perioadA de 35 luni. /e
precizat 7nsA cA anul bugetar poate sA coincidA cu cel calendaristic cum este cazul Austriei,
.elgiei, .raziliei, $ranCei, ?ermaniei, 0om:niei, etc. sau nu, cum este cazul (arii .ritanii,
Canadei, ;aponiei, la care anul bugetar 7ncepe la 3 aprilie Di se 7ncheie la 63 martie din anul
calendaristic urmAtor; 7n Australia, Italia, uedia, D.a., anul bugetar 7ncepe la 3 iulie p:nA la
6N iunie, iar 7n BA la 3 octombrie p:nA la 6N septembrie.
$actorii care influenCeazA data 7nceperii anului bugetar sunt diverDi% caracterul
economiei, nivelul de dezvoltare al acesteia, regimul de lucru al -arlamentului, tradiCia, etc.
Astfel 7ntr-o CarA cu preponderenCA agricolA 7n care principalele venituri se realizeazA pe
seama acestui sector, 7ntocmirea bugetului se bazeazA pe informaCiile privind recolta ce se
obCine. 'egat de acest principiu trebuie sA mai precizAm cA 7n practicA se respectA Di aplicA%
Anul bugetar;
)!erciCiul bugetar;
)!erciCiul bugetar este mai mare dec:t anul bugetar, cca 3K-3O luni Di presupune ca
veniturile Di cheltuielile unui an bugetar sA fie reflectate integral 7n cadrul anului bugetar
chiar dacA unele continuA a se derula Di 7n anul urmAtor. /ezavantajul acestui sistem 7l
reprezintA funcCionarea 7n paralel a douA bugete, iar avantajul 7l constituie cunoaDterea
e!actA a realizArii bugetului respectiv.
$pecializarea bugetar8 reprezintA principiul potrivit cAruia veniturile bugetare
trebuie sA fie 7nscrise 7n buget Di aprobate de cAtre -arlament pe surse de provenienCA, iar
creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. -rin credit bugetar se 7nCelege suma limitA,
7nscrisA 7n bugetul de stat Di aprobatA de puterea legislativA, p:nA la care se pot efectua plACi
7n contul fiecArei cheltuieli aprobate. -entru ca puterea legislativA sA poatA avea o imagine
clarA asupra bugetului de stat este necesar ca veniturile Di cheltuielile sA fie 7nscrise 7n buget
dupA o schemA unitarA. ?ruparea veniturilor Di cheltuielilor 7ntr-o anumitA ordine Di pe baza
unor criterii precis determinate poartA denumirea de clasificaCie bugetarA.
ublicitatea bugetului este principiul potrivit cAruia dupA ce este supus dezbaterii
-arlamentului, bugetul trebuie adus la cunoDtinCa opiniei publice. 'egea privind adoptarea
bugetului de stat Di contul privind 7ncheierea e!erciCiului bugetar pe anul precedent celui 7n
curs sunt publicate 7n (onitorul Oficial sau 7n culegeri de legi.
Fazele procesului bugetar
-laborarea proiectului de buget -roiectul de buget este elaborat de puterea
e!ecutivA. 8n majoritatea CArilor, aceastA atribuCie revine guvernului, e!cepCie fac puCine CAri
7ntre care ce-a mai notabilA este BA, unde proiectul de buget este elaborat de cAtre Eeful
)!ecutivului -reDedintele 0epublicii. 8n cadrul guvernelor, responsabilitatea pentru
elaborarea proiectului de buget o are (inisterul $inanCelor sau (inisterul .ugetului.
0ezultatul activitACii de elaborare a proiectului de buget 7l constituie documentele pe care
organul suprem al puterii e!ecutive 7l prezintA -arlamentului spre e!aminare Di aprobare.
Aceste documente de regulA conCin%
)!punerea de motive Di proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, care cuprind
nu numai nivele de mArime pentru venituri Di cheltuieli, dar Di propuneri de
modificAri de legislaCie referitoare la venituri Di cheltuieli. (ajorarea sa micDorarea
unor cote de impozitare, desfiinCarea unor categorii Di 7nfiinCarea altora, etc.
Ane!ele la proiectul de buget 7n care este redatA structura veniturilor Di cheltuielilor
bugetare;
(aterialele documentare necesare -arlamentului pentru analiza proiectului de buget.
Aprobarea bugetului e face de cAtre -arlament dat fiind caracterul predominant politic
al deciziilor de alocare a resurselor bugetare. /ezbaterea Di aprobarea proiectului 7n
-arlament presupune de regulA%
-rezentarea de cAtre -rimul-(inistru sau (inisterul de $inanCe a proiectului;
Analiza acestuia 7n comisiile parlamentare;
Concilierea amendamentelor "modificArilor propuse la buget#;
/ezbaterea Di aprobarea de cAtre parlamentari;
0atificarea bugetului aprobat de cAtre -reDedintele CArii.
1eoretic parlamentarii fiind aleDi de cAtre cetACenii cu drept de vot trebuie sA
acCioneze astfel 7nc:t sA fie votate acele prevederi care sA satisfacA cerinCele celor care i-au
votat, consolid:ndu-Di astfel poziCiile la alegerile urmAtoare. 8n practicA acest comportament
este influenCat de trei factori%
3. /isciplina de partid sau a coaliCiei de partid care face ca parlamentarii sA satisfacA nu
numai cerinCele electoratului pe care 7l reprezintA ci Di partidul ori coaliCia;
5. @u toate cerinCele electoratului pot fi satisfAcute din cauza caracterului limitat al
resurselor;
6. )!istenCa grupurilor de presiune din lumea afacerilor care influenCeazA parlamentarii.
1ermenele de elaborare a proiectului bugetului de stat Di de aprobare a acestuia 7n
momentul de faCA 7n 0om:nia sunt urmAtoarele%
-:nA la 3 iunie toate instituCiile Di ministerele depun propunerile lor la (inisterul
$inanCelor.
8ntre 3 iunie 5K septembrie se poartA negocierile 7ntre ministere Di (inisterul
$inanCelor, divergenCele nesoluCionate fiind mediate de ?uvern.
/upA 7nsuDirea de cAtre ?uvern, 5K septembrie 3N octombrie se depune la
-arlament pentru aprobare.
-arlamentul are obligativitatea sA-l dezbatA Di aprobe p:nA la 63 decembrie.
8n practica parlamentarA sunt situaCii 7n care dezbaterile asupra proiectului de buget
se prelungesc peste aceste perioade "la noi Di p:nA la jumAtatea anului bugetar#. 8n acest caz
legislaCia bugetarA prevede modalitACi diferite de urmat. 'a noi se pot efectua cheltuieli
bugetare 7n trimestrul I la nivelul celor din anul precedent.
-9ecuia bugetului 7nseamnA realizarea veniturilor prevAzute Di efectuarea
cheltuielilor aprobate ceea ce presupune desfADurarea unui ansamblu de activitACi de cAtre
mii de participanCi% agenCii guvernamentale, aparat fiscal, instituCii financiare, etc.
0esponsabilitatea pentru e!ecuCia bugetului aDa cum a fost aprobat de -arlament,
revine ?uvernului, iar rezultatele depind de capacitatea administraCiei Di procedurilor fiscale
folosite. -rincipala particularitate a realizArii bugetului presupune separarea activitACilor de
7ncasare a veniturilor de cele de e!ecutare a cheltuielilor. 0ealizarea veniturilor se
efectueazA prin aparatul de specialitate al (inisterului de $inanCe sau prin bAnci. )fectuarea
cheltuielilor aprobate prin buget se face pe baza unor reguli precise pentru fiecare din
etapele pe care le parcurge o cheltuialA publicA Di anume% angajarea, lichidarea,
ordonanCarea Di plata.
Anga)area : actul care genereazA obligaCia instituCiei publice de a plAti o sumA unui
terC;
1ic&idarea : operaCia de constatare a realitACii serviciului fAcut 7n favoarea
instituCiei publice Di determinarea sumei de platA.
0rdonanarea : 7nseamA emiterea unei dispoziCii "ordin# de platA a sumei de bani de
la buget 7n favoarea terCului.
lata : operaCia de achitare propriu-zisA de predare a banilor.
-rimele trei operaCii "angajarea, lichidarea, ordonanCarea# se efectueazA de
conducAtorii instituCiilor publice Di care poartA denumirea de ordonatori de credite
"principali, secundari, terCiari#. A patra operaCie, respectiv plata se efectueazA de gestionarii
de bani publici. /epADirea atribuCiilor 7n m:nuirea banilor publici s-a fAcut 7n ideea
pre7nt:mpinArii fraudelor, risipei, etc.
5nc&eierea +i aprobarea contului de e9ecuie bugetar8 Contul de e!ecuCie bugetarA
reflectA totalitatea operaCiilor de e!ecutare a veniturilor Di cheltuielilor stabilind rezultatul
final, deficit sau e!cedent. Contul de 7ncheiere a e!erciCiului bugetar 7ntocmit cu respectarea
clasificaCiei bugetare este prezentat de ?uvern -arlamentului spre dezbatere Di aprobare.
Controlul bugetar
)!ecuCia bugetului se realizeazA sub controlul unor organe 7mputernicite. 8n funcCie
de natura acestor organe controlul poate fi%
-olitic e!ercitat de -arlament;
;urisdicCional e!ercitat de cAtre Curtea de Conturi;
Administrativ e!ercitat de organul (inisterului de $inanCe;
%ontrolul politic efectuat de -arlament, vizeazA 7n principal respectarea de cAtre
e!ecutiv a prevederilor autorizaCiei parlamentare 7n materie de buget, dar se poate referi Di la
modul 7n care au fost gestionate fondurile bugetare.
%ontrolul jurisdic'ional constA 7n verificarea act cu act a cheltuielilor efectuate de
cAtre instituCia bugetarA 7n vederea acordArii descArcArii de gestiune. @eajunsurile constatate
Di mAsurile luate se cuprind 7n rapoarte care sunt prezentate anual -arlamentului.
%ontrolul administrativ se e!ercitA sub forma controlului intern sau ierarhic asupra
modului de folosire al creditelor bugetare de cAtre persoane 7mputernicite 7n acest sens 7n
cadrul (inisterului respective sau de cAtre organe specializate, respectiv ale (inisterului de
$inanCe.
$istemul c&eltuielilor publice
Cheltuielile publice reprezinta un concept financiar al carui continut il reprezinta
e!primarea in forma baneasca a relatiilor economico-sociale aparute intre stat pe de o parte
si persoane fizice si juridice pe de alta parte cu ocazia folosirii resurselor financiare ale
statului si in scopul e!ercitarii functiilor si atributiilor acestora.
Conceptul de cheltuieli publice este legat de indeplinirea functiei de alocare a
finantelor publice si anume de componenta ei privind repartizareasi utilizarea resurselor
financiare ale statului.
/in punct de vedere al continutului economic cheltuielile economice pot reprezenta%
a. un consum definitiv de produs intern brut "cheltuieli curente#
b. pot reprezenta avansare de produs intern brut "cheltuieli de capital#
In sfera de cuprindere a acestor cheltuieli se include, dupa criteriul institutiei ce le
efectueaza%
3. cheltuieli publice aferente administratiei publice de stat care pot fi
particularizate dupa sursa de finantare in%
- finantate din bugetul de stat
- finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat
- finantate din fonduri speciale
5. cheltuieli publice effectuate de administratiile publice locale, care in
cazul statelor federative se regasesc pe doua niveluri ale ierarhiei administrative
teritoriale
In cazul statelor federative se regasesc pe 5 niveluri ale ierarhiei teritoriale%
3. cheltuieli efectuate de organele administrtiv-teritoriale intermediare
5. cheltuieli efectuate de organele administrative teritoriale locale
6. cheltuieli publice effectuate de organismele sau administratii
internationale sau supranationale
Chletuieli publice pot fi structurate si dupa criteriul sursei formale de finantare
3. cheltuielile bugetare finantate din bugetul de stat, din bugetele locale,
bugetele institutiilor publice autonome,asigurarile sociale de stat
5. cheltuielile finantate din fonduri cu destinatie speciala
6. cheltuieli e!trabugetare finantate din resurse financiare neincluse in
bugetele administratiilor sau institutiilor publice
J. cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice "in statele in care
legea prevede e!ecutia bugetului de stat prin trezoreria publica
1oate aceste criterii de structurare a cheltuielilor publice au in vedere continutul
lor.
/in acest continut rezulta deosebirea intre cheltuelile publice si cheltuielile
bugetare.
fera cheltuielilor publice o include pe cea a cheltuielilor bugetare adica aceasta
din urma sunt parte a celor dintai si le include numai pe cele efectuate din bugetul de
stat, din bugetele locale sau din bugetele asigurarilor sociale de stat.
Cheltuielile publice le includ pe acestea si in plus pe cele efectuate din fonduri
e!trabugetare.
Cheltuielile bugetare se efectueaza strict pe baza creditelor bugetare in timp ce
cheltuielile publice se efectueaza sip e baza altor surse financiare decat creditele
bugetare.
Criteriile de clasificare a cheltuielilor publice
A. Clasificarea administrativa presupune
3. cheltuieli ale ministerelor
5. cheltuieli ale institutiilor publice autonome sau subordonate
6. cheltuieli ale unitatilor administrative-teritoriale
.. Clasificarea economica
3. dupa caracterul lor cheltuielile publice sunt%
a. cheltuieli efective ce reprezinta plati pentru asigurarea
aprovizionarilor cu bunuri si servicii a institutiilor publice implicand o
contraprestatie
b. cheltuieli de transfer corespunzatoare unei translatii de fonduri de la
un sector la altul sau de la o categorie de cetateni la alta fara contraprestatie
5. dupa natura lor cheltuielile pot fi%
a. curente ce asigura bunul mers al activitatii serviciilor publice si se
refera la dotarile materiale si plata salariatilor; sunt consumatoare de venit.
b.cheltuielile de capital reprezinta plati pentru investitii, se materializeaza
in
bunuri durabile si sunt creatoare de -I..
Criterii de clasificare a c&eltuielilor publice
". Clasificatia administrativa presupune%
cheltuieli ale ministrelor,
cheltuieli ale institutiilor publice autonome sau subordonate,
cheltuieli ale unitatilor administrativ- teritoriale.
%. Clasificatia economica;
a. dupa caracterul lor ,cheltuielile publice sunt%
- cheltuieli efective ce reprezinta plati pentru asigurarile
aprovizionarilor cu bunuri si servicii, a institutiilor public implicand o
contraprestatie
- cheltuieli de transfer corespunzatoare unei translatii de fonduri de la
un sector la altul sau de la o categorie de cetateni la alta fara
contraprestatie
b. dupa natura lor, cheltuielile publice pot fi%
- curente ce asigura bunurilor mers al activitatii serviciilor publice si
se refera la dotarile materiale si plata salariatilor; sunt consumatoare
de venit
- de capital reprezinta plati pentru investitii; se materializeaza in
bunuri durabile si sunt creatoare de produs intern brut.
C&eltuieli cu servicii generale
$actorii de care depind aceste cheltuieli sunt marimea si structura aparatului de ata,
nivelul salarizarii functiilor publice, factorii sociali, inzestrarea tehnica etc. $inantarea
cheltuielilor se face din buget, din venituri proprii , din donatii si prin credite e!terne.
-rincipalele categorii de cheltuieli sunt cele curente incluzand salarii si cheltuieli
administrative si gospodaresti si cele de capital incluzand constructii, dotari, informatie,
mijloace de transport etc.
C&eltuieli cu apararea
Bna din functiile importante ale statului este functia de aparare, pentru indeplinirea
careia statul efectueaza cheltuieli publice militare. e include in aceasta categorie%
3.cheltuieli privind intretinerea si functionaarea armatei
5. cercetarea stiintifica militara
6. e!perientele intretinerii bazelor militare
J. participarea la blocuri militare, la razboaie
K. cheltuieli privind lichiditatea urmarilor razboaielor
1eoria financiara grupeaza aceste cheltuieli in cheltuieli directe si indirecte.
Cheltuielile directe vizeaza intretinerea armatei in tara si strainatate, achizitionarea
de armament, echipamente si mijloace de subzistenta, vizeaza purtarea razboaielor etc.
Aceste cheltuieli sunt prevazute pentru ministerul apararii si sunt gestionate de catre ei.
Cheltuielile indirecte sunt legate de indepartarea consecintelor, razboaielor, plata
datoriei publice contractate in scopuri militare, plata despagubirilor de razboi; subventiilor
acordate sinistratiilor de razboi, pensii acordate urmasilor. Aceste cheltuieli militare se
compun din% 3.cheltuieli curente pentru functionare si
intretinerea armatei
5. cheltuieli de capital pentru modernizarea sau pentru investitii in domeniu .
Cheltuielile militare reprezinta o categorie aparte deoarece apararea nationala este
greu de apreciat in mod obiectiv, generand puncte de vedere divergente asupra oportunitatii
acestor cheltuieli.
C&eltuieli diplomatice
Aceste cheltuieli spre deosebire de celelalte categorii de cheltuieli sunt cheltuieli
ocazionate de plata remuneratiilor personalului, reprezentantelor deschise in strainatate,
achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare bunei functionari a acestora.
In majoritate sunt cheltuieli in valuta influentand situatia balantei de plati. -rin
natura lor sunt cheltuieli defunctionare si intr-o mai mica masura cheltuieli pentru investitii.
*olumul cheltuielilor bugetare alocate acestui domeniu depinde de e!tinderea
relatiilor diplomatice, de numarul ambasadelor si reprezentantelor din strainatate, frecventa
consultarilor ministeriale si guvernamentale, precum si de sarcinile asumate.

C&eltuielile publice moderne
-e masura ce statul si-a asumat tot mai multe sarcini, cheltuielile publice finantate s-
au diversificat alaturandu-se celor traditionale, noi categorii de cheltuieli publice dintre
care%
3. cheltuieli social culturale
5. cheltuieli economice
6. cheltuieli cu datoria publica
Cheltuielile social culturale se refera la %invatamant, cultura, culte, actiuni sportive
si de tineret, sanatate si securitate sociala. ursele de finantare a cheltuielilor destinate
actiunilor social-culturale sunt% publice, private, interne si e!terne.
Aceste fonduri provin din bugetul de stat , din cotizatii sau contributii suportate de
persoane fizice sau juridice, din fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private, din
veniturile realizate de institutii social-culturale, din veniturile populatiei, din ajutorul
financiar e!tern, din fondurile organizatiei fara scop lucrativ.
C&eltuieli publice pentru invatamant
unt considerate cheltuieli cu invatamantul cele efectuate in cadrul sau prin
intermediul institutiilor de educatie scolara sau al formelor e!terioare de educatie. -rimele
se adreseaza generatiilor tinere si se finalizeaza cu formarea profesionala , iar celelalte
servesc educarii si formarii adultilor. *olumul cheltuielilor alocate invatamantului se afla in
stransa dependenta de numerosi factori%
3. demografici care conditioneaza numarul populatiei scolare
5. economici care determina evolutia invatamantului sustinandu-l financiar
6. sociali-politici care stau la baza formularii optiunilor si fundamentarea
politicilor in domeniu
Cheltuielile publice cu invatamantul se vor grupa in%
3.cheltuieli curente
5. cheltuieli de capital necesare finantarii investitiilor
$inantarea cheltuielilor pentru invatamant se realizeaza din diferite surse%
- bugetul de stat
- chirii
- donatii si sponsorizari
- bugetul local
- fonduri e!terne rambursabile
- sursele proprii ale institutiilor de invatamant
C&eltuieli pentru cultura si arte
Institutiile de cultura finantate din resurse publice servesc la cresterea investitiilor in
capital uman. Institutiile cu caracter cultural de interes public national sunt finantate prin
alocatii bugetare. /e asemenea, acestea se pot autofinanta prin valorificarea bunurilor
culturale ceea ce face ca aceste cheltuieli sa intre in categoria celor cvasipublice.
C&eltuieli pentru sanatate
Acestea sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare precum si
finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor , evitare a accidentelor, de educatie
sanitara.
istemele principale de finantare a sanatatii sunt%
3. sistemul german
5. sistemul englez
istemul german se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate in parti egale de
salariati si de intreprinderi. Cotizatiile sunt mobilizate de institutii speciale "case de
asigurari# %
- pacientii nu platesc nimic pentru consultatii deoarece casele de asigurari
incheie contracte cu prestatorii si suporta cheltuielile respective
- e!ista o separare intre sistemul ambulatoriu sau privat si cel spitalicesc
saupublic
- prezinta autonomie
- este specializat si permite concurenta
istemul englez%
- ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii
- statul finanteaza integral ocrotirea sanatatiiprin sistemul national de sanatate
- resursele financiare provin din impozite
- pacientii nu platesc nimic dar au obligatia sa se inscrie la un medic.
-rincipalele surse de finantare%
- alocatiile bugetare
- cotizatiile membrilor asigurati si angajatorilor
- venuturile populatiei
- donatiile provenite de la societatile de binefacere
- ajutorul e!tern din partea unor organizatii specializate
ursele destinate cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii servesc la intretinerea si
functionarea institutiilor sanitare, pentru plata salariilor, pentru hrana bolnavilor, reparatii si
cheltuieli gospodaresti.
C&eltuieli cu securitatea sociala
/in aceasta categorie fac parte asigurarile sociale, asistenta sociala, indemnizatii si
ajutoare si alte tipuri de cheltuieli. Componenta cea mai importanta o constituie asigurarile
sociale de stat finantate e!clusiv prin contributia cetatenilor care sunt solidari in finantarea
anonima, spre deosebire de asigurarile sociale facultative care sunt contracte individuale si
reprezinta cumpararea unor drepturi pentru cetateni.
umele acordate ca asigurari sociale reprezinta transferuri bugetare catre cetateni.
/eosebirea de continut intre termenul de securitate sociala si protectie sociala consta in
aceea ca securitatea sociala se refera la sprijinirea unor anumite categorii de indivizi , iar
protectia sociala se refera la ansamblul actiunilor si masurilor economico-sociale initiate de
stat pentru a garanta membrilor societatii aparare fata de fenomene si actiuni care se
rasfrang nefavorabil asupra lor.
C&eltuieli cu actiuni economice
In aceasta categorie de cheltuieli pot fi incluse%
- chletuielile pentru dezvoltarea sectorului conomic de stat
- cheltuieli pentru acordarea de subventii si alte avantaje intreprinzatorilor
privati
- cheltuieli cu cercetarea in domeniul economic
Cheltuielile publice pentru sectorul economic de stat se concretizeaza in investitii
pentru crearea de intreprinderi de stat noi, finantarea participarii statului la intreprinderi
mi!te, finantarea activitatii curente a intreprinderilor, finantarea actiunilor de modernizare si
reutilare a intreprinderilor nationalizate.
In momentul in care activitatile derulate in sectorul de stat contribuie la cresterea
sferei de bunuri , ele au un efect pozitiv asupra economiei. (asurile luate de catre stat in
vederea finantarii activitatilor private vizeaza sustinerea autofinantarii atunci cand interesul
intreprinzatorului pentru aceste activitati scade .
In acest conte!t statul participa la finantarea sectorului privat prin lansarea de
comenzi de bunuri si servicii, prin degrevari fiscale si subventii.
Nivelul, structura, dinamica +i factorii care influeneaz8 c&eltuielile publice
O analizA profundA a cheltuielilor publice serveDte la caracterizarea politicii
financiare Di bugetare a fiecArui stat 7n diferite perioade de timp. Aprecierea efectelor
intervenCiei statului 7n viaCa socialA Di 7n economie presupune cunoaDterea mai 7nt:i a
volumului cheltuielilor publice efectuate de organele centrale Di locale de stat din fondurile
publice de resurse financiare. Indicatorul care poate e!prima o caracterizare a nivelului
cheltuielilor publice 7ntr-o anumitA perioadA este ponderea c6eltuielilor publice 7n
produsul intern brut. Acesta este semnificativ, deoarece permite analiza volumului
cheltuielilor publice 7n raport de nivelul de dezvoltare economicA Di socialA a fiecArui stat Di
7n fiecare etapA.
-onderea cheltuielilor publice 7n -I. diferA de la o CarA dezvoltatA la alta Di de la o
zonA geograficA la alta. Astfel% 7n Olanda, uedia, /anemarca ponderea este de PN-P5R din
-I., 7n ?ermania, $ranCa, Austria JO-K6R, 7n )lveCia, Austria 6U-64R, Orientul (ijlociu
6UR, America 'atinA 54R, Asia 5OR. 8n 0om:nia a scAzut de la J4,3R 7n 34ON, la 6P,6R
7n 344N.
Analiza cheltuielilor publice a unei CAri poare fi efectuatA at:t din punct de vedere
global cum este ponderea acestora 7n -.I..., dar Di din punct de vedere al structurii acestora
pe diferite categorii aDa cum sunt ele prevAzute 7n clasificaCia funcCionalA. Indicatorul folosit
pentru aceastA analizA este greutatea specific' a fiec'rei categorii de c6eltuieli publice%
3NN =
%pt
%pi
gS
%pi
Bnde
gS - greutatea specificA a cheltuielilor publice i "sAnAtate, 7nvACAm:nt, etc#;
Cpi cheltuieli publice ale categoriei i;
Cpt cheltuieli publice totale;
I reprezintA o anumitA cheltuialA publicA "7nvACAm:nt, sAnAtate, ordine publicA,
administraCie, etc.# aDa cum se regAsesc 7n clasificaCia funcCionalA a statului respectiv.
?reutatea specificA a fiecArei cheltuieli publice este de asemenea diferitA de la CarA la
CarA, de la zonA la zonA Di 7n funcCie de gradul de dezvoltare al acestora.
Astfel 7n CArile dezvoltate%
- cheltuielile publice pentru asigurAri Di asistenCA socialA, locuinCe Di servicii colective,
reprezintA 7ntre 5J - J6R, deCin:nd primul loc;
- cheltuielile cu sAnAtatea 4 34R;
- cheltuielile cu 7nvACAm:ntul O-3JR;
- cheltuielile economice 4 36R;
- cheltuielile militare J 3UR.
8n CArile 7n curs de dezvoltare greutatea specificA cea mai mare este a cheltuielilor
economice 6N JNR, dupA care urmeazA cele cu 7nvACAm:ntul, sAnAtatea, asistenCa socialA.
0om:nia se situeazA desigur 7n grupul CArilor 7n curs de dezvoltare.
Bn al treilea indicator care face aprecieri asupra cheltuielilor publice este
indicatorul dinamicii c6eltuielilor publice care se mAsoarA prin douA modalitACi%
creDterea nominalA;
creDterea realA;
%re(terea nominal# rezultA din compararea cheltuielilor publice pe global sau pe
naturA e!primate 7n preCuri curente.
/Cp V Cp3 CpN
/Cp V variaCia cheltuielilor publice;
Cp3 V volumul cheltuielilor publice 7n perioada actualA;
CpN V volumul cheltuielilor 7n perioada de bazA.
Acest indicator nu este concludent 7n situaCia 7n care 7n intervalul respectiv au
intervenit deprecieri monetare, modificAri substanCiale de preCuri.
%re(terea real# rezultA din compararea cheltuielilor publice pe global sau pe naturi
"potrivit clasificaCiei funcCionale# e!primate 7n preCuri constante. $ormula de calcul este
aceeaDi cu precizarea cA preCurile sunt constante "7ntr-o valutA stabilA sau preCuri
actualizate#.
Factorii care influeneaz8 cre+terea c&eltuielilor publice
Abord:nd la modul general factorii care conduc la creDterea cheltuielilor publice,
aceDtia pot fi grupaCi 7n urmAtoarele categorii%
a1 factorii demografici care se referA la creDterea populaCiei Di modificarea structurii
acesteia pe v:rste Di pe categorii socioprofesionale. O astfel de evoluCie determinA creDterea
cheltuielilor publice legate de plata salariilor funcCionarilor publici Di a celor din domeniul
socialcultural.
b1 Factorii economici care se referA la dezvoltarea economiei Di modernizarea acesteia.
IntervenCia statului 7n economie, tot mai pregnantA Di pe cAi diverse, face ca factorii
economici sA influenCeze nivelul cheltuielilor publice foarte mult "subvenCii, fond
cercetaredezvoltare#.
c1 Factorii sociali sunt cei care determinA acCiunile Di direcCia armonizArii 7ntre nivelul
veniturilor medii pe locuitor din sectorul productiv, sectorul public Di persoanelor 7n v:rstA
ce beneficiazA de diferite forme de ajutor social.
d1 )rbanizarea are o influenCA deosebitA asupra cheltuielilor publice at:t prin crearea
suprastructurii urbane dar Di pentru finanCarea utilitACilor publice respective.
e1 Factorii militari au un impact direct asupra nivelului cheltuielilor, situ:ndu-se la nivele
foarte mari 7n timp de rAzboi ori pregAtire pentru rAzboi Di mai scAzut 7n perioada de pace.
f1 Factorii politici care se referA la sarcinile ce trebuie sA le 7ndeplineascA statul
contemporan prin trecerea de la jandarm la statul providenCA.
g1 Factorii istorici sau conjuncturali sunt aceia care 7Di au originea 7n perioadele
anterioare. Astfel contractarea unor 7mprumuturi, determinA cheltuieli pentru restituirea
acestora 7n perioadele urmAtoare. /e aceea contractarea acestora trebuie fAcutA 7n urma unor
analize aprofundate Di pertinente.
Structura sistemului resurselor financiare publice
*eniturile bugetului public naCional ca Di cheltuielile publice se regAsesc 7n
clasificaCia bugetarA sub forma unui tabel "tablou# care grupeazA toate veniturile pe capitole
Di subcapitole simbolizate cifric ca Di cheltuielile, cifre ce indicA sursa de provenienCA a
tuturor acestor venituri.
-otrivit clasificaCiei bugetare elaboratA de (inisterul $inanCelor toate veniturile
bugetului public se grupeazA 7n trei pArCi%
a. -artea I *enituri curente;
b. -artea II *enituri din capital;
c. -artea III ubvenCii primite, iar 7n cadrul acestora pe grupe "naturi de
venituri#.
8n linii mari clasificarea veniturilor bugetului public naCional se prezintA astfel%
PARTEA I: VENITURI CURENTE
GRUPA A: VENITURI FISCALE
Subgrupa A*: Impozite directe, ce cuprinde%
Impozit pe profit;
Impozit pe salarii;
Impozite Di ta!e de la populaCie;
Alte impozite directe;
*eniturile asigurArilor sociale de stat;
*eniturile fondului pentru plata ajutorului de Domaj;
Subgrupa A2: Impozite indirecte, ce cuprinde%
Impozit pe circulaCia mArfurilor 1*A
Impozit pe spectale;
1a!e vamale;
Accize;
Alte impozite indirecte;
GRUPA B: VENITURI NEFISCALE, ce cuprinde%
*enituri din dividende la capitalul social al statului la societACile comerciale;
*ArsAminte din profitul net al regiilor autonome;
*ArsAminte de la instituCiile publice;
*eniturile instituCiilor publice Di activitACilor autofinanCate;
/iverse venituri;
PARTEA II: VENITURI DIN CAPITAL, ce cuprinde%
*enituri din valorificarea unor bunuri ale statului;
PARTEA III: SUBVENII, ce cuprinde%
ubvenCii primite de la bugetul administraCiei centrale;
8n legAturA cu cuprinsul clasificaCiei bugetare a veniturilor este necesar sA facem
c:teva precizAri%
*. -rin venituri fiscale se 7nCeleg 7ncasArile care provin din impozite directe Di indirecte, care
se percep de cAtre organele fiscale la termenele Di 7n condiCiile stabilite prin lege. /e reCinut
cA pentru aceste 7ncasAri, statul nu face nici o contraprestaCie, 7ncasarea impozitelor Di
ta!elor au la bazA doar temeiul legal, respectiv obligaCia instituitA prin actele normative.
2. Impozitele directe se numesc aDa deoarece plAtitorii acestora sunt cunoscuCi dinainte,
nominalizaCi Di evidenCiaCi 7n evidenCele fiscale "impozit pe salarii, pe profit, CA, etc#.
3. Impozitele indirecte sunt acele impozite la care plAtitorii nu sunt dinainte cunoscuCi Di de
aceea perceperea acestor categorii de impozite nu se face prin nominalizarea Di evidenCierea
prealabilA a plAtitorilor, ci se cuprind 7n preCul mArfurilor Di serviciilor, cum este cazul 1*A,
ta!elor vamale, ta!elor de timbru, impozitelor pe spectacole D.a.m.d.
4. *eniturile nefiscale, deDi sunt obligatorii stabilite prin diferite reglementAri, 7ncasarea
acestora de cAtre stat au o motivaCie materialA, respectiv faptul cA aceste venituri se
7ncaseazA de la unitACile proprietate a statului sub forma dividendelor de la societACile
comerciale pentru partea capitalului de stat, sau impozit pe profit 7n cazul regiilor
autonome. "8ntrebare% de ce dividende Di de ce impozit pe profitM#. -reluarea veniturilor 7n
cazul instituCiilor este motivatA prin faptul cA acestea sunt finanCate de la bugetul statului.
ADa se e!plicA Di preluarea cGvalorii rezultate din valorificarea unor materiale din demolAri.
5. ubvenCiile, care mai poartA denumirea Di de transferuri, constituie sumele ce se primesc
de la bugetul administraCiei centrale de stat pentru suportarea cheltuielilor programate.
6. 8n bugetul administraCiei centrale de stat poate fi stabilit un subcapitol special 7n care se
vor evidenCia rAmADiCele, adicA veniturile ce se vor 7ncasa din e!erciCiile bugetare 7nchise.
7. Cu privire la veniturile bugetare 'egea finanCelor publice statueazA urmAtoarele obligaCii%
@u pot fi 7nscrise impozite, ta!e sau alte obligaCii de natura acestora 7n buget, dacA
acestea nu au fost stabilite prin lege;
'egea bugetarA pentru fiecare an aprobA lista impozitelor, ta!elor Di a celorlalte
venituri ale statului;
e interzice perceperea sub orice titlu Di sub orice denumire de contribuCii directe
sau indirecte 7n afara celor stabilite prin lege.
8. @u se pot efectua plACi direct din veniturile 7ncasate pentru bugetul administraCiei centrale
de stat cu unele e!cepCii, iar acestea se prevAd e!pres 7n lege. Cunosc:ndu-se delimitarea
care se face anual prin legea de adoptare a bugetului public naCional 7ntre veniturile
bugetului administraCiei centrale de stat Di bugetele locale, organele fiscale de constatare Di
cele de urmArire sunt chemate sA identifice 7n raza lor de activitate, persoane fizice Di
juridice care datoreazA impozitele, ta!ele sau alte venituri stabilite de lege, sA 7nscrie 7n
evidenCele fiscale aceste datorii Di sA asigure 7ncasarea lor.
Impozitele noiune, rol, principii de impunere
Impozitele V reprezintA principala formA de preluare la bugetul statului a unei pArCi
din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, 7n mod obligatoriu, cu titlu
nerambursabil Di fArA contraprestaCie din partea statului.
0olul impozitelor de stat se manifestA pe plan financiar, economic Di social 7n mod
diferit de la o etapA la alta, c:t Di de la o CarA la alta. Caracteristic pentru evoluCia impozitelor
7n perioada postbelicA este tendinCa de creDtere absolutA Di relativA a acestora. porirea
volumului impozitelor s-a realizat at:t prin creDterea numArului plAtitorilor Di e!tinderea
bazei de impunere "adicA e!tinderea surselor de venit# dar Di prin majorarea cotelor de
impunere. Impozitele au devenit pe l:ngA principale canale de venit pentru stat Di principale
instrumente de politicA 7n viaCa economico-socialA. Astfel anumite activitACi, sectoare pot fi
e!onerate de la plata unor impozite sau dimpotrivA suprata!ate, ceea ce va mAri ori va
scAdea interesul spre acele domenii. 8n literatura de specialitate se vorbeDte de e!istenCa
unor limite ale impozitelor, ale cAror nivel diferA de la CarA la CarA Di de la o perioadA la alta,
fiind influenCate de factori interni Di e!terni.
rincipiile impunerii;
Impunerea reprezintA un comple! de mAsuri Di operaCii efectuate 7n baza legii, care
au ca scop stabilirea impozitului ce revine 7n sarcina unei persoane fizice sau juridice.
Impunerea are la bazA at:t principii de naturA politicA, c:t Di de ordin tehnic, 7ntre care
enumerAm%
rincipiul )usteei impunerii "echitACii fiscale# care constA 7n aceea cA cetACenii unui
stat trebuie sA contribuie cu impozite 7n funcCie de veniturile pe care le obCin;
rincipiul certitudinii impunerii care presupune cA mArimea impozitelor datorate de
fiecare persoanA fizicA sau juridicA sA fie certA Di nu arbitrarA, iar termenele, modalitatea Di
sumele de platA sA fie clare pentru fiecare plAtitor;
rincipiul comodit8ii perceperii impozitelor cere ca impozitele sA fie percepute la
termenele Di 7n modul cel mai convenabil pentru contribuabil;
rincipiul randamentului impozitelor care urmAreDte ca 7ncasarea impozitelor sA se
facA cu minimum de cheltuieli Di sA fie c:t mai puCin apAsAtor pentru plAtitori. Acest
principiu impune dimensionarea nu numai a aparatului fiscal ce contribuie la 7ncasarea
veniturilor statului, ba chiar Di asupra aparatului de stat, care nu trebuie sA devinA costisitor
pentru societate. 0espectarea Di aplicarea principiului echitACii fiscale presupune
7ndeplinirea cumulativA a mai multor condi+ii cum ar fi%
tabilirea minimului neimpozabil, adicA legiferarea scutirii de impozit a unui venit
minim care sA permitA satisfacerea nevoilor de trai, strict necesare. Acest lucru, aDa
cum uDor se poat observa, poate fi stabilit doar 7n cazul impozitelor directe, deoarece
plAtitorii sunt nominalizaCi.
arcina fiscalA sA fie stabilitA 7n funcCie de puterea contributivA a fiecArui plAtitor,
adicA cu luarea 7n considerare a mArimii venitului sau averii care face obiectul
impunerii, precum Di a situaCiei personale a acestuia.
'a o anumitA putere contributivA sarcina fiscalA a unei categorii sociale sA fie
stabilitA 7n comparaCie cu sarcina fiscalA a altei categorii sociale.
Impunerea sA fie generalA, adicA sA cuprindA toate categoriile sociale care realizeazA
venituri sau care posedA un anumit gen de avere.
Bn rol deosebit 7n respectarea echitACii fiscale 7l are felul impunerii utilizate,
respectiv 7n sume fi!e sau 7n cote procentuale. Impunerea 7n cote proporCionale reprezintA o
manifestare nemijlocitA a principiului egalitACii 7n faCa impozitelor.
Caracteristicile impozitelor
3. au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toate persoanele fizice DiGsau juridice care
realizeazA venituri dintr-o anumitA sursA sau posedA un anumit gen de avere sA participe prin
impozite la constituirea fondurilor generale ale statului;
5. sunt plACi cAtre stat cu titlu definitiv 8i nerambursabil, 7n sensul cA odatA fAcute, ele sunt
utilizate numai la finanCarea unor acCiuni Di obiective necesare membrilor societACii;
6. sunt o prelevare f'r' contracompensa+ie sau fArA vreun echivalent direct Di imediat din
partea statului 7n favoarea contribuabilului.
-1-!-N.-1- I!04I./1/I
-entru ca prin impozite sA se poatA realiza obiectivele financiare, economice Di
sociale urmArite de cAtre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementArile fiscale sA fie
cunoscute Di respectate at:t de organele fiscale, c:t Di de contribuabili. /rept urmare, 7n
legile prin care se instituie impozite se precizeazA persoanele 7n sarcina cArora cade plata
impozitelor, materia supusA impunerii, mArimea relativA a impozitului, termenele de platA,
sancCiunile ce se aplicA persoanelor fizice DiGsau juridice care nu-Di onoreazA obligaCiile
fiscale la termenele stabilite, sustrag materia impozabilA de la impunere Di 7ncalcA alte
dispoziCii ale reglementArilor legale.
-rintre elementele impozitului se numArA% subiectul, plAtitorul, obiectul impunerii,
sursa impozitului, cota impozitului, asieta, termenele de platA, 7nlesnirile acordate,
sancCiunile.
9ubiectul impo.abil este persoana obligatA direct potrivit legii, sA suporte plata unui
impozit sau a unei ta!e. ubiectul impozabil poate fi o persoanA fizicA sau juridicA care
posedA bunuri, realizeazA venituri sau face cheltuieli pentru care legea prevede obligaCia
plACii unor impozite Di ta!e. 8n mod curent, subiectul impozabil se mai numeDte Di
contribuabil.
l'titorul de impo.it este persoana obligatA sA efectueze calculul Di plata obligaCiei
faCA de buget. /e cele mai multe ori, plAtitorul este 7nsuDi subiectul impozabil, dar sunt Di
cazuri 7n care plAtitorul nu este Di subiect "impozitul pe salarii, impozitul pe dividende#.
"a.a impo.abil' :obiectul impo.abil1 desemneazA suma asupra cAreia se aplicA o
cotA de impozit pentru a se determina cuantumul impozitului datorat.
9ursa impo.itului aratA din ce anume se plAteDte impozitul% din venit sau din avere.
8n cazul impozitului pe venit, obiectul impunerii coincide 7n toate cazurile cu sursa. 8n
schimb, la impozitele pe avere, de regulA impozitul se plAteDte din venitul realizat de pe
urma averii respective Di numai arareori acesta diminueazA substanCa averii propriu-zise.
Cota de impunere se e!primA 7ntr-o sumA fi!A sau un procent care se aplicA asupra
bazei impozabile Di cu ajutorul cAreia se determinA impozitul datorat.
&ermenul de plat' reprezintA perioada de timp 7n care se poate plAti impozitul, fiind
prevAzut de lege.
;nlesnirile acordate la plat' apar sub forma scutirilor, am:nArilor, eDalonArilor,
reducerilor.
9anc+iunile apar atunci c:nd nu se respectA termenele legale de platA a impozitelor
sau atunci c:nd obligaCia de platA este determinatA incorect.
.ipuri de impozite
Impozitele directe
Impozitul pe venit
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
impozitul pe venit reCinut la sursA
impozitul pe salarii
impozitul pe venituri din drepturi de proprietate intelectualA;
impozitul pe venituri din v:nzarea bunurilor 7n regim de consignaCie;
impozitul pe venituri din activitACi desfADurate 7n baza contractelor de agent,
comision sau mandat comercial;
impozitul pe venituri din activitACi desfADurate 7n baza
contractelorGconvenCiilor civile 7ncheiate potrivit Codului Civil
impozitul pe venituri din activitatea de e!pertizA contabilA Di tehnicA,
judiciarA Di e!trajudiciarA;
impozitul pe venitul obCinut de o persoanA fizicA dintr-o asociere cu o
persoanA juridicA contribuabil, potrivit titlului I*, care nu genereazA o
persoanA juridicA.
impozitul pe venitul global
Impozitul pe venitul persoanelor juridice
impozitul pe profit;
impozitul pe veniturile micro7ntreprinderilor
impozitul pe dividende;
impozitul pe venituri din v:nzarea activelor.
Impozitul pe avere
Impozitele indirecte
ta!ele de consumaCie "Accizele#;
ta!a pe valoarea adAugatA "1.*.A.#
ta!ele vamale;
monopolurile fiscale;
ta!ele de 7nregistrare Di de timbru.
Impozite directe
Impozitele directe reprezintA forma cea mai uzualA de impunere.
Impozitul pe profit
/eterminarea profitului impozabil se face astfel%
-rofit impozabil V venituri totale - cheltuieli totale - venituri neimpozitabile Y cheltuieli
nedeductibile
*eniturile neimpozitabile sunt% dividendele, diferenCele favorabile de titluri de
participare, venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile
din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile
din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.
Cheltuielile nedeductibile sunt%
cheltuieli cu impozitul pe profit;
dob:nzile, majorArile de 7nt:rziere, amenzile, confiscArile datorate cAtre autoritACile
rom:ne;
cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lipsA din gestiune ori degradate.
cheltuieli de protocol care depADesc limita de 5R aplicatA diferenCei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile Di totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile,
mai puCin cheltuielile cu impozitul pe profit Di cheltuielile de protocol;
cheltuieli cu deplasarea care depADesc de 5,K ori nivelul legal stabilit;
cheltuieli cu 1*A aferentA bunurilor acordate salariaCilor sub forma unor avantaje 7n
naturA, dacA valoarea acestora nu a fost impozitatA la sursA;
cheltuieli 7nregistrate 7n contabilitate, care nu au la bazA un document justificativ;
cheltuieli cu primele de asigurare plAtite de angajator 7n numele angajatului;
sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legalA, cu
e!cepCia celor create de bAnci;
cheltuielile de sponsorizare DiGsau mecenat Di cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii;
cheltuielile cu serviciile de management, consultanCA, asistenCA sau alte prestAri de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestArii.
unt obligaCi la plata impozitului pe profit contribuabilii din urmAtoarele categorii%
persoane juridice rom:ne;
persoane juridice strAine care desfADoarA activitate prin intermediul unui sediu
permanent 7n 0om:nia.
Cota generalA de impozitare este de 3PR. 8n cazul 7n care un contribuabil desfADoarA
activitACi de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor
sau a pariurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de KR din veniturile
aferente acestor activitACi. 8n acest caz impozitul va fi KR din veniturile aferente activitACii.
Impozitul pe veniturile micro<ntreprinderilor
.aza impozabilA a impozitului pe veniturile micro7ntreprinderii o constituie suma
veniturilor trimestriale din orice sursA, din care se deduc%
veniturile din variaCia stocurilor;
veniturile din producCia de imobilizAri necorporale sau corporale;
alte venituri din e!ploatare reprezent:nd veniturile din cota-parte a subvenCiilor
guvernamentale Di a altor resurse similare pentru finanCarea investiCiilor;
veniturile din provizioane privind activitatea e!ploatare Di veniturile financiare din
provizioane;
veniturile realizate din despAgubiri de la societACile de asigurare pentru pagubele
produse la activele corporale proprii;
Cota de impozitare este de 5,KR. calculul Di plata impozitului pe venitul
micro7ntreprinderilor se efectueazA trimestrial p:nA la data de 5K inclusiv a lunii urmAtoare
trimestrului pentru care se calculeazA impozitul.
Impozitul pe salarii
*enitul impozabil din salarii se determinA prin deducerea din venitul brut a
urmAtoarelor sume%
ContribuCiile personalului la asigurArile sociale "3N,KR#
ContribuCiile personalului la fondul de Domaj "N.KR#
ContribuCiile personalului la asigurArile sociale de sAnAtate "K,KR#
/educerea personalA
ContribuCia la bugetul asigurArilor sociale de stat este datoratA de persoanele care au
calitatea de salariat Di alCi contribuabili cum ar fi%
Angajatorii persoanelor care au calitatea de salariaCi
AgenCia @aCionalA pentru ocuparea $orCei de (uncA, pentru persoanele aflate 7n
Domaj
Asociat unic, asociaCi, comanditari sau acCionari
Administratori sau manageri care au 7ncheiat contract de administrare sau de
management
(embrii ai asociaCiei familiale
-ersoane autorizate sA desfADoare activitACi independente
Alte persoane care realizeazA venituri din activitACi profesionale
Cota de CA se stabileDte anual iar in 5NN4 nivelul acesteia este de 3N,KR. .aza de
calcul nu poate depADi plafonul a de K ori salariul mediu brut. Incepand cu anul 5NNU, limita
ma!ima a bazei de calcul a acestei contributii a fost eliminata atat pentru contributia
datorata de angajator cat si pentru cea datorata de angajat.
'egislaCia privind asigurArile sociale acordA scutiri de CA, asupra sumelor ce
reprezintA%
-restaCii de asigurAri sociale care se suportA din fondurile asigurArilor sociale sau ale
angajatorului Di se plAtesc potrivit legii pensiilor
/repturi de muncA plAtite potrivit legii 7n cazul 7ncetArii raporturilor de muncA,
servicii ale funcCionarilor publici, 7ncetarea calitACii de membru cooperator, cu
e!cepCia sumelor pentru perioada de preaviz
/iurne de deplasare Di delegare, detaDare Di transfer, drepturi de autor
-remii Di alte c:Dtiguri e!ceptate de legi speciale
ume obCinute 7n baza unei convenCii civile de prestAri servicii sau e!ecutAri de
lucrAri de cAtre persoanele care au 7ncheiat contracte individuale de muncA
ume reprezent:nd participarea salariaCilor la profit
ContribuCia la bugetul asigurArilor sociale de sAnAtate este datoratA obligatoriu de
cAtre%
-ersoane fizice care realizeazA venituri din salarii supuse impozitului pe venit
-ersoane fizice care e!ercitA profesii liberale
-ersoane fizice care desfADoarA activitACi independente
-ersoane fizice care obCin venituri din agriculturA Di silviculturA, care nu au calitatea
de angajator.
-ersoane fizice care obCin venituri din cedarea folosinCei bunurilor, venituri din
dividende Di dob:nzi Di alte venituri care se supun impozitului pe venit.
-ersoanele juridice sau fizice la care 7Di desfADoarA activitatea asiguraCii
-ersoanele juridice obligate prin lege la plata contribuCiei pentru urmAtoarele
categorii de asiguraCi% atisfac stagiul militar, se aflA 7n concediu medical, e!ecutA o
pedeapsA privatA de libertate sau se aflA 7n arest preventiv, persoanele care
beneficiazA de indemnizaCie de Domaj sau de alocaCie de sprijin.
CetACenii strAini care se asigurA obligatoriu
Cota este de K,KR. ContribuCia angajaCilor la bugetul asigurArilor sociale de sAnAtate
este destinatA constituirii fondului naCional unic de asigurAri sociale de sAnAtate Di acesta
finanCeazA activitACile medicale oferite gratuit asiguraCilor.
ContribuCia la bugetul asigurArilor pentru Domaj este datoratA de%
-ersoanele angajate pe baza unui contract individual de muncA
$uncCionarii publici Di alte persoane care desfADoarA activitACi pe baza actului de
numire
-ersoanele care 7Di desfADoarA activitatea 7n funcCii elective sau care sunt numite 7n
cadrul autoritACii e!ecutive, legislative ori judecAtoreDti pe durata mandatului
(ilitarii angajaCi pe bazA de contract
Angajatorii Di persoanele juridice la care 7Di desfADoarA activitatea persoanele
angajate pe baza unui contract de muncA
Alte persoane care au 7ncheiat un contract de asigurare de Domaj
Cota este de N.KR Di se aplicA asupra salariului lunar brut de bazA Di a altor drepturi
asimilate"indemnizaCii, sporuri, etc.#
Impozitul pe dividende
Impozitul se calculeazA prin aplicarea cotei de 3PR asupra dividendelor Di se varsA
la bugetul de stat.
Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice
Categoriile de venituri supuse impozitului de venit sunt%
venituri din activitACi independente
venituri din salarii
venituri din cedarea folosinCei bunurilor
investiCii
venituri din pensii
venituri din activitACi agricole
venituri din premii Di jocuri de noroc
venituri din transferul proprietACilor imobiliare
venituri din alte surse
*eniturile din activitACi independente sunt%
*eniturile comerciale. 0eprezintA veniturile din faptele de comerC ale
contribuabililor, din prestAri de servicii, precum Di cele din practicarea unei meserii.
*enituri din profesii libere. 0eprezintA veniturile obCinute din e!ercitarea profesiilor
medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, e!pert contabil,
contabil autorizat, arhitect, etc.
*enituri din drepturi de proprietate intelectualA. -rovin din brevete de invenCie,
desene Di modele, mArci de fabricA Di de comerC, procedee tehnice, SnoI-hoI, din
drepturi de autor Di drepturi cone!e drepturilor de autor.
Cota de impunere este de 3PR.
Impozite indirecte
Impozitele indirecte se 7ncaseazA prin adAugarea la preCul mArfurilor Di serviciilor a
unor cote de impozit
Accizele
Accizele sunt o formA specialA de ta!A de consumaCie care se datoreazA bugetului de
stat pentru anumite produse din CarA Di din import, fiind incluse 7n preCul de v:nzare al
acestora.
e percep asupra produselor care se consumA 7n cantitACi mari Di care nu pot fi
7nlocuite de consumatori cu altele de acelaDi tip.
Categoriile de bunuri asupra cArora se percep accize%
Alcool, distilate, bAuturi alcoolice, vinuri Di bere
-roduse din tutun
-roduse energetice "benzinA, motorinA, ?-', pAcurA, energia electricA#
Alte produse Di grupe de produse "cafea, articole de cristal, bijuterii, produse de
parfumerie, autoturisme, arme, iahturi Di alte naveGambarcaCiuni#
.a9a pe valoare ad8ugat8
1a!a pe valoare adAugatA reprezintA principalul impozit indirect din Cara noastrA din
punct de vedere al volumului 7n 7ncasArilor la bugetul statului precum Di din punctul de
vedere al sferei de aplicare.
fera de aplicare%
'ivrarea de bunuri "comercializarea mArfurilor#
-restAri de servicii efectuate pe teritoriul CArii
Importul de bunuri Di servicii
1ransferul proprietACii bunurilor imobile 7ntre contribuabili, precum Di 7ntre aceDtia Di
persoane fizice
erviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul 7n strAinAtate pentru care
locul prestArii se considerA a fi 0om:nia.
cutiri de 1*A%
pitalizarea, 7ngrijiirile medicale, Di operaCiunile str:ns legate de acestea.
-restAri de servicii de cAtre stomatologi Di tehnicieni dentari precum Di livrarea de
proteze dentare
-restArile de 7ngrijire Di supraveghere efectuatA de personalul medical Di paramedical
1ransportul bolnavilor Di al persoanelor accidentate de cAtre entitACi autorizate
'ivrAri de organe Di s:nge de provenienCA umanA
Activitatea de 7nvACAm:nt
(editaCiile acordate 7n particular de cAtre cadrele didactice
-restArile de servicii legate de practicarea sportului sau a educaCiei fizice
erviciile publice poDtale, activitACile specifice posturilor publice de radio li
televiziune, altele dec:t activitACile de naturA comercialA
Cota standard de impozitare este de 34R. Cota redusA de 4R se aplicA pentru
urmAtoarele prestAri de servicii%
ervicii const:nd 7n permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, etc.
'ivrarea de manuale Dcolare, cArCi, ziare Di reviste
'ivrarea de proteze Di accesorii ale acestora, cu e!cepCia protezelor dentare
'ivrarea de produse ortopedice
'ivrarea de medicamente de uz uman Di veterinar
.a9ele vamale
1a!ele vamale sunt acele prelevAri bAneDti, percepute de cAtre stat 7n momentul 7n
care bunurile trec graniCele CArii "import, e!port, tranzit#
cutiri de ta!e vamale%
ajutoare Di donaCii cu caracter social, umanitar, sportiv, didactic, etc.
bunuri provenite din CArile Bniunii )uropene
bunuri strAine care devin proprietatea statului
mostre fArA valoare comercialA, materiale publicitare, de documentare, etc.
bunuri de origine rom:nA
bunuri reparate 7n strAinAtate sau 7nlocuite
.aza de impozitare o reprezintA valoarea 7n vamA a mArfurilor. Cotele de impunere
sunt prevAzute 7n tariful vamal.
.a9ele de timbru
1a!ele de timbru reprezintA plata serviciilor prestate ori a lucrArilor efectuate de
diverse organe sau instituCii publice care primesc, 7ntocmesc sau elibereazA diferite acte,
presteazA diferite servicii Di soluCioneazA anumite interese legitime ale subiecCilor.
1a!ele de timbru se percep asupra urmAtoarelor categorii de acte Di servicii%
deschiderea de acCiuni Di introducerea de cereri la instanCele judecAtoreDti
e!ercitarea cAilor de atac 7mpotriva hotAr:rilor judecAtoreDti
cereri pentru eliberarea de copii dupA anumite acte
pentru soluCionarea litigiilor 7n faCa organelor judecAtoreDti
prestarea de servicii de cAtre notarii publici
autentificarea anumitor acte, 7nregistrarea, rectificarea, Di reconstituirea la cerere a
actelor de stare civilA
eliberarea unor acte de identificare Di cetACenie
anumitor autorizaCii Di a paDapoartelor, a permiselor de conducere, v:nAtoare,
pescuit, etc.
Imprumuturile publice
Categoria financiara cea mai importanta, din grupa resurselor e!traordinare, o
reprezinta imprumuturile publice interne si e!terne "sau creditul public# care cuprind sumele
mobilizate din veniturile disponibile ale persoanelor fizice si juridice prin intermediu unor
institutii specializate la dispozitia statului, a colectivitatii locale si a institutiilor de stat.
Asadar, creditul public este o forma de credit acordat statului sau oricarui alt organism
dependent de acesta, in calitate de debitori, creditorii putand fi persoane fizice sau juridice,
rezidente sau nu, care dispun de mijloace banesti temporar disponibile si care accepta sa le
dea ca imprumut.
In cazul resurselor de imprumut, putem vorbi atat de cerere, cat si de oferta. Cererea
de credit vine din partea autoritatilor publice, agentilor economici si populatiei, in timp ce
oferta de resurse de imprumut este reprezentata de capitalurile disponibile temporar ale
agentilor economici, bancilor, altor institutii financiare, populatiei etc.
0esursele de imprumut fiind aceleasi, indiferent de agentii reprezentanti ai cererii de
credit, putem vorbi de o competitie intre creditul public si creditul privat. Astfel, intre
creditul public si cel privat e!ista o serie de asemanari si deosebiri.
/intre asemanari putem mentiona%
3. ambele sunt sume puse la dispozitia investitorilor;
5. ambele se bazeaza pe principiul facultativitatii;
6. au un caracter benevol;
J. se obtin pe baze contractuale;
K. reprezinta un transfer de putere de cumparare;
P. nu se ofera gratuit ci in schimbul unei remuneratii sub forma de
dobanda.
/eosebirile dintre cele doua tipuri de credite sunt%
3. calitatea debitorului difera, astfel incat, la creditul privat debitorul este o persoana
fizica sau juridica, in timp ce la creditul public, debitorul este statul.
5. creditul privat poate fi comercial, bancar, ipotecar, iar la creditul public este creditul
bancar;
6. documentele care stau la baza creditului sunt, in cazul celui privat, titlurile de
comert, iar in cazul creditului public, efectele publice "bonuri de tezaur, obligatiuni
etc.#. Acestea atesta calitatea de debitor al statului si confera dreptul detinatorului de
a incasa dobanda.
J. creditul privat este intotdeauna benevol si rambursabil, in timp ce creditul public
poate fi obligatoriu, in cazuri deosebite, si perpetuu in sensul ca nu se ramburseaza,
ci se plateste doar dobanda aferenta.
/iferenta dintre creditul public si respectiv imprumutul public tine de calitatea
partilor contractante. Astfel, pentru statul debitor, suma obtinuta de la subscriitori se
denumeste imprumut, iar din punctul de vedere al creditorului poarta denumirea de credit.
Creditul reprezinta, pentru economiile contemporane, o sursa principala de finantare,
datorita faptului ca autofinantarea nu le-ar putea imprima, singura, o evolutie ascendenta. In
cazul in care se inregistreaza un deficit temporar, completarea veniturilor curente se face cu
ajutorul imprumuturilor. tatul poate apela la aceasta solutie in masura in care se bucura de
credibilitate pe pietele financiare e!terne si interne.
Imprumutul de stat, sub raport juridic, reprezinta intelegerea dintre persoane fizice
siG sau juridice, pe de o parte si stat, pe de alta parte, prin care prima consimte sa puna la
dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada determinata, iar
aceasta din urma se angajeaza sa o ramburseze la termenul stabilit si sa achite dobanda si
alte costuri aferente.
.rasaturile caracteristice ale imprumutului de stat;
a. caracter contractual si voluntar;
b. caracter rambursabil;
c. caracter remunerator.
Imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe langa rambursarea
sumei imprumutate si o anumita contraprestatie "sub forma dobanzii#.
Caracterul rambursabil se refera la faptul ca imprumutul de stat se restituie, la
termenul fi!at, persoanele fizice si juridice care l-au acordat, spre deosebire de impozite
care constituie o prelevare, la dispozitia statului, definitiva si nerambursabila.
Caracterul remunerator se refera la faptul ca imprumuturile de stat sunt purtatoare de
dobanda, castiguri si alte avantaje. In anumite situatii, se poate intampla ca avantajele
oferite de imprumuturi de stat sa fie restranse.
Astfel daca rata dobanzii pe piata scade, statul procedeaza la conversiunea datorie
sale, in sensul ca preschimba inscrisurile unui imprumut mai vechi cu o dobanda ridicata cu
inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai redusa.
Operatiunea de preschimbare a inscrisului unui imprumut mai vechi cu o dobanda
mai redusa cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai ridicata poarta denumirea
de A0OZA0).
Clasificarea imprumuturilor de stat
3# dupa locul de plasare a imprumuturilor, distingem%
- imprumuturi interne
- imprumuturi e!terne.
-rimele se contracteaza pe piata tarii respective si se e!prima in moneda nationala,
celelalte sunt contractate pe pietele straine in valuta.
5# dupa durata pentru care se contracteaza imprumutul, e!ista%
- imprumuturi cu termen
- imprumuturi fara termen.
/in prima categorie fac parte imprumuturile cu diverse scadente%
- pentru imprumuturi pe termen scurt cuprinse intre 3-K ani
- imprumuturi pe termen mediu cuprinse intre 5-K ani
- imprumuturi pe termen lung peste K ani.
In cea de-a doua categorie sunt cuprinse imprumuturile fara termen de rambursare,
statul consumandu-si doar obligatia de a plati anual dobanda.
Obligatiunile la aceste imprumuturi pot fi totusi retrase de pe piata pe calea
rascumpararii la bursa.
6# dupa forma pe care o imbraca, se delimiteaza%
- imprumuturi cu dobanda, care sunt remunerate cu o suma fi!a;
- imprumuturi cu dobanda si castig, ce sunt remunerate cu o dobanda stabilita,
la care se adauga un castig in situatia tragerilor la sorti castigatoare.
J# dupa forma de e!primare, distingem%
- imprumuturi in natura, care nu apartin finantelor si au un caracter
e!ceptional;
- imprumuturi in bani, cele care se practica in mod obisnuit in statele moderne.
K# dupa caracterul raporturilor juridice dintre parti, sunt%
- imprumuturi voluntare
- imprumuturi fortate.
-rimele sunt liber consimtite, actiunea de a subscrie la imprumut fiind benevola.
Cele fortate sunt mai rar intalnite, statul impunand subscriere la imprumut in situatii
e!ceptionale "crize, razboaie#.
-1-!-N.-1- .-=NIC- A1- 5!R/!/./RI10R /61IC-
/efinirea Di individualizarea 7mprumuturilor publice se realizeazA cu ajutorul unor
elemente te6nice, care sunt stabilite 7n actele normative pe baza cArora sunt lansate Di se
angajeazA.
-e baza acestor elemente tehnice, subscriitorii potenCiali fac judecACi de valoare cu
privire la condiCiile plasArii disponibilitACilor bAneDti proprii 7n 7nscrisuri ale 7mprumutului
public.
8n continuare, vom efectua o prezentare succintA a elementelor tehnice specifice
7mprumuturilor.
". *enumirea <mprumutului constituie acel element tehnic prin care se precizeazA
destinaCia datA de cAtre emitent resurselor obCinute pe baza sa Di anul contractArii
7mprumutului. /aca se doreDte atragerea atenCiei opiniei publice asupra caracterului
e!cepCional al 7mprumutului sau asupra obiectivului urmArit prin acel 7mprumut, apreciat de
interes naCional, se precizeazA acest lucru prin 7nsADi denumirea lui.
%. 5mprumutatul "care apare Di sub denumirea de subscris, debitor sau emitent# este
autoritatea publicA solicitantA a creditului. 8n cazul 7mprumutului de stat, acesta devine
debitor Di emitent, deoarece emite 7nscrisuri cu denumiri specifice "obligaCiuni, bonuri de
tezaur, rente de stat D.a.# care atesta%
subscrierea la 7mprumut;
valoarea efectului public;
anuitatea;
dob:nda DiGsau c:Dtigul;
scadenCa.
'. 5mprumut8torii "denumiCi Di subscriitori, creditori sau depunAtori# sunt persoanele fizice
DiGsau juridice care consimt sa crediteze statul "sau orice autoritate publica#, primind, 7n
schimbul sumelor subscrise, obligaCiuni, poliCe sau alte titluri de stat#.
>. .itlurile de credit public sunt documente scrise av:nd o forma Di un conCinut stabilite
prin actul normativ de lansare a 7mprumutului, 7n care se precizeazA sumele subscrise Di
drepturile creditorilor. Aceste 7nscrisuri sunt denumite diferit "efecte publice, obligaCiuni,
titluri publice sau h:rtii de valoare#, 7n funcCie de termenul de rambursare a 7mprumutului Di
de caracteristicile lor juridice.
*n func'ie de termenul de rambursare, 7n cazul 7mprumuturilor pe termen scurt "de
p:nA la 3 an# se emit%
bonuri de tezaur sunt 7nscrisuri care se adreseazA unei categorii speciale de
subscriitori, deoarece nu se supun regulilor dreptului cambial (i nu pot fi transmise la
cursuri variabile, prin cesiunea de creanCe; ele pot fi, 7nsA, lombardate la bAnci Di pot fi
v:ndute la licitaCii, la cursuri variabile;
certificate de datorie sunt 7nscrisuri care au caracteristicile bonurilor de tezaur, dar se
v:nd numai la valoarea lor nominalA, av:nd, deci, cursuri fi!e;
certificatele sau bonurile de impozite sunt 7nscrisuri nepurtAtoare de dob:nda pe care
statul le 7nm:neazA creditorilor sAi pentru plata unor furnituri sau pentru onorarea altor
angajamente; deCinAtorii acestor 7nscrisuri le pot utiliza pentru achitarea impozitelor
datorate statului Di nu pot fi transmise dec:t statului;
poli'ele de tezaur spre deosebire de 7nscrisurile prezentate anterior, acestea se afla sub
inciden'a dreptului cambial, care reglementeazA condiCiile 7n care pot fi scontate la
bAnci, e!ecutate silit etc.; de asemenea, acestea pot fi scontate la bAnci sau pot fi
negociate la bursele de valori;
obliga'iunile aferente creditului public sunt titluri de credit emise de cAtre stat pentru
7mprumuturile angajate pe termen mediu sau lung Di asigurA posesorilor acestora un
venit fi!, de dob:nzi anuale; sunt cazuri c:nd sunt atribuite doar c:Dtiguri sau at:t
c:Dtiguri c:t Di dob:nzi;
titlurile de rent# sunt specifice 7mprumuturilor fArA termen, iar posesorii acestor
7nscrisuri au dreptul sA primeascA de la stat anumite sume de bani, precizate anticipat,
care se plAtesc periodic, pe toata durata vieCii acestora.
*n func'ie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit public pot fi%
nominale "se emit c:nd 7mprumutul public se adreseazA unui numAr redus de
subscriitori, iar plata veniturilor aferente Di rambursarea sumelor scadente se efectueazA
doar cAtre titulari sau reprezentanCi ai acestora#;
la purt#tor "se emit c:nd 7mprumutul public se adreseazA unui numAr mare de
subscriitori, iar plata veniturilor aferente Di rambursarea sumelor scadente se efectueazA
oricArui deCinAtor al acestor 7nscrisuri Di 7n orice localitate unde funcCioneazA ghiDeele
sale de specialitate#.
/e asemenea, trebuie reCinut faptul cA, sumele e!igibile, de la autoritACile publice
emitente ale 7mprumuturilor pe termene scurte formeazA datoria public' flotant', iar cele
e!igibile pe termene medii Di lungi "inclusiv cele fArA termen# reprezintA datoria public'
consolidat'.
(. Cuantumul 3m8rimea# <mprumutului public apare at:t sub forma cuantumului aprobat
de organul legislativ sau e!ecutiv, c:t Di sub forma cuantumului realizat dupA 7ncheierea
operaCiunilor de plasare.
%uantumul aprobat se prezintA 7n urmAtoarele forme%
cuantum limitat, ca valoare nominalA a unei sume ce urmeazA a fi 7mprumutatA Di 7n
ce priveDte perioada de timp 7n care se pot efectua subscrierile;
cuantum nelimitat, c:nd statele solicitA 7mprumuturi deschise "ca suma DiGsau ca
durata a subscrierii#.
%uantumul realizat este 7n funcCie de condiCiile stabilite de autoritACile emitente cu privire la
dob:nzi, c:Dtiguri Di anuitate Di evidenCiazA 7ncredereaGne7ncrederea potenCialilor creditori
"subscriitori# 7n autoritACile emitente.
Cuantumul 7mprumutului public se determinA cu relaCia%
Cip : ,. ? Nr..e3pl#
unde%
Cip cuantumul 7mprumutului public
*1 valoarea unui titlu
@r.1e"pl# numArul titlurilor emise sau plasate efectiv
@. Cursul de emisiune al <mprumutului public 3Cei# reprezintA preCul, stabilit de emitent,
pentru 3NN de unitACi monetare din valoarea nominalA a acestuia.
1otuDi, acest curs se stabileDte de emitent Di 7n funcCie de raportul dintre cererea Di oferta de
capital de 7mprumut, de nivelul dob:nzii Di al altor avantaje promise de acesta potenCialilor
emitenCi. 8n acest conte!t, 7n practicA se utilizeazA%
curs +al pari,, c:nd Cei V 3NN u.m.;
curs +sub pari,, c:nd Cei [ 3NN u.m.;
curs +supra pari,, c:nd Cei \ 3NN u.m.
/e regulA, datoritA concurenCei care se manifestA pe piaCa capitalului Di a ine!istenCei
unor soluCii alternative, cursul de emisiune al 7mprumuturilor publice este +sub pari,,
subscriitorii beneficiind de o prima de emisiune, datA de diferenCa dintre valoarea nominalA
a titlului Di suma plAtitA la subscriere.
C:nd statul emitent are o reputaCie bunA pe piaCa capitalului, cursul de emisiune al
titlurilor de stat este +al pari, (i &n mod e!cepCional +supra pari,.
A. ,aloarea titlului creditului public, chiar dacA este o noCiune care se foloseDte 7n mod
convenCional "deoarece 7nscrisurile care certificA 7mprumuturile publice nu au o valoare
proprie#, apare sub urmAtoarele forme(
ca valoare nominal#, reprezintA suma 7nscrisA pe titlul de credit public Di e!primA
mArimea creantei pe care deCinAtorul acestuia o are de 7ncasat de la stat sau, invers,
datoria pe care statul o are de plAtit deCinAtorului titlului respectiv;
ca valoare real#, reprezintA suma efectivA cu care se vinde sau se cumpArA un titlu de
credit public Di se manifestA nu doar cu ocazia emiterii Di angajArii creditului respectiv,
ci Di 7n cursul perioadei de valabilitate a 7mprumutului angajat, 7n funcCie de cursul la
care se opteazA la bursA 7nscrisurile publice negociabile.
B. ,eniturile +i alte avanta)e ce revin subscriitorilor la <mprumuturile publice sunt plAti
efective pe care statul le efectueazA cAtre creditorii sAi, ca +pre', al dreptului de folosinCA
temporarA a sumelor bAneDti 7mprumutate, sub forma de% dob:nzi, c:Dtiguri, dob:nzi Di
c:Dtiguri, rente, prime de rambursare, precum Di anumite avantaje sau facilitACi, care nu
presupun flu!uri monetare directe.
a# Dob-nda reprezintA suma de bani pe care statul o plAteDte creditorilor sAi pentru
7mprumuturile angajate de la aceDtia. @ivelul "mArimea# dob:nzii anuale "/a# se stabileDte
pe baza ratei dob:nzii "d]#, care se fi!eazA anticipat, prin prospectul de emisiune a
7mprumutului public.
0ata dob:nzii la 7mprumuturile publice se fi!eazA la un nivel apropiat de cel al ratei
medii a dob:nzii la creditul bancar.
0ata medie a dob:nzilor practicate la 7mprumuturile publice diferA de la o CarA la
alta, iar nivelul acestora se modificA de la o perioadA la alta, 7nregistr:ndu-se o tendinCA de
creDtere a lor. /e asemenea, 7n CArile Di 7n perioadele 7n care procesele inflaCioniste sunt mai
accentuate, nivelul ratei medii a dob:nzilor la 7mprumuturile publice este mai ridicat dec:t
atunci c:nd monedele naCionale prezentau o stabilitate mai mare.
b# %-(tigurile sunt veniturile 7ncasate de subscriitorii care sunt deCinAtori ai titlurilor de
credit public c:DtigAtoare cu ocazia tragerilor periodice la sorCi. uma totalA a c:Dtigurilor se
stabileDte, 7n acest caz, la nivelul dob:nzilor care se atribuie 7n varianta titlurilor publice cu
dob:nda, dar suma se 7mparte doar posesorilor de titluri de credit public ieDite c:DtigAtoare.
Aceste titluri de credit public se emit de cAtre stat 7n scopul creDterii atractivitACii unor
7mprumuturi Di se adreseazA acelor subscriitori cArora li se pare mai tentantA perspectiva
obCinerii unui c:Dtig mare, 7n comparaCie cu realizarea certA a unui venit de c:teva procente
pe an, sub formA de dob:nda.
8n concluzie, rezultA cA 7n cazul titlurilor de credit cu c:Dtiguri sunt subscriitori care
riscA Di devin mari c:DtigAtori, 7n timp ce pierd dob:nda pe care ar fi 7ncasat-o 7n cazul
titlurilor de credit cu dob:ndA.
c# 8n cazul 7mprumuturilor publice cu dob:nda Di c:Dtiguri subscriitorii acceptA o rat# a
dob-nzii mai sc#zut#, 7n condiCiile 7n care diferenCa de venit astfel rezultatA este compensatA
sau chiar 9remuneratA^ prin c:Dtigurile atribuite sub forma primelor de emisiune Di a
primelor de rambursare.
d# Rentele sunt sumele de bani pe care statul se obligA sA le plAteascA persoanelor fizice care
subscriu la 7mprumuturile publice fArA un termen e!pres de rambursare. Aceste sume de
bani, denumite Di rente viagere, se plAtesc regulat, 7n cuantumuri fi!e stabilite anticipat,
p:nA la sf:rDitul vieCii subscriitorilor, dupA care, obligaCia statului se stinge.
e# "rimele de asigurare sunt venituri promise subscriitorilor la 7mprumuturile publice sau
care revin efectiv acestora datorita diferenCei, favorabile lor, dintre cursul de emisiune Di
cursul de rambursare ale obligaCiunilor.
f# .vantajele sau facilit#'ile nonsubstan'iale "care nu presupun flu!uri monetare directe# se
refera la%
scutirea de impozite a veniturilor 7ncasate pentru 7mprumuturile subscrise sau pentru
titlurile de credit public negociabil procurate 7n tranzacCiile bursiere;
acceptarea, de cAtre autoritACile fiscale, a unora dintre titlurile de credit public, la
valoarea lor nominalA, pentru stingerea unor obligaCii faCA de stat a subscriitorilor;
acordarea privilegiului juridic pentru unele 7nscrisuri ale 7mprumuturilor publice de a nu
fi e!puse e!ecutArii silite, 7n cazul declarArii stArii de faliment pentru deCinAtorii
acestora;
garantarea juridicA a unor 7mprumuturi publice 7mpotriva deprecierii monetare, prin
e!primarea lor 7ntr-o valutA mai stabilA sau prin inde!area lor s.a.
.I010CIA 5!R/!/./RI10R /61IC-
8mprumuturile publice se emit Di se contracteazA 7n diverse forme, at:t pe piaCa
internA, c:t Di pe cea e!ternA Di sunt 7nsoCite de o serie de condiCii, care, practic, le
individualizeazA.
/e aceea, este necesarA clasificarea acestora prin luarea 7n considerare at:t a
caracteristicilor comune, c:t Di a celor operaCionale.
-rin urmare, 7mprumuturile de stat se clasifica astfel%
*. dup' forma de e,primare, 7mprumuturile publice sunt%
&n natura/
&n bani .
2. 7n func+ie de moneda 7n care se e,prim' distingem%
&mprumuturi publice &n moned# na'ional#/
&mprumuturi publice &n moned# str#in#, care poate fi a statului creditor sau o terCA
moneda strAinA;
-. 7n func+ie de garan+iile acordate de state subscriitorilor la 7mprumuturi, e!istA%
&mprumuturi publice cu garan'ii personale "care obligA statul debitor sA angajeze
cauCiunea asiguratorie a altui stat#;
&mprumuturi publice cu garan'ii reale "implicA angajamentul garantArii printr-un venit
bugetar sigur Di permanent, proporCional cu serviciul aferent datoriei publice angajate#.
/. dup' clau.a ramburs'rii, 7mprumuturile publice sunt%
amortizabile "termenele de rambursare Di modalitACile de efectuare a rambursArii se
stabilesc 7n prealabil#;
&mprumuturi neamortizabile "c:nd statul se obligA sA plAteascA, anual, dob:nzile
datorate, fArA sA defineascA precis termenele de stingere a datoriei sale faCA de
subscriitorii 7mprumutului#
2. dup' forma titlurilor emise de stat, distingem%
&mprumuturi cu titluri nominative sau cele cu clauza de inscripCiune "se emit c:nd
numArul subscriitorilor este redus Di se caracterizeazA prin restricCia plACii veniturilor
aferente Di rambursarea sumelor scadente doar cAtre titulari#;
&mprumuturi cu titlu +la purt#tor, "se emit 7n cazul unor subscrieri cu larga
adresabilitate, 7n scopul asigurArii operativitACii 7n 7ncasarea cupoanelor aferente
veniturilor promise Di 7n transmiterea capitalului#;
&mprumuturi cu titluri mi0te "capitalul, fiind nominativ, se ramburseazA doar titularilor,
iar dob:nzile se plAtesc pe baza cupoanelor 9la purtAtor^#.
3. 7n func+ie de natura raporturilor juridice dintre p'r+i, 7mprumuturile publice sunt%
voluntare sau liber consim'ite "7n acest caz, subscrierea este voluntarA, fArA nici o
constr:ngere directA#;
for'ate "7n acest caz, statul obligA anumite categorii de contribuabili sA subscrie, iar
aceste 7mprumuturi pot fi, aDa cum s-a precizat anterior, directe sau deghizate#.
4. 7n func+ie de perioada de timp pentru care se contractea.', deosebim%
&mprumuturi pe termen scurt sau flotante "au termene de rambursare de p:nA la 3 an#;
&mprumuturi pe termen mediu "contractate pe perioade cuprinse intre 3 Di K ani#;
&mprumuturi pe termen lung "contractate pe perioade mai mari de K ani#;
&mprumuturi f#r# termen "este cazul 7mprumuturilor perpetue Di a rentelor viagere#.
5. 7n func+ie de posibilitatea negocierii titlurilor de credit public, deosebim%
&mprumuturi publice certificate cu titluri negociabile "titlurile au o circulaCie
asemAnAtoare cu aceea a efectelor de comerC Di pot fi v:nduteGcumpArate la bursele de
valori, 7n funcCie de cotaCia lor efectivA#;
&mprumuturi publice certificate cu titluri nenegociabile
*A.0RIA /61ICD
Con+inutul datoriei publice 8i formele sale de manifestare
/atoria publicA reprezintA valoarea totalA a angajamentelor statului, inclusiv
cheltuielile generate de acestea.
*atoria public8 total8 reprezintA totalitatea obligaCiilor pecuniare ale statului
"guvern, instituCii publice, financiare, unitACi administrativ-teritoriale# la un moment dat,
rezultate din 7mprumuturi interne Di e!terne "7n lei Di 7n valutA# contractate pe termen scurt,
mediu Di lung, precum Di obligaCiile statului cAtre trezoreria proprie, pentru sumele avansate
temporar 7n scopul acoperirii deficitului bugetar.
/atoria publicA se e!primA 7n moneda naCionalA sau 7n valutA, 7n funcCie de locul
unde se contracteazA Di de condiCiile 7mprumutului. 8n scopul evaluArii datoriei publice a
0om:niei, obligaCiile e!primate 7n altA monedA dec:t cea naCionalA se calculeazA 7n moneda
naCionalA, utiliz:ndu-se cursul de schimb comunicat de .anca @aCionalA a 0om:niei.
/e asemenea, datoria publicA totalA a unei CAri se poate e!prima 7n valori absolute
"pentru a cunoaDte sarcina la care este supusA economia CArii respective faCA de creditori#, 7n
valori relative, ca procent din -.I... "pentru a permite comparaCia 7n timp Di intre tari# Di ca
m#rime medie pe locuitor "pentru a permite comparaCii Di analize 7n timp Di spaCiu#.
/atoria publicA totalA se calculeazA Di se gestioneazA separat pe cele doua forme ale
sale, respectiv datoria publicA internA Di datoria publicA e!ternA.
Datoria public# intern# constituie o parte integrantA a datoriei publice totale Di
evidenCiazA 7mprumuturile de stat de pe piaCa financiarA internA, de la persoane fizice DiGsau
juridice, 7n monedA naCionalA sau 7n valute strAine, precum Di 7mprumuturile angajate de
terCi, cu garanCia statului, nerambursate la un moment dat.
Datoria public# e0tern# constituie, de asemenea, o parte integrantA a datoriei
publice totale Di se defineDte prin creditele e!terne contractate Di angajate de cAtre stat, 7n
nume propriu, sau de cAtre autoritACile administraCiei publice locale, precum Di prin creditele
e!terne contractate Di angajate de cAtre alCi subiecCi autonomi, cu garanCia e!presa a statului.
?radul de e!igibilitate a datoriei publice se e!prima cu ajutorul datoriei flotante Di a
datoriei consolidate.
Datoria public# flotant# reprezintA datoria publicA pe termen scurt Di cuprinde
7mprumuturile contractate, pe perioade de p:nA la un an, 7n scopul acoperirii golurilor de
casA generate de neconcordanCa, 7n timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare.
Datoria public# consolidat# cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din
7mprumuturile de stat contractate pe termen mediu Di lung, precum Di a celor rezultate din
prelungirea termenelor de rambursare a 7mprumuturilor pe termen scurt, pe perioade de
timp mediu Di lung.
8n prezent, 7n afara celor douA forme ale datoriei publice "flotantA Di consolidatA#, se
vorbeDte Di despre datoria public# la vedere, care include at:t depozitele constituite la
1rezoreria publicA, de cAtre diverDi subiecCi autonomi, c:t Di alte sume bAneDti colectate de
aceasta prin circuitul sAu propriu.
/istincCia dintre datoria publicA flotantA Di cea consolidatA este importantA Di pentru
aprecierea efortului financiar pe care statul este nevoit sA-l facA, 7n mod curent, pentru
rambursarea datoriei scadente Di pentru plata dob:nzilor aferente 7n cursul unui an. Astfel
cu c:t ponderea datoriei publice flotante 7n totalul datoriei publice este mai mare, cu at:t
nevoia curentA de resurse financiare menite sA acopere serviciul datoriei publice este mai
presantA, Di invers.
*aloarea totalA a 7mprumuturilor contractate, la un moment dat, de cAtre autoritACile
publice formeazA datoria publica brut#, iar dacA din aceasta se scade valoarea
7mprumuturilor angajate de la instituCiile de stat "1rezoreria publicA, .anca CentralA, s.a.# se
obCine datoria public# net#.
*atoria public8 intern8
'a nivel naCional, at:t angajarea 7mprumuturilor publice de pe piaCa financiarA
internA, c:t Di garanCiile acordate de stat unor terCi pentru a contracta 7mprumuturi se
realizeazA de cAtre ?uvern, 7n limita sumei aprobate de -arlament, prin intermediul
(inisterului $inanCelor -ublice sau al altor instituCii financiare specializate, care dob:ndesc
calitatea de agent al statului.
/atoria publicA internA constituie o obligaCie irevocabilA Di necondiCionatA a statului
de a rambursa 7mprumuturile contractate 7n lei, de a plACi dob:nzile, c:Dtigurile Di alte
costuri aferente.
-entru plata dob:nzilor aferente datoriei publice interne se acorda o autori.are bugetar'
permanent', respectiv o aprobare nelimitatA de rambursare a 7mprumuturilor Di de platA a
dob:nzilor Di c:Dtigurilor aferente, care nu necesitA aprobAri suplimentare prin legea anualA
a bugetului de stat.
CunoaDterea mArimii datoriei publice interne Di a serviciului pe care acesta 7l
genereazA este importanta at:t pentru autoritACile statului, c:t Di pentru creditorii statului.
/e aceea, pentru realizarea acestui deziderat se utilizeazA o serie de indicatori de
apreciere, dintre care menCionam%
gradul de &ndatorare a statului "se determinA ca raport procentual 7ntre cuantumul
datoriei publice Di produsul intern brut, iar cu c:t acest indicator are o valoare mai mare, cu
at:t Cara este mai 7ndatoratA#;
datoria public# intern# angajat# "ca totalitate a obligaCiilor asumate de stat faCA de
creditorii interni Di nerambursate 7n momentul realizArii analizei#;
datoria public# angajat# pe locuitor "ca raport 7ntre mArimea absolutA a acesteia Di
numArul locuitorilor unei tari#;
serviciul datoriei publice interne, &n mArime absolutA;
ponderea serviciului datoriei publice interne &n produsul intern brut sau &n totalul
cheltuielilor bugetare/
m#rimea ratelor scadente pentru datoria public# intern# (i ponderea acestora &n
produsul intern brut/
m#rimea dob-nzilor (i comisioanelor datorate pentru datoria public# intern# (i
ponderea acestora &n produsul intern brut.
*atoria public8 e9tern8
Imprumuturile e!terne reprezintA o formA a e!portului de capital Di au 7nregistrat o
dezvoltare foarte mare 7n secolul al 22-lea datorita e!istentei, pe piaCa CArilor dezvoltate, a
unui surplus relativ de capital, care 7Di cAutA plasament peste graniCA 7n condiCii mai
avantajoase dec:t 7n interior.
OpCiunea tarilor lumii pentru 7mprumuturile interne Di e!terne este dependentA de%
mArimea pieCei interne a capitalului de 7mprumut;
volumul comerCului e!terior;
raportul dintre e!portul Di importul care compun comerCul e!terior.
pre deosebire de datoria publicA internA, datoria publicA e!ternA este mai
7mpovArAtoare din urmAtoarele motive principale%
Imprumuturile e!terne trebuie rambursate, 7n timp ce 7mprumuturile interne pot fi
transformate 7n 7mprumuturi perpetue, sau rambursarea lor poate fi am:nata printr-o
conversie intr-un 7mprumut pe termen lung;
ObligaCiile privind dob:nzile Di alte cheltuieli aferente 7mprumuturilor e!terne se
stabilesc de cAtre creditori, guvernul CArii beneficiare neav:nd control asupra acestora;
o depreciere a valutei debitorului pe pieCele monetare interne creDte povara plACilor de
dob:nzi Di a capitalului rambursat;
plACile trebuie efectuate la termenele stabilite de cAtre creditori Di nu la cele convenabile
tarii debitoare;
neplataGnerestituirea la termene stabilite a dob:nzilor, comisioanelor sau a capitalului
7mprumutat atrage penalitACi Di creeazA dificultACi pentru obCinerea unor credite 7n viitor;
balanCa de plACi este influenCatA negativ dacA sumele obCinute, prin 7mprumuturi e!terne,
nu sunt utilizate pentru creDterea e!porturilor, sau pentru reducerea importurilor CArii
debitoare;
pierderea de suveranitate reprezintA, uneori, un preC indirect al recurgerii la 7mprumuturi
e!terne "este cazul 7mprumuturilor obCinute de la unele instituCii financiare internaCionale Di
care pot cere guvernului tarii beneficiare sa promoveze anumite politici economice#.
.R-40R-RIA FINANE-10R /61IC-. -C=I1I6R/1 FINANCIAR
1ermenul de trezorerie este folosit 7n douA sensuri. Astfel, pe de o parte, el serveDte
la desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului, atunci c:nd se vorbeDte de 9situaCia
trezoreriei,, sau de 9deficitul trezoreriei,, iar pe de altA parte, el serveDte la desemnarea unei
administraCii publice, ca instituCie. Cele douA sensuri ale termenului sunt legate 7ntre ele Di
vizeazA Di funcCiile pe care le 7ndeplineDte trezoreria.
-rintre funcCiile de bazA ale finanCelor publice, recunoscute de doctrinA, remarcAm%
$uncCia de mobilizare, repartizare Di utilizare a resurselor bAneDti, numitA Di funcCia
de repartiCie;
$uncCia de control asupra creArii, repartiCiei, circulaCiei Di utilizArii resurselor publice.
1rezoreria, ca administraCie, este serviciul public 7nsArcinat cu gestiunea fondului
public, 7n sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre
7ncasArile generatoare de lichiditACi Di plACile e!igibile, dintre veniturile publice Di
cheltuielile publice, finanCarea deficitului bugetar, gestionarea datoriei publice Di altele,
toate acestea concur:nd la asigurarea echilibrului monetar Di a echilibrului general al
economiei.
$uncCiile trezoreriei publice sunt astAzi influenCate de diversitatea Di comple!itatea
rolului statului modern, care au impus reg:ndirea Di redimensionarea flu!urilor monetare
prin instituCia trezoreriei.
$uncCia originarA a trezoreriei este cea atribuitA de cAtre finanCele clasice care
considerau trezoreria ca o 9casierie,, unde sunt depuse Di gestionate fondurile statului Di ca
9o bancA,, cu activitate de credit pe termen scurt, 7nsArcinatA sA echilibreze 7n orice moment
intrArile Di ieDirile de fonduri. Aceasta corespunde definiCiei corecte a trezoreriei.
8n finanCele moderne, la funcCiile% 9de casA, Di 9de bancA,, ale trezoreriei se adaugA Di
cea a controlului asupra ansamblului de activitACi ale statului. 1rezoreria tinde sA devinA un
instrument de procurare a resurselor, alAturi de resursele bugetare Di de cele de 7mprumut.
AstAzi, vorbim 7n mod curent de resursele de trezorerie, ca de o categorie specialA a
resurselor financiare publice, care se formeazA 7n cadrul activitACii trezoreriei Di se reflectA
numai 7n contabilitatea publicA.
Activitatea care se manifestA distinct 7n e!ercitarea funcCiilor tradiCionale ale
trezoreriei "de casier public Di de bancA a sectorului public# se bazeazA pe douA principii%
centralizarea Di gestionarea fondurilor publice.
8n ceea ce priveDte centralizarea fondurilor, s-a demonstrat deja cA un stat nu poate
sA-Di e!ercite pe deplin suveranitatea financiarA dec:t dacA reuDeDte sA-Di centralizeze
totalitatea serviciilor financiare, dacA 7ncaseazA toate veniturile la care are dreptul, pentru a-
Di finanCa toate cheltuielile pe care le-a angajat, pentru a le efectua pe 7ntreg teritoriul CArii.
8n acest scop, pentru funcCionarea unui mecanism al centralizArii fondurilor, s-a instituit
trezoreria publicA centralA, ca o etapA importantA 7n planul separArii finanCelor publice de
finanCele private. (ecanismul centralizArii fondurilor a presupus de la 7nceput crearea unei
administraCii speciale 7nsArcinate cu e!ecuCia bugetului av:nd mai mult funcCii contabile,
ceea ce a presupus separarea sa 7n raport cu autoritACile care iau decizii privind e!ecuCia
bugetului. tabilirea unitACii casieriei 7n favoarea serviciului public al trezoreriei a fost
7nsoCitA de atribuirea agenCilor sAi a dreptului de control asupra ansamblului operaCiilor de
e!ecuCie a bugetului.
AnalizAm aDadar cele douA funcCii de bazA ale trezoreriei%
I. .rezoreria F <n calitate de casier
AceastA funcCie implicA douA aspecte%
)!ecuCia de casA a operaCiunilor de 7ncasAri Di plACi efectuate de stat
Asigurarea e!istenCei de disponibilitACi suficiente pentru a face faCA angajamentelor
statului, 7n cadrul e!igibilitACilor.
-9ecuia de cas8 a <ncas8rilor +i pl8ilor. Obiectul acestor operaCiuni 7l reprezintA
e!ecuCia operaCiunilor statului Di ale instituCiilor publice, respectiv ale corespondenCilor.
1rezoreria efectueazA, 7n calitate de 9casier al statului,, un mare numAr de 7ncasAri Di plACi.
Acestea sunt, mai 7nt:i, operaCiuni prevAzute de legea bugetarA, adicA de venituri Di
cheltuieli bugetare propriu-zise, precum Di operaCiuni ale conturilor speciale ale trezoreriei.
8n calitate de casier al statului, trezoreria are ca sarcinA emisiunea titlurilor de
7mprumut public Di gestionarea datoriei statului. 8n acest scop, ea poate beneficia de
concursul bAncilor care folosesc ghiDeele lor pentru plasarea 7mprumuturilor. -entru
7mprumuturile pe termen scurt, trezoreria joacA un rol important 7n emisiunea bonurilor de
tezaur. -e aceastA cale, se urmAreDte asigurarea de lichiditACi suficiente pentru efectuarea
plACilor 7n termenele stabilite, conform angajamentelor asumate.
Asigurarea disponibilit8ilor b8ne+ti. arcina fundamentalA a trezoreriei este de a
veghea ac 7n fiecare moment sA e!iste fonduri disponibile 7ntr-un cuantum suficient pentru a
face faCA cheltuielilor statului Di ale corespondenCilor sAi. -rocurarea de bani pentru casieria
publicA este prima dintre operaCiunile trezoreriei. Aceasta este legatA de miDcarea fondurilor
7n timp, determinatA de termenele la care devin e!igibile 7ncasArile Di plACile.
$actorul temporal conferA trezoreriei un caracter dinamic. Astfel, 7ncasArile Di plACile
sunt obiectul fluctuaCiilor monetare 7n cursul anului. 'a cheltuieli, e!istA o anumitA
regularitate 7n ceea ce priveDte nivelul lor lunar, cu e!cepCia lunii decembrie, 7n care se
e!ecutA parCial cheltuieli, serviciile publice utiliz:nd cea mai mare parte a creditelor lor 7ncA
neconsumate 7nainte de 7nchiderea e!erciCiului Di care riscA sA fie anulate 7n virtutea regulii
anualitACii. 'a venituri, regularitatea este mai puCin realizabilA, deoarece aceasta depinde de
ritmicitatea activitACii economice, mai ales 7n cazul impozitelor directe. Aceste miDcAri
diferite 7n timp ale veniturilor Di cheltuielilor se combinA cu alte miDcAri de fonduri
e!cepCionale "emisiunea de 7mprumuturi, rambursAri 7n strAinAtate, amortizarea datoriei
publice# Di cu miDcArile datorate operaCiunilor corespondenCilor; ele imprimA lichiditACilor
trezoreriei mari variaCii. -rin aceste miDcAri e!cepCionale, se pot degaja unele miDcAri
constante 7n fluctuaCia lichiditACilor trezoreriei Di succesiunea perioadelor de creDteri
"lichiditACi abundente# Di scAderi "lipsA de lichiditACi#. Asemenea perioade pot fi identificate
7n cadrul trimestrelor, pe luni ale acestora, 7ntre trimestre, dar Di 7n cadrul lunilor, 7ntre
decadele acestora.
-entru echilibrarea trezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse%
3. utilizarea fondurilor corespondenCilor;
5. emisiunea de bonuri de tezaur;
6. avansurile acordate de banca de emisiune.
3. )tilizarea fondurilor coresponden'ilor.
$ondurile cele mai mari provin din depozitele corespondenCilor "colectivitACi locale,
instituCii publice, 7ntreprinderi publice Di altele#. 1rezoreria are posibilitatea sA dispunA de
aceste fonduri 7n intervalul p:nA c:nd respectivii corespondenCi 7Di retrag din conturi sumele
necesare pentru efectuarea plACilor proprii.
8n ciuda centralizArii fondurilor, disponibilitACile astfel procurate de trezorerie pot fi
insuficiente pentru asigurarea lichiditACilor necesare. AceastA insuficienCA poate Cine de un
deficit bugetar important, precum Di de faptul cA acesta creeazA un gol 7n casieria trezoreriei.
/e asemenea aceastA insuficienCA poate sA CinA de deciziile luate de corespondenCi privind
retragerea fondurilor lor din conturi.
2. Emisiunea de bonuri de tezaur.
.onurile de tezaur sunt 7nscrisuri ale 7mprumuturilor pe termen scurt Di mediu. e
face distincCia 7ntre bonurile de tezaur destinate publicului Di cele destinate bAncilor sau
altor organisme financiare. /e asemenea, se face distincCia 7ntre% 9bonuri 7n formular, Di
9bonuri 7n cont curent,.
.onurile 7n formular sunt plasate 7n public, la ghiDeu deschis, adicA fArA limitarea
nivelului. )le constituie unul dintre elementele esenCiale ale politicii de economisire.
/e asemenea, regimul lor de emisiune variazA 7n funcCie de obiectivele urmArite.
.onurile 7n cont curent sunt bonurile cumpArate de diferite instituCii financiare, bAnci
care doresc sA-Di 7nscrie valoarea lor 7ntr-un cont curent girat de .anca CentralA.
Acest sistem este mai eficient, economisind cheltuielile de confecCionare, de pazA, Di
de manipulare a formularelor.
-olitica de emisiune a bonurilor de tezaur se referA la alternativele operaCiunilor
trezoreriei posibile de folosit pentru a influenCa masa subscrierilor. Acestea sunt%
(ecanismul plafonului, care constA 7n proporCia stabilitA de autoritatea monetarA, ca
procentaj din disponibilitACile bAncilor, care poate sA fie plasatA 7n bonuri de tezaur. Acest
plafon reprezintA un 7mprumut forCat pe cere bAncile trebuie sA-l asigure, prin bonuri de
tezaur, pentru o anumitA masA a subscrierilor.
(ecanismul coeficientului de trezorerie, stabilit ca raport 7ntre activele lichide ale
bAncilor, inclusiv bonurile de tezaur, Di ansamblul resurselor. 8n acest sistem, trezoreria nu
este singurul beneficiar al blocArii activelor bancare, ca 7n mecanismul plafonului, deoarece
efectele comerciale mobilizate se pot substitui bonurilor 7n calculul coeficientului. /e fapt,
stabilirea coeficientului de trezorerie poate permite reducerea, puCin c:te puCin, a populaCiei
plafonului.
(ecanismul rezervelor obligatorii prin care bAncile sunt constr:nse sA conserve, 7ntr-un
cont creditor neremunerat, de la .anca CentralA, active reprezent:nd o anumitA fracCiune a
depozitelor, astfel 7nc:t partea respectivA din creditele potenCiale sA fie consideratA ca
economie. CreDterea acestui procent restr:nge e!pansiunea creditelor Di reprezintA o formA
concretA de luptA contra inflaCiei.
/eDi aceste mecanisme au dus la reducerea rolului bonurilor de tezaur 7n sistemul bancar,
totuDi bAncile continuA sA subscrie la bonuri de tezaur pentru plasarea disponibilitACilor.
(ecanismul emisiunii de bonuri 7n raport cu nivelul resurselor bugetare. Aceasta
presupune stabilirea unui anumit procentaj al valorii bunurilor emise 7n raport cu nivelul
total al resurselor bugetare. .onurile de tezaur reprezintA forma curentA, obiDnuitA sau
normalA, de recurgere la 7mprumut ca mijloc de procurare de resurse publice. 8mprumuturile
propriu-zise sunt relativ rare, dar mai ales neregulate. 8mprumuturile prin bonuri de tezaur
se fac regulat Di de o manierA permanentA. )le genereazA o datorie pe termen scurt,
cunoscutA sub denumirea de 9datorie flotantA,. 9/atoria flotantA, prezintA unele
dezavantaje%
0e7nnoirea bonurilor de tezaur de la o scadenCA la alta, transform:ndu-le, din
7mprumuturi pe termen scurt sau mediu, 7n 7mprumuturi indefinit re7nnoibile. )ste o
situaCie cu riscuri, deoarece ar fi suficient ca re7nnoirea sA nu fie acceptatA, pentru ca
statul sA 9plonjeze, 7n grave dificultACi. Ar putea fi vorba de solicitarea rambursArii
7n perioade dificile pentru trezoreria publicA, ceea ce conduce la agravarea crizei;
-ericolul politic apare atunci c:nd deCinAtorii de bonuri 7Di retrag 7ncrederea 7n
guvern, arunc:ndu-l 7ntr-o crizA gravA. 0emediul clasic folosit pentru protecCia
7mpotriva pericolelor datoriei flotante este 9consolidarea acesteia,.
6. .vansurile acordate de anca de Emisiune.
Cel mai important ajutor pe care banca 7l acordA statului rezultA din avansurile pe
care i le transmite. Avansurile se acordA pe baza unei convenCii 7ncheiate 7ntre (inisterul
$inanCelor Di .anca @aCionalA, prin care .anca consimte voluntar un avans Di 7i fi!eazA Di
condiCiile. Bn bon de tezaur reprezent:nd un avans este remis la .ancA 7n contrapartidA.
ConvenCia se aprobA prin lege. 0ecurgerea la lege denotA voinCa de a restr:nge Di de a
controla utilizarea avansurilor.
/in punct de vedere financiar, recurgerea la avansuri la .anca CentralA semnalizeazA
o situaCie criticA a finanCelor publice, dezechilibrul bugetului statului Di al trezoreriei. e
apreciazA astfel cA apelul la avansuri la .anca CentralA compromite creditul public,
denunC:ndu-i deteriorarea sa. /in punct de vedere monetar, avansurile de la .anca centralA
conduc la emisiune de bani fArA acoperire, adicA au un factor inflaCionist.
II. .rezoreria F <n calitate de banc&er.
0olul de bancher al trezoreriei are douA forme%
8n primul r:nd, trezoreria acCioneazA ca o bancA de depozit, ca o bancA de afaceri, care
furnizeazA capitalului unor 7ntreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea.
8n al doilea r:nd, trezoreria acCioneazA ca o bancA de emisiune Di, 7n acest fel, intervine
7n domeniul circulaCiei monetare.
Acoperirea golurilor temporare de casA Di a deficitului 7nregistrat pe parcursul
e!ecuCiei bugetului de stat se efectueazA prin%
$olosirea resurselor disponibile aflate 7n contul general al trezoreriei statului. 'egea
finanCelor publice prevede cA asemenea resurse se pot folosi pentru finanCarea temporarA
a deficitului 7nregistrat pe parcurs. Atragerea acestor resurse reprezintA 7mprumuturi de
stat purtAtoare de dob:ndA;
)misiunea, 7n primele zece luni ale fiecArui an, de bonuri de tezaur sau alte instrumente
specifice purtAtoare de dob:ndA Di cu scadenCA p:nA la sf:rDitul anului financiar.
*aloarea totalA a acestor 7nscrisuri aflate 7n circulaCie nu poate depADi un plafon stabilit
procentual din volumul total al cheltuielilor statului;
8mprumuturi acordate de .anca @aCionalA pe seama resurselor de creditare ale acesteia.
1ermenul de rambursare este de ma!im 3ON zile, iar dob:nda se stabileDte la nivelul
pieCei, pe bazA de convenCii 7ncheiate cu (inisterul $inanCelor -ublice. /ob:nzile se
prevAd Di se plAtesc din bugetul trezoreriei. 0ambursarea se efectueazA pe seama
veniturilor bugetare sau a unui 7mprumut de stat efectuat 7n condiCiile legii. *aloarea
7mprumutului acordat de bancA nu poate depADi 7ntr-un an financiar proporCia stabilitA
prin lege, de U R din totalul veniturilor bugetului de stat realizate 7n anul precedent, iar
soldul permanent al 7mprumuturilor acordate Di nerambursate nu poate depADi 7n nici un
moment suma totalA rezultatA din dublul capitalului bAncii Di a fondului de rezervA
constituit. uplimentarea unor credite bugetare aprobate prin 'egea bugetului de stat 7n
vederea finanCArii unor acCiuni Di sarcini noi apArute pe parcursul anului, respectiv pentru
7nlAturarea efectelor unor calamitACi naturale, se efectueazA pe seama fondului de
rezervA bugetarA Di a fondului de intervenCie la dispoziCia ?uvernului care se utilizeazA
pe bazA de hotAr:ri ale acestuia.
Av:nd 7n vedere abordArile moderne cu privire la 1rezoreria $inanCelor -ublice,
concluzionAm faptul cA trezoreria 7ndeplineDte cinci funcCii principale%
Administrator al banilor publici;
Intermediar financiar;
(andatar al puterii publice;
Agent al intervenCiei financiare publice 7n economie;
upraveghetor al marilor echilibre.
3# Cea mai important8 funcie, aceea de Gadministrator al banilor publiciH, constA 7n
ajustarea resurselor la sarcinile publice, adicA echilibrarea intrArilor cu ieDirile de fonduri pe
ansamblul circuitului trezoreriei, prin asigurarea securitACii resurselor disponibile pe termen
scurt, permiC:nd confruntarea cu nevoile imprevizibile.
1otodatA, aceastA funcCie presupune e!istenCa unei distincCii 7ntre echilibrul bugetar Di
echilibrul trezoreriei. 1rezoreria trebuie sA asigure sudura 7ntre secvenCele flu!urilor
bugetare, pe parcursul anului bugetar, solicit:nd 7mprumutul 7n numele statului. 8n
asemenea situaCii, funcCia de administrator se prelungeDte cu aceea de casier de care se leagA
sarcinile contabilitACii Di ale controlului banilor publici. Apelul la 7mprumuturi obligA
trezoreria sA ducA, 7n numele statului, o politicA activA a 7ndatorArii, prin intervenCia sa pe
piaCa titlurilor de stat, pentru a obCine profit de pe urma reducerii sau a e!tinderii costurilor
datoriei.
%# Ca Gintermediar financiarH, pe de o parte, trezoreria se <mprumut8 pentru a
acoperi un deficit, iar pe de altA parte, poate acorda 7mprumuturi pentru a facilita flu!uri de
fonduri pentru 7mprumutaCi sau 7mprumutAtori. 8n acest fel, funcCia de intermediar al
trezoreriei este similarA celei a instituCiilor financiar-bancare, put:nd contribui 7n numele
statului la finanCarea sectoarelor prioritare. 8n acest conte!t, trebuie reCinut cA trezoreria, 7n
tabloul operaCiunilor financiare din contabilitatea naCionalA, este numele sub care figureazA
tatul, considerat 7n activitACile sale monetare sau financiare.
-1%a +mandatar al puterii publice1, trezoreria are numeroase misiuni de autoritate
public# &n sectoarele financiar (i economic. Astfel, tre.oreria repre.int'
institu+iile financiare care depind de ea 8i asupra c'rora 78i e,ercit'
influen+a sau ac+ionea.' 7n nume propriu< veg6ea.', 7mpreun' cu "anca
Central', la buna func+ionare a institu+iilor de credit< este ac+ionar 8i
gestionar al propriet'+ii publice, folosind mijloacele de ac+iune de care
dispune statul, ca proprietar, f'r' a limita autonomia de gestiune a
managerilor acestor 7ntreprinderi 8i mai ales 7n sectoarele concuren+iale,
poate fi asociat' la conducerea institu+iilor financiare 8i economice
interna+ionale, ca Fondul =onetar Interna+ional, "anca =ondial', 8.a.
># .rezoreria utilizeaz8 Gmi)loace de intervenieH foarte diversificate;
autorizAri eliberate pentru realizarea unor activitACi de interes naCional, facilit:nd accesul
la finanCAri privilegiate;
subvenCionarea totalA sau parCialA a unor activitACi economice;
acordarea de bonificaCii la dob:nzi, prin preluarea unei pArCi din diferenCa 7ntre costul
resursei pe piaCA Di rata favorabilA acceptatA de instituCia de credit;
acordarea de garanCii anumitor solicitanCi de 7mprumuturi, 7n scopul, reducerii resursei;
asigurarea accesului la resurse financiare al unor 7ntreprinderi sau organisme care
apeleazA la 7mprumuturi Di chiar posibilitatea obCinerii acestor resurse cu o ratA mai
redusA dec:t 7n cazul solicitArii 7mprumutului numai 7n numele propriu al 7ntreprinderii;
acordarea de avansuri rambursabile pentru anumite prioritACi din economie;
accesul privilegiat al unor organisme sau instituCii de refinanCare din partea .Ancii
Centrale, pentru sprijinirea unor sectoare sau domenii de activitate.
21 %a +supraveghetor al marilor echilibre>, tre.oreria public' este considerat'
un serviciu al statului care asigur' marile ec6ilibre monetare 8i
financiare ale statului, at?t prin opera+iile de casierie, bancare 8i de
contabilitate public', precum 8i prin activitatea de tutel' de finan+are 8i
de impulsionare 7n domeniul economic 8i financiar. rin opera+iunile pe
care le efectuea.', tre.oreria finan+elor publice 7ndepline8te mai multe
func+ii, 8i anume(
Casier al sectorului public, care se ocupA de 7ncasarea veniturilor, efectuarea plACilor Di
pAstrarea disponibilitACilor;
0ealizarea e!ecuCiei de casA a bugetelor componente ale sistemului, adicA a bugetului de
stat, a bugetului asigurArilor sociale de stat, a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor
speciale, a celor ale mijloacelor e!trabugetare Di ale instituCiilor autonome reflectate 7n
7ncasarea veniturilor provenite de la contribuabili Di efectuarea plACilor dispuse de
ordonatorii de credite, 7n limita creditelor bugetare aprobate;
)fectuarea controlului financiar preventiv asupra 7ncasArii veniturilor, 7ncadrArii
cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite 7n prevederile legii bugetare;
)fectuarea operaCiunilor de decontare 7n contul instituCiilor publice Di pAstrarea
disponibilitACilor acestora 7n urma constituirii mijloacelor e!trabugetare Di a fondurilor
speciale;
Atragerea disponibilitACilor din economie "de la instituCii financiare, agenCi economici,
populaCie# prin constituirea de depozite Di prin 7mprumuturi de stat lansate 7n vederea
asigurArii resurselor financiare pentru restructurarea Di retehnologizarea unor sectoare
din economie, acoperirea deficitului bugetar Di altele;
)fectuarea de plasamente financiare ale disponibilitACilor statului e!istente temporar 7n
conturile trezoreriei;
?estionarea datoriei publice, prin primirea 7mprumuturilor interne Di e!terne; prin
folosirea acestora potrivit destinaCiei prevAzute 7n contracte prin rambursarea creditelor
la scadenCA Di plata dob:nzilor;
_inerea evidenCei contabile a operaCiunilor privind e!ecuCia de casA a bugetului, pentru
7ncasAri Di plACi, cu ajutorul conturilor sintetice Di analitice desfADurate pe subdiviziunile
clasificaCiei bugetare Di pe plAtitori;
$uncCionarea normalA a sistemului informaCional contabil privind raportarea rezultatelor
e!ecuCiei bugetului de stat, a bugetului asigurArilor sociale de stat, a bugetelor locale, a
fondurilor speciale Di e!trabugetare.
1rezoreriile organizate la nivel de municipiu "sectoare#, oraDe Di comune, sunt
9unitACi direct funcCionale, prin care se e!ercitA o parte 7nsemnatA a funcCiilor de bazA ale
acestora.
*n cadrul func'iei de casier al sectorului public, trezoreriile asigurA%
<ncasarea veniturilor din impozite +i ta9e +i alte venituri <n numerar de la agenii
economici, instituiile publice +i contribuabiliI
eliberarea de numerar la cererea instituCiilor publice, din conturile acestora, 7n vederea
efectuArii de plACi prin casieria proprie;
pAstrarea disponibilitACilor.
Func'ia de control financiar2preventiv se realizeazA%
asupra 7ncasArii veniturilor prin 7ncadrarea 7n conturile sintetice Di analitice
corespunzAtoare clasificaCiei bugetare Di prin asigurarea evidenCei analitice pe plAtitori;
asupra &ncadr#rii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite &n prevederile (i
destina'ia aprobat# prin bugetul anual.

$uncCia de asigurare a contabilitACii sintetice Di analitice priveDte%
e0ecu'ia de cas# a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigur#rilor sociale de
stat/
constituirea (i utilizarea mijloacelor e0trabugetare (i a fondurilor cu destina'ie
special#/
Acestea se realizeazA cu ajutorul conturilor sintetice Di analitice desfADurate pe
subdiviziunile clasificaCiei bugetare Di urmAresc 7n special% 7ntocmirea zilnicA Di lunarA a
balanCei de verificare privind operaCiunile derulate prin trezorerie Di asigurarea lucrArilor de
7ncheiere a e!ecuCiei financiare la finele anului, cu 7ntocmirea bilanCului contabil anual.
-C=I1I6R/1 FINANCIAR
-c&ilibrul general economic este e!presia generalizatA a echilibrului material al
economiei naCionale, a echilibrului forCei de muncA Di a echilibrului valoric;
-c&ilibrul financiar reprezintA corelaCia e!istentA 7ntre resursele financiare necesare
economiei pentru 7ndeplinirea obiectivelor Di acCiunilor prevAzute, inclusiv cele pentru
satisfacerea unor nevoi suplimentare.
)chilibrul financiar la nivel macroeconomic poate sA vizeze%
a# totalitatea resurselor financiare ale societACii Di destinaCiile acestora;
b# resursele financiare aparCin:nd unui anumit sector, unei anumite ramuri sau unei unitACi
administrativ-teritoriale;
resursele Di nevoile unui agent economic sau social;
/in categoria caracteristicilor ce definesc echilibrul financiar fac pate%
asigurarea echilibrului financiar la nivel macroeconomic;
sprijinirea 7n principal pe resurse financiare mobilizate pe plan naCional prin metode Di
cAi diferite;
elaborarea mai multor variante de program, cArora le corespund tot at:tea variante de
balanCe financiare, fiecare balanCA prezent:nd o stare de echilibru financiar la un alt
nivel dec:t precedentele;
determinarea nivelului optim la care se constituie echilibrul financiar.
-entru ca statul sA asigure protejarea echilibrului financiar trebuie luate 7n
considerare urmAtoarele aspecte% efectele mAsurilor de politicA economicA; efectele
mAsurilor de politicA financiarA; efectele mAsurilor de politicA monetarA; efectele mAsurilor
de politicA valutarA.
-N.AC0N/1 !ACR0$.A6I1I4DRII IN$.R/!-N. *- ANA1I4D A
-C=I1I6R/1/I FINANCIAR
/eficitul bugetar are urmAtoarele semnificaCii%
deficit de crizA " statul nu poate sA-Di acopere cheltuielile curente se acoperA deficitul
prin 7mprumuturi#;
deficit de dezvoltare "stare care produc resurse 7n plus, realizate 7n afara sferei sectorului
public. /e e!emplu, 7n sectorul bancar Di al populaCiei se preconizeazA venituri 7n plus#.
/eficitul se acoperA prin%
8ncasarea de venituri de dimensiuni mai mari dec:t cele prevAzute de legea bugetarA;
8mprumuturi pe termen mediu Di lung prin emisiune de titluri de credit public V datorie
publicA;
8mprumuturi e!terne - genereazA datorie publicA;
)misiune monetarA strict limitatA Di controlatA de cAtre .@0.

rce
rs
SC
entagonul ec&ilibrului
#egend'
r
ce
- rata creDterii reciproce
r
s
- rata Domajului
r
i
- rata inflaCiei;
.C - deficitul bugetului consolidat 7n produsul intern brut;
C - soldul contului curent 7n produsul intern brut.
-entagonul echilibrului este un instrument folosit in C)@A0II') /)
0)/0)A0) "0# a capacitACii de platA e!terne.
1ipuri de scenarii de redresare%
cenarii de redresare sustenabile; cenarii de redresare durabile.
Asigurarea concordanCei dintre parametrii 7n sensul atingerii obiective 3'inte4 stabilite 5
resurse/ asigurarea menCiunii echilibrului macroeconomic pe termen lung.
Finante private
.ursa reprezinta o culme a pietei maturitatea, sau chintesenta ei. /ezvoltarea
comertului inceputa in timpuri istorice primitive a avut nevoie de mii de ani pana a gasii
aceasta forma sublimate de tranzactii, inventand bursa.
.ursa inseamna institutia ce gazduieste o piata bursiera ..ursa in sens general poate
defini o piata specifica dar in sensul folosit aici "sens restrans# este o institutie a economiei
de piata in care se manifesta o piata organizata, libera, eficienta, transparenta, corecta,
adaptabila si lichida.
-ietele de capital de marfuri si de servicii au de fapt in bursa imaginea perfecta,
confunadandu-se cu ea in unele situatii.
1ermenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca forma organizata
de schimb pentru marfuri siGsau titluri financiare.
/enumirea provine de la numele unei vechi familii de hangii *an den .ourse, un
local numit >otel de .ourse in holul caruia se negociau periodic metale pretioase, hartii de
ri SBC
valoare etc. -e frontispiciu, cladirea avea sculptate in piatra doi saculeti de bani, de unde si
denumirea localului, care in secolele 2III-2I* a servit drept loc de intalnire pentru
negustori.
Blterior, dezvoltarea comertului a impus concomitant si piete specializate de
concentrare a cererii si ofertei pentru realizarea celui mai bun pr`t.
In esenta, notiunea de bursa indica locul de intalnire a vanzatorilor si cumparatorilor,
in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si a ofertei. Acest continut rezulta din
definitiile date in documentele de specialitate. Astfel, in legea romana asupra burselor din
3454 "legea lui *irgil (adgearu# se arata% +bursele sunt institutii publice create in scopul de
a reuni pe comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii
valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, inchirierii vaselor si acoperirii
riscurilor de tot felul.
'egea K5G344J privind valorile mobiliare si bursele de valori definea bursa de valori
astfel% +institutie cu personalitate juridical asigurand publicului prin activitatea
intermediarilor autorizati sisteme, mecanisme,si proceduri adecvate pentru efectuarea
continua, ordonata, transparenta si echitabila a tranzactiilor cu valori mobiliare si care
constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cota,
conferind economiilorinvestite in ele garantia morala si securitate financiara prin masurarea
continua a lichiditatii respectivei valori mobiliare.
3./upa obiectul tranzactiilor, avem burse de marfuri, burse de valori si burse
de servicii.
5. /upa forma de organizare avem burse publice si burse private.
6. /upa numarul de participanti "numarul de membrii# avem burse cu
participare limitata si burse cu participare nelimitata.
J. /upa gama de marfuri sau titluri tranzactionate avem burse specializate si
burse universale.
K./upa modul de e!ecutie a contractelor e!ista burse spot "cash# si burse la
termen sau cu tranzactie in marja.
P./upa tehnica tranzactionarii burse cu strigare libera si burse electronice.
Caracteristicile pietei bursiere;
3. )ste o piata de marfuri si de valori.
5.)ste o piata dematerializata "simbolica#. 'a bursele de marfuri nu se negocieaza
asupra unor bunuri fizice, individualizate si prezente ca atare la locul contractarii, ci pe baza
unor documente reprezentative, care consacra dreptul de proprietate asupra marfii si
constituie imaginea comerciala. .ursa este o piata dematerializata unde se incheie
contractul intre parti, identificarea si circulatia marfurilor realizandu-se in cadrul acestei
piete.
In cazul burselor de valori, obiectul tranzactiilor este el insusi simbolic, fiind
reprezentat de titluri ce confera drepturi patrimoniale asupra emitentului, iar
dematerializarea este data de faptul ca tranzactiile bursiere se refera la inscrisuri ce pot fi
evidentiate in cont, simbolice, lipsind chiar forma materiala "hartia de valoare#, evidentierea
transferurilor realizandu-se prin conturi.
6.)ste o piata libera bursele asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si
ofertei care se manifesta in mod real in economie. -rin urmare, nu pot fi tranzactionate la
bursa decat acele marfuri sau valori pentru care e!ista o concurenta libera, adica un numar
sufficient de mare de ofertanti asfel incat san u apara posibilitatea unor concentrari in scopul
manipularii pretului; bursa este opusa prin esenta sa ideii de monopol, fiind adepta ideii de
concurenta.
J.)ste o piata organizata tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si
reguli bine cunoscute si respectate de participanti. Aceasta nu inseamna controlul pietei ci
reglementarea ei in scopul de a crea sau asigura conditiile pentru desfasurarea concurentei
libere, deci un s=stem de garantare a caracterului liber si deschis al tranzactiilor comerciale
si financiare.
K.)ste o piata reprezentativa serveste drept reper pentru toate tranzactiile care se
efectueaza cu acele marfuri pentru care ea constituie piata organizata. 'a bursa se stabileste
pretul pentru marfurile negociate "curs al bursei#, element essential pentru toate tranzactiile
comerciale care se desfasoara in tara respective si chiar in cazul marilorburse, in lume.
$unctia centrala a bursei este aceea de a stabili zilnic nivelul preturilor, adica
punctual de echilibru al pietei, acel pr`t care asigura volumul ma!im de tranzactie. -rin
aceasta functie a sa, bursa devine un reper al intregii activitati economice, sursa de
informare a agentilor economici.
Functiile bursei
3.Organizarea unei piete vaste prin reglementari, prin conditiile generale si prin
concentrarea cererii si ofertei se realizeaza o piata vasta cu un numar important de
participanti, piata astfel obtinuta fiind semnificativa in dimensiune si mai ales in calitate,
respective in puritatea conditiilor de concurenta asigurate.
5.$ormarea unui pret corect mecanismele de formare a pretului urmaresc iguros
respectarea criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii si al ofertei sa se realizeze in
punctul ce reprezinta pretul correct, acesta fiind pret reprezentativ pentru intreaga piata de
referinta.
6.Armonizarea preturilor bursa realizeaza si difuzarea informatiilor care apoi
realizeaza armonizarea preturilor pe intreaga economie. Informatia bursiera joaca rolul de
mediator pe piata nationala, stabilind pretul de referinta, celelalte produse sau servicii
armonizandu-se cu acesta.
J.Acoperirea riscurilor prin intermediul pietei bursiere a mecanismelor specifice
de tranzactii se realizeaza operatii de acoperire a riscurilor.
K..arometru economic evolutia pietei bursiere are un character de reductibilitate.
Cursul stabilit in bursa devine un instrument de analiza economica si evaluare.
P.$eed-bacS economic semnalul generat de evolutia pietei bursiere devine criteriu
de decizie economica, cursul bursier, indicii de bursa fiind considerati semnale de reactie
inversa actorilor de pe piata.
Institutia bursei
/efinitie%.ursa reprezinta o institutie reprezentativa pentru o economie libera cu
orientare spre piata.
/e aceea este foarte importanta structura ei, modul de organizare, de functionare, de
administrare si control precum si mecanismul decizional din cadrul institutiei. Institutia
bursei poate fi organizata sub forma juridica de societate, organizatie non-profit publica sau
private, reglementata prin legi sau decrete sau autoreglementata si care are un spatiu in care
se intalnesc cumparatorii si vanzatorii de titluri financiare.
/in punct de vedere al regimului juridic, o bursa poate fi reglementata sau
organizata ca o institutie publica sau ca o entitate private./e obicei, forma cea mai intalnita
este de asociatie non-profit.In general documentele ce consfintesc elementele necesare
functionarii institutiei bursiere sunt statutul si regulamentul bursei.
$tatutul bursei
Acesta reglementeaza de obicei urmatoarele probleme%numele, prenumele, sediul,
scopul, membrii bursei, conducerea e!ecutive si functionarii bursei, managementul bursei,
principiile generale de functionare a bursei privind contractile, procedura de tranzactie si
e!ecutarea contractelor.
Regulamentul bursei cuprinde doua mari subiecte%procedura de cotare"listare#
respectiv mecanismul tranzactiilor.
!embrii bursei
-ersoanele fizice sau juridice care se asocieaza in vederea formarii unei institutii
bursiere sau in cazul celor publice reglementate prin legi, persoanele juridice autorizate
dobandesc calitatea de membrii ai bursei. Accesul la calitatea de membru se face prin
diferite proceduri.)!ista burse la care admiterea a noi membrii este nelimitata, pe cand la
altele numarul membrilor este fi!"burse inchise#.
Conducerea si administrarea bursei
Aceasta e formata din J tipuri de organe%
3.organele de decizie
5.organele de e!ecutie
6.organele de control
J.organele consultative
3.Organele de decizie"organul supreme poate fi Adunarea ?enerala sau Asociatia
bursei, Consiliul de Administratie#.
A?A se intalneste de obicei o data pe an si iau decizii cu referire la strategia
institutiei, respectarea cadrului normative, elaboreaza sau modifica regulamentul,
desemneaza oganele de conducere permanenta, aproba e!ercitiul financiar precedent.
5.Organele de e!ecutie asigura desfasurarea curenta a activitatii bursei si sunt
alcatuite din cadrele de conducere si functionari superiori, directori e!ecutivi si deasemenea
lucratori operativi, in general personalul de e!ecutie.
-rincipalele departamente ale unei burse sunt%
a#departamentul pentru cotatii urmareste desfasurarea tranzactiilor,
asigurand conditiile desfasurarilor, colectand informatiile si stabilind cotatia.
b#departamentul informative ce are rolul sa realizeze informarea asupra
cotelor, volumului tranzactiilor si altor date ce compun informatia bursiera.
c#departamentul de cercetare-dezvoltare elaboreaza strategia de viitor a
institutiei in urma analizelor de piata sau prin lansarea unor produse noi bursiere.
d#departamentul pentru membrii stabileste legatura dintre bursa si membrii
sai precum si admiterea de noi membrii la bursa acolo unde statutul bursier permite acest
lucru.
e#departamentul de relatii internationale realizeaza legatura cu alte institutii
similare din lume.
f#departamentul de lichidare-compensare acesta se ocupa de e!ecutarea
contractelor, realizarea compensarii si lichidarii lor.
6.Organele de control realizeaza controlul activitatii financiare si sunt
alcatuite din cenzori siGsau auditori care analizeaza operatiile interne ale institutiei bursei sin
u a tranzactilor din ring.
J.Organele consultative sunt denumite de obicei comitete.Acestea sunt
formate din specialisti in diferite domenii care consulta bursa in probleme de
specialitate.Cele mai intalnite domenii in care numite astfel de comitete sunt%comitetul de
supraveghere ce are rolul de a veghea la respectarea normelor si procedurilor legale; comitet
pentru membrii ce urmareste respectarea criteriilor penru calitatea de membru, comitetul de
etica bursiera e face investigatii asupra eticii afacerilor din bursa si a rezolvarii litigiilor,
comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere care se ocupa cu introducerea de noi
produse sau admiterea de noi titluri financiare in tranzactia bursiera.
!ecanismul bursier
Investitorii bursieri sunt fie cumparatori, fie vanzatori.-entru a demara procedura de
tranzactie, acestia trebuie sa ia legatura cu o firma membra a bursei, care poate as
tranzactioneze instrumental bursier solicitat.
I. In prima faza a tranzactiei bursiere"initierea operatiuni# intre investitor si agentul
sau de bursa se realizeaza doua operatiuni%
a# investitorul trebuie sa-si deschida un cont al clientului la broSer. Acesta va fi un
cont in moneda de tranzactii pentru comparator sau un cont de evidenta al titlurilor detinute
de vanzator. Contul cumparatorului trebuie sa contina suma echivalenta valorii tranzactiei in
cazul tranzactiilor cash sau numai o cota denumita marja initiala in cazul tranzactiilor in
marja. In cazul vanzarilor in lipsa, vanzatorul nu trebuie sa detina initial titlurile pe care le
vinde, deci contul lui la broSer in acest caz va fi descoperit.
b# ordinul de tranzactionare pe care investitorul il adreseaza firmei de intermediere
bursiera solicitata. Acesta poate fi un ordin de vanzare sau de cumparare, dupa pozitia pe
care vrea sa o adopte investitorul pe piata.
Ordinul de bursa cuprinde instructiuni date de catre investitor agentului sau agentiei
de broSeraj, cu privire la conditiile in care doreste sa se e!ecute vanzarea sau cumpararea
titlurilor financiare specificate in contul sip e raspunderea sa. )lementele componente ale
ordinului sunt%
3# tipul operatiunii vanzare sau cumparare
5# produsul"denumirea titlurilor financiare#
6# cantitatea "marimea ordinului#
J# pretul "corespunzator tipului de ordin#
K# termenul de valabilitate
.ipuri de ordine
3# ordine de piata prin acest ordin investitorul cere sa se cumpere sau sa se vandal
la cel mai bun pret de pe piata. Aceasta este de fapt o instructiune ce trebuie e!ecutata,
oricare ar fi pretul cerut sau oferit in ring in momentul in care ordinal ajunge acolo. -e o
piata dinamica, un ordin la piata este relative sigur si este foarte des utilizat. Ins ape o piata
mai putin active, acest ordin ar trebui utilizat numai cand este important ca tranzactia sa fie
e!ecutata imediat, deoarece pretul de realizare a tranzactiei este posibil sa devina mult mai
mare sau mai mic decat cel dorit initial datorita evolutiei dezordonate a pretului pe piata.
5# ordinul limita prin care investitorul specifica cel mai mare pret dispus sa-l
plateasca in calitate de cumparator sau cel mai mic pret dispus sa-l accepte in calitate de
vanzator. Aceste ordine se mai numesc si ordine cu pret. /aca un investitor doreste sad ea
un ordin limita inseamna ca in situatia in care este vanzator nu va accepta un pret mai mic
decat cel specificat, iar daca este cumparator va accepta preturi mai mari sau egale cu cel
specificat in ordin.
6# ordinul stop este un ordin de cumparare, plasat la un nivel deasupra pretului
curent al pietei sau un ordin de vanzare cu pretul la un nivel sub cel al pietei. Acest tip de
ordine sunt folosite 5 scopuri% pe de-o parte de a limita riscul unei investitii prin precizarea
pretului la care pozitia va fi lichidata daca piata are o evolutie nefavorabila sip e de alta
parte de patrundere pe piata dupa ce piata a depasit nivelul pretului specificat.
Reguli de e9ecutare a ordinelor de bursa
3# 0egula de prioritate temporara ce este descrisa de formula primul venit-primul
servit."ordinele se e!ecuta respectandu-se ordinea in care au fost transmise#.
5# Ordinele la piata au prioritate ma!ima.
6# Agentul de bursa trebuie sa e!ecute ordinele de cumparare la preturi mai mari
inaintea celor la preturi mai mici.
J# Ordinele de vanzare la preturi mai mici au prioritate in fata celor de vanzare la
preturi mai mari.
K# Ordinele la pretul cel mai apropiat de ultima cotatie sunt prioritare. /up ace
primeste ordinul de la client, agentul de bursa transmite ordinul biroului situate in ringul
bursei prin fa! sau electronic, iar de aici ajunge la broSerul de ring, intermediarul ce are
rolul de a participa la licitatia bursiera.
II A doua faza licitatia bursiera.
/upa ce primeste ordinul, broSerul de ring fie ca tranzactioneaza cu ajutorul
calculatorului, fie ca negocieaza cu un specialist, fie cu alt broSer, participa la procesul de
contractare bursiera simultana cu stabilirea pretului, proces desfasurat in conditii de
concurenta libera.
0ezultatul este contractul bursier care este standardizat si prin care o parte vinde iar
cealalta parte cumpara titlul bursier la pretul negociat si stabilit= in urma procesului numit
licitatie bursiera.
-retul astfel stabilit poarta denumirea de curs bursier. Cursul, la randul sau, este
comunicat oficial pentru a fi afisat sau transmis presei, publicului in general sau sistemului
informativ al bursei in particular. .roSerul de ring va transmite in continuare firmei membra
a bursei rezultatul tranzactiei.
.ipuri de licitatie bursiera
3# licitatia pe baza de carnet de ordine agentul bursier centralizeaza ordinele pe un
carnet de ordine, respectand regulile de prioritate prestabilite. Ordinele sunt repartizate pe
coloane dupa categorii,iar la unele burse sunt transmisibile de la un broSer la altul.
5# licitatia prin afisare in cadrul acestui procedeu se foloseste un s=stem de afisaj,
la inceput tabla cu creta, mai tarziu afisajul electronic pentru prezentarea celor mai bune
ordine sau preturi de vanzare sau cumparare. tabilirea cursului se realizeaza atunci cand un
tert accepta fie un ordin de cumparare fie un ordin de vanzare afisat, pretul tranzactiei
devenind curs current.
6# licitatie prin anuntare publica a ordinelor aceasta tehnica este folosita atat
pentru piata continua cat si pentru piata intermitenta si se realizeaza prin anuntarea de catre
un functionar al bursei al titlului ce se tranzactioneaza si apoi broSerii striga preturile de
vanzare, respective de cumparare intr-un ring bursier dedicate. 1ranzactia bursiera si
implicit cursul se realizeaza atunci cand un ordin strigat este acceptat tot prin strigare.
J# licitatia in groapa este specifica burselor de marfuri de la Chicago unde agentii
de bursa se strang intr-o groapa he!agonala unde se striga si se gesticuleaza folosind un cod
de semen pentru a stabili cursul.
K# licitatia electronica care se realizeaza prin includerea ordinului pe calculator,
transmiterea lui prin reteaua de calculatoare iar incheierea contractului se e!ecuta automat
prin program.
III /ltima faza este e!ecutarea contractului bursier. Aceasta etapa incepe prin
comunicarea tranzactiilor contractate casei de clearing. (embrii bursei sunt de obicei si
membrii ai casei de clearing, iar daca, iar daca nu informatiile sunt transmise unui membru
al casei de clearing cu care broSerul are contract. Acesta le transmite casei, casa de clearing
preia toate informatiile legate de contractile bursiere incheiate, le prelucreaza si le transmite
bancii de compensare, banc ace poate face parte din casa de clearing si care crediteaza
contul broSerului vanzatorului si debiteaza contul broSerului cumparatorului respective
transfera titlurile din contul agentului vanzatorului in contul agentului cumparatorului. /upa
acest transfer de fonduri, banca informeaza casa de clearing precum si membrii casei de
clearing despre realizarea procesului de compensare. Bltimul pas este realizat prin
transferarea informatiei catre investitorii ce au declarat mecanismul bursier si totodata se
realizeaza si debitarea contului cumparatorului deschis la broSer, respective creditarea
contului vanzatorului.
"anii 8i rolul lor 7n economie
6ani +i moned8
.anii sunt definiCi astfel
3
%
/enumire genericA pentru toate felurile de monede Di de semne de valoare. .anii reprezintA
un instrument social, o formA particularA imediat mobilizabilA a avuCiei sociale, o 7ntruchipare
transmisibilA Di omnivalentA a puterii de cumpArare, care conferA deCinAtorului dreptul asupra unei
pArCi din produsul social al CArii emitente. (asa bAneascA 7n circulaCie condiCioneazA cererea globalA
7n economie. ^emnul monetar este o creanCA transmisibilA, emisA arbitrar Di artificial, a cArei funcCie
esenCialA este aceea de a putea fi schimbatA direct pe o anumitA cantitate de bunuri Di servicii p:nA 7n
momentul c:nd este distrusA^ ";. 0iboud#. ^(one= is poIer^ banii sunt putere. )i ^au 7nsuDirea de
a putea cumpAra orice. Bniversalitatea acestei 7nsuDiri este puterea absolutA a esenCei lor. .anii apar
deci ca fiind atotputernici^ "<. (ar!#. /e aici fetiDismul care confundA avuCia cu banii. AceastA idee
mercantilistA a lAsat urme ad:nci p:nA azi 7n e!presii ca% ^puterea bogaCilor^, ^dominaCia banilor^,
^suveranitatea dolarului^ etc. ". /e .runhoff#.
-voluia banilor
)voluCia banilor, de la concret la abstract, demonstreazA valabilitatea celor douA
caracteristici pe care le au, calitatea de marfA Di de creanCA.
.anii se aflA la dispoziCia lumii occidentale de cel puCin 5U de secole. Originea
banilor se aflA 7n schimbul care la 7nceput s-a desfADurat ca troc. 1rocul 7ngreuia 7nsA
3
CO1I@ C. <I0I_)CB, !oneda. !ic8 enciclopedie, )ditura EtiinCificA Di )nciclopedicA, .ucureDti, 34O5
schimburile Di, treptat, oamenii au cAutat un etalon mai general care sA le 7nlesneascA
"scoici, piei, sarea, blAnuri, bucACi de metal etc.#.
pArg:nd trocul, moneda materialA a cunoscut mai multe faze succesive%
- moneda @ marf'% se alegeau mArfurile care aveau calitACi adecvate "conservare,
divizibilitate, 7ncredere, valoarea de 7ntrebuinCare#, ca de e!emplu% scoici, vite,
piei, blAnuri, sarea, ceaiul;
- moneda metalic'% prin calitACile lor "frumuseCe, raritate, divizibilitate,
inalterabilitate# metalele preCioase "aur, argint# au fost folosite de omenire timp de 5P de
secole ca metal monetar;
- moneda @ semn care a cunoscut urmAtoarele forme%
- biletul sau bancnota :moneda fiduciar'1. 'a origine, un simplu
certificat de depozit de monedA metalicA la o bancA, biletul "bancnota# s-a transformA 7ntr-o
veritabilA monedA fiduciarA, emiC:ndu-se bilete de o valoare mult mai mare dec:t aceea
conservatA de metal, av:nd la bazA 7ncrederea cA nu toCi deCinAtorii de bilete vor solicita, 7n
acelaDi timp, conversia acestora 7n metalul din depozitele bancare;
- contul :moneda scriptural'1. /epozitarea biletelor la bancA a condus la
utilizarea acestor depozite pentru a se efectua reglementarea datoriei prin virament "transfer
7ntre conturi#. )a este creatA de bAnci, alimentarea conturilor fAc:ndu-se prin acordarea de
credite bancare.
8n prezent are loc emisiunea de monedA 7n conte!t internaCional de cAtre $(I "sub
denumirea de /1#.
- c'r+ile electronice de plat' 8i de credit :moneda electronic'1 care
permit stocarea unei puteri de cumpArare 7ntr-o cartelA magneticA.
Funciile banilor
Cele mai importante funcCii ale banilor sunt%
a# banii 6 instrument unic al tranzac'iilor 3intermediar al schimburilor, mijloc de
schimb4. 8ntr-o economie de schimb, banii sunt instrumentul unic al tranzacCiilor,
ei servind drept contrapartidA 7ntre oferta Di cererea tuturor bunurilor Di
serviciilor, pe toate pieCele;
b# banii 6 etalon al valorii. (oneda mAsoarA valoarea tuturor bunurilor Di
serviciilor tranzacCionate. 8ntruc:t valoarea bunurilor comercializate se e!primA
totdeauna prin bani, aceDtia se interpun 7ntre ele, permiC:nd compararea lor, banii
fiind un numitor comun 7ntre bunuri eterogene;
c# banii 6 rezerv# a valorii 3mijloc de tezaurizare4. 8n economia monetarA, agentul
poate disocia schimbul 7n douA operaCii diferite, care intervin 7n douA momente
de timp diferite. 8ntre douA tranzacCii, banii servesc ca rezervA a puterii de
cumpArare, fiind instrument de tezaurizare, un instrument permanent de rezervA
a valorii. )i constituie cel mai bun instrument de conservare a bogACiilor pe
termen scurt, calitate care face din ei un activ fArA riscuri. Conform unei e!presii
celebre, banii reprezintA o legAturA 7ntre prezent Di viitor;
d# banii 6 unitate de cont. 1oate bunurile Di serviciile din economie sunt evaluate
din punct de vedere monetar prin preCuri, ceea ce face posibilA realizarea de
7nregistrAri contabile Di efectuarea de analize financiare. 8ndeplinind aceastA
funcCie, banii permit realizarea de comparaCii 7n timp Di cuantificarea valorii
adAugate 7n cadrul activitACii economice.
e# banii 6 standard al pl#'ilor am-nate. -rin aceastA funcCie rolul banilor 7n
e!primarea valorii contractelor pe termen lung, respectiv, stabilirea 7n momentul
actual a unei sume ce urmeazA a fi 7ncasatA sau plAtitA la o datA viitoare.
Clasificarea semnelor monetare
emnele monetare se clasificA 7n funcCie de anumite criterii%
)n prim criteriu este forma de e!istenCA a monedei, 7n funcCie de care avem moneda
material# "moneda metalicA Di moneda de h:rtie# Di moneda de cont "scripturalA#.
O altA clasificare a semnelor monetare o putem face av:nd drept criteriu emitentul.
8n funcCie de acest criteriu, putem grupa moneda 7n%
- moneda creat# de agen'ii economici% a funcCionat 7n cadrul sistemelor monetare
bazate pe etalonul aur-monedA pe baza unui mecanism simplu. AgenCii economici se
prezentau la monetArie cu lingouri de aur Di primeau 7n contrapartidA echivalentul lor 7n aur-
monedA;
- moneda creat# de tezaur% vizeazA 7ndeosebi moneda divizionarA, fArA a e!clude
7nsA rolul pe care 7l e!ercitA statul 7n economia modernA, at:t 7n ce priveDte creaCia monetarA
de ansamblu, c:t Di 7n domeniul politicilor monetare;
- moneda creat# de b#nci% relevA rolul decisiv pe care 7l au bAncile 7n creaCia
monetarA, pe de o parte, prin emiterea biletelor de bancA "de cAtre banca centralA# Di, pe de
altA parte, prin crearea monedei de cont sau scripturalA "de cAtre bAncile comerciale#.
Bn alt criteriu este valoarea intrinsec#, 7n funcCie de care moneda cunoaDte douA
forme% moneda cu valoare integral# Di moneda-semn. (oneda cu valoare integralA este
moneda care conCine o cantitate de metal preCios egalA cu cantitatea de metal preCios ce i se
atribuie prin valoarea nominalA. 7oneda2semn este reprezentatA de monedele sau de alte
alcAtuiri de h:rtie pe care sunt imprimate valori e!primate printr-un anumit numAr de unitACi
monetare. Acestea sunt valori fiduciare, acceptate Di utilizate prin 7ncrederea reciprocA,
atribuindu-li-se o anumitA putere de cumpArare.
8n sf:rDit, o ultimA clasificare pe care o luAm 7n considerare are 7n vedere capacitatea
liberatorie "stabilitA juridic# a monedei, caz 7n care avem% moned# legal#, cu capacitate
liberatorie sau circulatorie nelimitatA, recunoscutA prin lege, atribuitA monedei naCionale;
moneda frac'ionar#, cu capacitate liberatorie limitatA, atribuitA monedei de argint "c:nd
circula paralel cu moneda de aur 7n cadrul monometalismului aur# Di monedei divizionare;
moneda facultativ#, care este, de regulA, o monedA strAinA.
Clasificarea monetar8
a# dupA circulaCia efectivA - monedA manualA - de metal
- de h:rtie
- monedA scripturalA
b# dupA unitatea emitentA - creatA de agenCi economici
- creatA de guvern
- creatA de bAnci - bilete de bancA
- monedA scripturalA
c# dupA valoarea intrinsecA - monedA cu valoare integralA
- monedA-semn
d# dupA obligaCia ce Di-o - monedA convertibilA
asumA unitatea emitentA - monedA neconvertibilA
e# dupA capacitatea liberatorie - monedA legalA
- monedA facultativA
- monedA fracCionarA
!oneda
(oneda este 7nCeleasA astfel
5
%
-iesA de metal aur, argint, cupru etc. care se prezintA 7n general sub formA de
disc plat Di serveDte ca mijloc de circulaCie, de platA, Di eventual atunci c:nd meritA de
tezaurizare. pre deosebire de bani, moneda nu este un termen generic, ci se referA la un
5
CO1I@ C. <I0I_)CB, 0p. Cit., p. 535 Di urm.
anumit fel de bani Di anume la piesele de metal cu valoare proprie deplinA sau inferioarA
valorii nominale.
unt de reCinut urmAtoarele definiCii ale monedei%
(oneda% dreptul de a cumpAra un bun v:ndut pe piaCa unei CAri sau o altA monedA. )a
este concomitent un mijloc de schimb, o unitate de mAsurA a valorilor Di c:nd se poate sA
nu-l utilizezi, un instrument de rezervA a valorilor. )a poate lua diferite forme.
(oneda de cont% moneda care nu circulA Di nu are veritabilitate concretA dar care serveDte
7n mod simplu la contabilizarea anumitor valori sau la mAsurarea valorilor e!primate 7n
unitACi diferite. -oate deveni un +etalon monetar, atunci c:nd aceastA unitate de cont
serveDte la a compara monede din diferite CAri. 'a)CB european este o monedA de cont.
(oneda h:rtie% bilet de bancA. AltAdatA atunci c:nd majoritatea biletelor de bancA erau
convertibile 7n aur, se vorbea de +h:rtie monedA, atunci c:nd un bilet nu mai era
convertibil.
(oneda electronicA% ar trebui sA fie noul nume al monedei scripturale dar este abuziv
utilizat pentru a desemna cartelele de platA sau de credit care nu sunt dec:t instrumente
de transfer al monedei scripturale.
(oneda fiduciarA% era altAdatA utilizatA pentru biletele de bancA convertibile 7n aur. Aurul
a plecat dar 7ncrederea a rAmas. BtilizatA ca echivalent al biletelor de bancA.
(oneda divizionarA% piesele de monedA.
(oneda manualA% regrupeazA biletele de bancA Di piesele de monedA.
(oneda scripturalA% monedA creatA printr-un joc de scriiturA 7n cartea de cont a unei
bAnci. Are din ce 7n ce mai mult o formA electronicA. @u trebuie confundatA cu cecul care
nu este dec:t un instrument de transfer al monedei scripturale.
(oneda marfA% moneda care ia aspectul unui produs vandabil% aur, argint, gr:ub
(oneda metalicA% moneda marfA care ia formele pieselor de aur sau argint al cAror titlu
este garantat de stat.
(oneda de rezervA% moneda convertibilA 7n aur pe care bAncile centrale le pAstreazA 7n
rezervele lor. AltAdatA 7n mod esenCial dolarul Di lira sterlinA.
ursa% Albertini, ;.-(. 8es rouages de l9economie nationale, ediCia 6K, 'es editions
ouvrieres, -aris, 34OO, p. 3U5.
Formele istorice ale monedei
Abordarea monedei 7n evoluCia sa istoricA evidenCiazA tendin+a de demateriali.are
a monedei, metamorfoza acesteia, de la moneda metalicA p:nA la cArCile de credit Di moneda
electronicA.
(oneda materialA a cunoscut, 7n evoluCia sa, mai multe faze succesive%
moneda @ marf'% iniCial, pentru efectuarea plACilor sau reglarea schimburilor, a
fost utilizat un bun material, o marfA aleasA din multe altele, av:nd calitACi
adecvate "conservare, divizibilitate, 7ncredere, valoarea de 7ntrebuinCare#;
moneda metalic'% prin calitACile lor "frumuseCe, divizibilitate, raritate,
inalterabilitate#, metalele preCioase au fost universal acceptate Di uDor conservate.
biletul sau bancnota :moneda fiduciar'1. 'a origine, un simplu certificat de
depozit de monedA metalicA la o bancA "suma biletelor neput:nd depADi pe aceea
a stocului de metal#, biletul se transformA 7ntr-o veritabilA monedA fiduciarA,
emiC:ndu-se bilete 7ntr-o valoare mult mai mare dec:t aceea conservatA de metal,
av:nd la bazA 7ncrederea cA nu toCi deCinAtorii de bilete vor solicita, 7n acelaDi
timp, conversia acestora 7n metalul din depozitele bancare.
contul :moneda scriptural'1. imilar apariCiei +biletului,, depozitarea biletelor
la bancA a condus la utilizarea acestor depozite pentru a se efectua reglementarea
datoriei prin virament "transfer 7ntre conturi#.
cartelele magnetice :moneda electronic'1. InovaCia tehnologicA, aceasta
permite stocarea unei puteri de cumpArare 7ntr-o cartelA +plAtitA anterior,,
cartelele eliberate de cAtre bAnci titularilor de conturi fiind utilizate pentru
efectuarea plACilor.
Caracteristicile monedei
ortabilitatea, divi.ibilitatea 8i recunoa8terea cu u8urin+' reprezintA cele mai
importante caracteristici ale monedei metalice. /ezvoltarea creditului face ca aceste
trAsAturi sA fie mai puCin importante, astAzi.
Acceptabilitatea reprezintA o caracteristicA a monedei, indiferent de forma acesteia
Di de perioada de timp 7n care a circulat. Cu c:t o monedA este mai acceptatA, cu at:t este
mai cAutatA respectiv este universal doritA, 7ntruc:t 7n schimbul ei pot fi primite bunuri Di
prestate servicii.
Acceptabilitatea este ba.a lic6idit'+ii. 'ichiditatea este cea care face ca deCinAtorul
de monedA sA o utilizeze imediat, pentru procurarea de bunuri, fArA a suporta costuri de
transformare.
9tabilitatea
-entru ca utilizarea monedei sA fie satisfAcAtoare, este necesar ca aceasta sA fie
caracterizatA prin stabilitate.
Atunci c:nd moneda este utilizatA ca rezervA a valorii sau ca standard al plACilor
am:nate, este important ca valoarea monedei sA nu prezinte fluctuaCii semnificative.
Atributele legale ale monedei reprezintA caracteristici stabilite prin lege Di se referA
la%
legalitatea monedei;
etalonul monetar.
*iferenele dintre conceptul de JbaniJ +i cel de Jmoned8J
8n limbaj curent Di 7n literatura de specialitate se utilizeazA at:t termenul de +bani,
c:t Di cel de +monedA,.
1ermenul de moned', folosit 7n special 7n limbajul poporului francez, englez, italian
desemneazA, potrivit definiCiei datA de dicCionarul 'arousse, Ao pies' de metal, emis' de
autoritatea suveran', pentru a servi ca mijloc de sc6imb>. -otrivit aceleiaDi definiCii,
termenul de monedA este de origine latinA Di provine de la numele zeiCei ;unon (oneta, 7n
templul cAreia romanii bAteau monede.
8n limbajul altor popoare% rom:n, rus, german se utilizeazA cu apro!imativ acelaDi
sens, termenul +bani,. -otrivit dicCionarului e!plicativ al limbii rom:ne, prin bani se
7nCelege Aec6ivalentul general al valorii m'rfurilor< moned' de metal sau 6?rtie
recunoscut' ca mijloc de sc6imb 8i de plat'>. )timologic, termenul de bani are
provenienCA necunoscutA.
/in definiCii rezultA cA 7ntre cele douA noCiuni e!istA diferenCe cantitative Di
calitative, astfel%
noCiunea de bani este mai cuprinzAtoare Di mai veche dec:t cea de monedA,
7ntruc:t cuprinde toate mijloacele de schimb
6
;
noCiunea de moned' este denumirea genericA acordatA pieselor metalice.
/in aceastA abordare rezultA cA noCiunea de monedA nu se identificA cu banii, aceasta
reprezent:nd doar o parte a masei bAneDti.
'a conturarea diferenCei dintre moned' Di bani contribuie Di alte argumente%
banii sunt o marfA, prin urmare sunt un bun economic, rezultat al unor legi
obiective;
moneda, 7n schimb, este un acord de voinCA dintre oameni, pe de-o parte, Di
presupune e!istenCa autoritACii emitente, care decide cu privire la forma monedei Di a
metalului din care este confecCionatA.
6
)B?)@ *AI')CB, Circulaia b8neasc8 +i Creditul, )/-, 34ON, pag. 3K
!asa monetar8 +i agregatele monetare
*efinirea masei monetare
(asa
monetarA
reprezintA un indicator care desemneazA totalitatea
mijloacelor bAneDti e!istente 7n economia unei CAri la un moment dat, sau
ca medie pe o anumitA perioadA;
este un indicator statistic, care se cuantificA pe baza
bilanCului centralizat al 7ntregului sistem bancar dintr-o CarA, dupA
deducerea operaCiunilor duble dintre bAnci.
Costin <iriCescu 7n lucrarea citatA anterior avanseazA douA definiCii care circulA 7n
legAturA cu masa monetarA%
3# (asa monetarA este o mArime eterogenA const:nd din suma activelor care pot fi
utilizate pe teritoriul unei CAri pentru cumpArarea de bunuri Di servicii Di pentru achitarea
datoriilor "definiCia monetaristA#
5# (asa monetarA este agregatul sau agregatele financiare care sunt str:ns corelate
cu produsul naCional brut sau cu un alt indicator al activitACii economice.
8n structura masei monetare se cuprind%
monedele principale;
bancnotele Di biletele de tezaur;
banii divizionari de metal Di h:rtie;
banii de cont.
-rivitA dintr-o altA structurA, masa monetarA cuprinde numerarul Di banii
scripturali. Aceste douA componente au aceleaDi funcCii 7n activitatea economicA Di se pot
transforma una 7n cealaltA. -onderea cea mai mare 7n masa monetarA o au banii scripturali.
-entru a determina nivelul masei monetare se iau 7n considerare mijloacele bAneDti
e!istente 7n conturile clienCilor, plus numerarul 7n circulaCie, respectiv, elementele din
pasivul bAncilor comerciale Di cele ale bAncii centrale.
$tructura masei monetare
7asa monetar# se prezint# ca o m#rime eterogen# const-nd din totalitatea
activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor (i serviciilor (i pentru plata
datoriilor.
Altfel spus, masa monetarA reprezintA ansamblul mijloacelor de platA,
respectiv de lichiditate, e!istente la un moment dat 7n cadrul unei economii.
?eneraliz:nd diferitele accepCiuni Di interpretAri date masei monetare, sferei sale de
cuprindere, majoritatea monetariDtilor au apreciat cA 7n structura acesteia pot fi incluse
urmAtoarele active%
3. moneda efectiv# sau numerarul "bilete de bancA Di monedA divizionarA#;
5. moneda de cont, respectiv disponibilitACi 7n conturi curente;
6. depunerile la termen Di 7n vederea economisirii;
J. alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate.
=oneda efectiv'
)ste solicitatA de agenCii economici, nu 7n calitate de marfA, ci pentru bunurile Di
serviciile ce pot fi procurate 7n schimbul ei.
7oneda efectiv# reprezint#, deci, activul cel mai lichid, fiind, totodat#, una din
componentele importante ale masei monetare.
=oneda de cont :disponibilit'+ile 7n conturi curente la vedere1. AcelaDi grad de
lichiditate 7l probeazA Di disponibilitACile din conturile curente Di asupra cArora pot fi trase
cecuri Di efectua plACi fArA preaviz. O sumA depusA 7n cont poate fi consideratA monedA
7ntruc:t titularul depozitului respectiv poate sA-Di achite datoriile sau sA-Di procure bunuri Di
servicii cu cecuri trase asupra sa. Aceste disponibilitACi 7n conturi la vedere au aceleaDi
calitACi precum moneda efectivA, put:nd fi transformate, fArA restricCii, una 7n cealaltA. 8n
practica din CArile dezvoltate, majoritatea tranzacCiilor "peste 4NR# se lichideazA cu ajutorul
cecurilor.
)epo.itele la termen 8i 7n vederea economisirii. AlAturi de moneda efectivA Di de
cont, 7n structura masei monetare sunt incluse depozitele la termen constituite la bAnci, case
de economii etc., asupra cArora nu pot fi trase cecuri Di efectua plACi imediate, dar care pot fi
retrase dupA un preaviz.
Alte active. /in aceleaDi raCiuni, 7n structura masei monetare sunt incluse Di activele
plasate &n diferite titluri, emise Di puse 7n circulaCie pe piaCa financiar-monetarA, ele av:nd
un grad mai mare sau mai mic de lichiditate.
Indicatori +i agregate monetare
Indicatori monetari
/imensionarea masei monetare Di urmArirea evoluCiei acesteia, a diferitelor
tendinCe pe care le 7nregistreazA activele componente, cu grade diferite de lichiditate, se
realizeazA folosind anumiCi indicatori monetari, integraCi 7ntr-un model de analizA monetarA
de naturA sA e!plice Di sA orienteze procesele Di politica monetarA.
(onetariDtii grupeazA indicatorii monetari 7n dou# categorii. un prim set de
indicatori sunt cei care oferA informaCii privind estimarea evoluCiei masei monetare Di care
e!primA caracterul politicii monetare, ca e!pansionistA sau restrictivA. A doua categorie
grupeazA acei indicatori care oferA informaCii privind estimarea efectelor e!ercitate de
politica monetarA asupra celei economice, ei e!prim:nd 7n acest caz obiectivele politicii
monetare. Bnii monetariDri fac distincCie 7n cadrul acestei din urmA categorii de indicatori,
7ntre cei care e!primA obiectivele pe termen scurt "short term targets# de cei care e!primA
obiectivele pe termen lung "long term targets# ale politicii monetare. -rimii sunt consideraCi
:indicatori monetari propriu2zi(i1 oferind informaCii at:t despre caracterul evoluCiei masei
monetare, c:t Di despre obiectivele pe termen scurt urmArite de autoritACile monetare pentru
influenCarea proceselor e!tramonetare. Cei din urmA sunt consideraCi +indicatori
economici1, ei reflect:nd legAtura dintre obiectivele politicii monetare Di scopurile politicii
economice generale.
8n practica monetarA din CArile dezvoltate se utilizeazA ca indicatori de
reflectare a caracterului Di obiectivelor politicii monetare rata dob-nzii (i agregatele
monetare.
Agregatele monetare
/eDi agregatele monetare diferA 7n general de la CarA la CarA 7n funcCie de condiCiile
e!istente, respectiv de gradul de dezvoltare a pieCei financiare, de conceptele Di politicile care dominA
scena monetarA Di de nevoile practice imediate Di de perspectivA, totuDi, ele au anumite caracteristici
comune. -ornind de la aceste aprecieri, specialiDtii au grupat agregatele monetare &n trei categorii$
moneda primar' "baza monetarA sau moneda de rezervA#.
Aceasta reprezintA moneda emisA Di controlatA de banca centralA. e defineDte ca diferen'a
dintre total activ Di total pasiv din bilanCul acestei instituCii. .ctivul b#ncii centrale reflectA, 7n general,
modalitACile prin care aceasta creeazA moneda Di anume% prin distribuirea de credite bAncilor
comerciale, altor instituCii de credit Di tezaurului; prin rescontarea efectelor comerciale Di a celor
publice. 8n ce priveDte, pasivul, acesta e!primA mArimea Di repartizarea pe deCinAtori a monedei primare
"bilete de bancA, monedA divizionarA, disponibilitACile 7n contul tezaurului Di 7n conturile bAncilor
creatoare de monedA scripturalA etc.#.
moneda ca mijloc de plat', respectiv masa monetarA 7n sens restr:ns "mone= supl=#,
cuprinz:nd produsele monetare, respectiv mijlocele de platA, create de banca centralA Di celelalte bAnci
Di instituCii financiar-bancare.
moneda ca avu+ie net' care include produsele monetare amintite, inclusiv acele active care
nu se utilizeazA ca mijloace de platA 7n mod curent, dar care se pot transforma mai rapid sau mai lent 7n
lichiditACi.
-.-. =asa monetar' 7n $om?nia
8n cazul 0om:niei, analiza masei monetare este realizatA prin utilizarea urmAtoarelor
agregate%
masa monetar' 7n sensul larg "(
5
#
masa monetar' 7n sensul restr:ns "(
3
# care cuprinde%
numerar 7n afara sistemului bancar
disponibilitACi la vedere
cvasi-bani< 7n structura cArora se include%
economiile populaCiei
depozitele 7n lei
depozitele 7n valutA
1ot pentru analiza masei monetare se determinA Di indicatorul baza monetarA, calculat ca medie
zilnicA Di la sf:rDitul perioadei, 7n structura cAruia sunt incluse urmAtoarele elemente%
numerar 7n casieriile b'ncilor<
numerar 7n afara sistemului bancar<
disponibilit'+i ale b'ncilor la "N$.
Creditul. .r8s8turi caracteristice.
Coninutul +i tr8s8turile creditului.
Creditul este operaCiunea prin care se ia &n st#p-nire imediat# resurse, 7n schimbul unei
promisiuni de rambursare viitoare, 7n mod normal &nso'ite de plata unei dob-nzi ce remunereazA pe
7mprumutAtor.
1rAsAturi caracteristice%
Subiectele raportului de credit, creditorul (i debitorul prezintA o mare diversitate 7n ce
priveDte apartenenCa la structurile social-economice, motivele angajArii 7n raport de credit Di durata
angajArii sale, astfel cA ierarhizarea acestor laturi, 7n amAnunt, este dificilA.
O apreciere generalA asupra naturii participanCilor la procesul de creditare% creditorii Di debitorii,
contureazA trei categorii principale Di de amplA cuprindere% 7ntreprinderile, statul Di populaCia.
"romisiunea de rambursare, element esenCial al raportului de credit, presupune riscuri, Di
necesitA, 7n consecinCA, adesea, angajarea unei garanCii.
8n raporturile de credit, riscurile probabile sunt%
- riscul de nerambursare;
- riscul de imobilizare.
$iscul de nerambursare constA 7n probabilitatea 7nt:rzierii plACii sau a incapacitACii de platA
datoritA conjuncturii, dificultACilor sectoriale, sau deficienCelor 7mprumutatului.
$iscul de imobili.are survine la bancA, sau la deCinAtorul de depozite, care nu este 7n mAsurA sA
satisfacA cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereuDite a creditelor acordate.
;ermenul de rambursare ca trAsAturA specificA a creditului are o mare varietate. /e la
termene foarte scurte "5J ore, termen practicat 7ntre bAnci pe pieCele monetare# Di 7ncheindu-se cu
termene de la 6N la KN de ani Di chiar 3NN "7n soluCii recente pentru 7mprumuturi privind construcCia de
locuinCe#.
Dob-nda este o caracteristicA esenCialA a creditului.
;ranzac'ia. .cordarea creditului
Creditul poate fi consimCit 7n cadrul unei tranzacCii unice; acordarea unui 7mprumut, v:nzarea
unei obligaCiuni, angajarea unui depozit.
8n ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, 7n cadrul cAruia 7mprumuturile
efective intervin la intervale liber alese de debitor. CArCile de credit sunt modalitACile cele mai
rAsp:ndite pentru aceastA formA.
%onsemnarea (i transferabilitatea sunt de asemenea, caracteristici ale creditului. Acordurile
de credit sunt consemnate, 7n marea lor majoritate, prin 7nscrisuri, instrumentele de credit, a cAror
formA de prezentare implicA aspecte multiple Di diferenCiate.
Funciile creditului
$uncCiile creditului, ca e!presie a dezideratelor fundamentale faCA de e!istenCa Di menirea
operaCionalA a relaCiilor de credit, sunt%
a# funcCia de mobilizare, de ameliorare calitativA a disponibilitACilor bAneDti Di de redistribuire;
b# funcCia de emisiune;
c# funcCia de reflectare Di stimulare a eficienCei 7n activitatea agenCilor economici.
Formele creditului
/iversitatea formelor sub care se manifestA creditul 7n economie a impus utilizarea mai multor
criterii semnificative de clasificare, 7n funcCie de care se disting urmAtoarele%
3. dupA natura economicA Di participanCii la relaCia de creditare, se remarcA%
creditul comercial;
creditul bancar;
creditul de consum;
creditul obligatar;
creditul de consum.
5. dupA calitatea debitorului se delimiteazA%
creditul acordat persoanelor fizice;
creditul acordat persoanelor juridice.
6. dupA calitatea debitorului Di a creditorului se disting%
creditul privat;
creditul public.
J. dupA scopul acordArii creditului%
credite de producCie;
credite de circulaCie;
credite de consum.
K. dupA natura garanCiilor%
credite reale;
credite personale.
P. dupA 7ntinderea drepturilor creditorului%
credite denunCabile;
credite nedenunCabile;
credite legale.
U. dupA modul de stingere al obligaCiilor de platA%
credite amortizabile;
credite neamortizabile.
O. dupA termenul la care trebuie rambursat creditul%
credite pe termen scurt;
credite pe termen mijlociu;
credite pe termen lung.