Sunteți pe pagina 1din 16

ANHIDRIDELE SATURATE ALIFATICE

STUDENTI: NITU SILVIA


ANDREEA
RASID SIRRIN



PROF. COORDONATOR:
S.L.Dr. DENISA
DUMITRESCU

ACIZII CARBOXILICI
Acizii carboxilici (compui carboxilici) sunt acizi
organici care conin n molecula lor o grup
funcional carboxil (-COOH). Formula general a
unui acid carboxilic este, deci, R-COOH (v.
imaginea din dreapta).
Se pot forma derivai funcionali ai acizilor
,atat prin modificarea grupei OH cat si a grupei =O
ale carboxilului.Toti acesti derivai au proprietatea
caracteristica de a regenera carboxilul,prin
hidroliza.

Principalii dervai ai acizilor sunt :
ESTERII

CLORURILE ACIDE

AMIDELE

NITRILII

ANHIDRIDELE ACIDE
Desigur ca acizii carboxilici au o arie mult mai extinsa de derivati, precum cei care
urmeaza:
ANHIDRIDELE ACIDE
1.Metode de preparare
Metoda generala pentru prepararea
anhidridelor acizilor consta in combinarea
clorurilor acide cu sarurile acizilor respectivi. Din
clorura de acetil si acetat de sodiu se formeaza
acetanhidrida :
CH
3
-COCl CH
3
-CO
O +NaCl
CH
3
-COONa CH
3
-CO


La acizii mai inalti se pot inlocui sarurile prin acizii liberi;in
acest caz se degaja HCl:

R-COCl+HOOC-R RCO-O-COR +HCl

De asemenea se formeaza,prin aceasta
reacie,anhidrida,cand se trateaza un acid cu o cantitate
insuficienta de clorura de tionil.
Anhidride mixte, de tipul RCO-O-COCH
3
se obtin usor prin
tratarea unui acid ,RCOOH cu cetona :

H
2
C=C=O
CH
3
-COOH
H-OH

Prin distilare,aceste anhidride mixte se disproporioneaza
adesea, dand (RCO)
2
O si anhidrida acetica, (CH
3
CO)
2
O,care
fierband la temperatura mai joasa, distila cea dintai.



2.Proprietati

Anhidridele acizilor inferiori sunt lichide
distilabile, cu miros acru si intepator, neplacut.
Anhidridele acizilor superiori sunt substane
cristalizate, inodore. Punctele de fierbere sunt mai
inalte decat ale acizilor corespunzatori(anhidrida
acetica,p.f.138
0
).In apa sunt insolubile, dar
reacioneaza cu aceasta.



3.Reactii de acilare

Cu apa reactia nu este instantanee. Cu alcool, amoniac,
amine si fenoli anhidridele reacioneaza la fel ca
halogenurile acizilor, dar mai puin energic(halogenurile
acizilor pot fi considerate ca anhidride mixte ale acizilor
organici cu acizii halogenhidrici) :
(CH3CO)
2
O+H2O 2CH
3
COOH
(CH3CO)
2
O+HOC
2
H
5
CH
3
COOC
2
H
5
+CH
3
COOH

(CH3CO)
2
O+NH
3
CH
3
CONH
2
+CH
3
COOH
Anhidridele acizilor pot inlocui clorurile acide in reactia
Friedel-Crafts:
C
6
H
6
+O(CO-CH
3
)
2
C
6
H
5
-CO-CH
3
+HOOC-CH
3



Reactia aceasta nu este avantajoasa decat in cazul anhidridelor
ciclice(anhidrida succinica).Acizii cu carboxilii in poziiile 1,4 si 1,5 cum sunt
acidul succinic,acidul glutaric si derivaii lor,elimina o molecula de apa si trec in
anhidride interne ciclice .Aceasta reacie de ciclizare se produce deosebit de usor
la incalzirea acizilor respectivi cu anhidrida acetica,o substana care favorizeaza
eliminarea apei.Se formeaza, inele de cate 5 si 6 atomi,care, potritivit teoriei
tensiunii, sunt cele mai stabile .
Reacia de acilare, cu anhidride de acizi,sunt catalizate de acizi sau de baze
.Mecanismul reactiei de acilare a unui alcool sau fenol (ROH) ,catalizata de un
acid (HA) ,poate fi reprezentat prin schema :

CH
3
CO- O-OCCH
3
+HA CH
3
CO-O
+
-OCCH
3
+A
-


H

In soluie de acid sulfuric concentarat ,anhidrida acetica formeaza ionii de
acetiliu ,CH
3
CO
+
si care,de asemenea, pot participa la reacii de acilare.
In cataliza prin baze,catalizatorul are probabil funciunea de a fixa protonul
eliminat in reactia dintre ROH si anhidrida.
In reactia Friedel-Crafts ,de acilare a unui nucleu aromatic(ArH)cu o
anhidrida ,catalizatorul electrofil da nastere unui cation de aciliu ,la fel ca in
cazul clorurilor acide.
Anhidridele pot lua parte,cu funciunea de componeneta metilenica, la
reacii de condensare de tip aldoliccrotonic.Numai in cazuri speciale
anhidridele pot juca rolul de componente carbonilice in asemenea
reacii(anhidrida ftalica).









4.Reprezentanti importanti

Anhidrida acidului formic nu exista.Se cunoaste insa o
anhidrida mixta a acidului formic si acetic,CH
3
CO-O-
OCH,format in reacia dintre clorura de acetil si formiatul de
sodiu.

Anhidrida acetic,acetanhidrida,(CH
3
CO)
2
O,se prepar
industrial in mari cantitai.Un procedeu bazat pe tratarea
acetatului de sodiu cu clorura de sulfuril este azi cazut in
desuetudine. Un alt procedeu ,pornind de la diacetalul de
etilidena :
CH
2
=CH-OCOCH
3
+CH
3
COOH CH
3
-
CH(OCOCH
3
)
2

H
2
SO
4

CH
3
-CH(OCOCH
3
)
2
CH
3
CHO+O(COCH
3
)
2

Anhidrida acetic este cel mai intrebuinat agent de acetilare.Serveste in industria
farmaceutic si a parfumurilor.Cele mai mari cantitai se consum ins la
fabricarea acetatului de celuloz.
Anhidrida benzoic,(C
6
H
5
CO)
2
O, este o substana cristalizat cu p.t. 42
0
.
Acidul oxalic,primul termen din seria omoloag a acizilor dicarboxilici, nu formeaz
o anhidrid.
Anhidrida succinica,cristale cu p.t. 120
0
, se separ prin incalzirea acidului cu
anhidrida acetic sau clorur de acetil.Aceasta substana arat, in general, reacii
asemanatoare cu ale anhidridelor inferioare , faa de alcooli, amoniac .












Dupa cum se vede prin aceast succesiune de reacii se ajunge la un derivat al
naftalinei.Aceste reacii,aplicate la naftalina duc la derivai ai fenantrenului.


Anhidrida maleic,cristale cu miros patrunzator(p.t.60
0
si p.f.196
0
)se obtine in
modul aratat inainte prin oxidarea catalitica a benzenului cu aer.Principala utilizare
in laborator este reacia de condensare cu diene.Serveste in cantitati mari,in
industrie,la fabricarea de materiale plastice(rini alchidice).De asemenea se fabric
pornindu-se de la anhidrida maleic,ageni de udare si dispersare.

Anhidrida acidului ftalic ,cristale cu p. f.285
0
si p.t.128
0
se formeaza la incalzirea
acestui acid ,cateva grade peste punctul de topire.De aceea se obtine in locul acidului
liber la oxidarea naftalinei sau a o-xilenului.
Prin dizolvare in alcooli, anhidrida trece in monoesteri (esteri acizi)ai acidului
ftalic:

CO COOC
2
H
5

C
6
H
4
O+HOC
2
H
5
C
6
H
5

CO COOH
Pentru transformarea acestora in esteri neutri ,se esterific si al doilea carboxil,in mod
obinuit prin fierbere cu un exces alcool si putin de acid sulfuric.

Cu hidrocarburi aromatice,in prezenta clorurii de aluminiu,anhidrida ftalic se
condenseaz,in acelasi mod ca anhidrida succinica si da acidul benzofenon-o-
carboxilic,o substanta care se ciclizeaza usor cand este tratata cu acid sulfuric :











Reacia sta la baza unui procedeu tehnic pentru producerea antrachinonei si a
derivailor ei metilai sau clorurai.
Grupele CO,din anhidrida ftalic,arata o reactivitate amintind,in mai
multe privine ,pe aceea a carbonilului din aldehide si cetone.Prin reducere cu
amalgam de sodiu se obtine ftalida(lactona acidului o-hidroximetil-benzoic) :
CO CH2
C
6
H
4
O [H] C
6
H
4
O
-H
2
O
C
6
H
4
CH
2
OH


CO CO COOH
Prin incalzire cu anhidrida acetica,in prezenta acetatului de sodiu,se
produce o condensare asemanatoare cu reactia Perkin :
CH-COOH




De asemenea,anhidrida ftalic,se condenseaza cu fenol,in prezena clorurii
de zinc sau a altor catalizatori si da fenolftaleina:



O
O
+
O
+
O H
O
O H
O
O H
C 6 H 5 OH
O H
O
O H
C 6 H 4 OH(p)
C 6 H 4 OH(p)
-H 2 O
O
C 6 H 4 OH(p)
C 6 H 4 OH(p)
Cu alti fenoli se obtin prin condensari asemanatoare,colorani din clasele ftaleinelor
si rodaminelor.Anhidrida ftalica se utilizeaza in mari cantitai la fabricarea de
antrachinone ,de rini alchidice si de esteri ce servesc ca plastifiani.

Prin esterificarea unui acid dicarboxilic cu un alcool dihidroxilic se nasc fie esteri
ciclici,fie poliesteri cu catene macromoleculare filiforme.Studiul sistematic al acestor
compui a condus la fabricarea industrial a unei valoroase fibre sintetice,obtinut
prin esterificarea acidului tereftalic cu etilenglicol(fibra terilen,teron,dacron) .

Rini alchidice sau alchidali se numesc in industrie poliesterii obinuti prin
condensarea unui acid dicarboxilic(ftalic,maleic)cu un glicol sau un poliol.Prin
gliptali se inteleg rini de acest tip,obinute din acid ftalic si glicerina.Rini
alchididce modificate sunt raini de tipul acesta crora li se inglobeaza,in cursul
procesului de condensare ,uleiuri sicative,rini naturale sau raini fenolice.Posed
macromolecule tridimensionale si sunt deosebit de preioase rinile modificate cu
uleiuri sicative,din care se fabric lacuri si vopsele foarte rezistente.


5.Bibliografie

C.D.Nenitescu Chimie organica volumul I,II Ed
Didactica si pedagogica ,Bucuresti1974


http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_carboxilic

S-ar putea să vă placă și