1.

PROIECTUL DE CONSTRUCTIE
Termenul de proiect are o larga raspindire si este foarte des folosit de multe ori intr-
un context gresit. Deseori un proiect este confundat cu un program. ( de exemplu
autoritatile locale vorbesc despre proiectul asigurarea ingrijirii la domiciliu a
persoanelor inaintate in virsta, cind corect este sa se defineasca aceasta actiune ca
un program). Din aceasta cauza, cel putin din punct de vedere formal, este
recomandabil sa fie foarte bine definit ce este un proiect si prin ce se caracterizeaza
acesta. Tenicile si instrumentele managerial care se aplica in cazul proiectelor sunt
diferite de cele utilizate de exemplu pentru managementul productiei.
1.1. Ce este un proiect ?
!roject "anagement #nstitute $ !.".#., care este asociatia profesionala a managerilor
de proiect, defineste proiectul ca fiind un efort temporal intreprins pentru realizarea
unui produs, serviciu sau rezultat avind un caracter unic .
!rin termenul temporal se intelege ca orice proiect are un termen de incepere si de
finalizare bine definit.
Unic inseamna ca produsul, rezultatul sau serviciul sunt diferite de altele care au mai
fost realizate pina atunci.
#n realitatea practica caracterul unic se regaseste la orice proiect indiferent de
marimea acestuia sau domeniul de aplicare, in timp ce caracterul temporal este mai
greu de definit si realizat. %ste adevarat ca orice proiect are un termen de incepere
corespunzator caruia se fixeaza anumite scopuri si obiective si implicit bugetele
aferente. #n timp insa, din motive diverse se produc modificari ale proiectului datorate
scimbarii obiectivelor si scopurilor urmarite, care atrag de la sine modificari ale
bugetelor si ciar a termenelor de finalizare. Din aceasta cauza termenul temporal
trebuie inteles ca definind o activitate temporara - ce se realizeaza o singura data,
deci nu are un caracter repetitiv. !rin urmare o activitate avind un caracter repetitiv
nu este un proiect.
!rin urmare putem afirma ca un proiect este un efort, materializat prin activitati
non-repetitive, care are ca efect un produs, un serviciu sau un rezultat unic.
!rincipalele caracteristici ale unui proiect, sunt urmatoarele&
- 'iecare proiect are ca scop creearea unei noi entitati care nu a mai fost
realizata pina atunci(
- 'iecare proiect are definit un inceput si un sfirsit precum si un ciclu de viata
foarte bine precizat(
- )ealizarea unui proiect presupune executia unui ansamblu de activitati distinct
dar interdependente
- 'iecare proiect este unic nu numai ca rezultat ci si ca mod de executie(
- *ctivitatile unui proiect consuma resurse variate si in cantitati variabile pe
parcursul realizarii lor.
%xecutia oricarui proiect este subordonata anumitor cerinte (constringeri) pe care
acesta trebuie sa le indeplineasca. Despre orice proiect spunem ca trebuie executat
bine, ieftin si repede. +intetic aceste cerinte sunt urmatoarele&
- !erformante tenice si functionale
- ,osturi
- Durata de executie
!rin urmare, un proiect mai poate fi definit ca fiind&
Un ansamblu unic de activitati co-ordonate, avind un moment de incepere si unul de
finalizare foarte clar stabilite, a caror realizare trebuie sa indeplineasca obiective
specifice definite in termeni de cost, program de executie si parametrii de
performanta in exploatare.
#n mare, obiectivele specifice unui proiect, trebuie sa raspunda la - criterii
fundamentale&
- !roiectul trebuie sa fie finalizat la termen
- !roiectul trebuie sa fie insotit de un buget (costuri de executie)
- !roiectul trebuie sa raspunda la cerintele de calitate impuse
.rafic, aceste criteria de realizare a unui proiect se materializeaza in triunghiul
proiectului asa cum este prezentat in figura -.
'igura -. Triungiul proiectului
De remarcat ca la realizarea unui proiect in mod obisnuit se impun / din obiective
(criterii) cel de al treilea fiind rezultatul respectarii acestora. *stfel daca la un proiect
sunt impuse costul si durata de executie atunci calitatea acestuia este un rezultat. 0a
TIMP (DURATA DE
EXECUTIE)
CALITATE
COST
fel daca la un proiect sunt impuse calitatea si durata, costurile de executie sunt o
rezultanta a acestora doua.

1.2. Contextul in care se realizeaza un proiect
)ealizarea unui proiect este influentata de o serie intreaga de factori externi sau
interni organizatiei care realizeaza proiectul. 'actorii externi sunt& clientul (investitorul
si1sau beneficiarul), consultanti externi, contractori, furnizori, concurenti, politicieni,
agentii guvernamentale de interes national sau local, serviciile publice, utilizatorii
finali publicul larg. 'actorii interni includ& organizarea managementului de proiect,
ecipa de management a proiectului, departamentele de specialitate (financiar,
etnic, etc.) si ciar actionariatul investitorului1clientului. #n figura 2 este prezentat
grafic mediul 3n care se realizeaza un proiect.
'igura 2 "ediul 3n care se realizeaz4 un proiect
1.. Proiectul !e construc"ie
!roiectul de construc5ie este un proiect a c4rui rezultat se materializeaz4 3n&
- o construc5ie nou4 (cas4 de locuit, cl4dire 3nalt4, baraj de ap4, platforma
industrial, pod, apeduct, aeroport, tunel, drum, autostrad4, etc)
PROIECT
distribuitori
contractori
furnizori
clinti
utilizatori finali
!ublic
"cutant
concurnti
l#islati
!olitica
t$nolo#i Social%cultural
cono&i
&diu
- o re5ea de utilit45i (re5ea de gaz, re5ea de ap4, re5ea de canalizare, etc.)
- o repara5ie, refacere, consolidare, a unei construc5ii veci sau afectate de
accidente sau catastrofe naturale.
!roiectul de construc5ie poate fi definit 3n mod foarte variat. *stfel proiectul de
construc5ie poate s4 3nsemne s4 construie6ti o cas4, o cl4dire 3nalt4, un baraj de ap4,
o platform4 industrial4, un aeroport sau s4 refaci un traseu pentru conducte de
utilita5i. %xista un numar foarte mare de tipuri de proiecte de constructie, 3ns4
indiferent de forma 6i utilizarea lor, acestea au o serie de caracteristici care le
diferen5iaz4 de alte tipuri de proiecte.
!roiectele de construc5ii sunt foarte complicate 6i mari consumatoare de resurse.
%xecu5ia unei construc5ii, ciar 6i de mici dimensiuni, presupune folosirea unui mare
num4r de unelte, scule, dispozitive 6i utilaje, a unui nomenclator de materiale foarte
variat 6i aplicarea a sute de procedee de lucru.
+uccesiunea opera5iilor trebuie s4 urmeze o anumit4 ordine natural4, care atrage de
la sine anumite restric5ii de timp 6i condi5ionare a rela5iilor 3ntre activit45i.
'iecare construc5ie este un unicat at3t ca produs realizat c3t 6i ca activit45i executate.
%xecu5ia unui proiect de construc5ie este sub influen5a unui num4r mare si variat de
factori de multe ori nepredictibili.
#n tabelul 7 sunt prezenta5i intr-o form4 organizat4, caracteristicile proiectelor de
construc5ii.
T#$EL 1. P#RTICUL#RIT%&I #LE PROIECTELOR DE CONSTRUC&II
NR.
CRT.
PARTICULARITATE PROIECT DE
CONSTRUCII
EFECTE TEHNICO - ECONOMICE MODALITI DE REZOLVARE
'( PROCESUL PRODUCIEI DE
CONSTRUCII ESTE MOBIL N TIMP
CE PRODUSUL ESTE FIX
)csitata asi#ur*rii continuit*+ii acti,it*+ii
-i a folosirii rsurslor u&an -i &atrial
O!ti&izara !ro#ra&*rii lucr*rilor. at/t 0n cadrul
-antirului c/t -i 0n corlar cu alt -antir. astfl 0nc/t
s* s asi#ur frontul d lucru ncsar
Mobilitata !rocsului d !roduc+i s
&anifst* at/t 0n difrit faz d
"cutar a lucr*rilor din cadrul unui
obict d construc+i. c/t -i du!*
tr&inara lucr*rilor la un obict c/nd
for+a -i &i1loacl d &unc* trbui s* s
d!lasz la un alt obict d construc+i
Or#anizara distinct* a fic*rui -antir 0n
func+i d condi+iil s!cific
Proictara !ntru ficar -antir 0n !art. a unui
!roict d or#anizar(
)csitata asi#ur*rii unui caractr &obil al
dot*rii cu utila1
Obli#ati,itata folosirii unor utila1 car s* !oat fi
d!lasat d la un !unct d lucru la altul. fi 0n
0ntr#i& fi d&ontat -i r&ontat acolo und st
n,oi( Acast* caractristic* a utila1lor influn+az*
n#ati, -i !rfor&an+l t$nic al acstora(
)csitata asi#ur*rii unui caractr &obil
for+i d &unc*
)csitata d a cra condi+ii d cazar. asi#urara
&i1loaclor !ntru trans!ortul 0n zona -antirului.
acordara d ind&niza+ii s!cific !ntru !rsonalul
&uncitor car s d!lasaz*
)csitata aducrii unui ,olu& &ar d
&atrial foart di,rs 0n zona -antirului
I&!un folosira unor &i1loac d trans!ort
di,rsificat. d ca!acitat cors!unz*toar. c/t &ai
ficint2 a&na1ara unor c*i d trans!ort adc,at 0n
intriorul -antirului2 asi#urara !osibilit*+ilor d
d!ozitar a &atriallor -i asi#urar a scurit*+ii lor
Structur* co&!l"* a c$ltuililor d
ralizar a uni in,sti+ii ( c$ltuili cu
rsursl. c$ltuili d or#anizar. c$ltuili
trans!ort. tc()
)csit* un sist& d for&ar -i calcul al !r+urilor
s!cific acti,it*+ii d construc+ii(
3( PROCESUL DE PRODUCIE N )csitata unor r#l&nt*ri t$nico 4 Obli#ati,itata labor*rii unui nu&*r foart &ar d
CONSTRUCII ARE UN CARACTER
MAI COMPLEX DECT CEL DIN ALTE
RAMURI ALE INDUSTRIEI
cono&ic difrn+iat 0n func+i d natura
lucr*rilor
!rscri!+ii -i nor&ati, t$nic cu!rinz/nd
caractristicil lucr*rilor d construc+ii. consu&uril d
rsurs. t$nolo#iil d "cu+i. condi+iil d calitat -i
confor&itat a lucr*rilor
5n acti,itata d construc+ii s utilizaz*
!st 366(666 d sorti&nt -i ti!o
di&nsiuni d &atrial. !st 766 ti!uri
d utila1 -i dis!oziti, indi,idual -i sunt
rcunoscut circa '66 d &srii
8icar lucrar d construc+i trbui
analizat* indi,idual !ntru ado!tara cli
&ai bun ,ariant t$nico 4 or#anizatoric
-i cono&ic d "cu+i
)csitata d a analiza ficar lucrar d construc+i
0n !art 0n ,dra ado!t*rii solu+ii o!ti& -i i&!licit
ncsitata d a "ista &tod -i t$nici d analiz*
s!cific. a!licabil acti,it*+ii d construc+i(
7( PRODUSELE ACTIVITII DE
CONSTRUCII AU CARACTER DE
UNICAT
)csitata d a al# a&!lasa&ntl
cl &ai fa,orabil din !unct d ,dr al
"!loat*rii -i o!ti& din !unct d ,dr al
"cu+ii
8olosira unor &tod d analiza -i co&!ara+i
ficint car s* !r&it* luara clor &ai bun dcizii
)csitata !roict*rii distinct a fic*rui
obict d construc+i
Utilizara unor &tod a,ansat d !roictar car s*
!r&it* ado!tara clor &ai bun solu+ii d "cu+i.
0ntr%un ti&! c/t &ai scurt -i rducra costurilor
afrnt !roict*rii
Di,rsitata obictlor d construc+ii.
di,rsitata condi+iilor d "cu+i.
,aritata solu+iilor t$nic -i
or#anizatoric d "cu+i. confr*
acstora caractrul d unicat
)csitata raliz*rii unui !roict d
or#anizar d -antir !ntru ficar obict
d construc+i
Ralizara d !roict cu !ri,ir la or#anizara "cu+i
car s* !r&it* o!ti&izara "cu+ii -i rducra
costurilor afrnt
Costuril -i c$ltuilil d "cu+i sunt
difrit d la obict la obict c$iar dac*
acsta au for& si di&nsiuni idntic
Elaborara d docu&nta+ii t$nico 4 cono&ic !ntru
ficar obict sau lucrar d construc+i(
9( CEA MAI MARE PARTE A ACTIVITII
DE CONSTRUCII SE DESFOAR
N AER LIBER
Influn+az* acti,itata for+i d &unc*.
&odific/nd randa&ntul acstia
)csitata "istnti uni !ro#ra&*ri ra+ional a
acti,it*+ii d construc+ii. car s* li&in fctl
n#ati, al condi+iilor &torolo#ic asu!ra
randa&ntului forti d &unc*
Procsul d !roduc+i din construc+ii st
influntat dirct d o sri d factori
at&osfrici cu& ar fi: t&!ratura. ,/ntul.
ac+iuna radia+iilor solar. tc(
Influn+* n#ati,* asu!ra dsf*-ur*rii
!rocslor t$nolo#ic
)csitata "istnti uni !ro#ra&*ri ra+ional a
acti,it*+ii d construc+ii. car s* li&in fctl
n#ati, al condi+iilor &torolo#ic asu!ra drul*rii
!rocslor t$nolo#ic(
Ado!tara unor &*suri t$nic -i or#anizatoric car s*
li&in fctul n#ati, al condi+iilor &torolo#ic
; DURATA MARE DE REALIZARE A
LUCRRILOR DE CONSTRUCIE
Concntrara unor cantit*+i &ari d rsurs
0n cadrul fic*rui -antir
Ado!tara unor solu+ii or#anizatoric d "cu+i car
s* rduc* c/t &ai &ult !osibil stocuril d rsurs din
-antir
Acasta st dtr&inat* d di&nsiunil
&ari al obictlor d construc+i.
nu&*rul foart &ar -i
8luctua+ia for+i d &unc* 0n cadrul
-antirului ca ur&ar a di,rsit*+ii
!rocslor d construc+i
Ado!tara unor solu+ii or#anizatoric d "cu+i car
s* conduc* la alocara forti d &unc* !ntru un ti&!
c/t &ai 0ndlun#at 0n cadrul fic*rui -antir
,aritata !rocslor d construc+i.
i&!unril t$nolo#ic -i or#anizatoric
!ri,ind "cu+ia
Dcontara ! !arcurs a lucr*rilor d
construc+i
5ntoc&ira d docu&nta+ii cono&ic !ri,ind situa+ia
lucr*rilor "cutat -i dcontara acstora(
1.'. O(iecti)ele unui proiect !e construc"ie
,a orice proiect si proiectele de construc5ie trebuie s4 r4spund4 la cele - obiective
generale (triungiul proiectului), respectiv& timp, cost 6i calitate. Dac4 o s4 analiz4m cu
aten5ie complexitatea 6i particularit45ile proiectului de construc5ie (vezi tabelul 7), vom
observa o serie 3ntreag4 de al5i factori a c4ror rezolvare impune oric4rui proiect de
construc5ie 6i alte obiective ce trebuie luate 3n considerare. 8n anul 799: un grup format
din investitori, aritec5i, ingineri, consultan5i, manageri de proiect, organiza5i sub
denumirea de Collaborative Process Institute (CPI, au concluzionat c4 3n cazul particular
al proiectelor de construc5ie, pentru a avea garan5ia realiz4rii cu success a proiectului,
trebuie avute 3n vedere : obiective distincte, respectiv& cost, timp, calitate, siguran54, scop,
func5ionalitate.
Cost.
8n cadrul unui proiect de construc5ie, este esen5ial s4 estimezi 6i s4 controlezi c3t va costa
realizarea acestuia. ;n proiect de construc5ie nu poate demara dec3t 3n condi5iile unor
estim4ri ale costurilor 6i a proiect4rii unor bugete de execu5ie. !e parcursul execu5iei este
esen5ial ca toate celtuielile efectuate cu manopera, materialele, utilajele 6i
ecipamentele, etc, s4 fie calculate si comparate cu bugetele proiectate 3n a6a fel 3nc3t
acestea s4 nu fie depa6ite.
Timp
!entru multe proiecte durata 3n care ele sunt realizate, este mai importanta dec3t costurile
de execu5ie. %xecu5ia unui proiect este organizat4 6i planificat4 ini5ial iar pe parcursul
execu5iei se monitorizeaz4 modul cum este respectat acest program ini5ial.
Calitate
!rin calitate se 3n5eleg toate aspectele care caracterizeaz4 o construc5ie 6i care nu au fost
luate 3n considerare prin intermediul celorlalte obiective ale proiectului de construc5ie.
*stfel calitate 3nseamn4 aspect estetic, impactul asupra utilizatorilor, caracteristicile
materialelor utilizate. 8n general calitatea se apreciaz4 printr-o serie de teste 6i 3ncerc4ri de
laborator, proceduri de lucru, specifica5ii tenice, dirigen5ie de 6antier.
Siguran
#ndiferent de valoarea unui proiect de construc5ie, acesta nu trebuie s4 afecteze 3n nici un
fel s4n4tatea 6i siguran5a celor care execut4 construc5ia sau care o utilizeaz4. !rin
siguran54 se 3n5eleg toate m4surile care trebuie luate pentru ca procesul de construire dar
6i construc5ia 3n sine atit 3n faza de execu5ie c3t 6i 3n cea de exploatare s4 fie sigure.
Utilizabilitate
!rin utilizabilitate se 3n5eleg necesit45ile utilizatorilor finali ai constructiilor 6i transpunerea
acestora 3n dimensiunile, forma, gabaritul 6i alc4tuirea construc5iilor.
Funcionalitate
!rin func5ionalitate se 3n5elege modul 3n care proiectul de construc5ie satisface necesit45ile
pe termen scurt, mediu 6i lung, a utilizatorilor finali ai construc5iilor. 'un5ionalitatea este
monitorizata 6i controlat4 pe parcursul utiliz4rii construc5iei prin intermediul m4sur4torii 6i
analizei diagramelor de consumuri. *cestea permit s4 se aprecieze eficien5a 6i
performan5ele privind func5ionarea construc5iei.
1.*. Etapele !e realizare a unui proiect !e construc"ie+ciclul !e )ia", al
proiectelor !e constructie
<rice proiect de construc5ie se caracterizeaz4 prin anumite etape de realizare1execu5ie
cunoscute sub denumirea de ciclu de via!", respectiv o succesiune de activit45i specifice
care trebuie realizate 3ntre momentul de start 6i cel de finalizare a proiectului.
0a modul general, ciclul de via54 al unui produs este caracterizat de urm4toarele etape
prezentate in figura 2.
'igura 2. ,iclul de via54 al produsului
'aza de introducere a produsului, caracterizat4 prin 3ncercarea de promovare a
respectivului produs 6i de c4utare a acelor criterii 6i cerin5e care trebuie satisf4cute pentru
a r4spunde nevoilor clien5ilor.
'aza de crestere, caracterizat4 prin faptul c4 produsul a ajuns la un stadiu de concep5ie 6i
realizare care conduce la un num4r din ce 3n ce mai mare de clien5i care 3l solicit4.(sau
altfel spus produsul r4spunde la cerin5ele 6i exigen5ele tuturor celor implica5i-clien5i,
produc4tori, etc)
'aza de maturitate, caracterizat4 prin atingerea unui num4r maxim 6i constant 3n timp de
clien5i care solicit4 3n mod constant respectivul produs.
'aza de satura!ie, caracterizat4 printr-o sc4dere a interesului clien5ilor pentru produs
introducere
crestere
maturitate saturatie
declin
ti&!
l

i
resuscitare
eliminare
'aza de declin, caracterizat4 printr-o reducere a num4rului de clien5i interesa5i 3n
acizi5ionarea sau utilizarea produsului. *ceast4 faz4 poate fi urmat4 fie de o resuscitare a
produsului fie de =moartea sa prin eliminarea de pe pia54.
Dac4 ne referim la un proiect de construc5ie, av3nd 3n vedere particularit45ile acestuia,
ciclul de via54 poate fi definit func5ie de&
- complexitatea proiectului(
- momentul de 3ncepere 6i de finalizare a proiectului(
!roiectele de construc5ie de mic4 complexitate sunt in general proiecte care&
- se realizeaz4 3ntr-un timp relativ scurt(
- nu implic4 celtuieli foarte mari(
- utilizeaz4 tenici 6i tenologii de execu5ie obi6nuite(
- nu implic4 un efort managerial deosebit.
!entru astfel de proiecte de construc5ie, momentul de 3ncepere se consider4 cel 3n care s-
a ob5inut autoriza5ia de construire iar cel de finalizare c3nd s-a semnat procesul verbal de
recep5ie. 8n figura 2 este prezentat ciclul de via54 al proiectelor de mic4 complexitate.
'igura 2. ,iclul de via54 al proiectelor de construc5ie de mic4 complexitate.
Beneficiar /
Proprietar / Client
Definirea proiectului -
stabilirea specificatiilor de
proiectare
Proiectare stabilirea
detaliilor de executie
Organizarea si planificarea
lucrarilor
Finalizarea si receptia
lucrarilor
Executia lucrarilor de
constructie
Contractarea lucrarilor si
achizitionarea materialelor
*ceast4 etapizare a realiz4rii unui proiect de construc5ie este din p4cate simplist4,
deoarece nu are 3n vedere tot ce se 3nt4mpl4 3nainte de ob5inerea autoriza5iei de
construire 6i dup4 predarea (recep5ia) c4tre client.
!entru proiectele de construc5ie complexe, care implic4&
- celtuieli (investi5ii) foarte mari
- se realizeaz4 intr-un timp 3ndelungat
- implic4 tenici 6i tenologii de execu5ie numeroase 6i variate
- necesit4 eforturi manageriale importante
6i 3n general pentru 3n5elegerea 6i analiza corect4 a oric4rui proiect de construc5ie, trebuie
avut4 3n vedere #ntreaga istorie a ciclului de via!", 3ncep3nd de la momentul concep!iei 6i
termin3nd cu momentul demol"rii sau schimb"rii destina!iei construc5iei. 8n figura > este
reprezentat ciclul de via54 extins al unui proiect de construc5ie.
Toate proiectele de construc5ie pornesc de la un concept (etapa 7), respectiv se stabilesc
nevoile clientului1beneficiarului1investitorului 6i se formeaz4 o p4rere despre posibilit45ile
de investi5ie, se analizeaz4 riscurile, se propune un plan de afaceri 6i se eviden5iaz4
celtuielile, beneficiile 6i se stabilesc momentele de referin54 ale proiectului (etapele /-2).
#n vederea obtinerii autoriza5iei de construire (etapa :) de cele mai multe ori (av3nd 3n
vedere impactul pe care 3l au construc5iile asupra mediului 3nconjur4tor) proiectul se
supune discu5iei 6i aprob4rii publice (etapa >), dup4 care se ob5in toate avizele 6i
autoriza5iile de construire. 8n faza premerg4toare 3nceperii proiectului (etapa ?) trebuie
stabilit4 modalitatea 3n care se va derula realizarea efectiv4 a proiectului de construc5ie,
respectiv& asigurarea managementului, modalitatea de rela5ionare cu ceilal5i participan5i la
realizarea proiectului, modalitatea de contractare a lucr4rilor, etc. 8n continuare se
stabilesc solu5ii tenice pentru realizarea proiectului de construc5ie (at3t ca forma,
dimensiuni, materiale c3t 6i ca durata de execu5ie, calitate solicitat4, func5ionalitate, etc.) se
analizeaz4 fezabilitatea fiec4rei solu5ii, se decide asupra specifica5iilor finale privind
proiectarea tenic4.(etapa @). ;rmeaz4 proiectarea propriu-zis4 a proiectului 6i elaborarea
detaliilor de execu5ie (etapa 9), contractarea lucr4rilor de construc5ie (etapa 7A), execu5ia
efectiv4 a proiectului (etapa77). 0a terminarea lucr4rilor, dup4 finalizarea tuturor testelor 6i
3ncerc4rilor 6i dup4 punerea 3n func5iune la parametrii proiecta5i se realizeaz4 finalizarea
efectiva a proiectului, respectiv recep5ia (etapa7/). !erioada de via54 economic4
corespunde intervalului de timp 3n care proiectul func5ioneaz4 6i produce beneficii cel pu5in
3n conformitate cu planul de afaceri ini5ial. (etapa 7-). 8n fine la momentul 3n care
construc5ia nu mai corespunde cerin5elor ini5iale ale proiectului, aceasta urmeaz4 a fi
demolat4 sau s4 fie modificat4 destina5ia 6i func5ionalitatea acesteia. (etapa 72).
'igura > ,iclul de via54 extins al unui proiect de construc5ie
CO)CEPTIE
8E<A=ILITATE
PLA) DE A8ACERI
E>ALUAREA RISCURILOR
DE<=ATERE PU=LICA A PROIECTULUI
AUTORI<AREA PROIECTULUI
8A<A PREMER?ATOARE I)CEPERII PROIECTULUI
PLA)I8ICAREA PROIECTULUI
PROIECTARE
CO)TRACTAREA LUCRARILOR
EXECUTIA PROIECTULUI
8I)ALI<AREA SI RECEPTIA PROIECTULUI
>IATA ECO)OMICA A CO)STRUCTIEI
DEMOLARE@SCAIM=ARE DESTI)ATIE
CICLUL DE >IATA AL PROIECTULUI
CICLUL DE >IATA AL CO)STRUCTIEI
CICLUL DE >IATA EXTI)S AL PROIECTULUI