Sunteți pe pagina 1din 69

=

Cuprins
Introducere 3
Capitolul I VIOLENA SI VIOLENA SIMBOLIC 6
Violena strii de natur !"o#as $o%%es 6
Violena ordonatoare a societilor ar"aice &
Apariia statului 'erspecti( antropolo)ic &
'utere politic *i (iolen social +
Violen *i aciune raional ,-
A)resi(itatea . ele#ent al naturii u#ane ,/
Capitolul II VIOLENA SIMBOLIC 0N S1E2A 'OLI!IC3L3I ,&
Capitolul III MI!32I SI MI!OLO4II 'OLI!ICE /6
Mitul ar"aic si #itul politic /5
Mitul politic si ne(oia de idealuri sociale 3,
Mituri politice 6unda#entale 3/
Capitolul IV 2E4IM32I 'OLI!ICE 7EMOC2A!ICE VE2S3S
2E4IM32I 'OLI!ICE !O!ALI!A2E 8,
2e)i#uri politice totalitare Caracteristici 8,
2e)i#uri politice de#ocratice si (iolena si#%olic 8/
7e#ocraie9 totalitaris# si (iolent si#%olic 85
1eno#enul #anipulrii !otalitaris# (s de#ocraie 8&
'ropa)anda si 6alsa ca#panie electoral :/
Ca#panii electorale *i propa)anda politic in
re)i#urile politice de#ocratice :&
Ca#panii electorale in interiorul re)i#ului si rituali;area (iolenei 68
Capitolul V CAM'ANII ELEC!O2ALE< MA2=E!IN4 7E VAN>A2I SI
MA2=E!IN4 ELEC!O2AL 6+
Capitolul VI LIBE2!A!E 7E O'I3NE ?I MANI'3LA2E 55
Manipularea @n societatea conte#poran 55
=
Manipulare totalitar (s #anipulare de#ocratic &,
Capitolul VII CAM'ANIA ELEC!O2AL A L3I 'E!2E 2OMAN
VIOLEN! SOIMBOLIC A'LICA!A S'A!I3L3I 2OMANESC &8
Conclu;ii +6
Bi%lio)ra6ie +&
AneAe ,--
Consideratii generale ale violentei simbolice politice
IN!2O73CE2E
Scopul lucrarii<
Aceasta lucrare isi propune anali;a co#parati(a a re)i#urilor de#ocratice *i a celor
totalitare O ast6el de anali; co#parati( nu este nici pe departe nou Speci6icul lucrrii de
6a se inte#eia; pe co#paraia celor dou tipuri de re)i#uri politice su% aspectul ne(oii lor
de (iolen si#%olic pentru a se putea #enine *i reproduce In #od e(ident9 accentul (a
cdea aici pe (iolena si#%olic 6olosit in cele dou re)i#uri politice de ctre a)enii politici
in co#petiia pentru putere sau de ctre partidul unic in ca#pania electoral cu re)i#urile de
tip de#ocratic
B Lo)ica lucrrii<
=
'entru a reali;a o co#paraie a re)i#urilor politice de#ocraticeB totalitare9 a# 6olosit
ca punct de plecare ne(oia de (iolen a oricrei societi In acest sens a# incercat sa redau
relaiile dintre puterea politic de di6erite tipuri *i (iolena de care aceasta se 6olose*te pentru
#entinerea ordinii politice Ast6el9 puterea de(ine apanaCul celor care dein controlul
(iolenei
Conclu;ia capitolului I este aceea ca (iolena si#%olic *i #anipularea acesteia intrD
un teritoriu deli#itat asi)ur le)iti#itatea puterii politice respecti(e
In capitolul al IIDlea a# incercat s anali;e; relaia dintre (iolena si#%olic si
#ecanis#ele )u(ernrii9 accentuEnd pe caracterul eAplicit politic al (iolenei si#%olice
Acest al doilea capitol anali;ea; scena politic a re)i#urilor totalitare si de#ocratice din
persepcti(a capitalului si#%olic pe care tre%uie s il dein orice putere politic pentru a se
putea #enine In ca;ul re)i#urilor politice de tip de#ocratic9 capitalul si#%olic se
construie*te *i se #enine in #od special prin aciuni #ediatice 6r de care puterea politica
de#ocratic nu #ai paote eAista ast;i 7e aici ne(oia de spectacol politic in de#ocraiile
conte#porane9 lucru care duce ctre (iolena si#%olic necesar pentru ca un partid politic
sau un candidat s se poat i#pune @n lu#ea socialului
In capitolul al IIIDlea a# @ncercat s anali;e; ne(oia de #ituri a societilor din
totdeauna *i se#ni6icaia acestora pentru ordinea social9 @ntrucat #iturile sunt un ade(rat
)"id al con*tiinei indi(idului9 o surs a aciunilor sale in plan socioDpolitic Miturilor politice
le pute# atri%ui 6uncia de le)iti#are a puterii9 ele con6erind @n acela*i ti#p identiate
indi(i;ilor si colecti(itii pentru c ace*tia au ne(oie de idealuri sociale 6urni;ate ast6el In
continuare a# pre;entat cele patru #ituri 6unda#entale @ncercEnd s identi6ic rolul pe care
6iecare il are in (iaa social *i politic Cel #ai i#portant rol r#Ene controlul elitelor asupra
colecti(itii
Scopul capitolului al IVDlea este de a anali;a necesarul de (iolen si#%olic
inre)istrat atEt in re)i#urile politice de tip totalitar9 cEt *i in cele de tip de#ocratic Societatea
de#ocratic are o net superioritate datorat aptitudinii de a )estiona Fdina#is#ele
e#oionaleG ce tra(ersea; societatea9 @n ti#p ce re)i#urile totalitare supra(ieiuesc datorit
6ricii suscitate de ade;iunea pe care o #o%ili;ea; Cele dou tipuri de re)i#uri 6ac apel la
#anipulare ca #iCloc de pstrare *i reproduce a 'uterii Co#parati( cu re)i#urile pluraliste
pentru cele totalitare poate 6i identi6icat o 6als ca#panie electoral a partidului unic a6lat @n
co#petiie cu ideolo)iile eAterioare societii @n care eAist
0n capitolul al VDlea a# @ncercat s de#onstre; c o ca#panie electoral se
construie*te pe %a;a unor principii ale #arHetin)Dului de pia9 candidaii @ntruc"ipEnd o6erta
=
de siste#9 iar electoratul cererea A*a cu# un productor @ncearc s ai% cEt #ai #uli
clieni9 principalul al actorului politic @n ti#pul ca#paniei este de a atra)e cEt #ai #ulte
(oturi 'entru aceasta este des6*urat un @ntre) arsenal de te"nici co#une #arHetin)Dului de
(En;ri *i #arHetin)Dului electoral
Capitolul al VIDlea @*i propune identi6icarea )radului de li%ertate lsat ale)torilor @n
condiiile #anipulrii eAercitate de actorii politici asupra @ntre)ii societi !otodata a# (rut
s reali;e; o deli#itare a 6elului @n care este #anipulat o societate de#ocratic *i una supus
unui re)i# totalitar
3lti#ul capitol @*i propune anali;a ca#paniei a lui 'etre 2o#an9 ca eAe#plu de
(iolen si#%olic aplicat spaiului ro#Enesc A# ales ca eAe#pli6icare o ca#panie
electoral deoarece aceasta repre;int punctul cul#inant al con6runtrii societii cu (iolena
si#%olic
CA'I!OL3L I
VIOLEN ?I VIOLEN SIMBOLIC
Ori de cate ori un 6eno#en9 e(eni#ent9 etc de(ine cotidian9 co#unitaile *i indi(i;ii
tind sDl de6ineasca @n ter#enii nor#alitii Asi#ilat in aceast 6or#ul @n con*tiina unei
co#unitai9 e(eni#entul sau 6eno#enul @n cau; este acceptat ca parte a interaciunilor
cotidiene *i de6ine*te ast6el ca naturale9 nor#ale9 o%i*nuite9 aciunile sociale careDi poart
a#prenta In ast6el de situaii se a6l 6eno#enul (iolenei sociale *iBsau politice<
FOricine este interesat de istorie *i politic nu poate s nu in sea#a de rolul i#ens
pe care (iolena nDa @ncetat sDl ai% @n tre%urile o%*te*ti *i @n co#porta#entul oa#enilorG Ar
putea sa para surprin;tor 6aptul c sDa scris prea puin cu scopul anali;ei acestui 6eno#en
Sau poate toc#ai pentru c se @ntElne*te la toate ni(elele (ieii sociale9 (iolena de(ine un
lucru nor#al9 asi#ilat si acceptat ca parte a #odului u#an de a 6i in co#unitate Istoria ne
in(ata ca aciunile u#ane stau su% se#nul (iolenei9 a(End9 con6or# lui 2enan9 o Fnatur
accidental9 inconsec(en9 i#precisG
Alti teoreticieni de6inesc (iolena ca o (eri) a unui @ntre) proces En)els9 de
eAe#plu9 pri(este (iolena ca 6iind acceleratorul de;(oltrii econo#ice FOriunde structura de
putere a unei ri intr @n contradicie cu e(oluia sa econo#icG9 puterea politic (a 6i
@n(ins9 @n po6ida instru#entelor sale de (iolen
=
, Violenta starii de natura !"o#as $o%%es
!eoreticienii ai (iolentei sociale si politice sunt de acord c orice societate se
@nte#eia; pe (iolen Contractuali*tii eAplic apariia societii u#ane9 or)ani;at dup
re)ulile 6a#iliare nou9 prin inter#ediul unui FpactG9 FcontractG @ntre co#unitate *i o
asociaie capa%il a asi)ura protecia indi(i;ilor @#potri(a e(entualelor a)resiuni ale
FcelorlaliG Asociaiile de protecie aCun) s dein #onopolul asupra (iolenei9 prin
trans6erul %ene(ol al acesteia din proprietatea 6iecrui indi(id @n cea a FprotectorilorG9 cu# ar
spune $o%%es pentru care starea de natura este %ellu# o#niu# contra o#nes
E(ident9 aceste asociaii (or de(eni deter#inantele societii9 preluEnd 6uncia de
aprare a unui teritoriu %ine deli#itat spaial *i 6uncia de i#punere a unor nor#e . le)i9 pe
%a;a crora s 6ie asi)urat controlul #ani6estrilor a)resi(e @n interiorul co#unitii *i
capacitatea de reacie la a)resiunile eAterne
Violena indi(idual era le)ea structurant *i ordonatoare a societii prestatale
O%iectul contractului9 @n aceste condiii9 este cedarea dreptului pri(at la (iolen contra
)araniei proprietii *i (ieii indi(i;ilor 7reptul indi(idual la (iolen este preluat de
instituii speciali;ate9 de stat *i eAercitat prin inter#ediul unor speciali*ti @n #Enuirea
instru#entelor (iolenei instituionale care asi)ur pacea co#unitii
Se distin) aici dou tipuri de (iolen< cea indi(idual9 caracteristic strii de natur *i
cea instituional a societii or)ani;ate9 eAercitate prin instru#entele statului si care au rol
ordonator si or)ani;ator in societate
'uterea de(ine ast6el apanaCul celor care dein controlul (iolenei Aceast putere Fse
(a autodeli#ita prin autoinstituire Ea acu#ulea; %unuri *i #anipulea; se#ne *i si#%oluri
peste care @*i declar #onopolul Noua 'utere controlea; lu#ea social *i doar Ea poate
sta%ili 6or#ula OrdiniiG Apare ast6el Statul Violena care #enine coe;iunea )rupuluiDstat
este (iolena represiune9 te#eiul ei 6iind le)ea sau ar%itrarul unui indi(id sau al unui )rup de
indi(i;i
Identitatea )rupului este aprat prin a)resi(itate 0n (i;iunea lui $o%%es9 Le(iat"anul
@*i asu# protecia proprietii *i si)urana unei coeAistene pa*nice prin #onopolul asupra
(iolenei9 do%Endit prin renunarea tuturor indi(i;ilor la 6olosirea pri(at a V'"ilippe Brand
a6ir# *i el c la @nceputul politicului se a6l con6lictul9 cu 6uncia sa de elucidare a
raporturilor sociale reale !oate societile 6u) de con6lict9 de (iolen 7ar @n opinia lui
Brand9 con6lictul este un 6eno#en po;iti(9 cu condiia s 6ie stpEnite costurile *i controlate
posi%ilele derapaCe
=
/ Violenta ordonatoare a societatilor ar"aice
La ni(elul (ec"ilor societi9 eAist *i un alt tip de (iolen9 eAceptEnd (iolena
6ondatoare a co#unitii9 care @*i a(ea rdcinile @n acel illo te#pore anterior constituirii ei
Este (or%a despre (iolena sacri6icat9 (iolena retical FViolena intestinG a )rupului nu
putea a(ea alt canal de e(acuare9 decEt sacri6iciul9 doar @n acest 6el putEnd 6i #eninut
ordinea Acest lucru se @ntElne*te nu doar la ni(elul ritualurilor reli)ioase prin care tre%uiau
F@#%unaiG ;eii 2o#anii IelitaJ @*i 6cuser un ade(rat Fcre;G din eApresia FpEine *i circG9
ulti#ul ele#ent al acesteia 6iind coordonat ce asi)ura canali;area (iolenei interne a
)rupului spre (icti#a ce aparine @n #aCoritatea ca;urilor eAteriorului co#unitii
SEn)eroasele spectacole date de )ladiatori9 de 6iarele ce s6E*iau Fdu*#aniiG 2o#ei9 a(eau
6uncia de trans6i)urare a i#pulsurilor (iolente ale populatiei si de #antinere su% control
7eparte de a a(ea (reo teoreti;are asupra acestei le)i sociolo)ice potri(it careia orice )rup
are un potential de (iolenta intestina9 )u(ernantii 2o#ei (ec"i au inteles caGpainea si circulG
pot canali;a a)resi(itatea colecti(a spre un deri(at9 altul de cat proprii lor )u(ernanti
3 Aparitia statului 'erspecti(a antropolo)ica
Statul apare ca Finstan or)ani;atoare care s proteCe;e *i s apere re)ulile de
con(ieuire socialG Mecanis#ul structurant *i ordonator nu #ai este (iolen colecti(9
unani# a #e#%rilor9 ci (iolen 6i;ic *i coerciia eAercitat prin inter#ediul unui @ntre)
aparat speciali;at *i instituionali;at . aparatul de stat
2aionali;area (iolenei colecti(e este9 @n 6apt9 instituionali;area ei9 statali;area .
proces ce deter#in ine)alitate la ni(elul )estionrii (iolenei sociale
Ke%er de6inea statul ca 6or# de or)ani;are social @n care locuitorii unei arii
deter#inate recunosc le)iti#itatea 6orei reali;at *i trans#is printrDun aparat speciali;at9 iar
cei careD*i asu# controlul asupra aparatului de stat sunt recunoscui ca )u(ernani
F0n calitate de deintor al #onopolului le)iti# asupra (iolenei @ntrDun teritoriu
deter#inat9 statul con6isc (iolenaG Se conturea; Fo #inoritate pri(ile)iat9 a(End acces la
controlul #iCloacelor de eAercitare a (ioleneiG ' BandrL o%ser( c aceasta inter;ice
accesul )rupului la locurile *i si#%olurile prin care altdat se constituia Indi6erent de
principiul de instituire a puterii Ic"aris#9 drept di(in9 tradiie9 raionalitate . le)alitateJ statul
deine dreptul de a sta%ili care (iolen este Custi6icat
8 'utere politic *i (iolen social
EAist un consens @ntre teoreticienii 6eno#enului politic9 care Frecunosc c (iolena
nu repre;int ni#ic #ai #ult decEt cea #ai e(ident #ani6estare a puteriiG C Kri)"t Mills
=
spunea Forice politic este o lupt pentru putereM ori9 6or#a ulti# de putere este (iolenaG 9
aceasta 6iind o prelun)ire a de6iniiei statului dat de MaA Ke%er . Fraport de do#inaie a
o#ului asupra o#ului @nte#eiat pe #iCloacele (iolenei le)iti#eG Icea care este considerat
ast6elJ
'unEnd se#nul e)al @ntre politic *i For)ani;area (ioleneiG9 de6ini# statul ca
instru#ent de opresiune a6lat @n #Einile claselor conductoare
Nou(enel a6ir#a c Flucrul 6r de care puterea nu poate eAista9 esena ei9 este
co#anda9 iar AleAander 'asserin dOEntrP(es (a 6ace distincia @ntre (iolen *i putere<
Ftre%uie QRS s sta%ili# dac 6aptul de a 6olosi 6ora9 respectEnd le)ile9 #odi6ic natura 6orei
@nse*i9 o6erinduDne cu totul alt ta%lou al relaiilor u#ane9 pentru c 6ora9 datorit 6aptului c
ad#ite o cali6icare9 @ncetea; s #ai 6ie 6orG
,
Ast6el @neleas9 puterea este o 6or
cali6icat9 instituionali;at9 un 6el de (iolen #oderat9 a*a cu# interpretea; $anna"
Arendt
0ntrucEt (iolena cere @ntotdeauna instru#ente9 aciunea (iolent este insepara%il de
co#pleAul de #iCloace *i de scopuri9 cu #iCloace care tind s ai% o i#portan #ai #are 6a
de scopul ce tre%uie s le Custi6ice *i care nu ar putea 6i atins @n lipsa lor
/

Ele#entul esenial al unei )u(ernri este puterea *i nu (iolena9 aceasta 6iind


instru#ental9 necesit @n per#anen s 6ie condus *i Custi6icat de scopurile pe care le
ser(e*te 0n co#unitile or)ani;ate9 puterea instituionali;at se propune ca autoritate9
necesitEnd recunoa*terea i#ediat I7e alt6el9 6r aceast putere nu poate 6unciona nici o
societateJ
F1or#a eAtern a puterii este F!oi contra 3nulG9 @n ti#p ce aceea speci6ic (iolenei
este F3nul contra !uturorG Iposi%il nu#ai prin 6olosirea instru#entelorJ
3
Cea deDa doua
6or#ul a (iolenei este speci6ic statului 0ntre (iolena statului *i a ceteanului eAist o
#are di6eren CEt ti#p structura puterii )u(erna#entale r#Ene intact9 )u(ernul (a a(ea
superioritatea a%solut in acest raport al Custi6icarii dreptului la (iolenta
: Violen *i aciune raional
Vor%ea# #ai sus despre raionalitate Violena do%Ende*te aceast calitate @n #sura
@n care @*i atin)e o%iecti(ele9 scopurile sta%ilite *i care o Custi6ic @n acela*i ti#p $anna"
Arendt co#entea; c (iolena poate 6i raional nu#ai dac @*i sta%ile*te o%iecti(ele pe
,
Ide# p,8,
/
Ide#9 p ,,/
3
Ide#9 p ,86
=
ter#en scurt Ea este cea care reu*e*te s suscite intens atenia pu%licului9 instru#entele de
care dispune9 dEnduDi un plus sau un #inus de 6or
7e partea cealalt a relaiilor @ntrDun stat se a6l tipul colecti( de (iolen9 (;ut de
4usta( Le Bon drept aciune social eAclusi( cu consecine distru)toare pentru ordinea
social Noii teoreticieni @i (or da @ns un sens po;iti( pentru societate9 a(End capacitatea de a
ridica se#ne de @ntre%are pentru elita politic Aceasta este 6orat s ad#it c o parte a
(ec"ilor nor#e sociale nu #ai 6uncionea; *i tre%uie adaptate
0n acest #o#ent pute# deci interpreta (iolena colecti( ca 6eno#en iraional sau9 din
contr9 6eno#en raional 7ar un acela*i e(eni#ent poate a(ea un #o#ent de pre)tire
IraionalJ al or)ani;atorilor ceD*i ur#resc propriile scopuri *i un #o#ent @n care (iolena
scap de su% controlul celor ce doresc )estionarea 6eno#enului
'oate 6i identi6icat c"iar *i o procesualitate a (iolenei colecti(e9 @n care participanii
pot de(eni parte a unui su6let colecti( @n ur#a unor interaciuni *i sc"i#%uri de si#%oluri
7ac En)els (edea @n con6lictul dintre 6orele *i relaiile de producie F6ora #otrice a
societiiG9 Eu)en 7u"rin) identi6ica aceast calitate ca aparinEnd (iolenei politice Violena
este Fun 6eno#en co#pleA *i protei6or#G Anu#ite 6ee ale acesteia sunt ascunse9 iar altele
clare ca lu#ina ;ileiG . a6ir# C"esnais @n F$istorie de la (iolenceG
7in perspecti(a acestuia9 (iolena colecti( de(ine o aciune social ce s6Er*e*te prin
pierderea de (iei o#ene*ti sau de %unuri
!urner *i =illian spuneau c un tip de co#porta#ent social apare cEnd a(e# deDa 6ace
cu sc"i#%ri sociale #aCore @n or)ani;area social9 care pot duce la cderea siste#ului de
control social,- Con6or# lui Le Bon9 co#porta#entul social este parte inte)rant a
procesului de sc"i#%are cultural *i social 7ar tre%uie sDi recunoa*te# *i 6uncia po;iti(
ce deter#in sta%ilitatea societii9 cu rol de a re(i)ora ordinea social
E6iciena (iolenei nu depinde de puterea nu#rului9 dar cu toate acestea9 (iolena
colecti( se i#pune9 6cEnd s se clatine uneori )u(erne F1iecare indi(id se trans6or# @ntrDo
(eri) (iolent a #arelui lan9 o co#ponent a #arelui or)anis# (iolentG
3n alt tip de (iolen este cel pre;ent @n teoriile lui 'areto9 a(End ca 6uncie
sc"i#%area elitelor politice Nu#ai c eAplicaia lui nu este @n ter#enii (iolenei colecti(e
pEn aici pre;entat9 ci este eApus ca< ec"ili%ru social pertur%at @n condiiile acu#ulrii de
ele#ente in6erioare @n clasele conductoare I de ele#ente superioare @n clasele in6erioare
'entru a se #enine la putere9 elita apelea; la 6or sau la alte #ecanis#e care sDi asi)ure
controlul Icorupie9 6raud9 *iretenieJ
=
Cu toate acestea9 dup cel deDal doilea r;%oi #ondial9 #asele au @nceput sD*i asu#e
roluri9 aciuni proprii alt dat doar elitelor Violena #asei se eAercit la ni(elul politicului
@ntrucEt9 prin inter#ediul re)i#urilor repre;entati(e9 #asa a do%Endit accesul la #iCloacele
(iolenei pe care le (a 6olosi de cEte ori are ne(oie
Orte)a T 4asset (or%e*te despre Fpu%liculD#asG re;ultat dintrDo strati6icare a tuturor
claselor sociale @n elite *i #ase
Aceast sc"i#%are i#portant pe scena (ieii sociale *i politice (a deter#ina apariia
@n plin 6or a unui nou tip de (iolen . (iolena si#%olic
2eacia de tip a)resi( a puterii este @nlocuit cu ec"i(alene culturale de tip 6uncional
6 A)resi(itatea . ele#ent al naturii una#e
A)resi(itatea este de6init ca un co#porta#ent a(End drept consecin (t#area
celui atacat Irnire9 distru)ere9 ener(are9 ironi;are9 Ci)nireJ
!ipul a)resi( de co#porta#ent este 6olosit drept un instru#ent prin care s se o%in
a(antaCe *i po;iii de do#inaie atunci cEnd a)resorul de(ine con*tient de 6aptul c ceilali
se#eni sunt #ai sla%i din punct de (edere 6i;ic decEt el
8

CutEnd sursele a)resiunii9 pute# identi6ica o Fa)resiune instincti(9 datorat
instinctului de supra(ieuire9 o a)resi(itate @n(at9 le)at de i#itare de #odele9 eAistente
pentru atin)erea unor scopuri particulare *i o a)resi(itate deter#inat de un rspuns intern al
indi(idului9 deter#inat de o anu#it 6rustrare
No"n Stuart Mill (or%e*te despre Fdou tipuri de predispo;iii9 din care una repre;int
dorina o#ului de aD*i eAercita puterea asupra altora9 iar cealalt oroare de a se supune
altcui(aG 7ar alturi de acest instinct se #ai )se*te cel de supunere @n 6aa unui o#
puternic Acest lucru are o #ai #are rele(an pentru politic Se poate deci sta%ili un raport
strEns @ntre (oina de a do#ina *i dorina de a se supune
Violena pro(ine adeseori din 6urie careDi poate da un caracter iraional *i patolo)ic
1uria i;%ucne*te cEnd eAist #oti(e pentru a crede c anu#ite condiii pre;enta r putea 6i
sc"i#%ate *i c ele nu se sc"i#%
A%sena e#oiei nu este la ori)inea raionalitii *i nici nu o poate consolida 2
Boudon spunea c orice 6eno#en social9 indi6erent de natura lui9 este re;ultatul unor aciuni9
atitudini9 credine *i al unor co#porta#ente indi(iduale !re%uie luat @n considerare
raionalitatea su%iecti( a actorului social care nu are in6or#aii su6iciente pentru a @nele)e
aciunile sociale *i ia deci;ii #ai proaste decEt dac in6or#aiile sale ar 6i 6ost co#plete sau
8
Irenaus Ei%l Ei%es6edt9 Agresivitatea uman9 ed !rei9 Bucure*ti9 ,++:9 p //D/3
=
su6iciente Conclu;ion# c actorul social se %a;ea; pe e#oii9 @n principal9 pentru a lua o
deci;ie
!ot la e#oii (a 6ace apel (iolena si#%olic9 o caracteristic atEt a re)i#urilor
de#ocratice cEt *i a celor totalitare
'areto a6ir#a la rEndul su c #aCoritatea aciunilor sociale au o di#ensiune
e#oional9 cu eAcepia unei sin)ure cate)orii de aciuni . cele din do#eniul econo#ic
'ute# conclu;iona c @n societatea #odern au rol 6unda#ental aciunile conduse de o
raionalitate de tip e#oional
) Violenta si#%olica si (iolenta politica
Ideea de (iolen si#%olic este 6olosit pri#a dat de 'ierre Bourdieu9 6iind o
ino(aie a sociolo)iei educaiei Apare @n @ncercarea sa de a deconspira Frelaiile de
deter#inare dintre siste#ul puterii politice *i siste#ul de @n(#EntG
:
. ca cea #ai e6icient
cale de reproducere a relaiilor de putere @ntrDo societate
Lu#ea social 6uncionea; Fsi#ultan ca un siste# de relaii de putere *i ca un siste#
si#%olicG Alt6el spus9 luptele pentru putere se duc @n societate inclusi( la ni(el si#%olic *i
constau @n tendina de apropiere a %unurilor si#%olice apreciate ca se#ne distincti(e la
ni(elul @ntre)ului social
Bunurile si#%olice o6er ade(rate spectacole de (iolen si#%olic asupra
consu#atorului de si#%oluri . #e#%ru al societii respecti(e Este deci o (iolen in(i;i%il9
neperceput niciodat ca atare Violena si#%olic este deci9 F(iolen societal ocult9 care
asi)ur siste#ul do#inaiei *i con6er le)iti#itate procesului de autoreproducere a relaiilor
de putereG
Lu#ea social este una a sc"i#%urilor de protecie Ide ser(iciiJ9 de #unc9 o lu#e a
creditelor9 a o%li)aiilor si#%olice Violena si#%olic poate lua 6or#e ale (iolenei
in(i;i%ile9 de cEtre ori (iolena %rutal9 desc"is este i#posi%il9 conda#nat social
7e alt6el9 nu a eAistat niciodat o )u(ernare %a;at nu#ai pe 6olosirea #iCloacelor
(iolenei FC"iar *i conductorul unui re)i# totalitar9 @n care tortura este principalul
instru#ent de )u(ernare9 are ne(oie9 pentru puterea sa9 de o %a; . poliia secret *i reeaua
de in6or#atoriG
F1ora *i (iolena pot 6i instru#entele e6iciente de control *i de presiune social atunci
cEnd %ene6icia; de un lar) spriCin popularG . spune F2aportul o6icial asupra (iolenei @n
A#ericaG
6

:
?te6an Stnciu)elu9 Op Cit9 p &&
6
$anna" Arendt9 Op Cit9 p ,/5
=
Cu alte cu(inte9 puterea instituiilor unei ri este con6erit de spriCinul oa#enilor9 @n
con6or# cu acel consi##Ent de la ori)inea le)ilor eAistente Aceasta pentru c9 @n siste#ul
repre;entati( se presupune c poporul @i conduce pe cei care @l )u(ernea; 'uterea se
#ani6est *i se concreti;ea; @n toate instituiile politice
Se poate tra)e conclu;ia c puterea se spriCin pe opinia cetenilor care9 la rEndul ei9
se spriCin pe puterea nu#arului Ast6el9 tirania de(ine cea #ai 6ra)il 6or# de )u(ernare
Idar *i cea #ai (iolent @n acela*i ti#pJ Con6or# lui $anna" Arendt deose%irea 6la)rant
dintre putere *i (iolen const @n aceea c puterea se spriCin pe 6ora nu#rului9 dar (iolena
9 pentru a se i#pune9 poate recur)e la o serie de instru#ente IeA < o de#ocraie 6r
Constituie poate distru)e drepturile #inoritilor @ntrDo #anier si#%olicJ 0n ceea ce
pri(e*te (iolena statului eAist dou tipuri< cea le)iti#9 a statului . )arant al securitii
indi(i;ilor *i @n care puterea 6olose*te #ecanis#e ale (iolenei si#%olice *i cea a statului
totalitar9 prin trans6or#area indi(idului @n o#D#as Violena si#%olic nu este niciodat
recunoscut9 ea 6iind cea care asi)ur siste#ele de do#inaie *i con6er le)iti#itate
procesului de reproducere a relaiilor de putere Instru#entele de i#punere a capitalului
si#%olic al elitei sunt siste#ul de @n(#Ent *i #ass #edia ?i eAist (iolen si#%olic de
6iecare dat cEnd )rupul de la putere deine #onopolul asupra acestora
Acest tip de (iolen poate 6i @ntElnit @n siste#ele totalitare 'rin (iolen si#%olic se
eAclude Fco#petiia @ntre capitaluri si#%olice a cror acreditare *i 6uncionare ar duce la
a#eninarea siste#ului de si#%oluri *i (alori ale )rupului do#inantG
Societile %a;ate pe siste#e repre;entati(e se con6runta si ele cu 6eno#enul (iolentei
si#%olice Spre deose%ire de re)i#urile politice totalitare9 in ca;ul celor din ur#a (iolenta
este inte#eiata pe Fprincipiul de#ocratic al ale)erilor periodice @ntrDun co#porta#ent social
rituali;atG
Violena sc"i#% lu#ea *i este posi%il ca aceast sc"i#%are s duc la o (iolen #ai
pronunat LuEnd @n calcul teoriile lui 'areto9 cu cEt (iaa politic tinde spre %irocraie9 cu
atEt #ai #ult se apelea; la (iolen9 pentru c %irocraia este 6or#a de )u(ernare @n care
6iecare indi(id este total lipsit de li%ertate politic *i de puterea de a aciona
Violena politic @n opinia lui !ed 2o%ert 4urr este 6olosirea de ctre orice partid sau
instituie a unor #iCloace *i ci rene)ociate *i (iolente ca s atin) scopuri @n a6ara ordinii
politice de6init la un #o#ent dat 'otenialul de (iolen *i pro%a%ilitatea de a i;%ucni
con6licte cu consecine de sc"i#%are politic9 sunt le)ate de 6elul @n care siste#ul politic pune
la dispo;iia oa#enilor resurse pentru re;ol(area de situaii
=
'rin inter#ediul (iolenei si#%olice9 #arele siste# al partidelor politice a reu*it s
reduc 6oarte #ult la tcere (ocea cetenilor Este un 6eno#en @ntElnit c"iar @n ri cu
de#ocraii consolidate9 deoarece partidele se eriCea; @n purttorii de cu(Ent ai #aselor9 ai
celor repre;entai Oa#enii o%i*nuii @*i pierd dreptul la cu(Ent @ntrDo serie de pro%le#e9 nu
particip la luarea #ultor deci;ii I6ie c au sau nu co#petena necesarJ Sin)urul #o#ent
cEnd ace*tia se pot eApri#a cu ade(rat r#Ene (otul 7e aceea9 ca#paniile electorale poart
@n ele un )rad #ult #ai #are de (iolen I%ine@neles si#%olicJ pentru a cuceri9 pentru a
seduce Este un Coc la care particip aproape @ntrea)a societate I#ai puin cei 6r drept de
(ot9 pierdut sau nedo%Endit @nc *i cei co#plet de;interesaiJ9 o parte a acesteia Ipoliticienii
6iind 6oarte con*tieni de #i;ele aruncate9 iar cealalt @ncercEnd s deslu*easc ade(ratele
interese ale candidailor *i s o%in )radul cel #ai #ic de neplcere IdacDi cit# pe
utilitari*tiJ Este situaia @n care ale)torii sunt pu*i s decid @ntre dou rele *i sDo alea) pe
cea #ai puin rea
7e a#%ele pri9 re)ulile Cocului sunt cunoscute *i 6iecare se supune lor9 aceasta 6iind
)arania de#ocraiei9 a siste#ului repre;entati(
Acest tip de (iolen este cel care si dupa care a inceput sa do#ine si sa o6ere
le)iti#itate @n secolul nostru9 datorit @n special #assD#ediei S6era politicii este in(adat de
si#%oluri *i i#punerea lor ca le)iti#e se concreti;ea; @n #aniera (iolenei la ni(elul ideilor9
repre;entrilor despre realitatea @nconCurtoare Ast6el9 (e"icularea de si#%oluri politice in
#assD#edia creea;a identitati colecti(e si le #odelea;a sta%ilind di#ensiuni si 6or#e
concrete ale culturii politi(e intrDo societate sau alta
CA'I!OL3L II
VIOLENA SIMBOLIC 0N S1E2A 'OLI!IC3L3I
0n capitolul anterior a# incercat sa de#onstre; c (iolena repre;int un punct co#un
tuturor societilor9 con6lictul a6lEnduDse la @nceputurile politicului dupa cu# a6ir#a9 rand pe
rand9 $o%%es9 Nou(enelle sau Ke%er !rans6or#area con6lictului @n 6eno#en social cu
consecinte po;iti(e depinde de capacitatea puterii de a stpEni costurile *i de a controla
posi%ilele derapaCe 'rintre di6eritele tipuri de re)i#uril politice9 de#ocraia este cea care
reu*e*te s le stpEneasc9 su%stituind con6lictelor reale9 periculoase9 con6licte rituali;ate9
codi6icate9 inEnd de di#ensiunea si#%olic a (iolenei
FViaa politic de#ocratic se %a;ea; pe acceptarea practic a con6lictului9 spune
'"ilippe Brand Se poate (or%i despre o#nipre;ena con6lictului9 la toate palierele (ieii
sociale9 politice9 econo#ice9 iar pe scena politic se traduce prin ri(alitatea actorilor politici .
indi(i;i *i partide A 6i pe scena politic @nsea#n a te supune acestei e(idene< e*ti actor
politic . e*ti #ereu @n con6lict
'entru a accede la po;iii de in6luen9 noul partid politic sau noul politician tre%uie s
adopte po;iii tran*ante @n le)tur cu pro%le#e ale societii nea%ordate de celelalte partide
Este (or%a despre acele pro%le#e ce i#plic e(entuale discri#inri9 iar o po;iie clar 6a de
acestea ar deter#ina o scindare a electoratului9 o distru)ere a coe;iunii sale 'artidele politice
cu lar) repre;entati(itate *i care au ne(oie de un nu#r i#presionant de (oturi pentru aDi
asi)ura o #aCoritate con6orta%il9 nuD*i pot per#ite ase#enea atitudini 3n partid nou @ns9 nu
are ni#ic de pierdut9 decEt9 e(entual9 de cE*ti)at susintori toc#ai printrDun discurs tran*ant9
care nu las loc de repliere @n ca;ul neadec(rii la dorinele #aCoritii
EAploatarea anta)onis#elor sociale se do(ede*te 6a(ora%il unui plus de
repre;entati(itate nu#ai @n ca;ul partidelor #ici *i al celor a6late spre eAtre#e 7e aici *i
le)ea identi6icat de '"ilippe Brand< #oderaia crescEnd a discursului politic este corelat cu
lr)i#ea repre;entati(itii cE*ti)ate
7ar nu nu#ai scena politic este o scen de con6runtri9 ci *i @nsu*i partidul 0n
interiorul or)ani;aiei9 de cele #ai #ulte ori eAist contradicii Ido(ad serii de scindri9 de
desprinderi a cEte unei noi aripi din partidJ !oate acestea sunt @ns ne6aste pentru i#a)inea
partidului ast6el @ncEt9 c"iar dac su% oc"ii #assD#ediei este di6icil s #asc"e;i con6lictele
interne9 pentru lupta electoral se i#pune re)larea cu )riC a acestora9 alt6el9 FdistraciaG sDar
putea s coste ca# scu#p9 @n (oturi
'rincipiul @nsu*i al alternanei de#ocratice este )enerator de con6licte Alternana
presupune o concuren @ntre proiecte politice real#ente di6erite *i perceperea succesiunii la
putere a ec"ipelor ce repre;int aceste proiecte ca real 0n aceast co#petiie sunt
in(entariate con6lictele sociale9 sunt #anipulate te#erile electoratului9 re;ultatul acestui e6ort
de identi6icare *i )sire a te"nicilor potri(ite de utili;are a pro%le#elor sociale acute
concreti;EnduDse @n (ictoria sau cderea )u(ernanilor actuali
7orina de a cE*ti)a con6runtarea induce un risc #aCor pentru partidele politice care
adopt spre 6inalul ca#paniei un li#%aC seductor D a#estecarea identitilor politice
Su% #asca de;%aterilor9 talHDs"oUDurilor9 se ascunde un ade(rat spectacol de
(iolen9 rituali;at 'oliticienii eApri# 6rustrrile indi(i;ilor9 @*i etalea; propriile soluii ca
*i cu# ar 6i ale ale)torilor9 iar ace*tia se re)sesc @n discursuri 'rincipii di(er)ente9
contro(erse asupra politicilor pu%lice9 sunt su%stana spectacolului 1iecare replic
FusturtoareG 6ace s @n6loreasc un ;E#%et pe 6aa FsuporteruluiG *i un Fa*aDi tre%uieG care
de#onstrea; c aceste con6licte F6a(ori;ea; proieciile spectatorilor9 dEnduDle oca;ia de aD
*i eApri#a propriile 6rustrri prin procurG9 dup cu# spune '"ilippe Braud
7ar 6aptul c repre;entanii ale*i de#ocratic (or%esc @n nu#ele ale)torilor de6ine*te
*i un alt tip de relaie ales D ale)tor9 relaie a(End o a)resi(itate incipient9 %a;ate pe
6rustrare 7e ceV 'entru c #andatul suspend dreptul la cu(Ent al altora9 a*a cu#
@ncredinarea (iolenei unei asociaii de protecie I(iitorul statJ suspend dreptul de a o 6olosi
@n nu#e propriu 3n alt #oti( al 6rustrrilor este 6aptul c politicienii nu eApri# 6idel toate
a*teptrile electoratului
0n ti#pul ca#paniei electorale9 oa#enii politici tre%uie sD*i ascund ade(ratele
senti#ente 6a de ale)tori9 o anu#it aro)an dat de po;iionarea lor @n rEndul elitelor Ei
intensi6ic relaiile9 contactele9 le)turile cu Fcei sla%iG9 cer*induDle acestora susinerea !oate
acestea aparin unui siste# de ritualuri a(End #enirea de a de;ar#a a)resi(itatea
7eci luptele pentru putere se duc inclusi( la ni(el si#%olic *i pot 6i u*or identi6icate
prin apropierea %unurilor si#%olice considerate a 6i se#ne distincti(e la ni(elul societii
Aceste se#ne di6erenia; di6eritele clase D po;iii @n societate9 IConclu;ia ar 6i c stilul de
(ia re6lect luptele si#%olice pentru i#punerea celui le)iti#J
0n societile de tip de#ocrat puterea tre%uie s )seasc posi%iliti de ani"ilare a
a)resi(itii D inerent oricrui )rup social Apelul la (iolen si#%olic se i#pune Aceste
siste#e de )u(ern#Ent @*i asu# controlul asupra tuturor con6lictelor dintre indi(i;i sau
)rupuri 'entru a )estiona Isi#%olicJ e#oiile9 un #ecanis# Fde asu#are a controlului socialG
este spectacolul *i rituali;area con6lictelor dintre actorii sau politici9 indi(i;i9 )rupuri sau
instituii
'uterea sDa i#pus @n oc"ii pu%licului @n per#anen prin spectacole pline de 6ast prin
care @ncearc sD*i @ntreasc po;iia de Finstan ordonatoare a lu#ii socialeG
F'entru a scpa de a#eninarea (otului popular9 'uterea tre%uie s seducG pentru
aceasta9 Fan)aCat 6iind @n proiecte de #anipulare la ni(el naional9 ni se pre;int ca un
ade(rat 7on Nuan politicG 0n ciuda tuturor protestelor acest co#porta#ent seductor al
elitelor este unul de#ocratic9 aparinEnd societilor pluraliste 1ace parte din FCocG *i este
acceptat ca atare9 de(enind un ele#ent nor#al al #odului nostru de (ia F7onCuanis#ul
politic este FruG9 dar a de(enit necesarG spune Ste6an Stnciun)elu Acest FdonCuanis#
politicG se #ani6est deci @n special prin (iolen si#%olic prin inter#ediul creia elita se
i#pune opiniei pu%lice
F7e la ca#paniile electorale pEn la con6lictul #ani6est dintre doi a)eni politici9 prin
con6licte indirecte speculate de #ass #edia9 de#ascri reciproce *i spectacole !V o6erite
pu%licului de ctre elita puterii prin scandaluri de corupie etc9 @ntrea)a lu#e politic se
pre;int ca un spectacol al con6lictului rituali;at o6erit electoratului de ctre #ass #ediaG
5

Aceast (iolen @nre)istrat @n societate are a(antaCul ca nu se prelun)e*te decat


accidental cu pierderea de (iei o#ene*ti I#ineriadaJ9 cu distru)eri de %unuri Este o (iolen
ce se des6*oar dup un ritual %ine sta%ilit9 este controlat prin #ecanis#ele de#ocraiei *i
este deci9 o constant a oricrei societi 'ute# di6erenia @ntre politic9 con6lict *i (iolena
si#%olic9 dar nu pute# separa cele trei coordonate ale socialului Con6lictul *i (iolena
si#%olic sunt esena politicului Acestea se re6lect prin inter#ediul aciunilor actorilor
politici ce ne o6er un spectacol cEt #ai )randios9 #enit s ne atra) atenia *i apoi s ne
seduc pe cEt #ai #uli
Mo#entul #aAi# de #ani6estare a luptelor pentru putere se poate identi6ica @n
ca#paniile electorale Aici9 lupta se poart Fpe 6aG9 acu;aiile sunt #ult #ai dure decEt de
o%icei9 pro#isiunile sunt #ult #ai 6ru#os *i poate c"iar #ai credi%il a#%alate decEt @n restul
ti#pului 'ute# nu#i aceste ca#panii Fspectacolele cele #ai a#ple de (iolen si#%olic
prin care aspiranii la 'utere @*i #soar a%ilitatea de a seduce electoratul9 @ntrDo interaciune
speci6ic a)ent politic D electorat9 @n care pri#ul @*i etalea; lo)istica *i inteniile politie
pentru a seduce9 iar celalalt se o6er de %un (oie ca su%iect al seducieiG
5
Ide#9 p ,-,
Vi;i%ilitatea #ai u*oar a (iolenei politice prin aciuni si#%olice ar r#Ene
ne@neleas @n a%sena repre;entrilor si#%olice Cu cEt #ai #ult un partid9 o or)ani;aie9 o
societate se @ntresc si#%olic9 cu atEt #ai #ult apar (iolri si#%olice
' Bourdieu spune c (iolena si#%olic este #ai e6icient decEt coerciia @n politic *i
aparine oricrei puteri care poate i#pune ca le)iti#e o serie e se#ni6icaii9 Fdisi#ulEnd
rapoarturile de 6or care sunt ra6ina#entul 6orei saleG
'uterea %ene6icia; de propriul capital si#%olic9 capital de recunoa*tere ape care lDau
acu#ulat deDa lun)ul ti#pului
Actorul politic Icare e(oluea; pe scena politicJ este un personaC dra#atic9 @n aceast
ecuaie putEnduDse 6ace #ulte analo)ii @ntre scena politic *i scena teatral O#ul o%i*nuit
Ipu%liculJ %ene6icia; de co#pensaii si#%olice pentru neparticiparea la Coc Cu#V O#ul
politic trans6er #oti(e particulare asupra scopurilor pu%lice *i le raionali;ea; @n ter#enii
interesului pu%lic Inu#ai a*a pot *i ceilali s participe9 prin acu#ularea de %unuri si#%olice
i#puse de ctre cei de la putereJ 0n 6elul acesta se instituie ordinea @n societate
Le)ea este si#%olul puterii care o creea; 2ecunoa*terea *i i#punerea autoritar
6or#ea; ordinea de drept9 a statului9 care 6ace posi%il circulaia #ultitudinii de ordini
crora le aparin su%iecii con6or# spuselor lui 1rant; Bart"
Esenial este ca puterea s pstre;e ordinea9 s con6ere lini*te societii IFStpEn este
cel care nu d lini*teaG spune 1aust citat de 4usta( 2ad%ru"J 2ealitatea conductorilor
tre%uie s se con6or#e;e (alorilor si#%olice
O situaie periculoas ar putea 6i @nre)istrat datorit unei tendine a de#ocraiei D de a
renuna la sanciuni9 la pedepse pentru a 6i pe planul #uli#ii 0ns9 pus @n practic9 acest
lucru ar deter#ina o pierdere a in6luenei siste#ului de si#%oluri 0nsea#n c acesta nu #ai
poate re)le#enta (iolena intern a )rupului *i deci9 tre%uie apelat la 6ora 6i;ic Iceea ce nu
este de doritJ Societatea tre%uie s sancione;e @nclcarea si#%olurilor pentru aD*i proteCa
#e#%rii
'olitica raional este considerat de ctre MurraL Edel#an un succes doar @n #sura
@n care de(ine o%sesi(9 #itic9 )eneratoare de e#oii pentru pu%licul lar)9 iar structura
politic preia *i si#%oli;ea; co#pleAitatea indi(idului Icci o#ul este F;oon politiHonGJ
Si#%olurile repre;int altce(a decEt ceea ce su)erea; la o pri# (edere *i e(oc o atitudine9
un set de i#presii sau un #odel de e(eni#ente asociate @n ti#p *i spaiu prin lo)ic *i
i#a)inaie cu si#%olurile Ele aCut la a%ordarea lo)ic a unei situaii *i la #anipularea ei *i
e(oc e#oiile asociate unei anu#ite situaii
Orice con6lict la ni(el politic poate 6i trans6or#at @n spectacol cu aCutorul #assD#ediei
*i apoi 6olosit *i pentru crearea unei i#a)ini po;iti(e ta%erei proprii *i a uneia ne)ati(e pentru
ta%ra ad(ers
Elitele tre%uie s dein o #are capacitate de a stErni reacii e#oionale atEt de
puternice @n rEndul oa#enilor o%i*nuii @ncEt sDi deter#ine pe ace*tia s acione;e @n sensul
dorit de ele 4u(ernanii tre%uie s #ai %ene6icie;e de a%ilitatea de conducere care Feste
@ntotdeauna de6init de o situaie speci6ic *i este recunoscut prin reacia susintorilor 6a
de actele *i discursurile indi(iduale 7ac ace*tia reacionea; 6a(ora%il *i @l ur#ea; pe cel
ce ine discursul9 este (or%a de conducere9 dac nu9 nu esteG
&

MaA Ke%er 6cea o distincie @ntre conducerea de tip %irocratic *i cea caris#atic 7ar
ter#enul de conducere nu se spriCin pe rutine strict raionale pentru a deter#ina deci;ii9 nici
pe calitile eAtraordinare ale liderului caris#atic9 ci pe apariia senti#entului de securitate
pentru #ase 7epinde de tendina de a nu desta%ili;a9 de a #enine ordinea @n societate *i #ai
depinde @n #are #sur de dispo;iia #aselor Ice nu #ai pot conduce9 ce nuD*i #ai 6ac au;ite
(ocileJ de aD*i proiecta dorinele9 necesitile asupra elitei
A# spus #ai sus c @n ti#pul ca#paniei electorale luptele se intensi6ic9 @ncep s
capete un plus de (i)oare Apar atacuri dure cu care se @#proa*c toi candidaii Isau aproape
toiJ Ce este de re#arcat este 6aptul c ase#enea atacuri nu le;ea; i#presia re6eritoare la
puterea liderului ocupant al unei 6uncii politice i#portante Se pot @nre)istra ca;uri cEnd
aceste atacuri pot de(eni un 6actor po;iti( pentru i#a)inea persoanei respecti(e MurraL
Edel#an spunea c Fcel care atac @i asi)ur pe toi cei interesai c deintorul acelei 6uncii
acionea; *i c este puternic MesaCul supli#entar9 *i anu#e c oponentul nuDl place sau c
nuDi place ceea ce 6ace9 con6er credi%ilitate a6ir#aiei c deintorul 6unciei in6luenea;
e(eni#enteleG
+

0n politica ;ilelor noastre un rol i#portant @l are stilul pasi( ca #iCloc de a o%ine o
6uncie de conducere *i popularitate Adepii acestui stil e(it luarea unei po;iii 6er#e @n
pro%le#ele contro(ersate9 luptEnduDse contra Fdu*#anuluiG !oate acestea duc la un plus de
spriCin politic din partea unui nu#r de oa#eni din a#%ele ta%ere ale pro%le#ei
Orice partid politic (a dori s o%in re;ultate po;iti(e @n ur#a ale)erilor Ast6el9
de(ine esenial pentru acesta s pro#o(e;e persoane capa%ile a re;ista luptei *i a o%ine
(ictorii
&
MurraL Edel#an9 Politica i utilizarea simbolurilor9 ed 'oliro#9 Bucure*ti9 ,+++9 p 56
+
MurraL Edel#an9 Op Cit9 p &,
Liderii . pentru aD*i asi)ura un post @nalt . sunt personaliti cu un )rad destul de
#are de adapta%ilitate la un stil pe placul ale)torilor9 deoarece ace*tia sunt cu ade(rat
in6lueni Cu cEt o persoan se a6l #ai sus @ntrDo ierar"ie9 cu atEt se a*teapt9 i se cere s se
situe;e la @nli#ea a*teptrilor
'u%licului9 electoratului i se cere s alea) @ntre cEi(a aspirani la o 6uncie Ace*tia
sunt propu*i de partide c"iar dac eAist alii #ai %uni sau la 6el de %uni9 dar din anu#ite
#oti(e nu pot candida Isunt considerai nepotri(iiJ Alii nici nu sunt luai @n considerare
datorit 6aptului c nu au a(ut niciodat o 6uncie9 nu au 6ost @n atenia pu%licului
Cei nu#ii de partid tre%uie s 6ie capa%ili s se supun Cocului (iolenei si#%olice
asupra electoratului9 s aduc un plus de le)iti#are partidului prin c"aris#9 prin e6icien
etc I#presia c te a6li @n pre;ena unei personaliti este dat de si#%oluri9 @ntrucEt9 prin
inter#ediul acestora9 ne identi6ic# cu cel de la putere *iDi con6eri# titlul de repre;entant
Icondiia este ca si#%olurile s 6ie acceptate de co#unitateJ
Contracandidaii (or Fpro(ocaG elitele *i (or pro6ita de *ansele ce li se o6er printrDun
pro)ra# ino(ator propus ateniei tuturor
Este de re#arcat 6aptul c Fliderii *i cei condu*i @*i o6er reciproc %ene6icii
psi"olo)ice eseniale Luptele re)i;ate ale liderilor cu pro%le#ele pu%lice 6ac posi%il
@nele)erea lu#ii *i trans#it #aselor con6u;e9 nesi)ure *i @nsin)urate senti#entul de reali;are
colecti(G
,-
7eintorii de 6uncii pri#esc in(estitura de a conduce !otu*i9 relaia dintre lider
*i ale)tori tre%uie s 6ie tensionat9 6iecare te#EnduDse a nu 6i trdat Acest lucru este
%ene6ic pentru c elitele (or a(ea )riC s nu dea #oti(e s 6ie co%orEi @n oc"ii susintorilor
Isau a*a ar 6i nor#alJ9 iar susintorii se (or supune9 dar9 @n per#anen9 (or @ncerca sDi
controle;e pe ceilali
Ce este i#portant de su%liniat @n acest #o#ent este 6aptul c statutul si#%olic al
(iolenei politice este in6luenat de tradiiile *i #entalitile do#inante @n societate9 la un
#o#ent dat Sursa apariiei lor o repre;int #iturile9 de care ne (o# ocupa @n capitolul ce
ur#ea;
,-
MurraL Edel#an, Op. Cit., p +-
CA'I!OL3L III
MI!32I ?I MI!OLO4II 'OLI!ICE
I)norand total paradi)#a cooperarii9 o serie de teoreticieni (or%esc despre politic *i
politica in ter#enii de relaii de puterein raport cu alte tipuri de putere in societate9 puterea
politic are 6uncia de a apra societatea dintrDun teritoriu deli#itat @n 6aa pericolelor interne
I6oa#ete9 cala#iti9 de;ordine9 de;#e#%rareJ *i eAterne9 tin;End spre re;ol(area con6lictelor
din interior *i eAterior
,,

'entru aD*i putea @ndeplini #isiunea9 elita a6lat la putere recur)e la constrEn)ere
6i;ica I6iind sin)ura deintoare a 6orei le)iti#e @n statJ9 dar *i la (iolena si#%olic prin
inter#ediul #iCloacelor de in6luenare de natur ideolo)ic9 spiritual9 cultural Acestea9
pentru a 6unciona9 se %a;ea; pe o relaie de @ncredere sta%ilit @ntre conductori *i condu*i
In ce consta le)iti#itatea si#%olica a puterii politiceV
'uterea politic a a(ut @n per#anen o latur sacr 4eor)es Balandier considera c
Fsacrul este una din di#ensiunile politicului9 o )aranie a le)iti#itii sale9 unul din
#iCloacele utili;ate @n cadrul co#petiiei politiceG Ast6el9 sacrul a 6ost9 este *i (a 6i o surs de
le)iti#are a puterii El se re6era la< F2espectul tradiiei9 al (alorilor considerate sacre *i
in(ocarea destinului9 Custi6ic dreptul )u(ernanilor de a )u(erna *i de a induce supunerea
)u(ernailorG
,/
1eno#enul sacrali;rii puterii *i a deintorilor ei9 ce tri#ite de 6iecare dat la
un transcendent9 6ace loc credinelor *i atitudinilor 6a(ora%ile acestora #ai #ult decEt teoriile
*i ideolo)iile politice care sensi%ili;ea; nu#ai o #ic parte a populaiei
F're;ena sacralitii @n s6era politicului se eApri# prin persistena #oti(elor
#itolo)ice9 care au un rol i#portant @n #ai toate cristali;rile ideolo)ice *i politice din epoca
#odern *i conte#poran Aureola #istic creat *i @ntreinut de deintorii puterii
constituie un #iCloc de in6luen9 #anipulare *i de le)iti#are 6oarte e6icientG
,3
0n acest spaiu
se apelea; la #ituri9 do)#e9 preCudeci9 opinii )enerate de pasiuni *i pati#i politice
Co#parat cu celelalte 6iine9 Fo#ul trie*te nu nu#ai @ntrDo realitate #ai
cuprin;toare9 el trie*te @ntrDun uni(ers si#%olic Li#%aCul9 #itul9 arta *i reli)ia sunt pri ale
acestui uni(ersG
,8
,,
Ion 1lorea9 Mistica politic i paradoxurile democraiei9 ed 1undaiei 2o#Enia de #Eine9 Bucure*ti9 ,++69 p
3:
,/
Ide#9 p 36
,3
Ion 1lorea9 Op Cit9p 35
,8
Ion 4oian9 4a%riela !nsescu9 Car#en 7iaconescu9 Lorena '(lan9 Individ, libertate, mituri politice9 ed
Institutului de !eorie Social9 Bucure*ti9 ,++59 p ,:5
, Mitul ar"aic si #itul politic
Eliade spunea c #itul este o po(este ce se re6er la trecut9 la acel Fillo te#poreG al
@nceputurilor9 care @ns pstrea; *i o (aloare eAplicati(9 Custi6icEnd di6erite 6or#e de
or)ani;are social
Cassirer (edea #itul ca 6antas#9 #isti6icare sau ca#u6lare a realitii9 interpus ca un
ecran @ntre ade(rul 6aptului *i cunoa*tere9 pentru ca9 Bac""op"en s @l considere realitate
istoric *i nu 6iciune
0n cadrul teoriilor lin)(istice9 MaA Mueler spunea c #itul este o F(ec"e 6or# de
(or%ire9 care printrDo %oal a li#%aCului a de(enit inco#pre"ensi%il pentru )eneraiile
ur#toareG
!ot Cassirer spunea c #itul este o lu#e coerent9 autosu6icient9 @n 6or#e si#%olice9
caracteristic con*tiinei pri#iti(e9 contrastEnd cu cea a o#ului #odern
7ar #itul nu penetrea; @ntrea)a (ia con*tient a o#ului O#ul recur)e la #it cEnd
se (ede a#eninat de 6ore care @l cople*esc . ast6el eAplicEnduDse apariia #itului #odern *i
a6ir#area de net)duit a acestuia @n politic
E#il 7urH"ei# a6ir#a c sursa #itului este con*tiina colecti(9 aceasta 6iind 6ora
constrEn)toare *i #oderatoare a con*tiinei indi(idului Acesta9 prin procesul de sociali;are
internali;ea; toate ele#entele culturii societii respecti(e9 aceste ele#ente @n)lo%End *i
#iturile Miturile de(in un ade(rat )"id al con*tiinei indi(idului9 o surs a aciunilor sale @n
plan socioDpolitic Ni#eni nu se poate sustra)e acestei le)i care @i este inoculat prin educaie9
prin le)islaie9 nor#e *i tradiia pe deplin acceptat
1uncionali*tii recuno*teau esena @n 6uncia social a #itului de a @ntri tradiia *i de a
o @n;estra cu (aloare sporit9 cci9 cu 6iecare nou o# este adus un plus de (i)oare (ec"ilor
credine9 un spriCin @n plus care construie*te @n continuare
2ealitatea este @n per#anen plin de lucruri9 6apte ce repre;int altce(a decEt sunt
Acest proces al sociali;rii de care (or%ea# #ai de(re#e cuprinde 6or#area capacitii de
dese#nare pe %a;a siste#ului de resurse eAistent *i stpEnirea acestora 'entru c o#ul nu
#ai are o relaie direct9 ne#iClocit cu realitatea9 aceast relaie este indirect9 realitatea
prEnd c I se sustra)e toc#ai prin )Endire 1iecare #e#%ru al societii este @n(at s
)Endeasc @n ni*te patternDuri construite din (ec"i#e 4Endirea parc nu #ai ser(e*te la
altce(a decEt la o cEt #ai %un con6or#are culturii acelui )rup O#ul nu se #ai ser(e*te de
lucruri9 ci de sine @nsu*i *i trie*te doar prin inter#ediul riturilor9 #iturilor9 si#%olurilor9
@ncEt nu poate a6la9 nu poate @nele)e ni#ic din Cur9 decEt prin @ntreptrunderea s6erelor
sociale 'entru o ase#enea situaie9 sociolo)ii au constatat ur#torul lucru< Fo#ul nu trie*te
nu#ai @ntrDun #ediu natural9 ci *i @ntrDunul si#%olicG !re%uie luat @n considerare @n special
7urH"ei# care spunea c (iaa social este posi%il nu#ai prin si#%oluri
1iecare #o#ent al (ieii sociale poate 6i tradus prin pris#a #iturilor9 6iecare
sr%toare9 6iecare co#e#orare Se#ni6icaia anului nou tri#ite la ti#pul @nceputurilor9 la
ori)inea lucrurilor care se re@nnoiesc #ereu Este o caracteristic a ti#pului #itic de a 6i
re(ersi%il9 (e*nic tEnr9 pentru c #itul este nu doar po(estea #orii9 ci *i po(estea rena*terii
0n s6era #iturilor9 #itul politic este cel care con6er identitate I#iticJ indi(i;ilor *i
colecti(itii Este o naraiune9 o po(este cu accente dra#atice9 con6lictuale9 a(End @n centru
6i)ura unui erou Iindi(id sau )rupJ
Miturile politice nu pot 6i acu;ate de a 6i pure 6ante;ii9 @ntrucEt sunt le)ate de
i#a)inarul politic al societii respecti(e9 i#a)inar din care se "rnesc9 din care pornesc *i pe
care apoi @l ali#entea;9 @l @ntresc Autorul #itului politic interpretea; e(eni#ente
conse#nate @n cultura sa 2olul su principal este de interpret *i nu de creator 1or#a
dra#atic *i 6aptul c repre;int un ar)u#ent pentru putere9 aducEnd le)iti#area acesteia @l
6ace s de(in #it *i nu coninutul9 po(estea @n sine
'o(estea #itului este aceea a unei societi trecute ideale9 ce ar 6i tre%uit #eninut
C"iar dac a 6ost pierdut9 #e#oria acestei societi sDa pstrat9 iar acu# a de(enit necesar a
6i reinstaurat Se poate @ntE#pla ca aceast societate s nu aparin trecutului9 s nu 6i eAistat
niciodat Este @ns o societate ce (a tre%ui creat @ntrDun #o#ent (iitor9 rolul naraiunii 6iind
de a pre)ti oa#enii s o @ntE#pine
Miturile politice nu se adresea; nu#ai oa#enilor care triesc @ntrDo societate politic
'oate 6i *i al oa#enilor care *iDau pierdut sau nu *iDau )sit @nc o societate politic a lor IeA<
e(reiiJ 7eci po(estea poate aparine unui )rup de oa#eni care nu se an)aCea; @n politic
'oate 6i #itul unui )rup particular cu prota)oni*ti ca< o ras9 un colecti(9 indi(i;ii 6iind nu#ai
repre;entani ai )rupului sau purttori ai destinelor lui
3n #it politic eAplic circu#stanele unei @ntE#plri9 6ace eAperiena colecti(itii
#ai coerente *i aCut la @nele)erea lu#ii @n care 6iecare trie*te Mitul este deci un principiu
ordonator al (ieii sociale Condiia pre;ent9 situaiile #o#entului actual @ncep s 6ie @nelese
ca episoade dintrDo dra# continu 'rin #itul politic9 oa#enilor li se 6ac cunoscute )ene;a
)rupului *i o%iecti(ele9 se eAplic de ce se )sesc @n situaia pre;ent *i identi6ic *i du*#anii
ce (or 6i trans6or#ai @n Fapii isp*itoriG
Mitul o6er o ase#ene relatare a trecutului *i (iitorului @n lu#ina creia poate 6i
@neles pre;entul Ase#enea aprecieri repre;int @n #o#entul actual ar)u#ente practice
6olosit de di6erite )rupuri puternice care @*i sta%ilesc re(endicrile la "e)e#onie intern sau
eAtern
Mitul politic #ai poate sta%ili *i re(endicri la independena su(eran sau la @ntrirea
teritoriilor9 poate aCuta la solidaritatea )rupului @n 6aa unei a)resiuni #aCore *i la @ncuraCarea
re;istenei unei #inoriti opri#ate
0n societile unde #itul este po(estea unei societi politice eAistente9 acesta poate
sancti6ica constituia IeA< S3AJ9 inspirEnd #e#%rilor @ncredere @n destinul lor *i le )lori6ic
@n6ptuirile
Cassirer (or%e*te despre Fapariia unei noi puteri . cea a )Endirii #itice *i aprecia;
c FeAist o do#inaie #ani6est a acestei )Endiri asupra )Endirii raionale @n unele din
siste#ele noastre politice conte#poraneG 0n (iaa social9 F)Endirea raional pre;int toate
aspectele unei @n6rEn)eri totale *i ire(oca%ileG
,:

2olul #itului @n (iaa social este le)at de 6aptul c nu este re;ultatul unui proces
intelectual9 ci este eApresia si#%olic a celor #ai pro6unde e#oii u#ane9 re6eritoare la (iaa
colecti(itii9 la eAperiena social a u#anitii 'ute# spune aici c #itul este o e#oie
trans6or#at @n i#a)ine9 o e#oie o%iecti(at *i FconsolidatG @n FoperG Ecourile sale se
prelun)esc *i @n alte epoci9 trsturile speci6ice tipului #itic de )Endire *i i#a)inaie putEnd 6i
re)site *i @n alte 6or#e *i #o#ente de creaie spiritual
/ Mitul politic si ne(oia de idealuri sociale
C"iar *i Mac"ia(elli a ad#is c lucrurile u#ane nu sunt )u(ernate de raiune *i deci9
nerepre;enta%ile @n ace*ti ter#eni El in(oc principiul sorii9 norocului pentru a eAplica
e(eni#ente ale (ieii politice *i ale istoriei 0n ca;ul lui Mac"ia(elli9 Cassirer consider
autono#i;area politicului o i;%End a luciditii *i realis#ului9 dar o @ndeprtare de #it *i de
)Endirea #itic (a 6i i#posi%il pentru s6era politicului
Interesai @n a (alori6ica ne(oia oa#enilor de aD*i )si Fraiuni de a credeG9 oa#enii
politici #oderni de;(olt o nou Fte"nic a #ituluiG Miturile #oderne sunt 6urite #etodic9
con*tient9 cu sEn)e rece sau c"iar cu cinis#9 ca orice ar# la care pot recur)e politicienii Isau
#ilitariiJ ContinuEnd acest raiona#ent9 Cassirer (a a6ir#a c F7e acu# @nainte #iturile sunt
6a%ricate @n acela*i #od *i dup acelea*i #etode ca orice ar# #odernG
Miturile9 aco#paniate de rituri9 prin eAecuia #onoton *i continu a lor9 @nlesnesc
su%ordonarea o#ului9 diriCarea tuturor actelor sale *i c"iar )u(ernarea con*tiinei9 supri#area
(ieii proprii a indi(i;ilor Ast6el9 #iCloacele politice #oderne la care recur)e statul totalitar
,:
Ion 4oian9 4a%riela !nsescu9 Car#en 7iaconescu9 Lorena '(lan9 Op Cit9 p,58
I*i nu nu#aiJ de(in #ai in(idioase *i #ai e6iciente decEt opresiunea politic tradiional 0n
#o#entele de cri; r#Ene doar puterea #istic9 autoritatea *e6ului *i (oina sa9 eriCat @n
le)e supre# 7eci9 eAistena #iturilor politice conte#porane poate 6i le)at de #a)ia
li#%aCului *i a ritualurilor Icare produc e#oii *i i#pulsuri colecti(e de a#ploareJ
Miturile #oderne sunt eApresii ale dorinelor colecti(e care nuD*i )sesc @#plinirea
prin soluii raionale Cassirer este de prere c #itul are o i#portant di#ensiune a6ecti( *i
i#a)inati(9 6iind @n pri#ul rEnd trit *i nu Cudecat9 supus deci ri)orilor raiunii9 )Endirii
Acest lucru 6ace #itul in(ulnera%il @n 6aa ar)u#entelor de ordin raional *i nu poate 6i
respins prin raiona#ente de nici un 6el
Con6or# Cansenis#ului9 indi(idul nu poate a(ea li%er ar%itru @n interpretarea
si#%olurilor9 pentru care tre%uie dep*it raiunea u#an care este eronat Nu#ai ast6el pot
6i interpretate *i i#puse si#%olurile co#unitii politice creia @i re(ine #isiunea de a
le)iti#a
O#ului @i este caracteristic s supun spaiul Ipe careDl denu#e*te proprietateJ
i#punEnduD*i si#%olurile Spaiul9 cE#pul9 teritoriul si#%oli;ea; @ns*i pre;ena
co#unitii9 separarea *i autodeter#inarea @n raport cu ceilali *i @n #sura deli#itrii
si#%olice au loc (iolene si#%olice Acestea 6ac parte9 cu# a# #ai spus9 dintrDun Coc cruia
toi a)enii sociali I se supun9 pentru c o#ul *iDa cptat o nou di#ensiune Ide 6apt iDa 6ost
recunoscutJ de "o#a ludens
0n acest Coc9 un rol i#portant @l are #e#oria colecti(9 i#pus datorit uneiDunor cri;e
sociale 2olul #e#oriei colecti(e este de a crea unitatea )rupului pentru a re;ista @n 6aa
e(entualelor pro%le#e ?i puterea *i opo;iia (or 6ace apel la eroi9 la #artiri9 a#Endou
@ncercEnd s #anipule;e @n 6olos propriu o situaie i(it Si#%olurile #e#oriei colecti(e9 dar
recente9 au un caracter dina#ic *i se pot @ncrca @n per#anen cu noi (alene *i se#ni6icaii
Me#oria colecti( este eApresia unei a#intiri ar"aice9 a (ec"ilor ti#puri care a reu*it s
str%at pEn @n pre;ent9 iar si#%olul este *i el (ec"i9 @ns cu o #ult #ai #are )eneralitate
inclus
3 Miturile politice 6unda#entale
2aoul 4irardet (or%ea despre #ituri ca despre Fecrane pe care se proiectea;
an)oasele colecti(eG9 #odaliti de reacie @n 6aa tensiunilor9 cri;elor din interiorul societii
FMitul politic @nsea#n #ult 6a%ulaie9 este o de6or#are sau interpretare ce recu; @n
#od o%iecti( realul 7ar de*i este o le)end9 este ade(rat c el eAercit *i o 6uncie
eAplicati(9 6urni;End un anu#it nu#r de c"ei pentru interpretarea pre;entului9 constituind o
)ril care pare a ordona "aosul tul%urtor al 6aptelor *i e(eni#entelorG Acest rol eAplicati(
este Fdu%lat de un rol #o%ili;ator prin tot ceea ce (e"iculea; cu di#ensiune pro6etic9 #itul
deine un rol i#portant @n ori)inea cruciadelor sau a re(oluiilorG
0n ceea ce pri(e*te tipolo)ia #iturilor Iiau @n considerare nu#ai cele patru #ituri
6unda#entaleJ9 6iecare i#a)ine @*i are un corespondent< Sal(atorul (a 6i asociat cu si#%oluri
ale puri6icrii9 asociat lu#inii *i (erticalului *i conspiraia (a a(ea drept corespondent
si#%oluri ale de)radrii 9 #urdriei
Cele patru #ituri de care # (oi ocupa @n continuare sunt< #itul conspiraiei9 #itul
sal(atorului9 #itul (Erstei de aur *i #itul unitii Acestea patru sunt 6unda#entale9
caracteristice oricrei societi *i la care 6ace apel )rupul @n situaii de cri;
3, Mitul Conspiraiei sau ne(oia de a construi un du*#an
Acesta are @n pri# plan i#a)inea unei or)ani;aii . i#a)ine care tre;e*te tea#a9
@nspi#Ent tot ce ne @nconCoar de o aur a secretului Ni#eni nu poate a6la ni#ic9 cci *iDar
pri#eCdui (iaa9 iar cei care aparin or)ani;aiei sunt Fle)ai prin Cur#Entul tcerii *i o
pedeaps cu#plit @l (a lo(i9 @n #od ine(ita%il9 pe cel ce (a @ndr;ni s trde;e Cere#onii
iniiatice9 un ritual co#plicat *i #isterios #arc"ea; @ntotdeauna intrarea @n sectG Secretul
deplin tre%uie asi)urat prin locurile dosnice9 ascunse @n care au loc cere#oniile Me#%rii sunt
@n(ai cu# s pstre;e secretul9 cu# s se ascund Apar parole9 coduri ci6rate9 li#%aCe
iniiatice Acesta este un siste# de protecie al Or)ani;aiei caracteri;at printrDo per6ect
or)ani;are intern *i o structur pe (ertical9 @n (Er6ul creia se a6l stpEnul care *tie9 dar
care nu este *tiut de toi IFautoritate in(i;i%ilGJ
Scopul or)ani;aiei este s distru) societatea @n care @*i des6*oar acti(itatea 'entru
aceasta tre%uie sD*i supun aparatul politic *i ad#inistrati( Icare controlea; societateaJ9 dar
*i celelalte do#enii ale (ieii sociale< econo#ie9 educaie 'entru aceasta9 #iCloacele de
in6or#aie *i controlul lor sunt (itale F!re%uie deci9 ca9 )raie puterii lor 6inanciare9 oa#enii
sectei s pun #Ena @ncetul cu @ncetul pe @ntrea)a pres !re%uie apoi ca prin spionaC *i prin
*antaC9 prin aciuni ener)ice *i @n6rico*toare9 ei s dispun de o docilitate a%solut @n redacii
Aparent9 ni#ic nu (a a6ecta di(ersitatea titlurilor *i pluralitatea tendinelor Ne6iind (i;i%il9
#anipularea spiritelor (a 6i cu atEt #ai e6icaceG
Corupia este o alt strate)ie pur pe sea#a Conspiraiei 'ractic9 toate relele
@nre)istrate @n cE#pul socioDpolitic sunt puse pe sea#a Or)ani;aiei ce contrastea; 6la)rant
cu F#asa de)radat9 di(i;at *i rtcit9 deposedat de %unurile *i de de#nitatea sa9 a6ectat
@n ceea ce are (italG9 dup cu# spune 2aoul 4irardet
Cel are aduce cu sine relele societii este strinul9 cltorul necunoscut care
@#%oln(e*te9 distru)e9 o#oar Acesta pre6er u#%ra9 @ntunericul9 este asociat lucrurilor B
ani#alelor #urdare9 scEr%oase
Aceast i#a)ine se i#pune @n #entalitatea colecti( Ic"iar *i @n secolul nostru cEnd
)Endirea raional a triu#6atJ Acesta este un #it #o%ili;ator9 a(End o 6uncie strate)ic Cei
care @l i#pun doresc s discredite;e anu#ite cate)orii sociale considerate a 6i periculoase
Este de aCuns a se lansa ideea9 cci #itul se (a @ncrca sin)ur de noi (alene *i (a putea eAista
independent de Futili;atorii potenialiG9 de %ene6iciarii si
Oricare ar 6i sursele9 #oti(ele conspiraiei denunate9 Facest denun se @nscrie
ine(ita%il @ntrDun cli#at psi"olo)ic *i social de nesi)uran9 6ric9 an)oas Acest cli#at poate
aprea #ai #ult sau #ai puin apstorG
I;%ucnirea cu 6or a unui ase#enea #it este strict le)at de cri;ele #aCore ale unei
perioade de ti#p aprute @n planul econo#ic Isc"i#%ri %ru*teJ9 @n plan politic I@n6runtri
politice (iolenteJ9 @n plan social Ide)radare #oralJ Este u*or a pune toate 6aptele pe sea#a
aceleia*i Or)ani;aii9 persoane Aceasta (a pri#i rolul de Fap ispsitorG pentru toate
e(eni#entele neplcute
7ar te#a conspiraiei %ene6icia; nu#ai de conotaii ne)ati(e FI#a)inea co#plotului
de#oniac are drept contrapondere pe aceea a s6intei conCuraii 7ac eAist o u#%r
a#enintoare9 eAist *i o u#%r protectoare QRS Nu#ai co#plotul ar putea s deCoace
co#plotulG
7eci9 dup identi6icarea cau;elor9 )sirea Fapului isp*itorG9 apare *i soluia
pro%le#elor< o persoan sau o alt or)ani;aie IpartidJ
3/ Mitul Eroului Sal(ator Modele ale Eroului Sal(ator
Apelul la Sal(ator se 6ace au;it din cele #ai (ec"i ti#puri9 tot @n #o#ente de cri;9 de
pro6und dra#atis# social
Le)at de apariia Sal(atorului9 eAist Icon6or# spuselor lui 2aoul 4irardetJ un
#o#ent @n care apariia lui este dorit de societate *i deci a*teptat Acu# se 6or#ea;
i#a)inea eroului9 se cristali;ea; calitile pe care tre%uie s le @ntruneasc . totul pe %a;a
Funei i#a)ini tradiionale 6or#at despre Feroii nea#uluiG 3r#torul #o#ent sau ti#p este
cel @n care Sal(atorul @*i 6ace apariia9 ti#p @n care acionea; I*i #o#ent @n care el nuD*i #ai
aparine sie*i9 ci poporului din rEndurile cruia *i pentru care sDa ridicatM el de(ine si#%ol9
@ntrupare a tuturor (iselor9 n;uinelor colecti(eJ Este #o#entul de #aAi# #anipulare a
opiniei pu%lice 3r#ea; (re#ea a#intirii eroului9 cEnd aciunile sale (or 6i #odi6icate
datorit #e#oriei care nu pstrea; decEt sec(ene interpretate c"iar *i @n #od eAa)erat
2aoul 4irardet (or%e*te despre patru #odele ale erouluiDsal(ator 'ri#ul pre;int un
%r%at trecut prin eAperien9 care sDa e(ideniat @n alte (re#uri *i apoi sDa retras FSpai#a
unui popor con6runtat dintrDo dat cu ne6ericirea @l c"ea# din nou @n 6runtea statului QRS
In(estit pro(i;oriu cu putere supre#9 cu# este cea #onar"ic9 #isiunea sa este s lini*teasc
lucrurile9 s proteCe;e9 s restaure;eG Cu alte cu(inte s aduc din nou lini*tea *i ordinea
pierdute datorit unui ne6ericit e(eni#ent El tre%uie s ai% @nsu*iri #orale de eAcepie9 s
6ie o persoan 6er#9 prudent9 acionEnd cu #oderaie spre %inele societii El aparine
trecutului *i deci nu#ai trecutul poate sal(a pre;entul con6u;9 plin de #i;erie9 spai#e9
nenorociri
Al doilea #odel aduce @n pri# plan un tEnr9 plin de @ndr;neal9 dornic de )lorie El
(ine s conduc #asele spre i;%End9 spre #ai %ine Este Fun erou inspirat9 cruia 7u#ne;eu
iDa dat dreptul FsD*i scrie nu#ele cu ro*u pe p#EntG9 sortel QRS unei cderi )randioase9
prsit QRS capturat prin trdare *i pe care du*#anii @l in capti( pe o insul pustie QRS de
unde9 poate9 @ntrDo ;i9 destinul @l (a c"e#a @napoiG
Modelul ur#tor este al o#ului ce 6ondea; o nou ordine9 redi#ensionea; realitatea
*i aspectele ei Iar ulti#ul #odel este al pro6etului care Fcite*te @n cartea istoriei ceea ce alii
nu (d @ncG 0*i conduce poporul spre o societate (iitoare9 pre)tinduDl s o @nelea) *i s o
accepte
7estinul Sal(atorului este destinul @ntre)ului )rup 0ntrupea; siste#ul de ne(oi9
dorine ale co#unitii9 iar ceilali #e#%ri9 renunEnd la indi(idualitatea lor9 se con6und cu
el9 de6inind 6inal#ente identitatea colecti( 1undalul pe care se creea; #itul este cel
do#inat de o cri; de le)iti#itate9 cEnd autoritatea politic este contestat
'ersonaCul @n tain a*teptat de ini#ile 6iecruia se eriCea; @n 'rotectorul societii9
a(End #ultiple roluri *i o%iecti(e< Fs cal#e;e lucrurile9 s reinstituie @ncrederea9 s
resta%ileasc o securitate co#pro#is9 s @n6runte a#eninrile rului QRS s asi)ure
continuitatea co#unitii de care este rspun;tor deDacu# @nainteG 7e(ine )arantul ordinii
sociale9 al respectrii re)ulilor9 Fpstrtor al nor#alitii @n succesiunea (re#urilor *i a
)eneraiilorG
33 Mitul VErstei de Aur sau societatea ideal
1iciune9 eAplicaie a unei realiti apuse sau #esaC #o%ili;ator9 #itul (Erstei de aur
readuce @n atenia )rupului o (re#e str(ec"e ideal din punctul de (edere al or)ani;rii
FVi;iunea VErstei de aur se con6und @ntru totul cu aceea a unui ti#p nedotat9
inco#ensura%il9 care nu poate 6i conta%ili;at9 despre care se *tie doar c se situea; la
@nceputul a(enturii u#ane9 6iind un ti#p al inocenei9 al 6ericiriiG El poate 6i identi6icat @n
6or#ula strii de natur
Ce este ui#itor cu pri(ire la acest #it este Fputerea de re(ersi%ilitateG9 @ntrucEt poate
(or%i de o (ec"e9 apus societate spre care ne uit# cu re)ret9 dar poate s o *i i#a)ine;e pe
(iitoarea . ideal societate a*teptat @n pre;ent
!e#a central a #itului este istoria ca Fproces de ire(oca%il decadenG @n decursul
cruia o#ul *i el decade9 de)enerea; de(enind parte a istoriei care #acin idealitatea9
per6eciunea @nceputurilor
3r#ri ne6aste ale acestui proces sunt apariia ora*elor9 per(ertirea ranilor9 apariia
unei Fsocieti #ercantileG9 ur#rind o%inerea *i #rirea pro6iturilor Ora*ul @ncarnea; toate
relele9 aici se pierd su6letele *i nor#ele #orale 7e aceea 2ousseau reco#and ca E#il s 6ie
crescut la ar9 departe de in6luenele ne)ati(e ale unui #ediu corupt9 de)radat9 #i;er Se
dore*te re)sirea unei puriti pierdute9 dar *i a unitii9 a solidaritii sociale @n care 6iecare
#e#%ru este parte a @ntre)ului9 nede6ini%il decEt @n raport cu acesta 2uperea unitii este
se#nalat *i de apariia partidelor politice D Fco#uniti parialeG . care @#part societatea @n
)rupuri cu interese di6erite *i c"iar di(er)ente Acu# nu se #ai co#unic9 nu se #ai @nele)
per6ect #e#%rii9 a*a cu# se @ntE#pla odinioar
0n plan politic9 #itului (Erstei de aur @i corespunde F#area re@ntoarcereG9 pentru c
#e#oria colecti( pstrea; sau @*i i#a)inea; (re#ea unei depline lini*ti9 ar#onii
38 Mitul 3nitii si c"e#area la aciune co#un
7ac @l cit# pe Bossnet9 F(iaa const @n unitate9 dincolo de unitate este #oarte
si)urG9 pentru c puterea unei societi re;id @n unitate Mitul eApri# F(oina de a aduna9
de a uni6ica9 de a eli#ina #ani6estrile indi(iduale sau colecti(e ce in de di(ersitate9 de
noncon6or#is# 4rupul are ne(oie de coe;iune9 de un su6let #are9 unic Ila care toi #e#%rii
sunt prta*iJ
0n cadrul acestei #itolo)ii se acord un loc i#portant ideii de aprare9 de securitate
@ntrucEt eAistena este asi)urat nu#ai @ntre 6rontiere9 pe teritoriul aprat @#potri(a in(a;iilor
de orice 6el9 @#potri(a oricror pro%le#e Succesul ie*irii dintrDo cri; este dat nu#ai de
unitate 7i(er)ena opiniilor9 atitudinilor9 nu pricinuie*te decEt neca;uri Senti#entul unirii
este elo)iat pentru c Fsti#ulea; ade;iunea colecti( @n Curul unui aceluia*i siste# de (alori
*i al acelora*i a#intiri
CEnd capt 6or9 (i)oare acest #itV Bine@neles tot @n #o#ente de cri;9 cEnd sunt
;druncinate c"iar te#eliile societii9 cEnd (ec"ile (alori se a6l F@n pericolulG de a 6i
@nlocuite de altele noi9 cEnd ec"ili%rul siste#ului intelectual *i #oral tre%uie resta%ilit
La acest ni(el #itul in(adea; politicul *i (or%i# despre Fs6Enta unitate 6reasc a
naieiG 'rin elo)iul unitii este pre(enit *i c"iar @ndeprtat pericolul unei rupturi sociale9
care ar ec"i(ala cu disoluia9 dispariia corpului unitar Ideci al )rupuluiJ *i prin ur#are *i al
#e#%rilor r#a*i 6r aprare9 6r repere
0n ceea ce pri(e*te lucrurile pre;entate pEn acu#9 pute# conclu;iona c F#itul
politic se na*te @n #o#entul @n care trau#atis#ul social de(ine trau#atis# psi"ic El @*i re
ori)inea @n intensitatea secret a spai#elor sau a incertitudinilorG Aceasta pare a 6i calea spre
@nele)erea 6unciei de FWrestructurare #entalG a #itului . dup cu# a6ir# 2aoul 4irardet
Nu tre%uie uitate celelalte 6uncii< cea eAplicati( Iel 6ace inteli)i%il lu#ea @n care
tri#JM capacitatea #o%ili;atoare Ireali;ea; coe;iunea societii @n ti#pul unei cri;e @n Curul
unui o# sau unui partid politic cu (eleiti de erou sal(atorJM restructurare social Icorelati(a
restructurrii #entale a i#a)inarului politicJ
FNscEnduDse @n condiiile unei realiti istorice 6racturate9 de;(oltEnduDse @ntrDun
cli#at de (acuitate social9 #itul politic recucere*te o identitate co#pro#isG *i apare ca
ele#ent ce aparine realitii sociale Mitul se "rne*te din datele 6urni;ate de realitatea
social pe care apoi o @#%o)e*te9 o re#odelea;
!oate aceste #ituri politice aparin Fsocietilor %olna(eG @n 6or#e #ai #ult sau #ai
puin accentuate9 prin;EnduDse @n #entalul indi(i;ilor cu #ai #ult sau #ai puin 6or
Orice siste# politic Iindi6erent dac aparine tipului totalitar9 autocratic sau
de#ocraticJ Fine cont de principiul @ntruc"iprii9 al personali;rii puterii9 orice lider9 orice
*e6 de partid @ncearc #ai #ult sau #ai puin s @ntruc"ipe;e Sal(atorul QRS *tie rolul pe
careDl are9 ca 6actor esenial al coe;iunii colecti(e9 pre;ena FaltuiaG9 6rica de FaltulG9 care
repre;int o a#eninare pentru securitatea )rupului9 pentru pstrarea (alorilor tradiionaleG
,6

0n cele din ur# tre%uie su%liniat *i 6uncia de re)lare a (iolenei9 a a)resi(itii


interne inerente oricrui )rup social 'entru elitele politice9 reu*ita @ndeplinirii acestei 6uncii
se #soar prin )radul de control eAercitat asupra #aselorOr9 asa cu# reiese din anali;a de
6ata sansa de control al elitelor politice asupra societatii este direct le)ata de capacitatea de a
identi6ica si )estiona e6icient #iturile politice
,6
Ide#9 p ,83
CA'I!OL3L IV
2E4IM32I 'OLI!ICE 7EMOC2A!ICE VE2S3S 2E4IM32I 'OLI!ICE
!O!ALI!A2E
O serie de politolo)i considera ca de#ocratiile au casti)at in 6ara re)i#urilor totalitare
dupa cel deDal doilea ra;%oi #ondial prin capacitatea de a )estiona #ai %ine e#otiile
colecti(e si (iolenta sociala Alt6el spus9 aceast superioritate se datorea; nu principiilor
@nte#eietoare9 nu respectrii drepturilor o#ului sau separrii puterilor @n stat9 ci Fcapacitii
'uterii de a 6ace 6a dina#is#elor psi"oDa6ecti(e care tra(ersea; o societateG
La ni(el structural cele dou tipuri de re)i#uri se distin) prin or)ani;are9 ideolo)ie9
6or#e de #eninere a puterii politice9 dar *i 6or#e de autoreproducere a acesteia Ic"iar dac
@n unele locuri pute# @ntElni #iCloace ase#ntoare de i#punere9 coninuturile (or 6i clar
di6erite
, 2e)i#urile politice totalitare Caracteristici
7in perspecti(a anali;ei de 6ata9 caracteristica 6unda#entala a totalitaris#elor se
re6era la o putere centrali;at datorit controlului a%solut asupra #iCloacelor de co#unicare @n
#as Acest 6apt @nsea#n #anipulare a%solut Icu prea puine eAcepii . eA< di;ideni . care
s con6ir#e re)ulaJ
!iranie9 dictatur sau despotis#9 toate aceste tipuri de re)i#uri politice nede#ocratice
au cEte(a caracteristici 6unda#entale<
'artidul unic *i liderul a crui (oin se pre;int drept F(oina o6icialGM
EAistena unei ideolo)ii o6iciale9 care eAclude orice alt ideolo)ie co#unistaM
Monopolul partidului . stat asupra #iCloacelor de co#unicare @n #asM
EAistena unui aparat poliienesc cu scopul precis de ani"ilare a oricrei de(iaii ori
re;istene la opresiuneM
'lani6icarea econo#ic *i controlul 'uterii asupra iniiati(ei econo#iceG
,5
In cadrul acestor caracteristici 6unda#entale ale re)i#urilor politice din tip totalitar9
cea #ai se#ni6icati(a su% aspectul )estionarii e#otiilor psi"o a6ecti(e este controlul a%solut
asupra #iCloacelor de co#unicare in #asa 'rin inter#ediul acestora si cu aCutorul unui re)i#
al terorii politienesti9 puterea politica reuseste sa i#puna socialului #odel de )andire si sa
#odi6ice sau sa construiasca perceptii colecti(e EAe#plul re)i#ului co#unist din 2o#ania
este rele(ant in acest sens prin perpetuarea unui #odel de )andire de tip colecti(ist si dupa
sc"i#%area de re)i# politic din ,+&+
,5
?te6an Stnciu)elu9 Op Cit9 p +:
'uterea . ca instan a%solut . necesit ascultare a%solutM de aceea di6erite re)i#uri
totalitare Ico#unis#9 6ascis# etcJ propun construcia o#ului nou9 capa%il s rspund
acestor cereri Noua societate are ne(oie de acesta pentru a se a6ir#a . un o# total9 uni(ersal9
un tip %iolo)ic superior reali;at prin disoluia personalitii sale 7ar indi(idul nu este decEt
un instru#ent destinat a construi (iitorul
/ 2e)i#uri politice de#ocratice si (iolenta si#%olica
'rin co#paraie9 de#ocraia renun la aceast trans6or#are a o#ului9 dore*te o #ai
#are indi(iduali;are a 6iecruia *i se construie*te @ntrDun #ediu con6lictual la ni(el si#%olic
Ilupte electorale< @ntre partide *i @ntre cei care (otea; prin inter#ediul opiunilor eApri#ateJ
7eci9 @n societile de#ocratice9 #arile con6licte9 #arile i;%ucniri de (iolen sunt #ai
puin (i;i%ile de su% #asca scenei politice Oa#enii politici nu se i#pun cu 6ora9 ci caut o
le)iti#are Idat de costJ Le)iti#are se pri#e*te @n ur#a F%tliei electoraleG9 reali;at @ntrD
un re)i# de puternic co#petiie @ntre di6erii a)eni politici A# (;ut @n capitolul anterior
c9 pentru o deplin i#punere *i le)iti#are9 se 6ace apel la #ituri 7ar acest lucru nu este
speci6ic nu#ai de#ocraiei9 ci *i re)i#urilor totalitare ?i acestea se 6olosesc de #ituri @n
aceea*i #sur 'entru c F#itul se adresea; eAact acelei pri a socialului care are ne(oie
de repere pentru orientare9 de credine politice pentru @nte#eiere9 de eroi pentru direcii de
aspiraie indi(idual *i de )rup 7ura%ilitatea *i *ansele unui re)i# politic au inut totdeauna
de capacitatea acestuia de a o%ine acceptare dinspre lu#ea socialului O ast6el de le)iti#are
are accesul la credine politice9 senti#ente *i nelini*ti colecti(eG
0n ca;ul de#ocraiei tre%uie re#arcat c se ur#re*te ca le)ile sale s 6ie acelea*i cu
cele ce )u(ernea; (iaa colecti( a unei societi la un #o#ent dat9 6iindc de#ocraia este
produsul societii con6or# lui '"ilippe Brand
Calitatea siste#ului si superioritatea sa in raport cu totalitaris#ul sunt le)ate de
aptitudinea sa de a )estiona Fdina#is#ele e#oionale ce tra(ersea; societateaM @ntrucEt @n
orice societate eAist un potenial de nelini*te9 6rustrare9 seducie *i dorin de putere !re%uie
6cut 6a tuturor acestor tendine *i atunci9 'uterea #anipulea; ludicul9 (iolena *i 6rica
inerente oricrui )rup Siste#ul de#ocratic (a #o%ili;a ener)iile ludice ale populaiei a(End
ca instru#ente de polari;are F%taia de CocG9 Flo(itura su% centurG9 Fa6aceri *i scandaluri
de;)ropateGICosteaJ !oate acestea aparin *i au un sens de#ocratic cEt ti#p se arat
6uncionale CEnd se aCun)e la indi6erne9 partidul politic se trans6or# @ntrDo F#a*in cinic
de cucerit su%(eniiG *i se trece la ur#torul pas AAA9 (iclenie9 a#%iie9 corupie care preced
#etodele (iolente de )u(ernare
Supra(ieuirea re)i#ului de tip totalitar este le)ata de 6rica pe care o suscit *i
ade;iunii pe care o #o%ili;ea; 3n re)i# totalitar (a apela 6oarte u*or la 6or9 dar unul
de#ocratic (a apela la seducie care re#odelea; lu#ea dup un proces siste#atic de
personali;are a crui aciune const @n #ultiplicrea *i di(ersi6icarea o6ertie< se propune #ai
#ult pentru ca cetenii s decid #ai #ult9 li%era ale)ere (a 6i su%stituit de constrEn)ere I*i
aceasta @n #od pa*nic9 nu printrDun re)i# de teroareJ Ce altce(a poate 6i inducerea unei
anu#ite notiuni daca nu constran)ere su%li#inala si #ascata
0n ceea ce pri(e*te a)resi(itatea unui )rup9 de#ocraia pluralist este capa%il de a
reduce tensiunile9 a)resi(itatea9 de a aduce 6rustrrile la un ni(el accepta%il9 de a o6eri soluii
a*teptrilor celor )u(ernai *i a#%iiilor oa#enilor politici
E6iciena unui siste# politic #ai poate 6i #surat *i prin rspunsul dat la ur#toarele
pro%le#e<
cu# #o%ili;e;i susintorii ce le)iti#ea; autoritateaM
cu# ad#inistre;i #onopolul statului asupra coerciiei 6r s eAacer%e;i a)resi(itatea
*i s Custi6ici (iolenaM
cu# se pot pune e6icient @n ser(iciul tirului unui pu%lic nu#eros dorinele eAcesi(e de
putere @n stat
,&

E(ident de#ocraia #ai cE*ti) un punct aici9 deoarece autoritatea este le)iti#at de
@ntrea)a populaie prin (ot Ic"iar dac nu (otea; toat lu#eaJ9 se )sesc supape de e(acuare
a (iolenei9 a)resi(itii #aselor de oa#eni Isunt per#ise #itin)uri9 de#onstraii9 )re(eJ9 iar
6iecare o# din stat Icel puin teoreticJ are posi%ilitatea9 dreptul de a accede la 6uncii de
conducere 'e cEnd re)i#urile totalitare @ncearc s ne)e eAistena con6lictelor trecEnduDle
su% tcere deoarece nu au #odaliti de a le 6ace 6a 0n consecin9 apelea; la 6or Ori
(iolena duce la (iolen *i @ncetul cu @ncetul9 re)i#ul @*i pre)te*te propriaDi pr%u*ire Ice se
(a 6ace de o%icei printrDo eAplo;ie de (iolen< eA 2e(oluieJ
7e#ocraia9 prin inter#ediul instituiilor sale creea; un nu#r de scenarii pentru
a*teptri9 ri(aliti9 dorine de putere 2e)i#urile totalitare se te# de e6ectele unui ase#enea
de#ers *i deci nuDl 6ac 7e ceV EAist o @nc"idere9 o F;(orEre instituionalG9 acti(itatea
politic r#EnEnd apanaCul celor care aparin clasei do#inante *i 6iind inter;is celorlali
'artidul politic unic @*i arat "e)e#onia la toate ni(elele societii9 iar practicile electorale
eAclud eApri#area protestelor Inu poi (ota cu altcine(a pentru c acesta nici #car nu
eAistJ
,&
'"ilippe Band9 p 8&
Viaa politica de#ocratic se propune ca un spectacol9 Fun loc al concediilor de care
se cu(ine s te deta*e;iG I'" BrandJ 7ar acest lucru separ total cele dou tipuri de
re)i#uri9 despre care (or%i#< (iaa de#ocratic accept F%taia de CocG pentru c este o
F#a*in de a nu credeG9 iar cea a re)i#urilor totalitare *i autoritare respin) %atCocura9
sarcas#ul *i @nclcarea credinelor o6iciale 'oliticul este relati(i;at9 oa#enii se distanea;
de aceste do#enii @n pluralis#9 pe cEnd dincolo este o ne(oie pentru #o%ili;area ateniei
tuturor #e#%rilor Criticile aduc un su6lu po;iti(< partidele ce se con6runt cu acestea @n(a
cu# s le 6ac 6a *i ast6el de(in #ai puternice 3n re)i# care Fastup )re(aG criticilor nu (a
6i capa%il sD*i re@nnoiasc siste#ul de credine9 de si#%oluri9 ade(rurile pentru c acestea nD
au 6ost niciodat criticate
Critica9 con6lictul *i acceptarea lor9 per#ite trans6or#area @n con6licte rituali;ate9 nu
periculoase pentru ordinea de drept9 ceea ce @nsea#n c pot 6i stpEnite9 controlate 0n
re)i#urile autoritare9 Fcon6lictul este trit ca un ru ce tre%uie redus9 este si#pto#ul unei
incapaciti a indi(i;ilor sau )rupurilor de aD*i dep*i e)ois#eleG 7ar consensul @ntre actorii
politici9 @ntre elite nu d posi%ilitatea ne#ulu#irilor de a se eApri#a e6icient Se consider c
eAist un interes )eneral pentru atin)erea cruia 6iecare se (a concentra Anta)onis#ele nu
(or 6i tolerate9 iar @n ti#p se (a aCun)e la o puternic acu#ulare a 6rustrrilor ce (a tre%ui s
i;%ucneasc 7in aceast perspecti(9 luptele de#ocratice sunt e6iciente pentru c pre(in
alunecrile de necontrolat spre re(oluii9 puternice #i*cri de strad soldate cu (icti#e
Cu# )estionea;9 totu*i9 aceste pro%le#e un re)i# totalitarV 'rin apelul9 @n pri#ul
rEnd9 la #ituri *i rituri 'rin 6olosirea acestora sunt ador#ite Ftoate 6acultile noastre de
Cudecat9 tot discern#Entul nostru criticG ICassirerJ Ele @nlesnesc su%ordonarea o#ului9
diriCarea tuturor actelor sale *i c"iar )u(ernarea con*tiinei9 supri#area (ieii proprii a
indi(i;ilor Ast6el9 #iCloacele politice #oderne la care recur)e statul totalitar de(in9
conco#itent9 a#i insidioase *i #ai e6iciente decEt opresiunea politic tradiional
7in punctul de (edere al (iolenei9 eAist una de tip de#ocratic9 le)iti# rpin care
statul @ncearc s reduc la #ini#u# actele sociale de(iante9 propunEnduDse ca un )arant al
securitii9 al proprietii *i al (ieii cetenilor si I?te6an Stnciu)eluJ ?i de#ocraia *i un
re)i# totalitar apelea; la (iolen si#%olic9 dar cele @ncadrate @n al doilea tip sunt 6oarte
interesate de #anipulare ideolo)ic9 pentru c ideolo)ia apare @n le)tur cu politicul *i
do#inaia elitelor asupra #asei Ide alt6el orice construct social pre;int o relaie de putere *i
deci de do#inaieJ Ideolo)ia o6er le)iti#area unei elite *i are ca re;ultat supunerea #asei *i
inocularea con*tiinei acestei supuneri Ideolo)ia @nlocuie*te realitatea actual *i propune una
nou ce (a putea 6i @neleas de un o# sc"i#%at9 de un o# nou 7ar @n #o#entul de 6a
nu#ai posesorul cunoa*terii9 in6or#aiei poate @nele)e9 poate F(edea @n (iitorG9 poate
interpreta le)ea9 do)#a Marea #as nuD*i #ai pune ast6el de pro%le#eM din acest #o#ent9
controlul social este asi)urat 'uterea9 ideolo)ia *i interpretarea siste#ului Ia(End drept
consecin aplicarea perceptelor con6or# interpretriiJ sunt concentrate @n #Einile
ideolo)ului
AcceptEnd ideolo)ia9 #asele accept interpretarea acesteia *i elita care o propune
'ro%le#a este c aceast ideolo)ie se consider capa%il a in(entaria toate nelini*tile
societii *i a le da soluii Ea este ase#eni unui cerc @nc"is9 @n interiorul cruia ar tre%ui s se
consu#e toate ener)iile sociale9 ea se opune tuturor celorlalte *i nu per#ite ptrunderea unor
noi ele#ente 0*i propune scopuri ca %inele9 6ericirea9 e)alitatea9 dar *i supre#aia9 do#inaia9
puterea Ast6el toate pro%le#ele9 toate ener)iile sunt constrEnse la o #ani6estare li#itate *i la
o @#%trEnire ce (or 6ace siste#ul s cad
3ni(ersul ideolo)ic al re)i#urilor totalitare este perpetuu @#%i%at de si#%oluri
utili;ate ca 6or# de eApresie a (oinei de i#punere 3ni(ersul si#%olic al oricrui )rup (a 6i
*i el perpetuu ideolo)i;at9 deoarece si#%olurile sunt 6olosite ca #oduri de eApri#are a luptei
pentru putere ICaracteristica pre;entat aici aparine *i siste#elor de#ocraticeJ 'entru o
%un @nele)ere9 i#ple#entare9 si#%olurile (or a(ea *i antoni#ele lor9 6iecrei (alori po;iti(e
@i (a corespunde una ne)ati( IeA< lu#inB@ntunericM raiuneBtradiieM unitateBdisparitateJ
E(ident9 conotaiile ne)ati(e (or 6i aplicate FcelorlalteG ideolo)ii9 du*#anilor9 celor care (in
s tul%ure per6eciunea atins
Me#oria colecti( este i#portant pentru a#%ele tipuri de re)i#uri politice I#pus
@n ur#a unei cri;e sociale9 are rolul de a crea unitatea )rupului 'uterea9 oricare ar 6i ea9 6ace
apel la #e#oria colecti( prin inter#ediul #artirilor9 eroilor FContraputereaG (a reali;a
acela*i de#ers pentru a se le)iti#a 7eci9 #iturile *i ritualurile politice (or 6i #odelate @n
#od con*tient de ctre elite pentru a le ser(i interesele
3 7e#ocratie9 totalitaris# si (iolenta si#%olica
Con6or# lui Ion 1lorea9 antino#ia dintre totalitaris# *i de#ocraie este ase#eni unui
con6lict @ntre o putere eAcesi( sacrali;at9 cu o le)iti#itate aureolat de o (oin ancestral
Idi(ina9 natural sau istoricJ9 de o #istic Fcontra6cut9 *i e6ortul de#ocraiei de
de#isti6icare a politicii *i puterii9 care trans6er le)iti#itatea spre opiunea #asei9 poporului9
eApri#at prin (ot
,+

!re%uie spus c *i lupta pentru putere @ntrDun re)i# de#ocratic @nre)istrea; nu doar
con6runtri politice *i ideolo)ice desc"ise9 ci *i F#ane(re tactice oculteG pentru a asi)ura
,+
Ion 1lorea9 Op Cit9 p 8,
reu*ita 0n re)i#urile totalitare9 Fse instituie #onopolul creaiei politice9 ideolo)ice9
netolerEnduDse alte pro)ra#e politice9 teorii9 utopii9 #ituri *i preCudecti decEt cele o6iciale
sau )enerate doar de ideolo)ia partidului unicG Conceptul de FpoporG este pre6erat spre a
ser(i #anipulrilor de a#%ele re)i#uri !ot ce se 6ace9 se 6ace @n nu#ele poporului *i pentru
popor 7ar istoria a @nre)istrat nenu#rate cris#e a(End drept Custi6icare aceast sinta)#
co#%inat cu ar"icunoscuta eApresie a lui Mac"ia(elli FScopul scu; #iCloaceleG
8 1eno#enul #anipulrii< totalitaris# (s de#ocraieV
1or#e de do#inaie asupra celor #uli9 de#ocraia *i totalitaris#ul utili;ea;
#etodolo)ii co#plet di6erite de do#inaie9 i#punere9 control 2o%ert 7a"l a identi6icat
ur#toarele criterii de de6inire a unui re)i# de#ocratic<
controlul asupra deci;iilor )u(ernului9 @n(estit @n #od constituionalM
o6icialii ale*i prin scrutin or)ani;at corect9 din care s 6ie eAcluse coerciia *i (iolenaM
@n #od practic9 toi adulii au dreptul s concure @n ale)eri9 atEt ca electori cEt *i @n
calitate de candidaiM
cetenii au dreptul s se eApri#e asupra pro%le#elor politice9 6r 6rica de pedeaps9
inclusi( s critice autoritile9 )u(ernul9 re)i#ul9 ordinea econo#icoDsocial I ideolo)ia
do#inantM
cetenii au dreptul s apele;e la surse alternati(e de in6or#are9 proteCate prin le)eM
pentru aD*i satis6ace drepturile enu#erate #ai sus9 cetenii au totodat dreptul de a
6or#a or)ani;aii sau asociaii relati( independente
Aceste criterii de6inesc un ideal de de#ocraie Nu eAist societate care s le satis6ac
pe toate9 dar pe %a;a lor pute# discuta despre )radul de de#ocrati;are al rii respecti(e
7intrDo perspecti(a co#paratai(a in cadrul totalitaris#ului nici nu se poate discuta
despre controlul asupra deci;iilor )u(ernului Inu eAist o separaie a puterilor @n stat9 eAist
un lider supre#9 atoate*tiutor care ia *i i#pune deci;iile9 iar el nu poate 6i controlat ori
criticaM de alt6el9 constituia nu eAist pentru aDi li#ita putereaJ sau in orice ca; nu constitutia
de tip de#ocratic in care le)iti#itatea puterii prin (ot sa 6ie una reala
0n pri(ina ale)erilor in re)i#urile totalitare acestea sunt o si#pl 6ars< nu eAist o
(arietate de opiuni din care ceteanul s alea) persoana cea #ai potri(it Opiunea este
una sin)ur . partidul *i cei ai partidului9 posesorii ade(rului9 F@nelepii destinai s
conducG 7reptul de a participa la ale)eri Ica *i candidatJ nu poate 6i respectat atEta ti#p cEt
partidul selectea; nu#ai oa#enii si Critica )u(ernului9 re)i#ului sau ordinii econo#icoD
sociale9 a ideolo)iei do#inante Ide 6apt unice pentru societatea luat @n calculJ nici nu poate
6i stipulat ca posi%ilitate Mass #edia este su%ordonat @n totalitate re)i#ului9 aceasta nu (a
putea pre;enta decEt ceea ce trece de cen;ur9 lucruri9 6apte )lori6icatoare ale siste#ului
7eci9 surse alternati(e de in6or#are nu pot eAista Ic"iar dac sunt #ai #ulte ;iare sau posturi
de radio9 acestea (or pre;enta a%solut acela*i lucru9 din acela*i punct de (edereJ
'rotecia unor ase#enea surse alternati(e prin inter#ediul le)ilor este deCa o utopie
7reptul de asociere pentru aD*i satis6ace drepturile9 pentru aD*i i#pune puncte de (edere
Ialtele decEt cele o6icialeJ este9 din nou9 ineAistent
0n secal XX9Dlea datorit eAplo;iei #ass #ediei pe 4lo%9 #istica politic a cptat o
nou 6or9 iar #odalitile de eApresie sDau #ultiplicat C"ir *i de#ocraia are ne(oie de
ase#enea instru#ente 6olosite de prota)oni*tii Hpolitici pentru aD*i ascunde ade(ratele
intenii
Cu toate acestea9 de#ocraia r#Ene Fterenul cel #ai propice de#isti6icrii9
desacrali;rii *i de#iti;rii s6erei politicului9 dup cu# totalitaris#ul r#Ene cE#pul
#isti6icrii *i #isticii )enerali;ateG
/-

7ar de#ocraia nu este in6aili%il9 de;a)re)area9 de)enerarea re)i#ului 6iind posi%il


*i @n acest ca; !otul9 durata de eAisten9 e6iciena9 se datorea; liderilor9 6or#aiunilor
politice a(End coninuturi ideolo)ice %ine de6inite9 )Endite ast6el @ncEt s re;iste presiunilor
Alt6el9 o )olire de coninut poate duce la totalitaris# A*a c9 de#ocraia este Fun re)i# al
incertitudinii *i al isntituionali;rii acesteiaG
Valoare superioara a de#ocratiei in raport cu totalitaris#ul se inte#eia;a pe 6aptul ca
acest tip de re)i# politic accepta c nu eAist ade(ruri a%solute la @nde#Ena o#ului9 c nu
poate 6i reali;at9 prin ur#are9 o societate per6ect *i c tre%uie respectate pluralitatea de
interese9 de siste#e de )Endire9 de (alori9 de do)#e 2espectarea lor *i le)alitatea lor sunt
unicele )aranii ale li%ertii indi(iduale Ic"iar @n condiiile (iolenelor de natur si#%olicJ
2e)i#urile totalitare se construiesc pe preCudeci9 pe resenti#ente acu#ulate 6a de
di6erite cate)orii sociale9 etnii9 rase9 etc A# @n centru i#a)inea unei personaliti politice
idolatri;ate la #aAi#
Mo#entul electoral este unul de departaCare @ntre cele dou siste#e 7ar se poate
@ntE#pla ca un )u(ern ales @n #od corect s 6ie Fopresi(9 in(adator9 r;%untor *i ar%itrar9
dup cu# un )u(ern reales poate acorda oa#enilor9 re)i#urilor9 ora*elor9 ca *i artelor *i
literaturii . o lar) autono#ie
0ntrDun re)i# totalitar se #ar*ea; pe reali;area nor#alitii . asi)urarea condiiilor
pentru apariia societii per6ecte 'entru aceasta tre%uie acordat total @ncredere Ide 6apt
total controlJ eliterlor @ntrucEt9 6r acestea nici econo#ia9 nici educaia9 nici presa sau oricare
/-
Ion 1lorea9 Op Cit9p 8&
alt do#eniu nu r putea prospera Se instituie Custi6icarea pentru controlul co#plet9 total al
@ntre)ii societi ec"i(alent cu distru)erea indi(idualitii F'entru ei9 indi(idualis#ul
repre;int co*#arul co*#arurilor< %nuiala c ar putea eAista unde(a un 6ra)#ent de spirit
u#an ce scap s6erei politice de control9 colecti(ului9 #uli#ii . adic s6erei lor D9 %nuiala
astaDI scoate din #iniG
0n total contrast9 statul de#ocratic per#ite eApri#area indi(idualitilor *i a6ir#area
acestora9 trasEnduDle @ns ni*te li#ite de #ani6estare
4radul de li%ertate al unei ri este dat de nu#rul de oa#eni ce Fse si#t relati(
autono#i @n cuprinsul ei9 ca *i nu#rul do#eniilor de acti(itate9 ori de recreere9 @n cre ei pot
aciona din li%er iniiati( Aceasta este )arania drepturilor lor9 #arcat de a%sena
senti#entului c puterea politic repre;int pentru ei un pericolG7e#ocraia are ne(oie *i de
alte )aranii9 nu nu#ai cele o6erite prin (ot9 pentru c de#ocraia nu @nsea#n li%ertate *i
atEt
7e;(oltarea *i consolidarea re)i#urilor de tip de#ocratic sDa datorat controlului Iun
cu totul alt 6el de control decEt al re)i#urilor totalitareJ asupra pro%le#elor9 te#erilor9
dorinelor sociale a6late @ntrDun per#anent con6lict 'entru F@#%lEn;ireaG acestei lu#i
a)resi(e a 6ost ne(oie de identi6icarea Flo)icii e#oionale a psi"is#ului indi(idual *i
colecti(G9 identi6icEnduDse ast6el principiile 6unda#entale ale )estionrii si#%olice a
dina#is#elor e#oionale 3nul dintre #ecanis#ele de asu#are a controlului social @n statele
poluraliste este spectacolul *i rituali;area con6lictelor dintre actorii si politici9 indi(i;i9
)rupuri sau instituiiG
Acestea au cea #ai %un @ntruc"ipare @n ca#paniile electorale9 care concentrea; *i
#o%ili;ea; o 6or 6antastic de #anipulare9 prin inter#ediul discursurilor de identi6icare cu
electoratul9 prin inter#ediul a6i*elor9 di6eritelor atitudini9 prin Fco%orEreaG @n rEndul #uli#ii
*i prin ade(rate spectacole !oate acestea cuprind un #aAi#u# de (iolen si#%olic9
pro%le# de care # (oi ocupa @n su%capitolul ce ur#ea;
: 'ropa)anda *i 6alsa ca#panie electoral
'ri(ind lu#ea ca spectacol9 iar politica scena pe care se dau #arile repre;entaii9
spaiul re)i#urilor de#ocratice se caracteri;ea; printrDo a%unden de stiluri9 o #ultitudine
de actori care @ncearc s de#onstre;e9 s con(in) c ei sunt cei #ai %uni Este o lu#e plin
de 6ast9 cu# de alt6el este *i lu#ea re)i#urilor totalitare9 dar #ult #ai ;)o#otoas9 6r
li#ite austere *i unde (iolena si#%olic captea; #are parte a societii
Ca#pania electoral @ntrDo societate pluralist este punctul de #aAi# atracie a
electoratului @n Curul oa#enilor politici9 #o#entul de #aAi# @ncordare pentru elite Iindi(i;i
ori partide politiceJ
0n siste#ele totalitare a(e# de a 6ace cu o 6als ca#panie electoral Ale)erile eAist
nu#ai pentru a de#onstra c societatea este li%er9 c oa#enii sunt li%eri sD*i #ani6est
(oina9 sunt li%eri s alea) 7ar ce s alea)V Nu eAist #ai #ulte (ariante9 deci nu pot
eAista #ai #ulte opiuni9 nu eAist o *ans real de a ale)e persoana considerat potri(it 0n
plus9 ni#eni nu ar @ndr;ni Fs (ote;e altce(a decEt ce tre%uie ?i ast6el9 ale)erile sunt 6olosite
pentru le)iti#area puterii9 de#onstrEnd c elitele *i aciunile lor sunt @n asenti#entul
populaiei9 #ulu#it de cursul lucrurilor *i dornic ca cei de la putere s continue F#area
oper @nceputG
O ca#panie electoral a unui siste# totalitar se (a concentra pe lansarea unor #esaCe
care s de#onstre;e superioritatea siste#ului co#parati( cu altele Voi eAe#pli6ica 6olosind
#esaCe ale siste#ului socialist (ersus capitalist<
socialis#ul real @*i #ani6est superioritatea 6a de siste#ul occidental prin 6aptul c
el creea; un tip de o# nou9 superiorM
re)i#ul socialis#ului real deine supre#aia asupra siste#ului occidental datorit
raporturilor de prietenie9 de respectare a su(eranitii *i de nea#estec @n tre%urile interneM
re)i#ul socialis#ului real asi)ur societii o #ai #are %unstare9 @n co#paraie cu
re)i#ul capitalistM
siste#ul occidental d na*tere la r;%oaie9 inundaii9 incendii9 accidente9 @n ti#p ce @n
rile socialiste9 aceste cataclis#e se @ntE#pl 6oarte rar etc
/,

Acestea (or 6i #esaCe principale lansate @ntrDo ca#panie Idar nu nu#ai atunci9 ci *i @n
restul ti#puluiJ Marea #as tre%uie s @nelea) c @*i datorea; superioritatea celor care
(e)"ea; ;i *i noapte pentru reali;area ei9 iar #ulu#irea este co#plet o%edien9 (otul
acordat cu con(in)erea c #ai %ine nu se poate
'entru de#onstrarea superioritii *i puterii ne#surate Icapa%il aDl ;dro%i i#ediat
pe cel care (a @ndr;ni s Cudece9 s critice sau s (rea altce(aJ se or)ani;ea; #itin)uri la
care particip un nu#r i#presionant de #are de oa#eni !oi aplaud9 sunt 6ericii9 toi se
supun unei ordini presta%ilite *i ascult indicaiile superiorilor Mi*carea #uli#ii se produce
con6or# unui ritual *i unor re)uli %ine puse la punct9 @n(ate @n preala%il9 totul tradus @n
rit#uri no(atoare de prosternare @n 6aa liderului
/,
'iotr Kier;%icHi, tructura minciunii9 Ne#ira9 Bucure*ti9 ,++69 p 36D85
7ar Funi6or#itatea9 lipsa #oti(aiilor9 ni(elarea siste#elor u#ane )enerea;
(ulnera%ilitateG Este eAact acea (ulnera%ilitate a @ntre)ii societi9 a 6iecrui o# care9 de
tea# sau unii poate c"iar din con(in)ere9 (or 6ace eAact ceea ce li se spune prin inter#ediul
#esaCelor
Nu#ai conductorii pre;eni sunt cei care pot asi)ura pacea Si#%olurile pcii sunt
pre;ente la toate #ani6estaiile poru#%ei al%i ;%oar deasupra stadionului plin de oa#eni9
c"iar oa#enii reali;ea; din plcue i#a)inea poru#%elului cu ra#ura de #slin @n cioc9
al%ul predo#in @n dYcor9 alturi de al%astru9 pionierii poart %lu;e al%e sau al%astre
0n plus9 pre;enilor conductori li se atri%uie ade(rate caliti de Fdu#ne;eiG ce pot
controla cataclis#ele Su% o%lduirea lor9 su% atenta o%ser(are *i control ni#ic ru nu se
poate @ntE#pla
Vedei (reun #oti( pentru aDi sc"i#%a pe cei care aduc nu#ai 6ericire *i prosperitate
@n (iaa oa#enilorV
7ac se @ntE#pl ca cine(a din conducere s )re*easc9 aceasta se datorea; nu#ai
a%aterii de la indicaiile pri#ite de la lideri
F'rincipalul scop al liderilor unui siste# totalitar nu este de a stpEni prin 6or sau de
aD*i distru)e ad(ersarii9 ci de aD*i deter#ina Fsupu*ii s )Endeasc sincer a*a cu# (or ei9
conductoriiG Ast6el9 liderii caut s con(in) Cu cEt #ai #ult se (or @nconCura de 6ast9 cu
cEt #ai #ari (or 6i #ani6estaiile9 cu atEt le)iti#itatea lor este asi)urat
'e #arile stadioane #uli#ea (a stri)a nu#ele conductorilor9 F!riascWG *i ;eci de
slo)anuri )lori6icatoare (or desena e#%le#a partidului cu trupurile lor sau (or 6ace "arta
2o#Eniei din plcue I(e;i #ani6estrile or)nai;ate su% re)i#ul Ceau*escuJ
'e lEn) toate acestea9 discutEnd despre #etodele de creare *i pstrare a unui re)i#
totalitar9 #inciuna este de ran) de FcinsteG MesaCele pre;entate #ai sus aplic te"nica
utili;rii #inciunii Minciuna de(ine instru#ent pentru restructurarea concepiilor9 pentru
de6or#area relaiilor dintre indi(i;i9 pentru rescrierea istoriei9 pentru recrearea siste#elor
etic9 pentru crearea o#ului nou9 care s se inte)re;e @n #asa depersonali;at9 )ata pentru a da
na*tere supu*ilor per6eci
Cu# se poate reali;a acest lucruV MiClocul principal in acreditarea #inciunii drept
ade(ar unic @l constituie controlul co#unicaiilor u#ane< cri9 articole de ;iare9 docu#ente9
e#isiuni radio sau de tele(i;iune Orice se)#ent al propa)rii in6or#aiilor era luat @n
considerare Bo)dan 1iceac citea; din cu(Entarea lui Nicolae Ceau*escu din ,+5, pri(ind
pro)ra#ul 'C2 pentru @#%untirea acti(itii ideolo)ice
F2adiotele(i;iunea tre%uie s pun @n centrul e#isiunilor pro%le#ele educaiei
socialiste IRJ9 pe aceast cale s 6ie %iciuite 6r cruare #ora(urile retro)rade9 s 6ie
pro#o(ate nor#ele socialiste de con(ieuire IRJ 1il#ul s de(in un puternic #iCloc de
educaie socialist a #aselorW IRJ 'e scena teatrelor noastre9 a operei9 tre%uie sD*i 6ac loc
IRJ lucrri conte#porane9 cu caracter re(oluionar9 #ilitant IRJ Casele de cultur9 clu%urile
*i c#inele culturale tre%uie s des6*oare o acti(itate culturalDartistic #ultilateral9 s
cuprind #ilioane de oa#eni9 @ndeose%i tineretul9 contri%uind @n #od acti( la educaia
socialist a #aselor IRJ >iarele *i re(istele tre%uie s desc"id lar) pa)inile lor pro%le#elor
educaiei socialiste IRJ Ele tre%uie s pro#o(e;e cu curaC eAperiena @naintat9 s critice
o%iceiurile *i #ora(urile @napoiate IRJ Criticii de art tre%uie s acione;e @ntotdeauna @n
spiritul principiilor #arAistDleniniste IRJ Este necesar ca or)anele *i or)ani;aiile de partid
s acione;e pentru unirea tuturor 6orelor de care dispune societatea noastr @n direcia
reali;rii "otrErilor partidului pri(ind @#%untirea acti(itii politicoDeducati(e9 6or#area
con*tiinei socialiste9 care s de(in o uria* 6or @n @n6ptuirea pro)ra#ului )eneral de
6urire a societii socialiste #ultilateral de;(oltate @n 2o#EniaG
0ndeplinirea tuturor acestor Findicaii preioaseG se reali;a printrDun i#ens #ecanis#
al #inciunii instituionali;ate
0n ti#pul ca#aniei9 Felectoratul (a 6i %o#%ardat9 intoAicatG cu acelea*i #esaCe9 cu
acelea*i c"ipuri9 lucrul acesta 6iind @nlesnit de controlul #ass #ediei
7ar controlul co#unicaiilor u#ane se re6er nu doar la in6or#aii cen;urate9
trunc"iate9 li#itate pri#ite de indi(id9 ci *i la co#unicarea cu sine @nsu*i EAistEnd o
discordan @ntre credine9 senti#ente interne *i presiunea eAteriorului d na*tere unei stri de
nesi)uran9 concepiile se clatin *i atunci este Fpoate #ai %ineG s adopi siste#ul de nor#e
i#pus Ioricu# este al tuturor celorlaliJ
0ntrea)a ca#panie se (a concentra pe o propa)and asidu 6cut @n %ene6iciul
partidului unic *i liderului
!er#enul de propa)and presupune Ftrans#iterea unei in6or#aii ctre un pu%lic9
in6or#aie care tre%uie s 6ie salutar pentru acesta *i care nu este perceput de in6or#ator ca
#incinoas9 ci9 di#potri(9 ca eApresie a sin)urului ade(r eAistentG 7up ,+5/ ter#enul a
6ost de6init ca Faciune eAercitat asupra opiniei pentru a o deter#ina s ai% anu#ite idei
politice *i sociale9 a dori *i a susine o politic9 un )u(ern9 un repre;entantG
Candidatul Ial unicului partidJ procla# de la @nli#ea tri%unei sale FVotea;D#9 eu
sunt o#ul care tre%uieG 'ropa)anda sluCe*te unui scop %ine de6init *i 6cut pu%lic9 neascunsM
#iCloacele @ns sunt cele care las de dorit
O trstur de6initorie a propa)andei este @ncercarea de a con(in)e intelectul9
adresEnduDse nonraionalului din noi< senti#ente9 e#oii
'entru ca#pania electoral9 siste#ele totalitare (or 6olosi *i pu%licitatea care
trans#ite unui pu%lic nu#eros un #esaC a crui realitate sau 6alsitate nu constituie esenialul9
ci scopul de a in6luena I*i nu de a in6or#aJ Se adresea; #ai #ult su%con*tientului decEt
raionalitii9 intelectului9 la 6el ca propa)anda
'ersoana propus spre ale)ere @n ti#pul ca#paniei este liderul unic Noiunea @n sine9
dese#nea; persoana care eAercit puterea sau9 @n )eneral9 o #are in6luen @n cadrul unor
co#uniti9 indi6erent de #ri#ea acestora Atri%utul su esenial este conducerea9
or)ani;area #e#%rilor *i deter#inarea aciunii acestora @n (ederea reali;rii sarcinilor *i
ar#oni;rii relaiilor 'ri#a lecie pe care o @n(a un lider I*i pe care unul totalitar o
cunoa*te 6oarte %ineJ este c i#a)inea sa pu%lic tre%uie s corespund @n #are #sur
repre;entrilor #uli#ii despre lider EAa#inEnd portretul conductorului9 construit de Le
Bon sau !arde9 *i di(ersitatea liderilor propu*i de realitatea politic le pute# )si un nu#itor
co#un Ilui $itler9 Stalin9 C"arles de 4aulleJ< autoritatea c"aris#atic
'entru siste#ele totalitare9 de cele #ai #ulte ori a(e# deDa 6ace cu liderulDerou Ic"iar
dac nu#ai al F#uncii socialisteGJ Acesta este o#ul #iracol9 aprut @ndeose%i @n situaii de
cri;9 cel care anulea; incertitudinile *i o6er si)uran9 cel care arat poporului Calea9 o6er
soluii pentru identi6icarea pro%le#elor Este un (i;ionar El (ine s aduc Binele9 pentru c
el (ede peste ti#p9 @ntotdeauna clar *i Cust Eroul este in6aili%il LiderulDerou (a aprea rar @n
6aa #uli#ii9 ir apariia sa (a 6i pre)tit cu )riC *i @nconCurat de o aureol de #a)ni6ic *i
de (eneraie Ca eAe#ple pute# lua apariia 1Z"rerului la %alconul palatului din NZren%er)9
#ontaCele )randioase de ;iua lui Nicolae Ceau*escu sau ;ei6icarea lui Stalin Liderii apar la o
tri%un9 cEt #ai departe *i cEt #ai sus @n raport cu #uli#ea 7iscursurile lor sunt ascultate cu
(eneraie9 reluate *i @#prt*ite celorlali9 de(enind litera de le)e pentru toi cei care @l
ur#ea; 'ortretul idolului9 proiectat sin)ular pe 6undalul a;uriu I(e;i ta%lourile cu
Ceau*escu reali;ate de Sa%in Bla*aJ sau @nconCurat de copii9 poru#%ei al%i *i 6lori nu sunt
decEt si#%oluri care tre%uie s le rea#inteasc @n per#anen celor #uli c El este acolo9
este puternic9 este intan)i%il9 este adorat9 este sin)urul sal(ator9 este unica *ans pentru o
lu#e #ai %un
I#a)inii eroului i se ata*ea;9 de re)ul9 si#%oluri ale (erticalitii *i lu#inii<
coloana9 copacul9 soarele9 tora9 culorile pre6erate 6iind al%ul9 a;uriul9 auriul9 ro*ul . culori
asociate @n #entalul colecti( ideii de protecie9 #aturitate9 ec"ili%ru9 cute;ani
Ce este si#plu de pre(;ut dup toate aceste 6apte pre;entate . reu*ita elitei politice
Iaceea*iJ de aD*i re@nnoi #andatul9 adic de aD*i prelun)i le)iti#area
Lucrurile sunt di6erite @n ceea ce pri(e*te o ca#panie electoral dup re)ulile
de#ocratice Vo# @ntElni totu*i ele#ente co#une ca#paniilor electorale caracteristice
re)i#urilor totalitare *i de#ocratice
6 Ca#pania electorala si propa)anda politica in re)i#urile politice de#octratice
0n continuare9 (oi a%orda pro%le#a ca#paniilor electorale des6*urate @n spaiul
de#ocraiilor pluraliste Aici9 ele se conturea; ca #o#ente @n careD*i depun candidatura9
pEn la #esaCele trans#ise prin inter#ediul #ediei sau prin inter#ediul a6i*elor9 slo)anurilor9
apariiilor @n pu%lic etc
0n ceea ce pri(e*te candidatul de#ocrat9 el se propune ca un o# o%i*nuit9 re6lectEnd @n
plan politic ceteanul de rEnd9 @ntruc"ipEnd @nelepciunea *i %unul si#9 cinstea *i si#plitatea
celor #uli
El este personaCul care intuie*te c ale)torul are ne(oie de lini*te9 de ec"ili%ru9 de o
i#a)ine @n care s se re)seasc9 asupra creia sD*i proiecte;e dorinele ne@#plinite Isin)ura
posi%ilitate ca ele s 6ie (reodat satis6cuteJ
Ast6el9 apare Fpre*edinteleDo)lindG9 ca *i cu# electoratul lDar 6i creat dup propria
@n6i*areG !otul este o%i*nuit9 6r ni#ic *ocant9 6rapEnd @n inuta sa9 @n discursul su 1ace
*i spune tot ceea ce ar 6ace *i ar spune ale)torii Este o#ul a crui (ia de 6a#ilie este la 6el
de o%i*nuit cu acelea*i pro%le#e le)ate de soie9 copii9 *coal etc
7ar cu# reu*e*te s se i#pun dac este atEt de co#un *iD*i construie*te ca#pania pe
ele#ente co#uneV
0n pri#ul rEnd9 eAist posi%ilitatea identi6icrii lui9 pentru c are ne(oie de @ncrederea
*i (oturile ceteanului de rEnd cruia @i o6er identi6icarea cu el . candidatul Candidatul este
unul dintre cei #uli *i #runi9 iar ascensiunea sa repre;int certitudinea c oricare dintre ei
pot 6i @n locul su
Ascensiunea sa (a 6i pre;entat ca datorEnduDse 6aptului c puterea lDa ales pe el *i nu
c el a ales puterea Ideci c lupt pentru putere9 presti)iu9 recunoa*tereJ
'entru ca (iolena aceasta si#%olic sD*i atin) scopul9 este ne(oie de un talent al
candidatului I*i o%li)atoriu al ec"ipei ce se ocup de ca#panieJ *i o cunoa*tere adEnc a
psi"olo)iei electoratului9 pentru a se adapta la #odul de )Endire al acestuia *i pentru aDi
con6eri @n replic i#a)inea adec(at Ica @ntrDo o)lindJ Liderul Isau candidatulJ care @*i
construie*te o ast6el de i#a)ine *tie c este ase#eni o#ului si#plu *i deci9 tre%uie s Coace
acest rol . @n realitate @ns9 nu#ai si#plu nu este
Scena politic ro#Eneasc ne o6er eAe#ple de oa#eni ceD*i construiesc ca#pania pe
ideea de o# si#plu9 dar aceste situaii sunt nu#ai sec(ene aprute @n ca#panie pentru a
#ic*ora distana dintre candidat *i potenialul (otant< eA< #ini*tri care apar pe stadioane9 la
#eciurile de 6ot%al9 candidai la pri#rie ce cltoresc cu #etroul sau tra#(aiul9 stEnd de
(or% cu ale)torii ce iau acela*i tra#(ai9 articole de pres cu #esaCul c *i candidatul este un
o# o%i*nuit
Liderul se #ai poate propune pu%licului *i ca unul aparinEnd tipului *ar#ant9 6iind un
te"nocrat9 un eApert @ntrDun anu#it do#eniu El @*i po;iti(ea; i#a)inea prin acceptarea de
noi ele#ente care sDl caracteri;e;e drept o# si#plu prin inter#ediul #ass #ediei IeA< E#il
Constantinescu @n ,++69 la Costine*ti9 petrece cEte(a ore @n discoteca VoA MarisJ
Liderul cu o personalitate de tip autoritar se (a propune ca un printe Iase#ntor
liderilor totalitari9 nuVJ9 un tat9 a crui @nelepciune *i ener)ie tre%uie s insu6le #aselor
@ncredere El este un tip #ai conser(ator9 iar discursul su e#an ade(r9 continuitate9
6er#itate
Oricare din lideri @*i (a construi ca#pania printrDo strate)ie de lansare *i #eninere a
i#a)inii pe care dore*te sDo i#pun pu%licului In(enti(itatea9 curaCul9 dapta%ilitatea9
#iCloacele #ateriale eAistente *i9 e(ident9 )radul @n care sunt utili;ate9 conduc la (ictorie
'e parcursul ca#paniei #ass #edia (a asi)ura propa)area acestei i#a)ini9 a
ideolo)iei9 a o%iecti(elor 6or#ulate de o ta%r sau alta a6late @n Fcon6lictG 7ar aceasta nu
este doar purttoare de i#a)ine9 ci *i #iCloc de in6luenare9 trans6or#are a ei MesaCul
trans#is de candidat este interpretat de #edia9 apoi perceput @n 6uncie de repre;entrile
sociale eAistente la ni(elul indi(i;ilor *i )rupurilor
7e acest lucru tre%uie s 6ie
con*tient potenialul lider9 pentru c este necesar construirea #esaCului ast6el @ncEt
ele#entele principale s aCun) la receptori *i ca ei sDl e(alue;e *i sDi rspund po;iti(
0n ca#panie9 candidatul *tie c poate o%ine (oturile nu#ai @n #sura @n care o6erta sa
corespunde tre%uinelor celor crora se adresea; 'entru aceasta tre%uie s se 6ereasc de
#esaCele cu )rad #are de )eneralitate9 de pro#isiuni ce nu pot 6i inute *i despre care *tie
Ftoat lu#eaG acest lucru I6ie c Ftoat lu#eaG sunt ale)torii sau contracandidaii9 e6ectul
ne)ati( este acela*i 6oarte puternicJ Cu toate acestea9 se @ntE#pl ca spre s6Er*itul unei
ca#panii discursurile s a%unde @n )eneraliti9 a(End ca e6ect con6runtarea i#a)inilor
candidailor
Orice aciune9 #enit a in6luena electoratul *i aDl deter#ina s (ote;e partidul sau
indi(idul respecti(9 (a 6i utili;at Scrisorile de 6elicitare9 de #ulu#ire9 (i;itele @n or6elinate9
c#ine de %trEni adau) conotaii po;iti(e i#a)inii9 actorul politic 6iind u#ani;at9 #ai
aproape de lu#ea o%i*nuit
2elaia sta%ilinduDse @n a#%ele sensuri9 dinspre actorul politic spre cetean9 dar *i
dinspre cetean spre actorul politic9 eAist posi%ilitatea e(alurii de ctre candidat a
#odi6icrilor produse @n perceperea de ctre pu%lic SondaCele de opinie Idac sunt ela%orate9
aplicate *i interpretate corectJ sunt instru#ente e6iciente de acu#ulare a in6or#aiilor
Actorii politici sta%ilesc relaii nu doar cu ale)torii9 ci *i @ntre ei9 @n )eneral9 @n
pro%le#ele de interes pu%lic asupra crora tre%uie s se eApri#e 7i(er)enele puternice de
opinie deter#in o percepie ne)ati( a celuilalt 4radul acesteia se #soar prin (irulena
atacurilor lansate de candidai unul asupra celuilalt 2iscul este @ns ca a#%ele i#a)ini s se
deteriore;e @n 6aa pu%licului lar)
Candidaii pre6er @n perioada ale)erilor @ntElniri directe cu ale)torii pentru ca
#esaCele s 6ie cEt #ai puin distorsionate 7ar se @ntE#pl s apele;e *i la inter#ediari
Ace*tia sunt Fpurttori secun;i de i#a)ineG 3n personal F%ine (;ut @n societateG9 un lider de
opinie Iactor recunoscut9 o# de *tiin etcJ poate deter#ina po;iti(area i#a)inii candidatului
atunci cEnd apare ca susintor al acestuia
Mass #edia o6er atEt i#a)inile directe9 a*a cu# au 6ost concepute sauB*i lansate de
actorul politic prin inter#ediul inter(iurilor9 *tirilor9 i#a)inilor9 dar o6er *i interpretri9
co#entarii *i critici ale acestora 0ns c"iar *i @n 6a;a direct i#a)inea poate 6i distorsionat
datorit po;iiei *tirii @n ;iar9 cadrului ales pentru inter(iu etc 0n #o#entul interpretrii9
#iCloacele de #ass #edia direcionea; electoratul @ntrDun sens sau altul9 acesta supunEnduDse
deoarece nu poate (eri6ica IdecEt @ntrDo 6oarte #ic #usrJ ade(rul in6or#aiilor
7ar i#a)inea 6inal9 cea cu care r#Ene (otantul se construie*te @n ur#a
co#entariilor9 aceasta *i pentru c9 de #ulte ori9 el nu poate aprecia sin)ur ceea ce (ede *iBsau
audeBspune aceasta cu riscul de a 6i rutcioasJ 7in aceast cau; #edia este 6ora de care
tre%uie inut cont @ntrDo ca#panie
EAist situaii @n care candidaii aspir spre o 6uncie pe care nu o au sau nDau a(utDo *i
situaii @n care candidea; actualii lideri 'entru reale)ere lupta se d @n (ederea
#onopoli;rii le)iti#itii con6erite de cei repre;entai ?i @n acest ca;9 li#%aCul candidailor
(i;ea; @nsu*irea Fcu(Entului cetenilorG Cei ale cror #andate eApir9 se eriCea; @n
purttori de cu(Ent consacrai9 le)iti#i deci9 ai ale)torilor 0n #o#entul @n care reale)erea
este disputat IeAist contracandidai puterniciJ a(e# deDa 6ace cu o supralicitare @n seducieG
Su% presiunea opo;iiei9 ceea ce prea i#posi%il @n ti#pul #andatului9 de(ine de#n de luat @n
considerare a;i *i reali;a%il #Eine9 nu#ai cu condiia reale)erii Ca#pania (a 6ocali;a la
#odul a%solut atenia actorilor politici9 dar *i a (otanilor I@ns nu @ntrDun )rad atEt de #areJ
0n apropierea ale)erilor se conturea; o ade(rat pia @n care o6erta aparine
pro6esioni*tilor politiciBdeintorii capitalului politic pe careDl 6ructi6ic9 iar cererea este a
ale)torilor @n cutare de satis6acii I@ntotdeauna #ai #ari decEt cele de care au %ene6iciat
En la #o#entul respecti(J
'retendenii la di6erite 6uncii au ca o%iecti( cucerirea #andatelor9 ceea ce repre;int
o cale de acces la procesele instituionali;ate ale deci;iei politice Se o%in *i pro6ituri de
ordin si#%olic9 i#portante deoarece con6er 6unciilor atracti(itatea de care se %ucur *i
deoarece condiionea; capacitatea de a produce *i eAtinde calitatea de repre;entant
Bene6iciile9 @n ca;ul o%inerii postului #ult (isat . identi6icate de '"ilippe Braud .
sunt<
notorietatea . de6init ca aptitudinea de a 6ocali;a atenia pu%licului *i a #assD#ediei
*i constituind o ade(rat resurs politicM
autoritatea le)iti# . aceasta 6iind pro6itul si#%olic al unui #andat repre;entati(
'rin ceea ce 6ac9 oa#enii politici o6er ale)torului unrol de Cucat care FsDi seducG
O ca#panie e6icient @nsea#n a #o%ili;a la #aAi# si#%oluri ce @nlesnesc identi6icarea
partiduluiBcandidatului purttor de (alori recunoscute . dreptate9 responsa%ilitate etc
E6iciena tre%uie ur#rit @n per#anen pentru c #i;a este #are< 'uterea a crei eAercitare
poate aprea ca<
su%ordonat unui rol
#iCloc de a atin)e o%iecti(e sau de a o%ine satis6acii
o%iect @n sine al dorinei de putere
Candidatul are o ca#panie e6icient9 satis6ace a*teptrile e#oionale ale pu%licului9
#o%ili;ea; credinele El are drept atuuri o %un i#a)ine personal *i o etic"et parti;an
A#Endou reali;ea; pro6ilul si#%olic9 de6init de '" Brand ca Fsiste# de repre;entri ceD*i
i#pun eAistena @n ca#paniile electorale *i ine loc de identitate real a candidatuluiG
O %un i#a)ine se construie*te pornind de la ele#ente %io)ra6ice care ar rspunde
a*teptrilor unui nu#r cEt #ai #are de ale)tori Iacesta este rolul @ntre%rilor de )enul
FCu# ar tre%ui s 6ie candidatul ideal la 6uncia de RG din cadrul sondaCelorJ9 s porneasc
de la ele#ente su#are Ipentru c o a%unden a acestora ar deter#ina plictiseala auditoriului
*i c"iar uitarea unora9 poate a celor #ai i#portanteJ dar *i de la %ilanul reali;rilor
candidatului
I#a)inea candidatului repre;entati(
//

Identitate real Conotaii de (alori;at Contrapuncte


o%li)atorii de su%liniat
VErsta Mai de)ra% tEnr
Mai de)ra% @n (Erst
Entu;ias#9 dina#is#
0nelepciune9 eAperien
2espectarea trecutului
7esc"iderea ctre
#odernitate
Statut
6a#ilial
Celi%atar9 di(orat
1r copii
Cstorit cu copiiIIJ
I!cereJ
I!cereJ
Cunoa*terea pro%le#elor de
6a#ilie Interes pentru tineri
I!cereJ
2e)ret discret de a nu
a(ea
'ro6esia Cadru superior Isector
pu%licJ
Cunoa*terea dosarelor
7e(ota#ent 6a de
interesul )eneral
7istanare 6a de
Frutinele %irocraticeG
Victi#aIVJ a spiritului
%irocratic
Cadru superior Isector
particularJ
E6icacitate9 co#peten9
si# al terenului
4riCa 6a de o#
Interes pentru social
'ro6esiune lie%eral
I#edic9 a(ocatRJ
Independen *i
responsa%ilitate
7e(ota#ent 6a de oa#eni
Necesitatea unei
(i;iuni politice9 a unui
an)aCa#ent #ai lar)
pentru a da o
e6icacitate #ai ascuit
de(ota#entului
'ro6esor Capacitate de anali;
Apropiat de tineri
4ustul pentru
reali;rile concrete
2e6u;ul do)#atis#elor
Medii populare Identitate de preocupri cu
cei #ai de6a(ori;ai
Aptitudine @n a stpEni
dosarele co#pleAe
//
'"ilippe Braud9 Op cit9 p ,++
Apropiat de oa#eni9
si#plitate Bun si#
7o%Endirea unor
co#petene @n a6ara
potecilor %ttorite
5 Ca#paniile electorale in interiorul re)i#ului *i rituali;area (iolenei
0n cadrul ca#paniei electorale de;%aterile de idei9 indi6erent dac sunt la !V sau
radio9 iau locul (iolenei 6i;ice ca #od de con6runtare @ntre ri(ali 0n de#ocraie Fse
pole#i;ea;G cu ad(ersarii *i nu se @ntre%uinea; coerciia pentru a @n(in)e Se @ncearc
distru)erea ad(ersarului cu Fcu(inte )rele9 asasinarea cu #ici alu;iiG Li#%aCul cu @ncrctur
ne)ati( aplicat du*#anului do#ole*te 6rustrrile pu%licului9 #Eniile acestuia A*a9 @ntrea)a
societate particip la (iolen stEnd acas9 co#od @n 6otoliu *i ur#rind e#isiunea !V
0n cadrul acestui proces9 pu%licul este *i in(entat9 iar realul produs Concepte *i
si#%oluri concentrate @ntrDun siste# capt sens pentru pu%licul 6or#at IeA< si)lele partidului
politic9 proiecte sociale etcJ
Siste#ul politic eApri# o serie de cerine la care tre%uie s se raporte;e candidaii9
iar @n 6uncie de acestea *i de ni(elul la care se situea;9 discursul capt anu#ite di#ensiuni
*i @nre)istrea; ter#eni 6olosii cu precdere !a%elul de #ai Cos o6er o eAe#pli6icare @n
acest sens
Ni(elul
considerat
Cerinele siste#ului politic LeAic IeAe#pleJ
Instituional A 6ace s eAiste concepte repere care
per#it a atri%ui unor *i altora un loc
(i;i%il @n instituii
MaCoritate B Opo;iie
Opo;iie parla#entar B Opo;iie
eAtraparla#entar
Etic A #o%ili;a (alori care 6ac posi%il
le)iti#area Ide sineJ *i sti)#ati;area
Iad(ersaruluiJ
7e#ocraie
7e#ocraie B 1asci*ti
'ro)res social
'ro)resi*ti B 2eacionari
Li%era @ntreprindere
Li%erali B Colecti(i*ti
'olitic
Istricto sensuJ
A i#pune #i;ele @n raport cu care
actorii (or tre%ui s ia parte pentru a da
un coninut pluralis#uluui
Naionali;riBpri(ati;ri
Aprare atlantic B aprare
european
Ierar"ic A se#ni6ica ine)alitatea capacitilor
#o%ili;atoare ale actorilor
Lider al unui partid B *e6 al unui
curent
4rupare B )rupuscul
7octrin B pro)ra# B o%iecti(e
Strate)ic
Istrictor sensuJ
A a6ir#a alianele I@nc"eiate sau de
doritJ @n (ederea unor con6runtri
electorale *i parla#entare
1rontR
3niuneR
AlianR
Con6runtarea de opinii este #enit s lu#ine;e nel#uririle cetenilor FSi#pati;ani
*i #ilitani @#%ri*ea; strict cau;a ca#pionului lor9 triesc prin procur ri(alitile unui
turnir ale crui ar#e sunt cu(inteleG 7iscursul are ca e6ect si#%olic construcia *i @ntrirea
i#a)inii unui su%iect
'"ilippe Braud identi6ic trei 6uncii ale de;%aterii<
6ace respecta%il con6runtarea politic Ico#petiia politic tre%uie @nno%ilat de unele
ideali;riJM
re)lea; riscurile pasionale de derapaC Ipentru c 6ace apel la nelini*tile colecti(e9 la
dorinele ilu;oriiJM
6acilitea; identi6icarea raporturilor de 6ore @ntre ri(ali Iper#ite #ascarea ri(alitilor
@n spatele necesitii de a discuta opiunileJ
'olitica dus @n ti#pul ca#paniei tre%uie s (i;e;e satis6acerea aspiraiilor cetenilor
si#pli9 lucru ce reduce distana su%iecti( dintre percepiile ne)ati(e ale unei situaii *i
speranele de a#eliorare considerate le)iti#e Ca strate)ie tre%uie 6olosit directa operare la
ni(elul situaiilor practice9 dar *i la ni(elul repre;entrilor I@n 6elul acesta ar putea 6i reduse
cerineleJ Acest lucru poate 6i reali;at @ntrucEt cu(intele *i speranele politice nu sunt ri)ide9
nici sta%ili;ate de6initi( la #aCoritatea cetenilor MesaCele e#ise tre%uie s in cont de
aceast realitate9 pentru c se poate @ntE#pla9 cu# a# a6ir#at *i #ai sus9 ca ele s nu 6ie
receptate *i @neles dup cu# sper (or%itorii
Alturi de de;%ateri pute# pune declaraiile politiceM acestea nu tre%uie s 6ie
rutiniere9 tre%uie 6cute @ntrDun cadru cu totul special9 @ncadrate de un cere#onial care s pun
@n (aloare #esaCele
Acestea pot 6i @nsoite @n ca#panie de Fcltorii o6icialeG @n ti#pul crora electoratul
poate 6i u*or sedus prin contactul direct cu candidatul cu care se *i poate identi6icaM dar *i de
de#onstraii de #as9 care nu (or a(ea niciodat a#ploarea celor ale liderilor totalitari9 dar
care totu*i9 (or (i;a i#punerea de repre;entati(itate *i 6or
Se i#pune preci;area c pe scena politic actorii politici nu dau do(ad de
transparen Ei operea; la ni(elul repre;entrilor si#%olice ale pu%licului9 6olosesc o li#%
de lucru @n discursurile ce se#ni6ic puterea de in6luenare a (or%itorului Cu(intele de %a;
ce alctuiesc li#%a de le#n sunt su(eranitatea poporului9 e)alitatea cetenilor9 le)ea
#aCoritii9 respectul opo;iiei
3n speci6ic al acti(itii politice @l repre;int asu#area adec(at a insatis6aciilor9 a
ne#ulu#irilor sau re(oltelor care tul%ur societatea Acestea nu de)enerea; @n (iolene
6i;ice9 ci r#En la ni(elul (iolenei si#%olice satis6cute pe parcursul cursei electorale
F0ntrea)a lu#e politic se pre;int ca un spectacol rituali;at o6erit electoratului de
ctre #ass #edia Violena social9 pe care o (ede# rituali;at aici ca un con6lict politic ce
nu s6Er*e*te @n pierderi de (iei o#ene*ti9 este o caracteristic9 a oricrei societi
0n societile de#ocratice9 puterea rituali;ea; la #aAi#u# starea con6lictual din
spaiul politic @n spectacoleleDcere#onii care intesc seducia unui se)#ent cEt #ai lar) @n
rEndurile electoratuluiG
/3

A# #ai spus9 ca#paniile electorale repre;int punctul cul#inant al (iolenei


si#%olice9 Fspectacolele cele #ai aa#ple de (iolen si#%olic 0n ti#pul acesta )u(ernanii
*i cei care aspir la aceast po;iie se u#ilesc @n 6aa ale)torilor Fcer*induDle (oturileG
2ituali;area (ioleni politice este calea de a reduce potenialul de (iolen social
Icon6or# lui '"ilippe BraudJ9 iar ale)erile9 datorit a#plelor dispute @ntre a)enii politici9
deter#in participarea @ntre)ii societi Isau a unei pri repre;entati(e a acesteiaJ la
Fcere#onialul de su%li#are a (iolenei intestine @n orice societate9 an)aCarea e#oional a
indi(i;ilor @n susinerea unuia sau altuia dintre candidai pre;entEnduDse ca o Fsupap de
si)uranG prin care se eli%erea; QRS o parte din potenialul de a)resi(itate inerent societii9
indi6erent de di#ensiunile )rupului
Con6runtarea dintre a)enii politici este o ade(rat %tlie dat spre deliciul
pu%licului care @#parte *i el9 dar prin procur9 Fpu#niG9 Fpal#eG *i Fcu(inte )releG
'ute# de6inii ale)erile in ter#enii unei piee @n care se @ntElnesc cererea Icetenii de
rEndJ *i o6erta IpoliticieniiJ 0n su%capitolul ur#tor (oi cuta s identi6ic strate)ii ale
#arHetin)ului de pia ce se pot aplica *i se aplic @n ca#paniile electorale
/3
?te6an Stnciu)elu9 Op Cit9 p ,-,
CA'I!OL3L V
CAM'ANII ELEC!O2ALE< MA2=E!IN4 7E VAN>A2I SI MA2=E!IN4
ELEC!O2AL
Ase#anarea dintre cele doua spatii in care structura relatiilor este o piata de tip
(an;atorDclient sau cerereDo6erta poate 6i posi%ila printrDo de#onstratie pe care o 6ace succint
un specialist in #arHetin)ul de piata9 '"ilip =otler< FConsu#atorii de a;i au de ales @ntre #ult
#ai #ulte produse9 #rci9 preuri *i 6urni;ori 'ro%le#a este deci cu# 6ac ei ale)ereaVG
Acela*i lucru se aplic *i spaiului politic< #area #as de (otani au de ales @ntre #ultiple
partide9 #ultiple personaliti politice ce propun #ultiple ideolo)ii9 pro)ra#e de
@#%untirea (ieii cetenilor 6iecruia din actori ata*EnduDliDse di6erite si#%oluri9 e#%le#e
ce per#it o #ai u*oar identi6icare
7intre o6ertele pre;entate de candidai9 (a 6i aleas cea care (a aduce cea #ai #are
(aloare Fconsu#atorilorG Valoarea este #aAi#i;at de ace*tia @n raport de costurile
i#plicate @n ale)erea produsuluiDcandidat9 cu cuno*tinele *i siste#ul propriu de (alori
Consu#atoriD(otani (or Fcu#praG de la 6ir#aDpartid sau indi(id politic care le o6er cea
#ai #are satis6acieD(aloare
Satis6acie este perceput @n #o#entul @n care se poate ata*a candidatului prerea c a
6cut un lucru9 iar pu%licul nu este de;a#)it de 6aptul c a in(estit ti#p @n ur#rirea
candidatului
Este i#portant ca partidele politice s @nelea) c succesul unei ca#panii depinde *i
de ceea ce se @ntE#pl @nainte de @nceputul acesteia Ca *i @n ca;ul 6ir#elor9 partidele tre%uie
s pun %a;ele unei relaii continue cu potenialii (otani *i s ela%ore;e @n per#anen
pro)ra#e care sDI deter#ine pe cei din ur# s r#En 6ideli susintori 2elaia tre%uie s
se %a;e;e pe o %un co#unicare @n a#%ele sensuri9 partidul pri#ind deci 6eedD%acHDul
aciunilor sale 0n6iinarea unor clu%uri IeA 1anDclu%urile 'etre 2o#an @n6iinate #ai @ntEi la
Sinaia9 apoi *i @n alte #ari ora*e ale rii9 @n Bucure*ti a(End #ultiple 6iliale de sectorJ sunt
salutare @ntrucEt per#it o %un apropiere @ntre lideri *i susintorii ce pot de(eni purttori
secundari de i#a)ine *i deci pot cE*ti)a (oturi pentru partid Este eAact cu# se @ntE#pl cu
un produs de calitate cu#prat *i apoi ludat tuturor prietenilor9 cuno*tinelor9 6a#iliei
Aceste clu%uri sunt destinate s o6ere di(erse reco#pense si#%olice I*i nu nu#aiJ
ale)torilor 6ideli
7ispunEnd de o palet lar) de opiuni posi%ile9 cetenii (or ale)e actorul politic care
le (a satis6ace a*teptrile Acest actor tre%uie s cunoasc eAact ele#entele care pot o6eri
aceast satis6acie Iidenti6icarea 6ricilor colecti(e a(End #aAi#u# de e6icienJ
Satis6acia este re;ultatul resi#it de ale)tor @n ur#a relaiei cu actorul politic care sD
a ridicat la @nli#ea a*teptrilor9 iar atunci cEnd acestea sunt dep*ite ei sunt @ncEntai 0ntrDo
ase#enea stare de spirit (or r#Ene 6ideli #ult ti#p9 (or susine iniiati(ele ale*ilor *i @i (or
in(esti cu @ncrederea lor
'rincipalul o%iecti( al actorului politic @n ti#pul ca#paniei este de a atra)e cEt #ai
#ulte (oturi Ia*a cu# o 6ir# dore*te s atra) cEt #ai #uli cu#prtoriJ 'entru aceasta
tre%uie puse la punct ade(rate strate)ii de #arHetin) aplica%ile @n s6era politic Este
necesar proiectarea9 cule)erea9 anali;a *i raportarea siste#atic a datelor *i conclu;iilor
re6eritoare la situaiile o6erite de scena politic Iinclu;End aici *i spectatoriiJ
!re%uie *tiut ce a*teapt ale)torii de la (iitori deintori de 6uncii pu%lice9 ce doresc
s aud din )ura candidailor care sunt pro#isiunile pe care le consider reali;a%ile etc
Aceste caracteristici ale relatiei candidatDelectorat se datorea; unei #ultitudini de
6actori 3nul dintre ace*tia *i poate cel #ai i#portant este #ediul cultural 7e ceV
Societatea @n care se nasc *i se 6or#ea; oa#enii le #odelea; acestora con(in)erile
*i nor#ele de co#porta#ent Ei @*i @nsu*esc9 deseori incon*tient9 o (i;iune asupra lu#ii care
de6ine*te relaia cu ei @n*i*i9 cu cei din Cur9 cu natura *i cu uni(ersul 0n ;ilele noastre asist#
la apariia unui nou tip de electorat9 #ult #ai educat9 pentru care sDau *i creat pro)ra#e9
ideolo)ii #ai co#pleAe 7ar nu tre%uie ne)liCat 6aptul c9 pe lEn) acest nou se)#ent #ai
eAist unul (ec"i I@n 2o#Enia acesta din ur# 6iind cel #ai se#ni6icati(J Oa#enii
aparinEnd acestui se)#ent nu au o 6oarte %un cultur politic I@n 2o#Enia 6iind ca;uri @n
care lipse*te cu des(Er*ireJ alii nu sunt interesai de acest se)#ent al (ieii9 iar unii9 pur *i
si#plu nu @nele) ce se @ntE#pl
0n )eneral9 persoanele care triesc @ntrDo anu#it societate sunt pstrtoarele #ultor
con(in)eri *i (alori pro6unde9 care au tendina de a re;ista @n ti#p MaCoritatea cred @n #unc9
@n cinste9 @n cstorie9 @n aciunile de caritate Con(in)erile *i (alorile 6unda#entale se
trans#it din )eneraie @n )eneraie *i sunt @ntrite de principalele instituii sociale< *coala9
%iserica9 a)enii econo#ici *i )u(ernul
Con(in)erile *i (alorile secundare ale oa#enilor sunt supuse @n #ai #are #sur
sc"i#%rilor FCredine @n instituia cstoriei este o con(in)ere 6unda#ental9 credina c
oa#enii tre%uie s se cstoreasc de(re#e este o con(in)ere secundarG
/8

Oricare tip de societate a# lua @n considerare9 aceasta este alctuit din culturi
secundare9 adic din )rupuri di(erse de oa#eni care @#prt*esc acela*i siste# de (alori9
siste# aprut @n ur#a eAperienei de (ia 7ac F)rupurile culturale secundareG9 cu# le
nu#e*te =otler9 #ani6est dorine *i co#porta#ente distincte9 pute# (or%i despre pu%licuri
int pentru ca#paniile electorale9 pentru #esaCele trans#ise de actorii politici Ila 6el se
@ntE#pl *i @n #arHetin)9 nu#ai c aici (or%i# de pieeDint9 de co#porta#ente de consu#
etcJ
Speciali*tii @n #arHetin) ca *i cei @n creare de i#a)ine9 #ani6est un pro6und interes
pentru identi6icarea sc"i#%rilor culturale9 care ar putea se#nala apariia unor situaii
6a(ora%ile sau de6a(ora%ile9 deoarece9 c"iar dac (alorile 6unda#entale re;ist9 @n ti#p au loc
sc"i#%ri culturale
La aceste sc"i#%ri tre%uie adaptate personalitile liderilor9 #esaCele trans#ise ctre
electorat9 cci alt6el cei #uli nu #ai Fcu#prG9 @*i reorientea; aspiraiile spre un nou
partid9 un nou erou
A*a cu# o 6ir# porne*te la identi6icarea oca;iilor 6a(ora%ile *i a a#eninrilor la
adresa sa *i 6or#aiunile politice tre%uie s @ntreprind acela*i de#ers !re%uie inut cont de
totalitatea 6actorilor *i a 6orelor care a6ectea; aciunile *i re;ultatele 6ir#eiBpartidului Este
necesar s 6ie cunoscute tendinele *i #e)atendinele caracteristice lu#ii conte#porane
Speciali*tii @n #arHetin) au identi6icat di6erii 6actori care in6luenea;
co#porta#entul de cu#prare al oa#enilor Aceia*i 6actori in6luenea; *i deter#in
ale)erea unui candidat *i (otul acordat lui Sc"e#a de #ai Cos pre;int principalii 6actori<
/8
'"ilip =otler9 Managementul mar!etingului9 ed !eora9 Bucure*ti9 /---9 p /3,
1actorii culturali eAercit cea #ai puternic in6luen asupra co#porta#entelor I'e
#sur ce cre*te9 copilul *i @nsu*e*te siste#ul de (alori9 precepii9 pre6erine *i #odele de
co#porta#ent cu aCutorul 6a#iliei *i al altor instituii socialeJ
Alturi de ace*tia9 ocupaia9 situaia #aterial9 stilul de (ia9 rolul *i statutul social
deinute deter#in acordarea (otului unuia sau alturi dintre pretendeni
A)entul politic tre%uie s *tie c personalitatea unei 6or#aiuni politice de succes nu
se na*te de la sine9 ci este re;ultatul aplicrii unui pro)ra# de creare a identitii
Instru#entele 6olosite sunt nu#ele9 e#%le#ele9 si#%olurile9 at#os6era *i e(eni#entele
Identitatea cuprinde #odalitile prin care a)entul ur#re*te s se identi6ice pe sine @n 6aa
potenialilor (otani 7ar electoratul nu percepe aceast identitate9 ci creea; o i#a)ine pe
care o atri%uie Este i#portant ca partidul sD*i cree;e propriaDI identitate pentru a #odela
i#a)ina pu%licului despre el
I#a)inea tre%uie s poarte un #esaC unic9 care s su)ere;e principala calitate *i
po;iia candidatului MesaCul tre%uie trans#is distinct pentru a nu 6i con6undat cu cele
si#ilare ale contracandidailor I#a)inea #ai tre%uie s ai% su6icient 6or e#oional ast6el
@ncEt s stErneasc dorinele *i curio;itatea cu#prtoruluiDale)tor
Crearea unei i#a)ini solide necesit creati(itate *i #ult #unc Nu poate 6i inoculat
pu%licului peste noapteM nici prin utili;area unui sin)ur #iCloc de in6or#are @n #as
I#a)inea tre%uie trans#is @n per#anen prin toate #iCloacele de in6or#are @n #as9
ocupEnd tot spaiul #assD#ediei
Si#%olurile alese tre%uie introduse @n recla#e care trans#it personalitatea
candidatului respecti( Ele trans#it o stare su6leteasc9 o per6or#an9 ce(a cu totul special
7ac lu# @n calcul presa9 #esaCul tre%uie s apar @n cEt #i #ulte pu%licaii< ;iare di6erite9
%ro*uri etc Articolele de papetrie9 piAuri9 calendare9 caiete etc tre%uie s re6lecte aceea*i
i#a)ine
Spaiul @n care partidul @*i pre;int candidaii este un alt ele#ent )enerator de
i#a)ine ?i acesta tre%uie ales cu )riC< 6undalul a6i*elor9 al clipurilor electorale etc care s
su)ere;e ec"ili%ru9 cinste9 putere de #unc9 inteli)en *a
!e"nica luptei electorale9 identi6ic o serie de principii care tre%uie s )"ide;e
direciile ca#paniei<
principiul li%ertii de aciune . presupune cucerirea *i #eninerea iniiati(ei unei
aciuni #enit s 6ac pu%licitateM
principiul unitii de aciune . se re6er la @#%inarea 6or#elor *i procedeelor 6olosite
@n lupta electoral9 dup un plan unicM
principiul cooperrii ne@ntrerupte . *i anu#e9 coordonarea aciunilor tuturor celor care
particip la ca#panieM
principiul concentrrii e6orturilor asupra aciunilor "otrEtoare . adic reali;area la
locul *i #o#entul potri(it a unor aciuni care @ncadrate @n siste# s asi)ure atra)erea unui
nu#r cEt #ai #are de ale)toriM
principiul distri%uirii opti#e a 6orelor *i #iCloacelorM
principiul #o%ilitii #aAi#e . ceea ce sDar traduce prin punerea e6ecti(elor proprii @n
situaia cea #ai a(antaCoas 6a de ad(ersariM
principiul econo#iei 6orelor *i #aterialelorM
principiul surprinderii ad(ersarilor *i a e(itrii surprinderii 6orelor proprii [ a 6i #ai
a%il decEt contracandidaiiM
principiul (ariaiei aciunilor electorale9 ceea ce @nsea#n a trans#ite #esaCul prin
inter#ediul cEt #ai #ultor ci posi%ile ctre ale)tori
Cei ce doresc s o%in (oturile cetenilor tre%uie s le atra) atenia9 s le cE*ti)e
si#patia *i @ncrederea 'entru aceasta9 uneori tre%uie s sc"i#%e o serie de con(in)eri de
ni(el secundar Ei tre%uie s cree;e #esaCe co#unicate cetenilor pe cEt #ai #ulte ci9
@ncercEnd s deter#ine #odi6icrile de co#porta#ent ast6el @ncEt sDI (ote;e
Ele#entele de personalitate9 dina#ica acestora repre;int reperele eseniale pentru
ela%orarea #esaCului Acesta se (a @ndrepta asupra indi(i;ilor9 iar apoi asupra )rupului int
!re%uie *tiute ur#toarele c"estiuni<
ce accept su%iectul ca in6or#aie . deci ce poate conine #esaCul ca s aCun) la
(oturiM
cu# ar putea aciona asupra in6or#aiei . cu# o (a #odi6icaM
senti#ente9 e#oii9 dispo;iie psi"ic @n #o#entul trans#iterii #esaCului
Oa#enii include @n raiona#entul lor F6ra)#ente de Cudeci studiate anteriorG 'e
lEn) acestea apar preCudeci *i raiona#ente care deter#in interiori;area #esaCului @n
6uncie de cu# este trans#is
0n ca#panie ceteanul (alidea; *i respin)e opinii con6or# 6elului @n care acestea
sunt pre;entate
Speciali*tii ca#paniei (or 6olosi persoane capa%ile s #odi6ice atitudinile
electoratului @n sens 6a(ora%il candidailor propu*i
7in #o#entul declan*rii ca#paniei I*i c"iar @nainte de aceastaJ actori politici *i
pu%lic intr @n Coc FCandidaii pre;int #ar6a9 cutEnd s con(in)9 iar ale)torii optea;G
CE*ti) cel cu o6erta cea #ai %un9 #ai con(in)toare
'u%licul tre%uie s Coace un rol careDi 6ace plcere9 acela din care poate decide Ast6el9
pro#isiunile 6cute @n ca#panie (or a(ea alturi aciuni ceDI pot pune pe ale)tori @n situaia
de a Fne (ota pe noiG
Opinii9 con(in)eri deter#in co#porta#ente 6a(ora%ile sau nu candidailor 7e aici9
#e#%rii sta66Dului de ca#panie @ncep s utili;e;e te"nici prin care @l 6ac pe ale)tor s (ote;e
cu Fcine tre%uieG 7i6erite te"nici de #anipulare de(in din ce @n ce #ai ra6inate9 aproape
i#posi%il de detectat 0n aceste condiii9 se pune @ntre%area< 3nde este li%ertatea de deci;ie @n
pro%le#ele ce ne pri(esc directV Mai eAistV
7e acest lucru # (oi ocupa @n capitolul ur#tor
CA'I!OL3L VI
LIBE2!A!E 7E O'I3NE ?I MANI'3LA2E
A# a6ir#at @n capitolele precedente c9 pentru aD*i atin)e scopurile9 actorii politici *i
6olosesc de o #ultitudine de #iCloace9 te"nici *i #etode Manipularea este pus la ran) de
cinste @n ti#pul ca#paniei electorale9 asi)urEnd spriCinul ale)torilor pentru candidaii
propu*i
7ar ce este #anipulareaV 0n pri#ul rEnd9 o te"nic prin care se ur#re*te acreditarea
unor i#a)ini 6alse sau cu ele#ente eronate prin 6iltrarea tendenioas a in6or#aiilor9 prin
o#iterea aspectelor eseniale *i accentuarea a#nuntelor9 prin deconteAtuali;area 6aptelor
relatate
/:
, Manipularea in societatea conte#porana
Manipularea ;ilelor noastre a de(enit de o #are 6inee9 #ecanis#ele ei 6iind aproape
insesi;a%ile9 6iind deci u*or pentru #aCoritatea Fs cad @n plasG
EAist trei tipuri de #anipulare< punctual9 se#ipunctual9 )lo%al 'ri#ul tip este
speci6ic inter(iurilor *tirilor pe care asculttorul nu are cu# s le (eri6ice Al doilea tip este
6olosit @n ca#paniile electorale pentru discreditarea ad(ersarilor9 trans6or#ai @n api
isp*itori pentru toate relele societii Isau nu#ai pentru o parte din ele9 dar se#ni6icati(J
Mass #edia este instru#entul ales cu precdere9 datorit rapiditii *i (Erstei rspEndirii a
F;(onurilorG Manipularea )lo%al presupune un ade(rat siste# @n care oa#enii c"eie
propa) ;(onuri9 le rspund acestora9 le co#pletea; 0n per#anen #ai apare cEte cine(a
care s asi)ure 6luAul ;(onurilor
Opinia pu%lic asist neputincioas la aceast *arad9 sin)ura ei reacie r#EnEnd
#odi6icarea co#porta#entului de (ot 7ar reacia aceasta nu re;ult @n ur#a unui
raiona#ent9 @n ur#a unei anali;e a e(eni#entelor pre;entate9 ci este %a;at pe o stare
e#oional inclus de cei care #anipulea; Este opinia pu%lic li%er aiciV
Modaliti e6iciente de a #anipula sunt inter(eniile reali;ate la ni(elul )rupurilor
sociale pentru a sc"i#%a opinii9 atitudini9 pentru a 6or#a altele *i su)estia prin care
#anipulatorul trans#ite #esaCul su o#ului o%i*nuit9 lsEnduDi *i ilu;ia c sin)ur a aCuns la
conclu;iile 6in su)erate *i deter#inEnd i#posi%ilitatea a%ordrii altora
0n opo;iie cu #anipularea se a6l persuasiunea Aceasta este o alt te"nic de
sc"i#%are a atitudinilor *i co#porta#entelor indi(iduale sau de )rup9 dar9 @n acest ca;
necesit utili;area unor ar)u#ente lo)ice de ctre #anipulator
/:
M Vasile9 Op Cit9 p :&
7e6iniia ar suna ast6el< te"nica de or)ani;are a in6luenei electorale9 care conduce la
sc"i#%area calculat prin con*tienti;area personal a #esaCului recepionat9 6iind opus
i#punerii sau 6orrii unei opiuni
/6

!e"nica aceasta las cetenilor i#presia c ale) li%er9 )Endesc li%er *i acionea; tot
ast6el9 dar totu*i nu este decEt o i#presie 'entru c @n procesul de persuadare se ine cont de
persua%ilitatea cetenilor9 #esaCele sunt le)ate de opiniile acceptate @n )eneral9 @#%in
ar)u#ente pro *i contra *i ast6el auditoriul este prins9 contopinduDse cu opinia celui care
#anipulea; ast6el
'entru aDl deter#ina pe cellalt s )Endeasc alt6el decEt ar 6i 6cutDo este necesar o
relaie de autoritate @ntre #anipulator *i #anipulat Manipulatorul deine o anu#it 6uncie9
deci o anu#it putere careDi con6er accesul la #iCloace de presiune e6icient Manipulatorului
i se las nu#ai ilu;ia9 senti#entul de li%ertate
Cultura politic a societii poart o #are responsa%ilitate pentru e6iciena te"nicilor
de #anipulare 0ntrDo societate @n care copiii cu#ini sunt cei careD*i ascult prinii9 cei care
(or%esc nu#ai cEnd sunt @ntre%ai9 a te supune @i poate da un senti#ent de li%ertate IeA<
copilul este 6ericit cEnd @l ascult pe printe *i cEnd acesta @l reco#pensea; pentru o%ediena
saJ
Su%iectul (a reali;a co#porta#entul care se a*teapt de la el @ns @ntrDun conteAt careD
I )arantea; . ilu;oriu . senti#entul de li%ertate
0n 6iecare societate9 puterea (a @ncerca sD*i asi)ure #ecanis#e de reproducere care
sDI asi)ure continuitatea la )u(ernare Siste#ul educaional se do(ede*te a 6i cel #ai e6icient
@n acest sens Copilul I(iitorul adult *i ale)torJ este @n(at de #ic s asculte9 s ia drept
ade(ruri de net)duit spuse de o persoan cu autoritate . pro6esorul Acest lucru se
continu *i #ai tEr;iu cEnd autoritatea persoanei care apare la !V sau care (or%e*te la radio @l
deter#in s se supun 6aptelor pre;entate *i lo)icii #anipulatorului Ei nuDi (a pune la
@ndoial acest lucru9 pentru c nu a @n(at cu# IMenione; eAcepiile @ntElnite @n societate
nu 6ac decEt s con6ir#e re)ulaJ
Cultura politic a societii cuprinde atitudini 6a de siste#ul politic *i de rolul
%inelui @n siste# Ea poate 6i anali;ata din doua perspecti(e<
co)niti(a< idei9 doctrine *i pro)ra#e ale 6or#aiunilor politiceM
a6ecti(a
Cultura politic *i @n special latura sa a6ecti( este le)at de di#ensiunea #itolo)ic a
relaiei electoratului cu elitele Este locul unde se construie*te i#a)inarul politic9 de6init ca un
/6
M Valisle9 Op Cit9 p 6/
construct ce cuprinde senti#ente9 credine9 con(in)eri9 (alori care 6iltrea; percepia asupra
politicului *i care sunt pri inte)rante ale identitii *i apartenenei sale la di6erite )rupuri
sociale structurate 6or#al sau in6or#al
A# a6ir#at @n capitolele anterioare c o#ul are ne(oie de sacru El nu @nele)e
realitatea decEt prin raportarea la siste#ul de si#%oluri9 de #ituri i#pus de societatea @n care
trie*te
Oa#enii politici cunosc #ecanis#ele care pun @n #i*care oa#enii9 ceDi 6ace pe
ace*tia s cread9 s asculte9 sD*i #odi6ice opiniile ne)ati( 6a de contracandidai *i po;iti(
6a de candidaii proprii
?ansele reale ale puterii sunt le)ate de respectarea i#a)inarului politic *i de
cunoa*terea culturii ci(ice ?i discursurile politice9 #esaCele trans#ise electoratului tre%uie s
se adapte;e culturii *i i#a)inarului societii pe care o )u(ernea;
EAist o ne(oie de #anipulare @ntElnit pe piaa ale)erilor atEt din partea o6ertei
electorale cEt *i din partea cererii O6ertanii o necesit pentru c9 datorit ei pot o%ine
(oturile9 care s le asi)ure )estionarea resurselor )rupului social )u(ernat 'u%licul o necesit
pentru c el nu se raportea; niciodat direct la realitate *i nu#ai indirect9 prin inter#ediul
altor persoane considerate a 6i o autoritate @ntrDun anu#it do#eniu9 persoane care i#pun
si#%oluri9 e#%le#e9 interpretri ca 6iind cele autentice9 cele reale9 de#ne de cre;ut9 de ur#at
*i de susinut
FVotaiD#W Eu sunt ceea ce ( tre%uieWG o6er o#ului de rEnd un reperM este
principiul careDi ordonea; (iaa9 este ceea ce a*tepta el s cread O#ul de rEnd @ns are *i
or)oliu9 deci el tre%uie con(ins Nu este de aCuns a6ir#aia de #ai sus9 #ai tre%uie s eAiste
#ecanis#e care sDi lase ale)torului ilu;ia c ale)e9 c d (otul su [ d o #En de aCutor
celui care Fcer*e*teG Cci ale)torul este *i un 6ilantrop Nu#ai c uit un lucru< cel care
cer*e*te nu 6ace decEt s Coace rolul acesta9 @n rest ela%orEnd serioase #ecanis#e de prindere
@n capcan
Mai eAist un #oti( 0ntrDo societate de#ocratic o6erta electoral este eAtre# de
(ast *i pro#ite @n )eneral ca# acelea*i lucruri Succesul nu poate s depind decEt de 6elul
cu# pro#it *i deci de cEt de cre;ui sunt o6ertanii
Ale)torii se supun acestei #anipulri pentru *tiu c pe cine(a oricu# tre%uie s
(ote;e 7e ceV Ei nu (or aCun)e sD*i 6ac au;ite psurile9 neca;urile9 6rustrrile9 ei nu (or
aCun)e s @i dea la o parte pe cei F(ino(aiG Atunci ei se#nea; un cel @n al% I(otulJ *iDl
@ncredinea; celui care iDa con(ins Ideci cu# iDa #anipulat cel #ai e6icientJ c poate s 6ac
toate aceste lucruri @n locul su
Votantul9 de cele #ai #ulte ori9 nu are cu# s (eri6ice ceea ce I se pre;int cu
ade(rat . nu poate (eri6ica utili;End instru#entele raiunii 0ns (aliditatea pe care o acord
se %a;ea; pe @ncredere Cu# s nDai @ncredere @n cel ase#eni ie9 cel care se @#%rac la 6el9
)Ende*te la 6el9 se poart la 6el *i care (rea s 6ac tot ceDai 6ace *i tu dac ai 6i @n locul luiV
7ar oare a*a este el . candidatulV Nu cu#(a9 i#a)inea de care se %ucur este 6or#at din
#ici #inciuni sau o#iteri de ade(ruriV ?i atunci ale) eu li%er sau constrEns de aceast
posi%il 6als i#a)ineV
Minciunile sunt nu de puine ori #ai F(eridiceG decEt realitatea 7e ce pre6er raiunea
#ai de)ra% #inciuna
/ Manipulare totalitara (s #anipulare de#ocratica
!re%uie a6ir#at in pri#ul rand ca re)i#urile politice de tip pluralist sunt net
superioare re)i#urilor totalitare in ceea ce pri(este raportarea la indi(id si la ne(oile lui
EAist o relatie de identitate totusi intre cele doua re)i#uri politice9 la ni(elul structurilor de
pro6un;i#e ale #odalitatilor de le)iti#are 'ute# a6ir#a deci9 totalitaris#[de#ocratie
Or)ani;area9 ideolo)ia9 6or#ele de #entinere si autoreproducere a puterii politice9 continutul
Custi6icarilor si al proiectelor D toate duc la distincti #aCore9 inclusi( la ni(elul consecintelor
7ar toate aceste re)i#uri politice se 6olosesc de una si aceeiasi strate)ie< Fi#%lan;irea
socialului prin cautarea punctelor sensi%ile ale i#a)inarului politicG
!otalitaris#ul se distin)e de alte tipuri de ri)i#uri politice prin ur#atoarele
caracteristici< partid unic si liderul a carui (ointa se pre;inta drept F(ointa o6icialaG9
eAistena unei ideolo)ii o6iciale9 care eAclude orice alta ideolo)ie concurenta9 #onopolul
partidului stat asupra #iCloacelor de co#unicare in #asa9 eAistenta unui aparat politienesc cu
scopul precis de ani"ilare a oricarei de(iatii sau o re;istenta la opresiune9 plani6icarea
econo#ica si controlul puterii asupra initiati(ei econo#ice
/5
La ni(el ideolo)ic9 totalitaris#ul isi propune u ideal de societate9 si un ideal de Fo#
nouG a carui caracteristica esentiala sa 6ie o%edienta 6ata de deci;ia liderului . institutiilor
politice Indi(id sau co#unitate9 totul se supune unei lo)ici inte)rati(e ale carei te#eiuri
de(in FtransDistoriceG si FtransDCuridiceG Manipularea este totala si in(adea;a socialul la toate
ni(elele
/5
Ide#9 p +:
Societatile pluraliste sunt acolo unde deci;ia apartine unui parla#ent ales periodic9
unde 6uncionea;a principilul separarii puterilor in stat9 unde ale)erile sunt li%ere si oneste9
eAistand transparenta in6or#atiei si controlul asupra repre;entantilor alesi
7ar e)alitatea dintre cele doua tipuri de re)i#uri se intalneste la ni(elul strate)iilor de
cautare a le)iti#itatii pe care detinatorii puterii le 6olosesc in (ederea cuceririi si #entinerii
ei
In societatile de#ocratice eAista o reala co#petitie intre di6eriti a)enti politici9 dar
structura ca#paniilor electorale si a #esaCelor di6eritelor partide politice se %a;ea;a pe lo)ica
#iturilor Mitul se adresea;a e#otiilor9 senti#entelor 7ura%ilitatea si sansele unui re)i#
politic sunt in 6unctie de capacitatea de a o%tine acceptarea societatii9 le)iti#area se o%tine la
ni(elul credintelor politice9 senti#entelor si nelinistilor colecti(e
Orice cultura politica are o di#ensiune co)niti(a si una psi"oDa6ecti(a .
de6inita si ca i#a)inar politic I#a)inarul politic este liantul ce uneste re)i#urile
totalitare cu cele de#ocratice pentru ca F3n re)i# politic nu supra(etuieste decat prin tea#a
pe care o suscita si prin ade;iunea pe care stie sa o #o%ili;e;eG
/&
CA'I!OL3L VII
CAM'ANIA ELEC!O2AL A L3I 'E!2E 2OMAN . VIOLEN SIMBOLIC
A'LICA! S'AI3L3I 2OM\NESC
0n capitolele precedente a# @ncercat s de#onstre; c *i ca#paniile electorale sunt o
6or# de (iolen si#%olic9 dar nu oricare9 ci o6erind cele #ai a#ple spectacole de )en
pu%licului lar) Ba;a 6uncionrii acestora o repre;int siste#ul de credine9 de tradiii al unei
societi9 siste# care deter#in apariia #iturilor @n Curul crora se construiesc aceste
ca#panii ce #anipulea; Ipentru a 6i e6iciente toate te#erile colecti(e Isau cea #ai #are
tea# colecti(
'iatra de @ncercare a i#a)inii unui politician o repre;int ca#pania electoral 7ac @n
)eneral9 @n spaiul politic lupta pentru #eninerea pe o anu#it po;iie este di6icil9 @n
perioada ale)erilor ea se acuti;ea; Indi6erent pe ce po;iie se a6l pe lista 6a(oriilor9 pentru
6iecare candidat electoratele repre;int o curs ne%uneasc9 @n care toate resursele sunt puse
@n sluC%a unui sin)ur scop< acu#ularea de (oturi Ca#paniile electorale au de;(oltat o
/&
'" Braud9 Ve;i S Stanciu)elu9 Op Cit9 p +5
ade(rat industrie de 6a%ricare a i#a)inii pu%lice9 industrie care risc s presc"i#%e
candidatul @ntrDun produs 6ru#os a#%alat9 pre;entat @ntrDun #od cEt #ai atracti( pu%licului9
pentru a cre*te nu#rul de cu#prtori Constat# cu#9 de la o ca#panie la alta9 tot #ai
#ulte te"nici de co#erciali;are a %unurilor se trans6er pe Fpiaa produsului politicG9 iar
6or#a capt din ce @n ce #ai #ult i#portan @n 6aa 6ondului Ne interesea; din ce @n ce
#ai puin ce spune candidatul *i ne preocup tot #ai #ult #odul cu# o spune
Sarcina ec"ipei electorale a candidatului este s )seasc cele #ai %une strate)ii de
construire *i #eninere a unei i#a)ini co#plete a candidatului @n 6aa ale)torilor 0ncepEnd
cu #odul @n care se @#%rac9 cu# s reacione;e @n 6aa ca#erelor de luat (ederi9 cu# s
6or#ule;e o declaraie pentru pres9 cu# sD*i susin un discurs *i pEn la lista persoanelor
cu care se @ntElne*te ;ilnic candidatul9 totul are i#portan *i este pre)tit cu #inuio;itate9
@ntrea)a ec"ip 6iind con*tient ca nepre(;utul poate s apar @n orice clip rsturnEnd
strate)ii ce preau i#%ata%ile
'e scena (ieii politice ro#Ene*ti nu eAist 6oarte #ulte ca#panii electorale care ar
putea ser(i drept #odel datorit scurtei perioade pe care a# tra(ersatDo su% se#nul
de#ocraiei
'entru a a(ea un #odel la care sa se raporte;e anali;a pe care intentione; sa o 6ac #ai
Cos9 a# ales ca#pania electorala a lui 1rancois Mitterrand din ,+&, 6inali;ata cu (ictoria sa
Voi reproduce principalele #o#ente din cartea lui 4a%riel !"o(eron FCo#unicarea politica
a;iG
/+
Ca#pania lui Mitterrand contine patru etape<
#iCloc de in6or#are 6a#lial care se ras6oieste acasa in ti#pul li%er9 re(ista 'e o
pa)ina du%la9 altura de 6oto)ra6ia in al%Dne)ru a candidatului9 se a6la #arturia unei
personalitati pilot despre toate lucrurile %une pe care le )andeste despre elM aceasta
personalitate siDa redactat sin)ura teAtul sau a acceptat saDl se#ne;e pe cel care IDa 6ost
propus Vedeta9 declaratia sa9 sunt alese in 6unctie de pu%licatia in care (or ilustra calitatile
(iitorului presedinte
Martie< Mitterrand9 o#ul de stat9 inconCurat de ec"ipa< ;ece %ar%ati si 6e#ei in Curul
lui pe un a6is urias Nu au 6ost niste 6rance;i luati la inta#plare9 ci ;ece apropiati Acestei
i#a)ini prea o6iciale I se poate reprosa 6aptul ca este la 6el de anosta ca traditionala 6oto)ra6ie
a unui nou )u(ern aliniat in ordinea i#portantei #inistrilor 1iasco sau %a9 a6isul o%tine un
i#portant procent de audienta< 5&] din cei inter(ie(ati de I'SOS declara ca lDau (a;ut
Slo)anul 6olosit este FCealalta cale Alta politica9 alt presedinteG
/+
4a%riel !"o(eron9 Co#unicarea politica a;i9 Antet9 Bucuresti9 ,++69 p 86D:-
Aprilie< apare cele%rul slo)an F1orta linistitaG9 FSa trai# alt6elG !e#a paterna a
6oto)ra6iei9 un Mitterrand ocrotitor9 este co#pletata acu# de un slo)an care intruneste
preocuparile de actualitate
Mai< intre cele doua tururi de scrutin i#a)inea este deCa a unui presedinte Mitterrand
apare sin)ur9 in pri#Dplan9 pe un 6ond tricolor . ca si cu# a rasarit un nou de 4aulle
In iunie Mitterrand este ales9 di;ol(a 'arla#entul9 pro(ocand ale)eri )enerale
anticipate A6isul 'artidului Socialist este o prelun)ire a ca#paniei precedente Nu spune
ce(a nou9 continua9 este tot tricolor9 iar slo)anul anunta (ictoria presedintelui< F#aCoritatea
6rance;ilor9 i#preuna cu partidul socialistG
O ca#panie electoral care se propune ca un eAe#plu interesant9 este ca#pania
pre;idenial a do#nului 'etre 2o#an A# alesDo pe aceasta spre anali;9 deoarece a
%ene6iciat de un plan de ca#panie %ine structurat9 )estionat de o serie de speciali*ti @n creare
de i#a)ine *i relaii pu%lice9 speciali*ti care9 datorit te"nicilor aplicate9 au reu*it s
deter#ine o serioas acu#ulare de (oturi pentru candidat *i sDl trans6or#e @ntrDo 6i)ur
politic do#inant pe scena politic9 una actor cruia populaia iDa di#inuat procentaCul de
ne@ncredere Ide la 83] @n ur#a F#ineriadeiG la /6]JI(e;i aneAa ,J In plus aceasta
ca#panie a 6ost condusa con6or# #odelului 6rance; pre;entat #ai sus9 6iind o ca#panie Fa la
carteG
Anali;a ca#paniei o (oi @ncepe pornind de la datele %io)ra6ice ale do#nului 'etre
2o#an *i cele le)ate de acti(itile pro6esional9 *tiini6ic *i politic des6*urate pEn la
#o#entul ale)erilor din ,++6 Aceste date au re6erin deoarece construiesc tipul de lider
care este candidatul9 lider c"aris#atic9 ase#eni lui 1rancois Mitterrand
7ata *i locul na*terii< // iulie ,+869 Bucure*ti
'rinii< tatl< in)iner9 pro6esor9 lupttor @n Bri);ile Internaionale din Spania9
decedat @n ,+&3M #a#a . pro6esoar9 catolic9 decedat @n ,++,
2eli)ie< cre*tin . ortodoA
Studii< a%sol(ent al Liceului de In6or#atic Bucure*ti I,+63JM liceniat al Institutului
'olite"nic Bucure*ti9 1acultatea de Ener)etic9 secia $idroener)etic I,+6&9 *e6 de
pro#oieJ 0n perioada ,+5,D,+58 ur#ea; studiile de doctorat @n 1rana9 unde9 prin concurs9
o%ine dreptul de a 6i cadru didactic O%ine9 de ase#enea9 #asterul @n ,+5, *i susine9 @n
#artie ,+589 te;a de doctorat la Institutul de #ecanica 1luidelor9 din !oulouse9 @n cadrul
3ni(ersitii F'aul Sa%atierG9 cu te#a FAerarea natural a cur)erilor cu supra6aa li%erG
Acti(itate pro6esional< carier didactic la 1acultatea de Ener)etic a
Institutului 'olite"nic din Bucure*ti ,+56 . *e6 de lucrriM ,+&/ . con6ereniarM ,+&: . *e6ul
catedrei de "idraulic *i #a*ini "idrauliceM ,++- . pro6esor uni(ersitar
Acti(itatea *tiini6ic< *ase #ono)ra6ii9 cri de #e#orialistic9 peste :- de articole *i
studii pu%licate @n re(istele de specialitate 're#iul Acade#iei 2o#Ene FAurel VlaicuG
I,+&+J 0n ,++/ a 6ost lansat la !oulouse (olu#ul F7atoria Li%ertiiG 0n ,++8 iDau aprut
(olu#ele FLi%ertatea ca datorieG *i F2einte)rarea 2o#Eniei ca ar li%erG 7istins cu
7iplo#a 3NESCO pentru #ediul @nconCurtor *i trei decoraii de stat I1rana9 Ecuador9
Ar)entinaJ
Acti(itate politic< participant la 2e(oluia 2o#En din 7ece#%rie ,+&+ 7in
seara ;ilei de // dece#%rie ,+&+ 6ace parte din C'1SN Nu#it pri#D#inistru al 2o#Eniei la
/6 dece#%rie ,+&+9 a 6or#at *i a condus 4u(ernul pro(i;oriu pEn la /& iunie ,++- 7eputat
de Bucure*ti9 ales la /- #ai ,++-9 pe lista 1SN La /- iunie ,++- este dese#nat pri#D
#inistru *i de#isionea; din 'arla#ent 're;int la /& iunie ,++-9 @n 6aa le)islati(ului9
F'ro)ra#ul 2e6or#eiG al noului )u(ern 0*i depune #andatul de pre#ier la /6 septe#%rie
,++, Lider naional al 1SN I,5 #artie ,++, . 3- #artie ,++/J9 iar din 3- #artie ,++/9
pre*edinte al 1SN9 de(enit9 @n #ai ,++39 '7B1SN
0n cadrul scrutinului de la /5 septe#%rie ,++/ este ales deputat de Bucure*ti pe lista
'7B1SN 0n noie#%rie ,++69 candidea; la pre*edinia 2o#Eniei din partea 3S7 0n pre;ent
're*edintele Senatului 2o#Eniei
Stare ci(il< cstorit9 soia . ;iarist9 lector uni(ersitar9 doua 6iice
MaA Ke%er identi6ica trei tipuri de le)iti#itate< rationalDle)ala9 traditionala si
c"aris#atica9 pentru a e(identia dina#ica unui actir politic9 in speta 'etre 2o#an
3-
In
continuare (oi incerca sa de#opnstre; ca acesta se incadrea;a #odelului c"aris#atic
Structura de ca#panie
7atele indic un personaC politic cu potentiale aptitudini de Flider c"aris#aticG #ai
ales c (Ersta *i @n6i*area sDau do(edit a 6i atri%ute reduta%ile @nc de la pri#ele prestaii pe
scena politic9 @n ,++- 7e;in(olt9 %un (or%itor9 cunosctor de li#%i strine9 cu o alur
occidental9 u*or noncon6or#ist9 sDa re#arcat i#ediat ca o apariie dina#ic9 @n(iortoare9
)ata de aciune 7e 6apt9 i#pactul puternic al acestei i#a)ini asupra electoratului este
de#onstrat *i de 6aptul c9 la *apte ani dup de%utul su @n politic Ila #o#entul O+6J
repre;entarea colecti( despre 'etre 2o#an se centrea; tot pe atri%utul F@n6i*are plcutG
3-
M Ke%er9 'olitica o (ocatie si o pro6esie9 Ani#a9 Bucuresti ,++69 p ,/D,3
0n ur#a unui sondaC de opinie pu%licat @n ,++69 care a 6iAat ;ece trsturi considerate
ca 6iind criterii re6ereniale ale repre;entrii ro#Enilor despre cel ce (a tre%ui s ocupe 6uncia
de pre*edinte9 cali6icati(ele acordate candidatului 'etre 2o#an conturea; o i#a)ine pu%lic
6ocali;at pe @n6i*are plcut9 iar F%un (or%itorG *i FcuraCosG9 e(aluate ca 6iind
satis6ctoare9 restul FpricepereaG9 Finteli)enaG9 FsinceritateaG9 FcinsteaG9 FeAperienaG9
F#odestiaG *i Fpatriotis#ulG 6iind e(aluate la un ni(el sla%
Ca#pania electoral (a 6i ast6el conceput @ncEt s po;iti(e;e i#a)inea personaCului
Se (a ur#ri accentuarea calitilor de %un (or%itor9 priceput *i inteli)ent
MesaCul
MesaCul de(ine coerent @n ti#p ur#rind s acredite;e la ni(elul repre;entrilor
colecti(e ideea c '7 este unul din puinele partide care se preocup intens de soluionarea
cri;ei )enerali;ate a 2o#Eniei9 o6erind un pro)ra# coerent de )estionare a acesteia I7e 6apt9
acesta este de%utul neo6icial al ca#paniei iar F7eclaraia de la OradeaG9 cea care (a de(eni @n
octo#%rie al aceluia*i an suportul F'lat6or#ei politice a Con(eniei Naionale . parte
inte)rant a #oiunii Viitorul . A;i9 speci6ic 6aptul c Fse declan*ea; pre)tirile pentru
seria de ale)eri din anul ,++6 . locale9 )enerale *i pre;idenialeJ
Structura #esaCului politic si 6ricile colecti(e
Cea #ai #are 6ric a ro#Enilor era le)at de perspecti(ele su#%re ale econo#iei9 de
*o#aC9 de lipsa acut a caselor9 de salariile care nu aCun)eau decEt pentru strictul necesar9
uneori nici pentru acesta Ast6el9 pentru construirea principalului #o#ent de (iolen
si#%olic pri#ul pas 6usese 6cut< identi6icarea 6ricii colecti(e Cu# a 6ost ea #anipulat9
care au 6ost te"nicile utili;ate @n ca#panie (o# (edea @n cele ce ur#ea;
MesaCul electoral al partidului a 6ost construit cu #are atenie *i @ndreptat ctre
)rupurileDint ce tre%uiau cE*ti)ate Icele de6inite de plat6or#a politic ca repre;entEnd Fclasa
de #iClocGJ9 speciali;area #esaCului #er)End de #ulte ori pEn la indi(iduali;are Ast6el9
declarEnd c cel #ai i#portant o%iecti( naional< ie*irea )ra%nic a rii din cri;9 plat6or#a
electoral (a o6eri pac"ete de o%iecti(e I*i pro#isiuniJ pentru copii9 studeni9 cercettori9
pensionari9 #uncitori9 a)riculturi9 (iticultori etc9 pro%le#ele di6eritelor cate)orii de (Erst *i
pro6esionale re)sinduDse conta%ili;ate cu drnicie @n #esaCele candidailor '7
0n acela*i ti#p9 partidul tre%uia sD*i de6ineasc po;iia @n spectrul politic ro#Enesc
7in acest punct de (edere9 repre;entrile sociale sunt neclare9 )enerEnd o i#a)ine a#%i)u9
polari;at IeA< un sondaC pu%licat de ANSO' de#onstrea; c electoratul @i percepe pe dl
'etre 2o#an *i partidul su ca 6iind de orientare socialDde#ocrat I8,]J9 li%eral I35]J9
cre*tinDde#ocrat I6]J9 socialist I8]J9 naionalist I8]J [ a#%i)uitateJ
OptEnd pentru un Fpartid socialDde#ocrat #odern9 situat @n ;ona de centruDstEn)aG9
'7 tre%uia i#plicit s se deli#ite;e de celelalte 6or#aiuni politice din acela*i peri#etru 7e
aceea (a 6olosi orice oca;ie pentru a se desolidari;a de (ec"ea putere *i pentru aD*i su%linia
po;iia de opo;ant9 @n(ino(ind )u(ernul '7S2 de atentat la coe;iunea naional9 la ordin
constituional9 de de)radarea alar#ant a ni(elului de trai9 de sta)nare a 2e6or#ei *i
)enerali;are a srciei O alt acu;aie care a 6uncionat 6oarte %ine @n aceast ca#panie a 6ost
6raud electoral9 centrat pe '7S29 deoarece putea 6i #ai u*or %nuit9 ca 6iind partid la
putere9 deci posedEnd #iCloacele necesare ueni ase#enea practici
Acesta este un alt #o#ent de (iolen si#%olic9 prin care9 la acu;aii9 particip 6idelii
'7Dului9 ai lui 'etre 2o#an9 dar *i cei care doreau s se desolidari;e;e de (ec"ea putere9
ne#ulu#ii de stadiul @n care au aCuns lucrurile
Vi;itele electorale au reu*it s acopere @ntrea)a ar9 insistEnd @n #od deose%it 6ie pe
;onele unde electoratul propriu putea de(eni #aCoritar IBanatJ9 6ie pe cele care ar 6i putut
6urni;a (oturi noi9 FcE*ti)ateG de la alte 6or#aiuni politice care pierdeau teren IVaslui9 Ia*iJ
1iind pre;ent @n aproape toate aceste deplasri electorale @n ar *i #i;End pe c"aris#a de
care este 6oarte con*tient9 do#nul 'etre 2o#an a reu*it ca9 @n paralel cu ca#pania
candidailor proprii la ale)erile locale9 s des6*oare o intens preDca#panie pre;idenial9 cu
#ult @nainte de aD*i lansa @n #od o6icial propria candidatur 0n )eneral discursurile au 6ost
punctuale9 nu 6oarte lun)i *i c"iar dac au a%undat uneori @n pro#isiuni 6r acoperire9 au
e(itat )eneralitile9 creEnd sen;aia de eAactitate I(e;i aneAa ,J
A# #enionat @n capitolele precedente c pro#isiunile 6r acoperire nu sunt o tactic
toc#ai %un de ur#at9 a(End @n (edere c pretendentul la o 6uncie pu%lic @*i poate pierde
@ncrederea electoratului 'ro#isiunile utili;ate aici9 c"iar dac erau 6r acoperire9 se @nscriau
@n s6era posi%ilului9 deci au a(ut re;ultate po;iti(e pentru candidat
Sinta)#a Fpartidul dlui 2o#anG nu a r#as9 deci9 o si#pl eApresie ci dese#nea; o
realitate9 *i anu#e aceea c sDa practicat @n toat perioada electoral o suprapunere de
i#a)ine @ntre 6or#aiunea politic *i pre*edintele ei9 paralel cu o accentuare a celei dDea doua9
ast6el @ncEt o%ser(aia #ultor anali*ti c Fdl 'etre 2o#an a tras partidul dup el @n ale)erile
)eneraleG nu este lipsit de te#ei
Slo)anul *i a6i*ul
0n #aterie de slo)anuri9 nu sDar putea spune c ec"ipa candidatului 'etre 2o#an a
eAcelat @n in(enti(itate Slo)anul tre%uie s 6ie Idup FreetaG lui 4a%riel !"o(eronJ scurt9
sonor9 ori)inal9 credi%il9 co#plet9 @n pas cu ti#pul *i dura%il El tre%uie s spun esenialul @n
cu(inte puine *i si#ple !re%uie s ai% acel Fce(aG care sDl 6ac s r#En @n #e#oria
ale)torului S incite9 s tente;e9 s a#u;e9 s se re#arce @ntrDun 6el El (a i#pune pe tot
parcursul ca#paniei *i al ale)erilor propriuD;ise personalitatea celui care @l 6olose*te 7e
o%icei slo)anul se construie*te cu tri#itere la acea caracteristic @n Curul creia se centrea;
i#a)inea candidatului @n repre;entrile ale)torilor El tre%uie s ai% (iaa lui proprie9 s se
autosusin 0n acela*i ti#p9 se pare c sunt pre6erate slo)anurile de #o#ent9 care se 6a%ric
*i se lansea; la 6iecare apariie a candidatului< F'etre 2o#an9 nu uita B Cotroceni e casa taWGM
F3S7 B Alt cale nu #ai eWG9 cele 6oarte )enerale nea(End i#pactul dorit
Nici a6i*ele nu eAcele;a Este ade(rat c @l a(antaCea; pri#Dplanul 0i pune @n
e(iden (Ersta9 6i)ura atracti(9 )ustul @n ale)erea costu#elor9 distincia 0ntrDun sin)ur a6i*9
*i acela destul de li#itat ca tiraC9 renun@ la cra(ata clasic9 po;End @ntrDo inut #ai leCer
7ar unui lider *ar#ant i sDar 6i per#is #ai #ult @n #aterie de 6oto)ra6ii 0n lipsa i#a)inaiei9
do#nul 2o#an #i este decEt unul din cei *aispre;ece candidai9 ce(a #ai atr)tor ca 6i)ur9
@ns atEtI(e;i aneAa /J
A)enda de ca#panie
Ca#pania dlui 'etre 2o#an sDa @ncadrat9 ca *i concepie9 @n cele caracteristice
liderului tEnr9 dina#ic9 purttor al sc"i#%rii 7ensitatea e(eni#entelor a o%li)at @ntre)
sta66Dul9 cu candidat cu tot9 la un tur de 6or re#arca%il9 antrenEnd @n acela*i ti#p *i cate)orii
de (oluntari dintre susintori9 #ai ales tineri SDar putea spune c a 6ost unul dintre cele #ai
colorate spectacole electorale9 ur#End @n aceast pri(in9 #odelul a#erican . #ult
ani#aie9 #ult #i*care9 i#plicEnd ast6el un plus de (iolen si#%olic co#parati( cu ceilali
candidai
Odat cu lansarea o6icial Icci neo6icial ea @ncepuse #ai de#ultJ9 la Sala 'alatului9
e(eni#entele internaionale se co#%in cu cele des6*urate @n interiorul rii9 ur#rind
acela*i o%iecti(< po;iti(area i#a)inii9 pe sc"e#a *ar# . %un (or%itor . inteli)en . @ncredere
. cinste . corectitudine
I#ediat dup lansare9 (a pleca la NerU TorH9 pentru a participa la a6ilierea alianei pe
care o repre;int la Internaionala Socialist 0ntElnirea (a prileCui declaraii de susinere
6cute de personaliti din #i*carea socialist9 declaraii care (or 6i reproduse *i co#entate @n
presa ro#Eneasc9 consolidEnd i#a)inea lui 'etre 2o#an *i a 3S7 . aceasta @i con6er un
plus de le)iti#are *i 6or @n 6aa ale)torilor
ConsolidEnduD*i i#a)inea de partid #atur *i ec"ili%rat9 pe parcursul @ntre)ii ca#panii
nu (or @nceta din partea 3S7 apelurile la nor#alitate9 la corectitudine9 la relaii ci(ili;ate
@ntre candidai Co#entariile presei sunt 6a(ora%ile @n aceast pri(in9 de#onstrEnd pe %a;a
re;ultatelor din sondaCe ca o ase#enea atitudine duce la cre*terea @ncrederii electoratului
I(e;i aneAa 3J !itluri de tipul< F'etre 2o#an cE*ti) terenG apar cu re)ularitate @n di6erite
;iare9 ceea ce ar putea 6i indiciul unei ca#panii or)ani;ate cu %un *tiin prin inter#ediul
instru#entelor respecti(e I(e;i aneAa 8J
'articiparea la e#isiunile radio *i t( @l pun @ntrDo lu#in 6a(ora%il Este spontan9 d
i#presia de #aturitate politic *i si)uran9 dar posed o te"nic 6oarte %ine pus la punct de
ocolire prin alunecare a @ntre%rilor inco#ode9 pstrEnd totu*i aparena de desc"idere *i
sinceritateI(e;i aneAa :J
1aptul c @ntrea)a ca#panie electoral sDa des6*urat dup un proiect %ine structurat
este de#onstrat *i de atenia cu care sDa anticipat 6iecare posi%ilitate de creare de e(eni#ent
destinat s aCun) su%iect de pres Este lesne de @neles c un candidat care o6er de , Martie
#ri*oare #u;icale din Spania tuturor doa#nelor *i do#ni*oarelor din ro#Enia *i scrisori de
6elicitare de S6 4"eor)"e tuturor locuitorilor dintrDun ora*9 care poart nu#ele respecti(9 nu
poate decEt s cE*ti)e si#patia electoratului *i9 i#plicit9 (oturi
Mass #edia deci nu a 6ost deloc ocolit9 ci di#potri( dl 'etre 2o#an 6iind unul
dintre pre6eraii acesteia *i constant Fur#ritG9 #ediati;at9 @n cele #ai #ulte ca;uri po;iti( *i
neutru
'entru o #ai #are identi6icare a electoratului cu liderul *i o apropiere a celui din ur#
de pu%licul su9 @n Sinaia9 @n ora*ele din Valea Niului ca *i @n alte localiti se @n6iinea; 6anD
clu%uri F'etre 2o#anG Me#%rii9 purtEnd tricouri cu si)la partidului *i insi)ne cu c"ipul
pre*edintelui acestuia9 sunt tineri9 #area #aCoritate (otEnd pentru pri#a oar Se @nre)istrea;
*i alte ino(aii de )en IeA< #elodii noi lansateJ C"iar dac principalele #iCloace de
co#unicare @i o6er spaii #ai #ici co#parati( cu ceilali candidai @n cursa electoral9
tendina de tratare este #ai de)ra% neutr9 ceea ce constituie totu*i un a(antaC
'lecEnd de la pre#isa c @n #entalul colecti(9 ideea de sr%toare este asociat @n #od
tradiional cu ser%area cE#peneasc9 lansarea ca#paniei se @nc"eie cu o #as la iar% (erde
la care au participat Idup aprecierea preseiJ aproAi#ati( :--- de si#pati;ani Se operea;
cu si#%oluri speci6ice co#unitilor ro#Ene*ti< @ntE#pinarea cu pEine *i sare9 #asa @n co#un
la care 6iecare particip cu ali#entele aduse9 @n se#n de co#uniune Alturi de 'etre 2o#an
sunt (;ute personaliti ale #u;icii tinere9 actori9 oa#eni de cultur aparinEnd )eneraiei
candidatului . Andrei Blaier9 7an 'ia9 Mircea 7iaconu9 2odica Mandac"e9 Bianca Ionescu
Ace*tia au i#a)ini deCa 6iAate @n repre;entrile colecti(itii iar alturarea lor deter#in un
trans6er de i#a)ine po;iti( asupra candidatului
Crearea de e(eni#ente centrate @n special pe i#a)inea pre*edintelui partidului ar
putea 6i un #oti( care s eAplice di6erena dintre procentul o%inut de dl 2o#an @n turul @ntEi
al pre;idenialelor I/-:8]J *i cele o%inute de 6or#aiunea sa politic I,3]J I(e;i aneAa 6J
0ncercEnd sD*i asi)ure spriCinul sau #car neutralitatea unor 6or#aiuni politice9 '7
(a des6*ura pe tot parcursul ca#paniei o acti(itatea intens de @nc"eiere a unor aliane
I'S729 C72J sau acordui I'AC9 37M2J9 e(itEnd ast6el o parte din atacurile la adresa sa sau
a partidului *i asi)urEnduD*i @n 6inal un loc la )u(ernare9 @n sc"i#%ul spriCinului acordat C72D
ului @n turul doi
Cele /-9:8] o%inute @n ur#a ale)erilor pre;ideniale au @nse#nat9 la drept (or%ind9
(ictoria9 *i nu @n6rEn)erea lui 'etre 2o#an Nu#rul de (oturi pe care lDa o%inut iDa per#is
s @ncline %alana @n turul ur#tor9 @n 6a(oarea lui E#il Constantinescu *i s asi)ure
participarea la )u(ernare a alianei politice pe care o conduce I(e;i aneAa 6J
0n aceast ca#panie sDa @ncercat aplicarea te"nicilor speci6ice (iolenei si#%olice
Candidatul a o6erit pu%licului lar) oca;ii @n care acesta se putea identi6ica cu liderul su9
oca;ii @n care *iDau putut 6ace au;ite9 c"iar dac nu#ai prin procur9 6rustrrile9 ne#ulu#irile
careDl apas ;i de ;i !ot prin inter#ediul dlui 'etre 2o#an #uli ro#Eni au Ftras o pal#G
'7S2Dului9 dar @n principal lui Ion Iliescu9 de(enit Fapul isp*itorG pentru toate pro%le#ele
cu care se con6runt societatea ro#Eneasc
I#a)inea pe care au dorit s o trans#it a 6ost propa)at de #ass #edia9 'etre 2o#an
6cEnduD*i au;ite punctele i#portante din ca#panie prin inter#ediul presei *i al audioD
(i;ualului
CONCL3>II
Asa cu# reiese din liniile de construcie sc"iate @n introducere9 lucrarea de 6a *iDa
propus anali;a co#pararti( re)i#urilor politice de#ocratice *i a celor totalitare din
perspecti(a ne(oii lor de (iolen si#%olic pentru a se putea #enine *i reproduce Alt6el
spus9 ec"ili%rul dina#ic al a#%elor tipuri de re)i#uri politice este dependent de #sura @n
care reu*e*te s )estione;e (iolena social *i e#oiile colecti(e Or9 acest lucru poate 6i
reali;at doar prin inter#ediul (iolenei si#%olice
7in punctul de (edere al anali;ei #ele9 puterea politica este apanaCul celor care dein
#onopolul asupra (iolenei *i sta%ilesc #ecanis#ele de control al acesteia
'uterea politic a a#%elor tipuri de re)i#uri deine un capital si#%olic pecareDl
#ainpulea; in (ederea pstrrii ei @nse*i ca elit
1unda#entul pe care se construie*te acest capital si#%olic @l repre;int #iturile
politice ce 6uncionea; @n societate *i la care 6ace apel 'uterea Ide orice 6elJ pentru
le)iti#are
0n ceea ce pri(e*te (iolena si#%olic9 re)i#urile de tip de#ocratic %ene6icia; de o
net superioritate datorit capacitii lor de a )estiona (ilena intern a oricrui )rup social
Aceast capacitate @i per#ite #eninerea *i reproducerea de care (or%ea# #ai sus9 lucru ce
nu e (ala%il @n ca;ul totalitaris#elor care nu o6er Fsupape de e(acuareG a acestei (iolene
Necesarul de (ilen si#%olic al 'uterii @ntrDo societate de#ocratic este cel #ai %ine
@ntruc"ipat de ca#paniile electorale de(enite ade(rate piee unde se @ntElnesc cererea *i
o6erta O6erta se propune spectatorilor @ntrDo #ainer cEt #ai atracti( *iDl prinde @n plas pe
cel care crede c politicianul este instru#entul @ndeplinirii dorinelor *i re6ulrii 6rustrrilor
acu#ulate *i @nre)istrate la ni(el social
0n aceste condiii9 ceteanul nu #ai este li%er @n totalitate s alea) ceea crede c este
#ai %un9 pentru c @n lu#ea conte#poran nu #ai interesea; ceea ce se spune9 ci 6elul
cu## se spune Iacest lucru este (ala%il pentru a#%ele tipuri de re)i#uri politiceJ
Societatea ro#Eneasc sDa con6runtat *i se con6runt la rEndul ei cu (iolena
si#%olic9 'utere *i electorat @n(End re)ulile Cocului de#ocratic *i supunEnduDse le)ilor
acestui tip de (iolen
Ca#pania electoral a lui 'etre 2o#an pentru ale)erile din ,++6 este un eAe#plu @n
acest sens Manipularea nu este sin)ular9 a*a cu# reiese din anali;a ca#paniei electorale a
lui 1ran^ois Mitterrand
Violena si#%olic a ca#paniilor electorale este principala supap *i condiie sine _ua
non a de#ocraiilor de e(acuare a (iolenei sociale
Manipularea prin inter#ediul acestui tip de (iolen9 ins nu sDar putea reali;a 6r
rituali;area periodic @ntruc"ipat @n ca#paniile electorale
2e)i# de#ocratic sau re)i# totalitar au ne(oie de (iolen si#%olic @n aceea*i
#sur Ast6el9 de*i di6erite la ni(el de structur9 de re)uli de interaciune dintre lu#ea
politic *i social9 aceste dou tipuri de ri)i#uri politice se 6unda#entea; pe acela*i tip de
#ecanis#e care s le asi)ure le)iti#itatea Aceste #ecanis#e sunt toate pri ale unui proces
de le)iti#are prin (iolena si#%olic a 'uterii asupra lu#ii sociale9 prin #anipulare adic
Bibliografie
B2A379 '"illipe . 4rdina deliciilor de#ocraiei9 4lo%us9 Bucure*ti9 ,++:
BON72EA9 Aurelian . Opinia pu%lic9 de#ocraia *i statul de drept9 1undaia
F2o#Enia de #EineG9 Bucure*ti9 ,++6
E7ELMAN9 MurraL . 'olitica *i utili;area si#%olurillor9 'oliro#9 Ia*i9 ,+++
1ICEAC9 Bo)dan . !e"nici de #anipulare9 Ne#ira9 Bucure*ti9 ,++5
1LO2EA9 Ion . Mistica politic *i paradoAurile de#ocraiei9 1undaia F2o#Enia de
#EineG9 Bucure*ti9 ,++6
4I2A27E79 2aoul . Mituri *i #itolo)ii politice9 Institutul European9 Bucure*ti9
,++5
4OIAN9 I9 !NSESC39 49 7IACONESC39 C9 'VLAN9 L D Indi(id9
li%ertate9 #ituri politice9 Institutul de !eorie Social9 Bucure*ti9 ,++5
NO3LE9 2V9 Beau(ois NL . !ratat de #anipulare9 Antet9 Bucure*ti9 ,++5
=O!LE29 '"ilip . Mana)e#entul #arHetin)ului9 !eora9 Bucure*ti9 /---
MOSCOVICI9 Ser)e . 'si"olo)ia social sau #a*ina de 6a%ricat ;ei9 'oliro#9 Ia*i9
,++5
2EVEL9 NeanD1ran^ois . 2e(iri#entul de#ocraiei9 $u#anitas9 Bucure*ti9 ,++:
SC$KA2!>ENBE249 2o)er 4erard D Statul spectacol Eseu asupra *i @#potri(a
starDsiste#ului @n politic9 Scripta9 Bucure*ti
S!NCI34EL39 ?te6an . Violen9 #it *i re(oluie9 All9 Bucure*ti9 ,++&
!$OVE2ON9 4a%riel . Co#unicarea politic a;i9 Antet9 Bucure*ti9 ,++6
VASILE9 M . !e"nica luptei electorale9 Nel#a"o9 Bucure*ti9 /---
VOIC39 4eor)e . 'luripartidis#ul9 All9 Bucure*ti9 ,++&
VOL=O119 Vladi#ir . !ratat de de;in6or#are9 Antet9 Bucure*ti9 ,++5
KEBE29 MaA . 'olitica9 o (ocaie *i o pro6esie9 Ani#a9 Bucure*ti9 ,++6
KIE2>BIC=I9 'iotr . Structura #inciunii9 Ne#ira9 Bucure*ti9 ,++6
CO!I7IAN3L FA7EV23LG9 colecia ianDno( ,++6
CO!I7IAN3L FA>IG9 colecia ianDno( ,++6
CO!I7IAN3L FVOCEA 2OM\NIEIG9 colecia ianDno( ,++6
CO!I7IAN3L FEVENIMEN!3L >ILEIG9 colecia ianDno( ,++6