...

c_~---
,
"t~
-< '
s.
. i
1
:"
,
1 ,
1
\
1
S.N. LAZAREV
'K"-RMA
SA-':'J ARl'vI0.NXA DINTR
I<'IZIC:, PSII-IIC: ~..: DESTI
'"
;~
I.S.B.N.: 973..5 .
'"",,-
"<,,,,--,,"~""H
-"""'~
-~.
.., ,-..=-~=\
S.N. lAZAREV
KARMA
SAU ARMONIA DINTRE FIZIC,
PSIHIC ~I DESTT~
~
'1
\
~
'~
\
"
t
t-
MOLDOVA
r
''"
.
.
1
.
(:'111,"11
1111""".1<1"1111'1.
',U''I'''II
.1//f/"///Jull//I,'1
Idll'.III"
Il.;
I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1
(:;111"111/''''''''0\1''
IJ)/)
1
;:,
'Toate
drept~n'e asupra acestei .edq" apartin Edlturll
M ,,!dm 'lI- la~l - (,(,00
!
....
~
.
""':-
,'<"',,,-.-',." .,," .
'>";:: ~;\;'~>_:;-::,
.,~'.
"
..,
.."
,', ..
"",~'i:'.o~\",:;.i''''O ii~
.'
,~
....
'"
::'i.
S.N LAZAREV
KARMA il
SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I
"
DESTIN" "
Traducere. prefata ~i note:'
Hie J;>anilov
1
t
,.
: ~m lll'III~I~
B.~:~~~~ASI
~
MOLDOVA
1
\
il
. ,
"
,
l
,
..
! .
.
.
1
~.,~
.j
JI
, )
/
1 1
f
~I
;t
.
~o'..;..
~..
,
.<
'10.
;'
.t.
\o~'
"";
- .
IS.B.N: 973-572-019-J
....
,
1.
PREFATA
/
~
Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata
riltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd
\'itlla!ia .q cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\Ja
I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci
hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie
lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrx/atii
Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest
'
lahirim reprezinta 0 f,tercare;' ~Pedeap.\ti .vau 0 gluma pro<l61ll
,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu
tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei.
$ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/
"'
Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I:-ill
argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg
edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte
;'.
'.
,
grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol
lucmriJ,
.
Serghei - Nikolaevici 'Lazarev, lm cu1tOSCu1
hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei
n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar
PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand "ma.fajul"
.
hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala,
de f1>1,nu se vindeca Ci migreaza de la un organ la a/tu/, /ucn!
JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, la
care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un
pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua
ll1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii
1
,!
j,
.'
r
J
.
(;
. I~i~decareaacest~ia,.~cientul se mbolniive~tede plamiini...
A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele n pracca sa, il duc pe Sc
Lazarev
~a
concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se.
aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind It.
cont!nuqre neshimbatii. .
Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun
autoru/, ale ciirui rezultate n diagnosticarea ~i tratarea holilo~
(chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$it cu mult grani/eie ,tiirsale, a
elahorat 0 metoda proprie n care se ngemiineaza cele mai
.
Vfahtle princip ale filosofiei clasice .orientale (n ~pecial ale
celellndlene), ale eticii ~i moralei cretine, cu cele mai fl(li
.
ouceriri fu. domenitJl
.~tiin/elor medicak. Cartea' sa este. 0
pledoarie' convingatotue pentru ntoarcerea.' la valorile
primordiale ale' eti~ii i motalitat futruciit ig~orareaacestora
consfltUle,. h ~pinia autorului, cauza princiwl4
~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCa!
If/ ultlmuldecenill i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de
auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or
rezolvat, <if:el, cQZ/Arin fara carora. mec(icina oficiala .l'-a
dovedlt afi nepuncioosii. .
..
.
\
CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca
.
o'flulnu~$e llkntifica d04r u organismul fizic, ci reprezinta.p
structura cu mu/t mai. 'C/Q1Iplexiin care fizicul este. doar
()
slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i 1).
lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic, psihic, spirit # desn este. .ru~#fiuta
de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, .
de fapte- reak din
pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\.
convmgator,za 0 serie lk ntrebiiri care framiinta demulta
vreme COTl4I11llfr!le noastre: '.
'
.
-
Ne put:m .DqJ:f, vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara
sa ne operam?
,
Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum?
Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere a
.il'!f(Jrmarieiereditare? ' .
.
Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQP safllito.yi.
ferl/l de boil ~'I7tenorociri? . ,
'.
.
1
~
..,.
",
,'-,'~
t,
;'f
..'
.1.'
.........
1
7
Care este regimUl alimentaI" ~icomporlamentul gravidei HI
/ff1:lpulsarcinii7
.
Care sunt cauzele sterilitafii ,yi' Clintpotfi.eliminate acestea?
Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la .
nvataturi'i.z
.
Ne paij;e ntr-adeviir sfiirJitullumii?
-xisti vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira mpatriva.
. lor?, : "'/
. .
Cunt ne plltem schimhl soarta n bine?
$tim .l'Ci ne, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. .
. ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau
Armonill dintre fizic, psihic,
.
spirit.i destin" afirmaca are O.
mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul n care
1
itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite
n:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/
()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui -.
condifie primordiala 11prevepirea nu numai' et celor mai
gr~ave holi,dar iji a celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai'
ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a
de.stinuilli, neMmtindn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla n
noi Jl~'ine~i ca este la ndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (n
bine .sau . n l'au). ln prezent .capacitafile hoenergetice ale.
pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.orie
intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru
p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre
"
core.JJUnzatoare
. .l'au un camportament. .
etic ireproah!l:
~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' n cllprinsul qcestei
carfi, civem tati, nsa purini aameni '.\'Unt dotafi de la natura .cu
.
[Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'.
hlocnpurilor n scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al
restahilirii
.
sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditnd asupra
~'(1::urilorexpuse ~i urmndll-i prescrip/iile, ne vom. putea
vindea singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe
.
nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate n karma
fiecrfruia dintre no,i.
.~
KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i
.
idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; n vbunea /1{1
.
.
,\
/lie Danilov.
...
~
.
l
' .~
\'"
.\,~~.
,
'
<.
- \
'. :-:1'
~ .
":
8
,
S.Ldzarev, "1IfI~canism. derlisp/litire a ftlptelorpiimante:fti
".
,;
.
Cuno~~ ~st mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este)
,
omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta. .
. .
Traducerea.~ipubli~,!,ea nRomania aacestei ciirp ;!ferii
.
:ltltorliorno~tn I!:'bli'tate,a de a iritra nposesia unui veritabil
indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la
f:lCeastaC14f1Ipiinii de veacuri ce se consuma sub semnul unei
profunde
~ penculoase crize spiritual-morale.
.,
,.
,
'
. .
pin partea autorului
. .,:,
,
i
"
~ ;
,-
"
Stimati ci~tori, Daint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei crti.
f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reomand cu I!sistentii sa ~u
d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau
;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d"
cneva.
'
"<.p"vep l;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg
'tef.~n contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei concept
,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care
~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID
"\U1iversulbioenergettcii,
,-
"
f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e
,Ii ~~~~ve
asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia
~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~
. .'.'..~det;e.mbi~e~etica }ntrQct ,auto~efl?n8Joaomului
.~!",tJ;ebUie~
lficeapa pnp. con~tJ.ent
'
, lumll,mcof!Juraware,.,pnn
;:
,
\
_
:
.
'
.
~
.,
'~
.
'
.
.'~
,
.'
.
'
,
J
.;
'
,
el
..,
eg
,
er
,
eitlegilor a
..
ceste
.
.
.
,
.
"
,ia,Prin.
'
".
,', :
erarea in
.
dividului ca.parte
''''lntegfilDtaa structum umvers'ulul.' , ,
~f; . L\!mea conte~porana ,$-a-ndep!rtat .mult de izvoar~le
:,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.
~
un vas nderivii, tira
-
,
'cptan, cu rnotQrul stricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins
CIediscordie, Unii dintre rna.rinari ~i dau searna de situat.i~ tragica
'.
.
1 ",
"
,;.
.~. care, se afIii" ~l au' ncepnt sa se Janse2ie apeluri pentru
'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz nsa, ~i
despre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta n faptul ca vasul se
:
<mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va
,
salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia.
1
Omenirea se 'afla, IDfata unei primejdii cu mult mai serioase
dect cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele
mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le
simiim 'deoarece moiutea survinernaintila nivelul-biocmpului
~~
~
..
':'"
~.~
"
1,yj
.1'. 1
: !
1
1
1
1
. ,
'.
'1"
"
/
.
,.,"
,.
/.
1
1 .
...
~.
\~
,."
("i-'
.
,
JO
'";;""
\'
~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se
afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc
astzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflan corp,ul copiilor
,
~i hepotilor no~tri. Prin um we, cu cat este mai deteri~ratspiritul
nostru astzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea
"
spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,
,
'
Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobnclit prin studierea structurii
biocmpurilorumane sunt absolU\serioase.' C
"
,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji, preziciitori,
jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape n
'
-
fotalitate 'epuizat trgndireastrategica neevoJuata reprezintii un
pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu
spre ntelegerea ':Iumii neonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i
" prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor
sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns n fara
dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii n
, ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om n parte h
'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru
sparta oamenilor ~iviafaUniversuluf'
,
,
" Imaginafi-va ullTlatoarea situafie: un rbm care dbre~te sa, ,
de
,_
Vl
,
'n
,
a
."
con,du
,
ciit
,
O
,
r
,
' auto
-
e
"_
s
,,
'
,,
.'
,
,',
ezat
,
l
,
a v
,
0
'
lan
,
'
,
,.,.
le
,
g
,
a
'
dao
..
Ch
.
l
,
'
,
'
, .o..
i
, _
se'
aratii. j'Je ce pedala sa ap entru; a acce1era ~i cu aceasta se
ncheie' instruirea sa ca er.Camacel~i este ~i nivelul'
CU1IO$tintelor actuale n d6meniid bioenergeticii, cuno~tin'tl!care
pot fi dobndite ntr~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de
piPerate h multimea ~colilor de parapsihologi. Aceste' ~coli
difera'una de cealaltamlmai prin
"marca ma~inii" ~i prin.
"capacitatea cilindrica". De nceput nsa trebuie sa se nceapa cu
studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie
atitomobiIuluL"
,
" '
-.",
Fii.ramteJegerea Jumii nconjuratoare, a propriei persoane,
rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii n bioen~rgeticil
pot fi cu mult'mai pilgub!toare dect conducereaautoturismului
, cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de
comportament n ,sfera spiriinlui.
'
,
~i ncii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am
vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii n structura
:'t
\"
f
Il
-
w <~:~'
,
'. .'
din cei ce vor citi cartea, sa
"",
. '';':'''
purilor. Nu SatulesCpe mmem,
.
'
10S nu numai pentru
,''''ou''
.' ' 'A t IUCTU este pencu
'.
. .
'?'~a la fel ca_mme. .~es
frivolitate sa-mi repete experiehta. CI ~I
, 'amuI care ar Incerca dm
bl me se poate ocupa numal
:~:
pentru rudele acestula. De aceste pro
eau
anumite puteri ~i 'care
,.,
" trns de oamem care
"
i':un cerc, foarte res
. - re tire n acest domemu.
'.
'
~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p
-~h carte fapte n~teptate ~I cu
i~> n fine, multl cltlton v?r
gas
-' dulla scene din literatura
"".
1
.
Il' te care-I vor tnmlte cu gan
i:~totu mso ,
,
.
.,-,
'
, ,' ,
:
S.
F
. .
-
t VI
.
5-aJ: par
- ea de incredibile
..'
"" '."
t 1 onca'
, <,
Eu nsa sunt cerce", or ~,
,
.'
va
- asi
gur ca ele
:t'I, ,
'
,
"1 "le la oare amaJuns,
"
,
-
Xfaptele expusesau conc UZIl
-
1.
'firIDatii.. nu o. data de
'iconstituie 0 realit;tte, probata ~I con ,
::~ezultatele activitiitii mele. '
j,',~':
'
,
.
"
l
i
!
~
. .:.~
,
.-
~
'
"",,:,
'
-,
'
,
'
"
~",;,t".'
\
\
~
....
IL
1
~'
,",/-
.
")
1
~
8,
l
' 1
,
'i,
1
\',~
,
{.
j,
CPITOLUL 1
...
'",
.'
,
,,'
"
,
.
Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor ~i'
,
istoria 4ezvolt4rii acesteia.
/'
,:r
,
"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI! ,mi
me""iali
NI l'IIgat la Damnezeu sili dea' daral
vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce
'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se
&J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i
.
.
~a acesr dar l sII i-l,
dea pe acela de a-i vedea
,.
propriik pl/cate",
.' '
"
.
,.
.'
.
.
,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau
fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0
intelegerefilosOfic a lumii ct ~
deconfirmarea tIf echivoc,in
activitatea practic a prlncipalelorpreinise teoretice ~
filosofite.
,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? n prezel1t in fata
omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau
nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor,
'ndeo~te se considera c principalele probleme se datoresc
dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de
factori externi. n realitate inscauza principalii a rului sti chiar
. n om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa
'ne ~hinibiim ,no!,~e, te schimbi pe tine osuti ~'mult maC
.----
~
1
..
1
.'
'l'#
..'...
/4
",'dffioo,decat
ssOhimbilumean
.
w,'
",
'
,
prezell.t
,
de prghiile
" 1
",
conJuratoare,
Noi'nu 'dis p
un
:
-
"
"
:,
.
mod!]
, ,
"
InIJoacele ~i sist'
1
ID
.
1 carea radicala a mo
du' l '
~me e necesare
,
,.." noastre' " '
w nostru de gnd'~"u
"
..
. ".
a ~pmtualitapi noa,;;tre
C
.,
Ire, a concepJ:iiJpr
"
contemp
,
oram sun
t,
' l '
'
~Ie . propuse de fil~'
'., r
.
" d
ID ce nIaI feric't
'
"""",II
"
econsl. erare a bagajului,
'
.
1 caz, 0 IDcercare
".~
.
eforturiIe ar trebui C
,
anal'
qmo~tmtelor noastre n tim
p,
'
,
'
.
iiiI d
'
IZatespre ntele'
l
'
,
c~
c,
or" e autoperfecponare Ca sa
'.
gerea mnii, spre cautal'~'
, ,exerclta 0 influen'a
'.,
pop schlmba lumea ca w
"
.'
nt
"
,asupra el trebuie ',' '
sa pOJ:l
.
rucat n(elegerea
lumiire
' .' ~'
,
mal mti s-o n(ele";.
.J\deseori '
,prezIDta
mceputuI h' ."
0-
'. w ,
avem 0 reprezentare defo
'.'
sc Imbarn ei. '
,sa
~
subordonmorb~e
c' d
rm
d
'
afa despre lume ncercnd "
ilStru
,
!8J!du.ne totod t"'
an. e fapt noio distru
,
'
g
rad 1 d
'
, a a, ~Ipe nOi Ar treb '
"
gem
.'
u' ependentei n
'
O
,
astre fa'"
, ,d
'
'
1
"p!Sa ne con~ti
,
"
,
entizm
"
.1
cuno~tem 1
giI
d
',
. ta e ume I le
g
t d'> '
'
,
,Cercetr~e
;e~~e
C
J
llte ~iilte;lZ ~i se d
,
ivOlt:
I~::~asta,
sa '
,
asu
'
,
'
e electuez sunt "
.
pra ntelegerii Ii ceea'
'
onentate n primu! rand'
,
subcon~tiinfa, Universul
ce reprezmt
omul,
con~tiinta'
,
'"ESte. ,timpul sa t~:rtmtm
r'
','
'
,
pomltIva confOnTI careia "
.
l'
a
,
re.prezentarea
materialist
safiziqi;
'Omul est"
omu, mcepe ~He sfii~~te cu e '
t
c
l '
, ,
'
e ,;un slstem rofi "
XIS enta
omp ex dl!1care doar .
t
. "OrmatIv-energetic fo
an
95 981
.
"
'
, ,ca eva ptocente 1 "
e
,
',-
/0
teprezentnd- '
"
,".
1
constItule
co rp
ul fi '
sub
""
, 0 straturile mfi'
,ZlC,
,
con~tIentului atat de ne
,0rmatIv-energetice
ale
,
0 -
d
'
cunoscutenou c
.
U '
"
,CUPM
~-ma de probcmele s' w."
a ~I mverspl nsU~,
bohlor, caut IDprimul rn
d
anatatu
,
umane ~Ide.preveltir
data'
' cauzeleapari';e' "_..1.
ea
., ,~convi\1gde
necesitatea;
.. 1
ace~t':'.'" ~i defiecare
1?teJ-ectuaie a omu
,
lui. Din
P
' au.ate 0-
perfecponaru
spirituale ~;
Slstem unit
d
ru prezent nu diS
, , ,ar e
cuno~tinte c
'
.
punem de un
,
VlrtU~le bioenergetice
tara ~:'
sa
,~p'ermitii sa descfftm
Poslbdltatile' bioenef
ge';
'.. , pnCIDmm nu oame
n ' f
d '
"
..cu sunt amt de ',- -
1 or,
acest omemu trebuie fiicut
,man, mcat patrundea'n
trebUle nceputa
P
ri
,cu mult prudenta n mod
grad t
.
ntel '
,n promovarea
' eticii '
a ~I
egerea lumii cOns.tituiecel mai b '
umarie. Etica ~i
anume aceste cuno~tinte sunt -
un slstemde securitate lIsa
proces serios trebuie bine,
mca mult prea firave. Fi~care
cennte, ID 'Iocuf"ri
. . P:eglitJt. Desconsiderarea
'
VlnmentulUl
spiritual
.'
acestel
, ~I al transformrilor
,
1
F
L
c." "
,-,._"
--
,
,
",','- .-
,"",
"
~
i,
'1i
:f
["
1.
.15
.,..
"
"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel
de tendinte, a1;tfel4e procese exist deja n stRee embrionara.
,',-
,
Am sa ncerc sa deslu~esc c!luZei~. stiiti fizice alamUmte fi
.
~amenilor, sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a
acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale cmpurilor,
sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea'
posibilitatilor umane. ntelegere~ lumii nconjuriitoare ~i 0 nalta
autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului
,
,nostru ~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezint conditia
, obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuten aceaSta carte
ne.ajuta sa ne dm seama de complexitatea problemelor care sulu
astiizi n fata fieciirUi om, ,mai ales ca nyltimii ctiva ani s-au
,
intensificat proceseleenergetice pe pmnt ~i acu!\1 ceea ce se
nume~te katma n bioenergeticii, ,0 adevlirataLege atalionului,
'aclioneazii de zece ori mai repede ca nainte, '
"
Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl
n~egii 100le "lieti."ncii din oo'pilarie,am' sirntit n mine ni~
dispmibilitati uri* nsa Ie-amdirijat n morl intuitiv nuin
direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca
am simtit jntotdeauna ca' ntelegerea.e maiirnportant decat
acumularea ~i dezvoltarea capacitatilor.
.
'. ,
Am U~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta
poaftffi transmis n/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica
pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un
impact foarte puteraic intmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia
n cartea "Pin
pe~terile ~i hati~urile Industanului", pe caream
.
citit-0 prin anii ~aptezeci,
.
, ntr~una <lin localitple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu
urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cndva ,care i-a
povestit urmatoarele: ntr~unadin cliitoriile sale, regele,- dupa
cum 0 cerpau obiceiurite pmntului, a Iacut ni~te daruri foane
bogate ntelePtilor'care I-au ntmpinat nsAl-a omis pe uilul din
cei prezenp care, ,,j.ignit de moarte, I-ablestemat l'lerege. -ngrozit,
regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci
~a
intamplat, dupa. p'rerea mea, lucml cel miinteresant
Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1rziu- 'Blestemula nceput
sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda
'.
\
,~,
:.:"~
. ~
16
tronul
i~ inteleptul
i-a proinis si! fac' .
"
pentru
a-.ifi crutatii viata suveranul .
a tot Ce-l
stat.ea in putinta
Ultenor
~Ir" s-a ~ 1ntm
1
.
ID ~l a
de~cendenplo
,
r
,
st
""
unn
" ai
~,
, p at. regele
~l-a pie d .
Ir
'
'~u s s-au ri,sipitprin intrea
g
a m
di'
r /u,' onul i~r
.
DrumUI '~x. e.
"
,
meu rre bIOenergie a tre' '
metodelor
magiei
~i mltnn
.
""
cut pnn
~(erea
, pap
"
lI1ari ~i ale vrac
,
ilar
Am
9 --~
cil ' ,
'~
t
'
~l a prac.fIcIlor
tmad
-
uito.riJ
,
.
0
','
r
D
fi
.
a ont molt pnn tara '. .
.
e,
care dat! cnct analizlim
.
.
-
!
~I~~amstudiat.;
cunosc C8UZ11'
pl'imordial' -
~lDfonnatlenoua doreamsi
n~
. .
1
a, sa,
Inteleg
'tare
.-
" .
r<rolnor familiale,de, ce exista n "',
est.e Izvorul
~edltare...
. , '
aml1ucare se SUng~f boli
-
-',
Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c - ,'- ,
.'
acestel
infonna~i Ea tJ:
,
'eb'
.
a g!'nele
,
n
'
u pot constItui SIJrsa
' nUnaiprin
,
inte~ediulc~le
sa S
i
e
,
fi piistral: ,i transm
,
is
,
u~ilor ,
fI
.
/ ;
',' amAUnor.
Cnd aee
t
"
.
,
.a ns un anUmlt nivel uu " '-',
- as
"convlDgere a
giisllSc
inbiocntpuriie
oum::
::eramas' dett un
"fleac": si!
GCest roi, piistr~a,
~i.tranSltlit
.
fi
strq~n~are
indeplinesc
:en~rat~e, Aceste structuri 1)' ex~~r;ap~ dm generape
'in
c:mltate, le-am numit,
SCUpiiri infuini '
oaror~,'credelllJl-
cu
.
mijloculanilor
(jptzeci
ln-
8znit
ative
.stabJ~~,de pela
bIOenergetic
uman.
-
~
' : .
am c
','$ 1~'14entiiic\in
cntpul
- -
Am.te~it IICest
JuCi'!iJabiaIain
'-,
u', . " .
l~tamplator, ,La
institiUUJ
d
GeJ:',f!J1Qnu1uJ
l~abSolut
bIOen~getiieni
JJI<oalli
.e ,~edicln!, Nr, 1
UIlIfldin
'
complicat.LBolnavul
av.::
sa:l
a:t
:sa,-
lmureasciuli
caz
r~tacut dupa terapie, pentru.
e
~~p ,'ener~ell,c,
~t cues-~
.saaparadinnou ruPtI.Ira.
ca,
~
0 anUffiJta
penollditde'timp,
, Ceea-l.,ce
s-a i'ntntPlat- '. "
,
~,IIu"inare". Cntpul moale .
cie
ID
~~ntinuare poate.
.finumit
>"
JDte1pretatintotdeauna
ca
'" .
va.
,~bolnavului,'pe
carel~am
-f
.'
1 ti
". porpune
vida, a de 't ..,,~ . e as c,
amslm~t ca reac~oneaza l '
.
vern
u.wU'-o dati
miniJe
ni~te structUti,
puterni
a lntervenpa
mea,
1iim'team, cu
~pului,
,) ,
'cI' care traversau
locu1 SnCopei
.
"Momentan mi s-a schimbat in .
-' . avusesem
pana
atUnci:
caca, -,
treaga
repcezefttare
ce-o
~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept ruptur. a
~pulUl prin careoie produc
.
l
de
care producea
defofIDarea
j, "
'
eaupter nie de energie.
~
"';";'>
,
.
",
.
,
'
,
' /1
".~" Vi
-
,'.
-",'
"
"
i
!
,
"
J
t
Ii
17
, Mi-am dat seama c.a nacel camp am gasit ceea ce numim
boala, ceea ce determin. starea fizic. a omului. Acest fapt a
marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca mi .
dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pna ca ele sa se
;\
.
materializeze la nivel fizic ~ideci mi permitea nu numai sa tratez,
" ci sa ~i previn bolile. '
,
"
Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie
,
instruiti n aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor
"maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de
i . medic
d
~ente,
~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~
ce cre ...
,;
---'-"'-.' ",".-. -.
Amtratat n acest..fel n decurs de un an ~i amconsiderat ca
aceste structuri determina numai starea corpului. .ncetul cu
ncetul nsa au nceput sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se
circumscriau acestei reprezentari. n procesul terapiei pacientilor
Ii se modifica n mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analiz.nd
~este modificri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se
gsesc ntr-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune este
extrem de variata. Deformrile observate ale structurilor
campurilor se produc n chip diferit. Acestea pot fi diverse boli,
devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului,
traumatisme, insuccese n viata. Cnd rn-am aplecat mai cu
. atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea,
.faracterul, ~ chiar soarta omului sunt determinate de structurile
,
~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om
~est~ffiilcofpuluisa~
..
este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura
dialectica ntre cmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza
reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate
, n' structurile cmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona
asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu ct ma
ad'nceam mai mult n acest studiu, cu attapareau fapte mai
senzationale. Am sa ncerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti
ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei
unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez
virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor
obiecte din lumea nevie ~i al altor cercetari.
---...
,,;j
18
";"
, La l'ICep"1I am lucrat cu metodele traditionaleale influentarii
bioenergetice.
n spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamnilor,
fiind ntr-o stare grava. Medicii curanti au ncetat, sa mai spere n
nsnato~ireaei. La rugmintea fiiCei bolnavei am nceput s-o
tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la nceperea actil!nii
mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau
pricepe ce Se ntmplii. Femeia se nsnato~ea vziind cu ochii.
I-a revenit culoarea n Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa
mnnce, de~i de cteva zile refuza brana.
\
~,
Un ait caz s-a ntmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i
opernd 0 femeie n vrsta, cu organismul foarte slabit, el s-a
taiat la mna. '1 s-a umflat mna ~i ganglionii Jimfatici, a nceput
infectarea sngelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele
nu scdeauinfectia, Atunci am ncercat' sa-I tratez eu, Dupa
cteva minute de la nceperea ~dintei a simtit ntepaturi ca de ac
n ganglioni dupa care a nceput sa se retraga tumefac~a iar peste
0 ora telnperatura a sczut pna la normal, semn ta intervenise
ameliorarea sanata~i.
. .
'
CUmam nceput sa vindec oamenii? Aproximativ. zece ani mi
i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor
orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica
asupra 'omului. Odata ,am nceput Sa tratez. M-a ndelJ1J1at catre
aceasta t:I1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin,
Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' ntr-0 stare
depJ'.imant fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflnd
despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus
in mijlocul ncaperii ~i, sub och vizitatoarei, a inceput sa
paleasca pna' cnd s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua
minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus:
..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa ctevaftle femeia a
primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a nceput
si, se insanto~easca; medicii erau uimiti nsa viatif ei era n afara
pericolului. ,
'
Cnd s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai nti de pojar,
.
,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara,
:
r.
':~'I_,' ~- .
;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi ncerc influenta
"I;\I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face
\~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirt s-o
',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat
;~ am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se
(.inSnato~easca. Am simtit n mod fizic ca cevas-a ntmplat cu
<hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunci am capatat convingerea
1}tiipot fi de folos n acest fel.' Cnd miercuri rn-am ntlnit cu tatiil
,:
flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine.
.
'- Cnd s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu.
- Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul.
y,:. n 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a
,
f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de
:':medicina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a
;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca.
',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce
',i:nn dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stng era
( ,
e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continund sa scada.Am
.
ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam
;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu
tnc doua-trei ~edinte. Dupa doua saptmni fetita S-:avindecat ~i
il fost externata cu ~ederea restabilita n totalitate. Cauzele bolii
Ie-am depistat nici eu nsa am reu~it sa-i restabilesc vederea.
A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala nsa, peste
.ct!!Valuni a nceput, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a
fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU
administrat antibiotice ~i, din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa
'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de
rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am
vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa,
Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut
nici un efect, in timp ce eu -am reu~it.
(
,
Pe atunci nsa nu intelegeam ct de stns interactioneaz
organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ
intr-altul ~i cu att mai putin ~tiam ca din aceasta inlntuire fac
parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului. ' 1
19
,
~i
20
~.
.
Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand
mvelul
.' cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca
orgamsmul uman - este, un. sistem unitar
nc'ITe sanatatea,
destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile.
lntlnind-o pe
~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect
sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului
destin
er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la
mari neplacen.
.
Atunci am, l'lteles ca, gndindu-~a nu:nai. la sanatate
concentrndu-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~
slngur punet nodal al sistemului
"om" ~i le-am distrus pe toate
celelalte. Eu am vindeeat omul nsa"nu 'am ndepartat cauza bolii
sale ~I
e~ s-~ mutat asupra parametrilor
de~tinului. Am ntelesc
trebUie sa ma ocuP: de tratamCJi1tul organismuJui a sistem unitar.
Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale
eare vor Inf!uenta n mod dir~ct totu!.
.
/
Dupa cum au demonstrat-o teste]e,
cauzatuturor neplaceriJor
pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei pe
tatal sau m tImpul SarelnlLAcest lueru a detenninat deformatia
structunlor eiirnpuril0r
bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i
.destlnulfiicei.
(
'.
.
n decursul ctorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta
~ am. luerat cu minile, Prima oara am nteles imperfectiun~a
aeestel metode eu vreo einci ani n unna. Tratam copiii ntr~o
fa~U1II~~I, atragndu-mi atentia starea precara de sanatate a
btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat
~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei i vine sa1varea la u~a d~
cate clnel. - ~ase on pe saptamnii, dar ca ca s-a resenmat~i nu
mal :rede
:a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetndu-i eiirnpul,
am vazut ca
~e mima sanatoasa. Am Tacut eu ea cateva ~edinte ~i
de .fiecare d.ata starea de sna:ate a femeii se mbunatiitea. La a
tre'a~edmta
.am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului n
reglUneamlmn. Am treeutde cteva ori cu mana pe deasupra ~i
d~fonnatille au disparut, empul s~a uniformizat. Dar peste
cateva zlle IOnzas-a repetat.
\
~;t
J:.,
!
_
'
,
'
,
:
,
'
,,:,
'
..
'
il' .-'
~l'
21
Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un
.
mecanism
:'C/lre mi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analiznd starea
> pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment
,
{':din viata ei.' .
~~i" -'- Ce vi s-antiirnplat acum doi ani? am ntrebat-o eu.
'," -.
- Mi-a munt sora. .
'- Ce ati simtit atunci?
.
-
Era' atat de santoasa, de puternica ~i a murit iar eu,
'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. .
,.!
Am nteles care era cauza bolii: n sub.con~tient a ramas un
:"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I
'.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata
:J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I
\'idi ea nu trebUle pnvita att de traglc Nu lrebUie sa regr~tj
';~\trecutul tiindcii, regretndu-l, amui ncearca, n subcon~tlent, sa-I
,,~;i' sehimbe, sa dizloce ceea ce n nici un caz nu trebule ml~catdm
:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuial necontrolatii de
",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la
,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn
'r'
intermediul bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia cteva
~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,.
feaparut.
Un stres puternic, un dezacord n privinta unui ,lucru. s~u
regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~.
subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza
deformatii ale structurilor cmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o
corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun nsa
': nu ntotdeauna ~i,ceea ce-i mai 'important,Cauzabolil nu dlspare
.
~i, n orice moment, ea poate aC(iona nt~-un ait k)c. Cazul evoca!
a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara
intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte
este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc
I~
ce
mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0
orbeeiiiala prin ntuneric.
Perfectionarea lliterioara
Institulului de medicina Nr. 1
a metodei a avut loe n cadrul
unde rn-am Geupat de tratament ~i
/
, ,
[
"-
v
/""
,
,c-" ,f", - "_."""
, ,,,," ~_..
'.~-";.-'-""'--
~
22
J
J
\,
.
-
unde..atn fostpreqcupat dl! rezolmea problemei.protec!iei
terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii cmpurilor negative., Am lucrat
lu!,'!i in~rins prpgresele erau nesemnific\ltive. Odat; tratand 0
femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcmpul
bioritrnic ~i atn iI'11eles
-
ci,indeprtnd structura;"poate fi
indepartat deohiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0
structura karmica considernd-o un rezultat alirithientei
patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe
~~ toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin
indep1irtarea mecani1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU
simtit mai bine. Apoi nsa auapiirutpacienti la care deforma!iile
biocmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului.
.
Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca
atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r
bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata
femeii, deformatiilemamei aparnd cu ctiva ani mai devreme.
~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de
ordin etic ~i ca ele apar atunci cnd omul ur~te sau e foarte
suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin
Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile.
ntelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a
unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de
tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am
concentrat, am trecut cu palmele pe deasupra ~i deformatiile s-au
co'ectat..
. . .'
Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort
maxim ~i am nceput sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de
pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau
neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam
acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise
verzuie. Apoi am observat ca ceva se intmpla cu/bioenergia
mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca
un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu
cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si
i
S
23
organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru
. ,
nu dintr-o data.
.
.
Aveam la tratament 0 femeie tnara. ln doua ~edinte i-am
eliminat durerile ~i i-am spus sa mai vina 0 data, la un control de
rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt:
modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii
alergice ~i devieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am
.
cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a.
Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce
'se intmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima
'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa
:)nterventia mea. Si inca n mod considerabil. Prin locurile peste
;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei
,',Fau aparut eruptii ~i mncarimi. Cand am citit insemnarea mamei
;t:!ni-amdat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca
;f:'eeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi
.torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am
j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup
.: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie
~ritica va alege aceasta cale - furtul bioenergiei de la 0 alta
'versoana ntrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la
ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'
.
.j
M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica
indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu
. -am indepartat de principiile clasice de lucru ale ,
.
oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de
isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i
trtasajul rara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie
.
patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea
',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural,
'~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i
;'.)M. ..
"
"
'::,;ptm reglmul alimentar. Insa am in!eles ca toate aceste metode pot
L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om. .
.
l
'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care
c}
'..'. lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r:
.
..'
~is reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t
.
'",~'f' . .
. ..,,!.;;~,;:s~
,-
\
i
.,.
..~C-''''- '~""'.""
-,
,'J'
j,
"..;c~
-
24
medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. .
Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':
odihnindu-ma~j.' analizndn detaliu situa!ia, voi fi n miisura sa . ;
iau 0 hotiirare. Speram .n subco~tient sa primesc un semn '
oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi.
giisi solu!ia. <
. Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: .'
secolul al ~aisprezecelea. Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu
.
/
. schimbarirapide n starea vremii: mai nti a nins, apoi a plouat,
"
~... \..
s-a nseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'..
apiirut curcubeuJ. M-am scaldat n lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou
niiscut. Mi-a revenit ncrederea n faptul ca trebuie sa continui
activitatea. Trebuia nsa giisita 0 metoda care sa perptatratarea
omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am nceput s-o caut.
Am ncercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le
vedeam fi nsu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au
determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat
pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0
perioadil ~'hinuitoare pentru ca la nceput nu stapaneam chiar
foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de
cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am
pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, ncetul cu ncetul,
au nceput sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge
actionnd cu minile. Atunci am nteles ca viitorul apartine' ,
'-'. -
i
acestei metode, ca mai nti ~i nti ttebuie gasite cauze1e"
tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i
transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe
cand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face
pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit
cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului n
procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa n!eleg faptul ca
aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea
~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor
dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala..
.
reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest
adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat
un timp. El este expus n Carrile Sfinte. Principalul e sa nteregem
:il
25
'. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie,
.
.
sa intrm n armonie cu Universul, cu D,ivinitatea.
Vaznd structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice
interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i
,
bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale ntruct
~.
corpul. depinde de spirit ~in' acela~i timp influenteaz spiritu!. De
.
aceea actul terapeutic 'trebuie ndrep~at ~ asupra trupului. ~i
asupra sufletului. n primul rnd asupra sufletului ~i spiritului
, pentru ca e\e sunt primordiale.
ndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin
con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare n :restabilirea
snata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i ntruct ntre apari!ia
deformatiei biocl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului
.
exista u~ anumit interval de timp, metoda este de nenlocuit
pentru un diagnostic precoce.
.
(
Fiecare' caz a constituit 0 ncercare de a ptrunde n
: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de n!elegerea ceea ce
reprezinta n fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca
.n via!a omului Am explorat biocmpul cu ajutorul minilor,
.
al
. ramei ~i al pendulei. ln
] 986 am racut cuno~tin!a cu V:B.
Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din
meritele ~colii lui Polikov consta n faptul ca el aplica n mod

constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei n

diagnosticarea bolilor, ajuI'lgnd la un nalt grad de precizie a
diagnosticului expres. al cmpurilor fizice ale obiectului, atat la
distan! ct ~i prin contact. n metoda de lucru a lui PQlikov eu
am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul
,
plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea.
.
~ Asimilnd ponderomotorografia am continuat totu~i un timp
)
sa iovestighez doar boala, nu ns ~i cauzele iieesteia,
.
ocupndu-m insistent de depistarea cmpurilor informationale.
A'
La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul
maladiilor I constituie dezechilibrul cmpurilor bioenergetice ~i
ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci cmpu!. Doctrinele
filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie
structurile fine ale cmpurilor bioenergetice care sunt n legatura
~
!
'(-'~"'"~"_.."-"-" ",,"" .-'.
~. .,
'-'-~--~'''''''-\''
26
:~
cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu I simteam n subcon~tient
Vedeam deformatiile campurilor care nraureau starea fizica a ;
omului, V~deam structurile informationale aparute n cazul"
diferitelor boli ~i, actionnd asupra lor, fiiceam corectiile de
'
rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf
parametri informatico-energetici ai sistemului uman. ncetul cu
ncetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea
,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai .
a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia
structurii campurilor ncepe cu cinci - zece ani naihte de aparitia
bolii la nive] fizic. .
Convingndu-mii: de faptul' ca' deformatiile campului
~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai
ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta n diagnosticarea
precisa, n ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza
primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra
faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". ritotdeauna noi am
privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam ncercat s-o eliminam n timp
ce ea constituie n fapt un avertisment n legatura cu ni~te erori~i
actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie
.sa-~i
.
con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze
spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a ndemnat
,
sastuqiez parametri spirtualita!iiumane.
.
'
.
,~~
Metoda mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii
"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat .
legile care au fost nc~lcate, vild, ntr-0 forma abstracta, ceea Ce
s-a ntamplat. Cunoscnd dependen!a omului de structura
.
campurilor, am analizat !egturile dintre comportament,
instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh
con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul.
M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca n
viata prezenta sau !!-tr-unadin cel trecute omul a ncii!cat ceva ~i
acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului
.
este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei'
prezente. ~ efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea
cu minile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Cnd mi se aducea
'!'If
j
':I~
~~-
~
27
>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur,
,5u~or de spusca el a pacatuit ntr-o vlatii trecutii '~i ca acum
,1.trebuie sa plateasca. nsa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor
~" cmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor
.Jcmpurilor mamei ~i de aceea se impunea concluzia ca structurile
..,cmpurilor se transmit de la piirin~ la copii.
,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii
:: informatiei congenitale. Cnd corectam deformatiile cmpului
'; mamei,' copilul se nsahato~ea viiznd cu ochii. Am nteles cat de
'~.
mult depindesnatatea copilului de comportamentul mamei n
5 .
~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura
'l puternica, nutrita n timpul sarcinii, de regula constitule motivul
/i'traumatismului copilul\ji sau al mbolnavirii organelor dispuse n
r'
regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0
,supilrare puternica a mamei.l face pe copil sa fie supilracios.
;:1)Faptele marnei determina soarta ~i snatatea viitorului om. Liniei
~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai trziu arn ntelesca
':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt n egalii
i'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie
*,
completa a comportamentului lor ~i al strmo~ilor lor. Aceastii
. ,
informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului,
caracterului ~ispiritului acestuia.
Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret,
confirma unitatea lurnii nconjuratoare a naturii vii "i nevii, a
organismelor inferioare ~i superioare.
.
TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna
~itot ce se pi)trecea n jur confirma aceastii unitate.
Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum
deasupra bancurilor de nisip se nvrto~eau pe~ti~bri miirunti
siirind n crduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor,
alunecnd p suprafata apei sprijiniti n vrfurile coditelor. La fel
se pot nver~una copiii diferitelor fiinte necunoscute noua ~i
nentelese de n61.,
.
Odatii, cnd eram la pescuit am avut ocazia sa observ un
pe~te "sinucig~". Apropiindu-m de mal am viizut un pe~te nu
prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun n apa nsa
~
.:
V
..
".,o;~: .".,..."_."
,, ~ ~,.,
'7
", ",,"-'
211
el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adneul raului. Dupaeatev<!,
'
minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa.
Eram uimit ~i am lJ\eeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i
aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa
desciiTeze ceva anume ln Jumea lnconjuratoare.
El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,'
riseandu-i viata lntruct exista posibilitatea de a i se slei puteri/e
pentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa greeasca ~i sa sara
lntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca
vreodatii.
. Cine dintre noi n-a cunoscut macar 0 datii ln viata
avertismentulanima]e1or?
. ,
Cnd,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/
carare un ~arpebatut cu pietre. Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus
lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln
piliure, cat mai departe de oamni. $arpele nu era prea mare,
avea pielea albicioasii i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos.
El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de
nviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e
periculos, II atingeam din cnd ln cnd cu mana. El a ramas mult
timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a
capului, a mu~catpunga ia gaurit-o. .
. Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de
carare i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mite'
Incet tarandu-se spre nite pietre iar eu, n joaca, am lnceput sa-I
tin ~e coada. El i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator,
IIteptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin i, dintr-o dat,
cu viteza fulgerului, arpele s-a riisucit i capul sau a apiirut lnga
mana mea. Ma privea tara sa mamute, dar avertizndu-ma.
Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste
cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era
figurata' cunotin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov,
originara din Mun!ii Kaukaz i a carei mucatura veninoasa este
mortala. ~
Unul din primele cazuri cand am reuit sa modific nu numal
starea fizica.a omului ci i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0
fat iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna
.;..
2'1
,/-
i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost
urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de
ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea i dadea seama ca nu
trebuia sa fie atllljatii de el, nsa acest atllljament exista i pur i
simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste.
Fata a meut unotinta cu alti tineri n speranta ca i va placea
, vreunul din ei. nsa, nimic!.. Am nceput sa analizezdaca.ea are
vreo vina.
Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie.
0 ruda. Chiarbunica ei. .
.
.
.
Spre marea mea uimire, fata tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete
bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul,
, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea i din omul iubit iar
,
nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse
\
bunica, Dupa discutia cu bunica i c:on~ientizarea de catre
"
aceasta a faptului ca i-a omorat dragostea, ca a ncaJcat legile
;
supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta
} metod,a se poate nu numai vindeca. ci i ajuta sufletele oamenilor,
,
destinele lor.
'0
Cel care cunoate cat de cat literatura ezoterica sau filosofia
:.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza
\Universul. Eu am ncereat nu 0 data sa le depistez n bibliografie
"insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse n totalitate,
':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtempe toate...
~" Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre
nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit n
.
viata
. piimnteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea
"
.iubiriidin noi fiine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte
pacate sunt secundare i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire
,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de
.
.
natUra,de oameni... .
,
Urmatoarea ntiimplare mi-a ntiirit convingerea ca
diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor.
Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din cnd n cnd, avea nite
momente cumplite de erizii cnd simtea eu acuitate imboldul de a
se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabil de
\
~
1,
3,0
a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat,
tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au nceput sa se repete dlll
ce n ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~i ca
va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '.
.
faptul ca cea care.ndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a
.
fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea ~ibateajoc.
iprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de
ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';
. CuviJ;ltele,' gndurile ~i faptele ei au creat un prograrn de)'
~
.
-
.
-.
omucidere care s-a ntors ca unbumerang Iisa nu asupra ei, ci
asupra.fiiqei.
ntoarcerea prognimelor negative uneori se produce nt-un
.
ritm lent ~ nu ntotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra
copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa
co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aU
ncetat. Am nteles cat destrnsii este legatura dintre moralitatea
.
.
pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,
p.sihicul.~. soartanoastta.' .
Fiecare
.
noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la
de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu I nu me sc
aeUm sistemzilautaregliirii dimpurilar. '.
,
Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune
inverS~a Universului, Esenta lui consta n aceea caorice fapta a
omului, buna sau rea, se rentoarce la acesta n virtutea unitatii
cnipului informativ al Universului.
,( .
'
. Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriispltite iar cele
rele se. pedepsesc nsa, cu toate acestea, n lumea ce ne
nconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad.
Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de
preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te ntotdeauna raul,
dar cum acest lucru se' ntmpla 'cu ntiirziere, omul pna la
primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui.
Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii
m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul
structurilor cmpurilor. ,
~
1 -
,
"
\1i<:
lit.
~,
Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi,
: -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de
.
blocare al acestui proces se declan~eaza automat. .
nainte mecanismul pun.itiv se ntindea pe parcursul catorva
, generapi fiiandu-se-simptprin aparipa bolilor ~i nenorQc~rilor la
.
nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap.
Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are
timp sa plateasca pentru faptelesale nca n aceasta viatii atat cu
siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai.
.
Rascumparareapacatelor prin siinatateacopiilorpare absurda
din punctul di vedere al individului nsa la nivelul campunlor nu
exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte
prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza mpotriva ideilor
,
~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele
piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este
drept ca n ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1
responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen
mi sllnt deocarndatanemtelese. .
.
"
Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti.
Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau
n p~ezenta parintilor dect n prezenta sttainilor, .cnd el devine
.
cuminte ~i ascultator. n majoritatea cazurilor acest fapt este un
efect al mecanismuluikarmic. n timpul comuniciirii copilului cu
piirinpi are loc \intensificitre~i 0 activizare. a prograznelor, atat a
celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de
parinti
.
n mod &editar prin' intetIDediulcmpunlor
~
n ulumul
timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal
copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1
campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor.
nca de la varsta de opt ani ~i jumatate gndurile, vorbele ~i
.
comportamentul copilului influenteaza starea cmpurilor, adica
spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani n
urma acestproces ncepea de la vrsta de treisprezece
paisprezece ani.
. .. .
Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am
ncetat sa mai fiu bolnav, nsa a aparut 0 altaproblema.
f
31
1
.1
"."
.. ,
"":,,:..!.":':'~
.w:.:~.,
=
.':
" "
..
31
1 .
MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a
fostextrem degreu
sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe
cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care
ma suparam. .
,
Sperarn c voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln
regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma
debarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0
probl:m_a cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei
'~
ce
~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine,
' oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce
se supara. ,
'
Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele'
tragediei tiirii noastre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este
strnslegat
~~
divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva
sa actlOneaza lmpotnva UmversulUl.
Dacii omul atacii individual, el plate~te individual, (t!ac atacii
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te 'nn-ea~J s\Jcietate~ '
De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin'
a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~
atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia s urmezer\
m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a pltit cu
,
millOanede"Vieppentru Inclcarea legilor suprem ale eticii.
.
Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i
toate pacatele ~I nenoroClrile societtii se p1istreaz ln
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia. . ,
4nca Il"arn apucat, sa uitm cuvintele unui cntec fimesf.. Sa
fiarb-n inimi rzvratirea"... Iata ca acest cntec contine 'din
, , ,
punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat
Impotriva viitorului ~i a Universului,
'
,
.
\
Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu
explic ca enureza .este doar vrful aisbergului. De regula enureza
apare ca urmare a faptului c marna copilului ~i-a reprimat
dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica
.
~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se
deformeaza'" structura cmpului la nivelul primei ceakrel Ca
urmare, la copll poate aparea nu doar
-
enureza ci ~i tulburiiri ~i
}
33
l,
.\
, .~
problemeln viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse
~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al
intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva
'dect sa ucida 0 iubire. Necunoscnd acest lucru, mamele se
'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta
'
'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa rmne programul de
,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, ntrucat sistemul de blocare al
'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el
']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii
\.mult mai mari comparativ cu marna sa..' '
":!
~
'f
~
0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuznd 0
,stare proasta a snatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on
'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de
J
motive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0
;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a
putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa
; comunicarea cu bolnava. Cercetnd cauza, arn viizut ca era vorba
de un "deochi invers" ~icare ntr.adevar nu poate fi eliminat prin
'descntecele popul/jre.
, '
- I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat
eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste.
Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-antors Impotriva
. dumneavoastra ~i v.a deformat cmpu!. Cum se simte colega
dumneavoastra? .
- E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!.
- ~i ln cmpul ei ~in cel al copilului este prezent prograrnul
raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav ntruct
,el este mai putin imun dect marna sa. Dumneavoastfa sunte~
vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii?
-'-- Da, un fiu.
I-am investigat cmpul fiului pacientei mele ~i am constatat
acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de
a face rau.
'
,
~,
1
:1
ceakra tc'tlkra) n sanSl:rita = eere dise: n yoga prin akra sunt
descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '
~
u'C":''';;~'~i",~~_,...:.. ...:,-'.
'34
.;:...
"
)
. Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce
.
facem, ne ruiniim pe noi n~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu
care intriim zilnic n contact. .
Cnd ma aflam nca. la nceputul activitiitii de cercetare' a /,
structurilor k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )
prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau.
' ,
- .Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra ~i '
nca foarte puternic. ' '
- Este exclus, mi-a raspuns femei;l. mi iubesc foartenl1,!lt,\
1
sotul ~inu pot sa-i dorescraul.
";:~,
Eu am mSlstat.
'r~'
- I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~
dorintade ai se ntmpla ceVRd'iu pe care ati avu(-o n urmacu~+
cinci zile, seara.'
,
,
\*
.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc rul; daca el .a ntrziat vreo, }I
doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita?
i'
Atunci am nteles.
.
'1; .
- Ce ati simtit?
- Ma obseda 0 tmpenie:
- $titi ce, se ntmpla? Cnd va gnditi ca sepoate intmpla
ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu ct.vi le
reprezentati ntr-un mod mai real, cu attmai mare e raul pe
care-l provocati.
.
Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un ,
nalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din
legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu
,
gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu
.
abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.
pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la '
c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie
esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel
mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia n jurul
nostru, cnd cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar n
noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc n
lipsa de ntt;legere a lumii, n ,Iipsa de ntelegere a tot ce se
ntmpla, I:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea
noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1
35
,
[n ,permanenta sunt consecinte ale imperfeqiunii noastre
spirituale. Eforturile ndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,
,
nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se
'.
manif~ta n prezent ~i pe care prea putini 0 pun n legatura cu
toate nenorocirile noastre. '
Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva n cercetirrile pe
care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te
, complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen
,
nebulos'. Toti cei care au ncercat s-o ajute, aveau parte de
': neplaceri, necazuri sau se mbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta
\
care se ocupa de bioenergie ~i <:1 nceput sa 0 trateze. Ea simtea 0
permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare,
d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus:
"Nu cred di' ti-a putea fi de
" vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se
simtii mai bine nsa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am
nceput' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au
ncetat efectele secundare nsa eu am observa~ ca au nceput sa
"
. mi se mbolnaveascarudele ~i toate cu simptomeIdentite: dureri
:
n articulatii ~i anemie. Am nceput sa caut cauza ~i am descoperit
.
di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra
pacientei mele. ntruct ma ocup dest1JI de multii. vreme de
.
bioener g etica n momeritul cnd s-a produs atacul mpotriva mea
l,
'
,
.
~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se
: cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel
vinovat. Atunci am fost pus n fata situatiei de a alege ,drumul pe
care trebuia sa-I urmez.
.
Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai
mult cu cat ndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii,
~tpdiul literaturii ezoterice, mi dadeau un avantaj larg de
influente de acest gen. Eu nsa am ncercat sa rspund nu printr-o
lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut.
.
Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi
culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi
printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie n lant ntrucat
lovitura este 0 nclcare grosolana a' legilor Universului creia, iD
mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.
~J>;;
36
-
" Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca '
omul care a acponatasupra femeii era el nsu~i nevinovat. Cauza ;
.
principalii a ceea ce se ntmpla cu femela era cuprinsa 1n karma
acesteia. Bunica femeii, n anii sai de tinerete, a iubit un om nsa
,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului a
dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i
nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a
:
mbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea
destinului, tulburari psihice. Renun!nd la contralovitura)
.~. bioenergeticaeu amob!inuto vict>rie asupramea nsumi pentru,
'
.
ca n acea situa!ie complexa cnd sim!eam imboldul de a i
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa
!,
ma stapnesc. A fost 0 victorie n urma careia am nteles 0 data: :
pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa
, raspund tot prin violen!a. Studiind mai n detahu principiile
sistemului autoreglarii cmpurilor bioenergetice, am vazut la ce
poate duce folosirea, n aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei
la nivelulcmpurilor.
.
Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile
.
Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez'
cu pumnul. Aceasta IIUnseamna nsa ca pot face acela~i lucru ~i
la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. n cazul
loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. n
cazul loviturii bioenergetice, ntruct omul este, la nivelul
biocmpurilor, ntr-o conexiune directa cu toate rudele sale cu
copiii sai, lovitura traverseaZa ntregul lan! al rudeniei.. $i: ca
recu~ vine pedeapsa mpotriva agresorului ~i a famihei acestuia.
Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare
bioenergetica a omuluili cere acestuia 0 aten~e mai marefata de
ac!iunile, gndurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita
nici 0 fraza categoricapna cnd aceasta nu ebine cntarit1i
deoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am nteles de ce se
spune n Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie: este ~ pll'lIlIl rnd
vor,ba de.!inerea n fru a propriilor posibilit1i!ibioenergetice
.
De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode
de influentar~ inclusiv violen!a? Meditnd asupra acestui lucru
am n!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei
~
~(:
i:$
'6 ),
','"
~.
"
37
vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transfernd toate,
deformatiile de pe un anumit sector asupra ntregului. Procednd
astfel ei nu fac. altceva dect sa "amne" bolile. Spre <leosebire de
-
sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pna la nfelegerea
.
~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, care
aveauviziunea ntregului, vrajitorii actioneazl( numai ntr-o
anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0
"specializare" ingustii.
"
.
Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu
anumite aptitudini ~i cu karma buna; de aceea gre~elile comise
de ei n timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor
rasfrnge asupra urma~ilor lor.
.
'
Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se ntmpla
cnd vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia
'
,
neg'll;tiva.Metode pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea
ei n apa, n plante, n IIguri de ceara, n animaJe domestice,
,
asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, n centrul
Pamntului, n Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La
nivelul cmpului aceastii energie care continencarcatura de
agresivitate intra n cmpul obiectului asupra ciiruia a fost
orientata,I deformeaza ~i se ntoarce automat n cmpul
"vindecatorului" ~a persoanelor apropiate acestuia. .
De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe
promovarea spiritului uman duce la degradare. ndepartarea unor
anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei
nsanato~iri reale. ,}
Nu de mult a venit la mine 0 femeie:
- Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a
resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerndu-!i
iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal
- Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se
perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza
starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e
deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln
primul rnd de gasirea ~i interpretarea corect a cauzelor bohi, de
-.:-
~~
1
1
fi'
38
sW"ea ~ fizK!~,~sufleteasc \n momentul tratlunentului, ..de
starea karmeib()inawlui ~i' de . 'gradul de co'n~tientizare a
,.
,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj
.
Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de"
~t()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdc, ades~ri \mi il)~eam
dinsrit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior,
anahznd ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip
..
substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de .
a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei:
;,. hrana
"
i1U'\n zilele de COJ:lSu
,
ltatie ~i tratament. nu mananc abSOI~
,
t
,
.
,
."
'
,
'
,,
.
,
:
~,
1
, " mm!c. . ,'".
Pasionat dl) diagnostica, de' evidimtierea un or noi (\j'
posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar n munca l<i;'~j;.
.
, nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~
'r,
.vigilenta treaza.. '
.
" Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain
vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat'
,
0 feml)ie extrem de frumoasa ~i foarte plina de sine, s-a a~ezat ~i
a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: Probleme avea
foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre
avantajele materiale erau motivele unor boh aflate ntr-un stadlu
.
incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru. ca
sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prl) nencredere.
.
Eu i, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma ntlnirea noastra
\ntr-o
.
conversatie. Eu nsa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i
astfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~i exphcatii
.
ale'tauzei bolii unui om.
- Daca celuIa ia tond numai pentru sine, i exphc. eu
pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, nsa dupa aceea
actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pie ~i celula. Pana.
la un anumit 'punct egoismul este normal, nsa omul care nu se
gande~te decat la sine, ncearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!.
Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme .
sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tbuie sa fie
blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al'
nenorocirik>r.
,19
- Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred n
Dutnnezeu? . '. ,
'
- Cdinta n Dumnezeu este problema dumneavoastra
personala. Eu descriu cauzele mbolnavirii dumneavoastra. Puteti
. sa nu .credeti .li Dumnezeu nsa sunteti obligata sa iubiti
j
Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginit
,
pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -
'iubirea. Purtati n campul dumneavoastra un program de
dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I
stopat!.
.'
. .
. Duelul verbal ncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0
,: convinge pe femeie nsa ncep sa fac ceea ce se cheama
:
"purificarea karmei". Campul'a fost curatat nga eu nu numai ca
1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar mi apare un simtiimant neplacut.
,
F emela !a totul ca pe 0 distractie.
'
.
"
- Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"
'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva. .
. , - Am avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani ,
dar am pferat sa ma dedic cercetrilor. Acum.am patruzeci de .
':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispzece metri patrati ntr-un
.apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, n
(';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe
"'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaa materiala este mai
~presus de cerinteie spirituale, aceasta satisfaqie de, moment este ~
',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti ntr-un
;,~estaurant, undtLtotul n j~r arde.n tim" ce dumneav~astra va
.~' vedeti n hni~tede farfuriadin fata dvs.
:
Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se
;;
afla n farfuria lor, decat ceea ce se ntiimpla njur.
;, .- .~i
cum, dumneavoastra i vindecati n felul acesta pe
A, pac!ent!.
. - Da, n primul rand cu ajutorul ntelegerii. nsa n ciuda
'!
simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa,
- fentru dumneavoastra sau pentru mine?
- ln primul rand pentru mine.
- Curn. sa nteleg acest lucru?
40
. - Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului;
decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. ',.
Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute
.
~
cincizect Aceastanseamna ca eu v-am vindt\.cat corpul, nu nsa
,.
ispiritul, adica am ncii!cat principiul cel mai important -
vindecarea prin intermediul ntelegerii.
.
Acum mi rememorez cum am fost nainte de ntlnirea cu
acea femeie i dupa.
.
La nivelul cmpului mi s-a nnegrit total l
'
,. pliirnanulstang, ficatul ipartea inferioaraa abdomenului.
. " .
.
.
- Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reuit sa va expli(
tnotivele bolii dumneavoastra.
. .
- $i ce yeti face acum? \
.
- Am sa ncerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i
voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi
fi>~
sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1'
n acel moment am nteles ce greealii am Jacut n diseutia \:u'3
.
. .
. '. -.N
femela,
'
...:K
. - Eu trebuia sa va aduc la cunotinta intreaga informati~<~
legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus ta:;:.
pot ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia?
,:,;
.
-Da.
'''/.'
,
C','
"
- $titi ca aveti un nceput de cancer uterin? .
- Am simtit-o ntofdeauna i rn-am impac.at cu acest gnd.
.
Sunt gata sa mor linitita.
. .
.
- Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic.
'
.
Pr&gramul de dezagregare a Universului I veti liisa motenire
.
copiilor. Trebuie sa va gnditi nu la 0 moarte demna ci la
salvarea spiritului din copiii dumneavoastra.
.
.
Am tiicut amandoi un timp i am vazut eum, n sfrit, au
inceput sa se ndrepte structurile karmice deformate ale femeii.
Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape n totalitate de 0 patii
neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie.
- lata caacum programul de distrugere a Universului este la
zero, boala de asemenea'ia zero. Acum i pliirnanii i ficatul imi
sunt curati,.
,
Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in cmpul ei
nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind
Ii
41
dragoste fata de Univers i Dumnezeu', renuntand la pretentiile
sale fata de lumea nconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die
grava'
\
; A venit la mine la consultatie 0 femeie i mi-a povestit cu
: lacrimi in ochi:
-
-:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam
ca are 0 mfluenta negatIva asupra mea i ca ceva e in neregula cu
psihicul meu. Cn~ rn-am desPMtit, dei am ramas w trei copii,
rn-am slmtlt uurat dm punet de vedere moral, am nceput chiar
sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a
i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput
sa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se
simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui?
Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata.
'. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta
rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura
copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra
caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile
campurilor copiilor. Este un om des.tul cie egoist. Un astf~.de furt
m
.
aslv de .e
.
ner~e de la
~
.
ropm coyu atestii faptul ca eI
.....
<qi
karma
foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica
.
deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate
mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este
nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu!
dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, ct' i pe iinie
materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte
uor, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-i vada tatal.
'.
Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca
ea dlstruge sufletul omului i se transmite urmailor. Urmiirile ei
se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a
lungul catorva generatii.
.
La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0
taniira ,m-a intrebat daca se ncarca in mod corect cu energie
Imagmandu-l un UVOIde flacan albastre care intra n ea.
Ohservandu-i structuril karmice n timpul exercitiilor sale, am'
observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.
.
1
1
1
42
energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada
. graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~i ca acesta
trebui.e. s-o. ia de' undeva. Aceasta constituie premisa i.
vampmsmulul. Printipala .eroare a acestui comportament consta
n faptul ca omul nuasociaz energia CJl spiritualitatea ci 0
disociaza.Cand nutrim dragoste fatade Univers, noi primim 0
u~~ cant.Ita.tede.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale
'.;
blOenergetJ.~ll:. splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~.
.~
p~ntro a pnml suficI.ent.ii .etiergie, acest mod de ntlegere trebuie, J
.
sa constItule un pnnclplUde conduita n viala. De ndat cefi1
ncepem sa ne gl1dimla energie separa!, disociind aceast Ji
nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~
.
coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplnd' de en~rgie;!'
doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.!
pnme~te pnn mtennediul unor simtminte superioare i vindec:P
trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:(
onentarea spre energla bruta duce la deformri ale structurilof,:e;
spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. : ,:
. ~
.'
mi
.
amintesc de un ait caz. Un tanar a fost nvatat sasei1
ncarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"n:::
.
cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I nvatase. Rezul~tui'!: '
,a fost deplorabil: au nceput defof/!1rile structurilot sal'e'
spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul n care ~i exercita.
acest proced,eu i9fluenta asupra omului n unna cu 2000 ,de ani.
Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte nalti. Prin urmare'
,",',
"
..
'.'
mamte .vreme, acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale, nsa
~a cumn~ poti fi n doua locuri n acel~i timp, tot a~anu te pop
.
folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\
numai omul, .ci' ~i lumea care-l nconjoara. Metodele fizice de
perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam n
mod obligatoriuspre mbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0
categone nelineara ~i, daca s-a modificat ntr-atat v,iteza tuturor
.proceselor, nseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura
energetlca
~
lu~ii nconjuratoare.lar noi ne comportamde parca
nu s-ar fi mtamplat mmlc n lume diutnd sprijin n vechile
metode ~i cuno~tinte.
.
"
43
Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de
testare, cu att n~legeam cu mai multa claritate complexitatea
.
acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi
se parea la nceputul activittJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i
nveti clim sa lucreze. Metoda este ntr-atatk strns legata de
moralitate, de etica, de parametri spirituali, ncat impune omului
ni~te privatuni uri~e, pe care doar putJni sunt n stare sa le
suporte. .
,
n coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu.
prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la .
pacientul meu,trebuie' mai nti sa le elimin de la mine. De aceea
nainte de itceperea tratamentului ma verifie ntotdeauna sa vad
daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei
rugaciuni mi purifie ~i mi nchid karma. Dupa cateva luni de
consultatii ~i ttatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i
un post sever. Dar nici
.
acest luctu nu e suficient. Pentru a
vindeca n mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i,
.
nici
pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocat,
nchisa,
.
ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a
vindecatorilor de astzi.' Karma nu se poate nchide cu ajutorul
diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a
spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamnt".
Acest lucn}:i este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni
om ~in special n ultimul timp.
ntr-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar
peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata,
dureri de cap.. ,
- V-atJ suparat pe sot aseara, n jurul orei ~apte?
'
- Da, ,n cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina.
Eu am reactionat normal n acel moment nsa seara i-am spus tot
ce mi-a venit la gura.
.
- iI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0
influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Ct timp campul
nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice
cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. n momentul
contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor
'...
~.
4./
','
j
. cmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice
!
contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort
care treb~ie. sa-ti .aduca ntotdeauna pliicerea, ci un' proces
~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar.
Vreau sa povestesc 0 ntmplare interesanta care are un
raport direct cusltuatia actualadin lume. .
.
:-- n mine a saI~luit ntotdeauna 0 mare atractie pentru
'.
DIVIn ~I, daca ma ndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii
.~.doua ori era ct pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .'
negarea Divinului ~i pedeapsa era att de ~videnta inct ea nu
putea . fi explicat~ printr-un lant ntreg de concidente. Eram
,absolutsigur: ma p'edepseaDumnezeu. ' '.
.
.
- Ai dreptate, i-am rspuns eu. ti pot explica n amanunt
slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu
conlocutorului rneu.
.,
. .
Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml'
nseamna ca elnsu~i este vrt n fiecare mecanism de c'easomic.
Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu
nsearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un
mecanism 'uimitor al autoregliirii cmpurilor. .Ceea ce oamenii
atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi n fond analizat,
Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit,
de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de
amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost
foarte des bolnav. Te-al nscut n aceste conditii fiindca n vietile
trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecnd
dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de
trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente
!nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a'
. mdreptat pe calea cea dreaptii n timp ce con~tiinta urma un aIt
program. De ~data ce piirseai calea salvatoare,' ti se naruiau
structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit"
Tu il parseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul
con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat ntr-o ncaierare
era gata sa mo~i ntr-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui
1
"
A
~{
"
r
1.
45
ca programele de negare n-au trecut ~i n subcon~tient Asta
inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse.
Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi
trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii
structurilordestinului fie printr-o boala incurabila; fie printr-uri
traumatism cu chinuri ingrozitoare.
.
De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile
spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'.
Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta
Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea
punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi.
Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se
chinuie devine mai spiritualizat '.
Investigarea., mecanismelor d transmisie a informatiei
campurilor mi da dreptul sa afirm .ca ntreaga omenire se afla
.
acum ntr-o situatie. asemanatoare celei. descrise mai sus. ~i fata
de omen
,
ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. .
Am cercetat karma omenirii. "-drept ca intrarea n aceasta
este un lucru extrem de periculos. Principala ncaIcare a legilor
pe care 0 comite omenirea 0 constituie ndepiirtarea de Divin
(inceputa nca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un
.
pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ncaIcare este prezenta in cmpul
. fiecarui om care traie~te acum pe pmant
.
Karina "societatii socialiste" contine, pe lnga toate aCestea,
cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a
oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic
fata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lus
la sfr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf'
fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc
fata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara
noastra.
.
Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste
programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,.
yom imparti la infinit
fabricile ~i uzinele pana cnd nu yom platl aceste programe pnn
chinuri ~i suferi1~te.
'.
'
..'
lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l
vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pna la filosofia
-Ifi
"
"
.. i
.
IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei Universului stau
procesele informationale.
"La neput a fu~t Cuvntul".
Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere,
putea apiirea prin det~area dintr-un ncejJUt Unic, care a existat
dintotdeauna ~i pe care noi I numim Dumnezeu, a doua
componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. n
fiecare din ele componentil contrarie se gase~te n stare latenta.
. Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor
permanentiidintr-una ntr-alta. Cmpul t!nde sa devina materi,
>iarmateria sa devina camp.' '. \
.
. .
Acumularea conexiunilor energetice n materie este 0
manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale n cea
informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii
densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor
organizari mai complexe. .
. Daca lum, de pilda, sistemul solar, constatm ca telul
.
existentei acestuia l constituie crearea unor demente tot' mai
complexe n Soare, crearea unor conexiuni informative complexe'
pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor
structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua'
.treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exStenteioricarui
sistem solar il constituie createa Vietii. n interiorul sau. Ceea ce
noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia
materiei.
. .
La atingerea unei anumite densitati materia ~e transforma n
"
.,
inforglatie.Unicitatea(starea materiei coocentrata cndva iltr-un
punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale cmpului sunt
reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de
punct. Punctul tinde sa se transforme n infinit iar infinitul sa
devina punct. n. fiecare punct al cmpului Uni~ersului ekista 0
informatie hitenta n legatura cu ntreg universul. Cu alte cuvinte,
punctul este un infinit latent iar infinitul - unpunct latent. Exista
doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant -
. Laplace, acestea au aprut ca urmare a condensarii niateriei
interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian,
.
sustine ca ste+ele au aprut din "gaurile negre". Instabilitatea
comportamentulj tinerelor stele, putemicile procese eruptive
;1
'.,:
47
care au loc ntr-n~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei:
ar atesta 'existenta n acestea a protomateriei. ln lumma acestel
conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e
poate fi privit ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m
materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~
ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn .
negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua
nceputuri: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care au
loc' n adancu\ stelelor ~i n organismul VlusuntldentJce. Sunt
procesele de trecere a energiei ~ sub~t~nta ~l .umvers.
Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC,
material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al
cmpurilor,
.
diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:
~i unitatea tot mai mare la nivelul cmpunlor. Intr-o anumJt~
etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala
dispar diterentele ~incepe 0 noua etapa de dezvoltare.
.
Exista 0 contradictie. Universul rmne punet la nivelul fixaI
cmpalui ~in acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta:
un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!.
sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~.
Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m
acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l
obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~
diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda
strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua
fenomene contrarii 0 reprezint existenta unUi al trellea element
care asigura existenta latenta- a unui contrariu n c~l1il~t. Acest
. roi ! ndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care
determina dezvoltareaUniversului.
.
Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!..
Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n
cre~tinism, notiunea de Sf'ant Treime (Dumnezeu Tatal,
Dumnezeu Fiul, SfntuIDuh).
Orice obiect n dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii
Universului.' Rmnnd absolut unitar la acest nivel al cmpului,
1
1
,1
i:
l'
1
il
48
el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic
est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze
0
.
mal~ rezJst~nta. n, cazul disocierii fizice. Este evidenta
pnontat.ea
SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei
cQDtrarliJor arata m felul urmator:' mmicul existent emana din
Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme Dc;evaabsolut
nou. '.'
.
.
Acum
..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura
diferent~el11Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare
>
ale uDlt~tnla mvelul cmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana'
I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele
mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior.
0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate ntr-un
anUDl1t sector al spatiului, cr~te ntr-att demult Dctobiectui se
~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at
~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te Dtr-att,
mcat apare 0 contradlctte Dtre obiect ~i' lumea Dconjuratoare.
Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin
negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut n
Umvers concomitent. n Dtreg
clJ>lIlsau ~i
~
reprezinta un
organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.ntr-o perrnanenta
conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale.
Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile
num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele
inf"!1ationale primare
ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma
extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui
se rea1izeaza pnn forma lar forma genereaza conf,inutul.
La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle
oscIlatonl,
of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale
~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare n miniatura a
' Uni~ersului, procesele trecerii informatiei n substanta au loc in
Vlatamult maI rapit! dect Dunivers. Un obiect viu se deoseb~te
pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei n
substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al
Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a
obiectului viu,..
III
.1 :,
49
j
. . ,
Cu ct este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al
.
.r densitiitii informap.ei, cu.att mai muit se det~eaza organismul de
1:hunea Dconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea
con~tiintei ~ia', personalitf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de
mediul inconjurator este posibil doar n' condif,iile cr~terii
Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea'
ce .Ddeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintii
civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala i1ceput respinge
cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se Dtoarce la ea ca un Jiu
ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu 0
aJDplittidinemai mare. Daca ntoarcerea la cultura se realizeaza la
Un nivel necorespunztor, acest lucru duee la distrugerea
civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0
realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia
j
civilizatiei.
,
"
n 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei
contranilor ar constitui-o mpacarea acestora rara 0 'distrugere
reciproc. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0
constituie .viteza trecerii lor dintr-unul ntr-altul. Deosebirea
esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii n viteza de
trecere a contrariilor unul n celJalt. Prin urmare scopul viepi
, e~te intensmcarea revelani spiritului n materie pe seaJDa cre~terij
vitezei acestei tranzitii. .
'
Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei
exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului
dinspre centru spre stnga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji
pot coexista f'<W! sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca
i ele sunt decalate n timp. ncercarea de a le suplini, de exemplu n
, decursul unei secunde, la 0 vitez de oscilatie de 5 secunde,
"
,
nseamna ncetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne
imaginam c viteza pendulului s-a marit pna la cteva oscilatii
pe secunda. nseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi
interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.
Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului
.
f
unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, cobornd Aacest
fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa
50
pentru
.
~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, n plan.'
generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul'
tinde s~ emane dm sine c~va opus lui n plan fizic.~i sa creasc,
unitate1\ n planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului.
Marna care n~te un'copil ~steaua care n~te planete flic unul ~.
acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati
prinuitit8t~.
spirituala. Viata pe pamnt este oconfirmare a procesptui,
realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~
dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1
~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe
P.~nf s-~I
dezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpa
den~i'~ .
speCi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul cmpurilor cre~W!
gra!lul debnitate. Viata pe Pamnt nU numai.q a aparut ca unJ~
erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tC
este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~
informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'"
corespondentei . dintre. comportafilntul Partu ~i interesele'
r!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei.
.
verigi,cu att mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru,
Daca legatura- cueentrul ntrzie ~i' cre~te auton6mia verigilor;
sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsirea
verigilor care ~trel'\lPunitatea sistemului,
.
CompmtamntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor
informationaJe ale ntreguJui. organism.. .
Dada. .nsa.
comportamentul fizic,emotiornY ~i informativ al obiectului diferii
. de'programul iristaIat n. cmpuj informationa1' alsisteh1Ului,
atun~i campul sistemului reactioneazli atacnd cialpul obiect:ului.
Are loc det'ormarea cmpurilor, obiectului cu inttbducerea unor
programe de distrugere, adidi ntoarcerea la starea ini~a. Un
asemenea obiect poate fi att un organism individul\i,ct ~i un
grup care ncaIca legile unitaiii. Vorbind n termeni medicali -
slinatatea spiritului determina sanatatea corpului. .
1
Cmpul informational este primordial n r~ort cu corpul ~i i
determina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare
se poate spune ca prinCpalacondifie a slinitiitiifiZice0 constituie
'
.
cuno~erea >ojjirespectarea legilor cmpului information al al
Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,
~,
51
Acum viteza tuturor proceselor pe Plimnt a crescut ntr-att;
nct reclama 0 nentarziata adaptare fizica. Biogenosfera. se
schimba cu rapiditate.
.
.
. ntruct procesele infurrnationale n Univers sunt prim,ordiale
n raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate n
primul rand de influentarea structurilor informationale, spirituale
ale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului,
practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta
cu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le
promit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata
uitand de faptul c principala conditie pentru rena~tere este 0
mund! istovitoare a carei esenta i este cunoscutii omenirii din
.
cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a ntelege lumea
nconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveaun
comportament corespunzator acesior legi. .
Nivelul energetic al oamenilor n ultimii ani a crescut enorm.
Ceea ce nainte se realiza n decursul mai multor a!1i,aeum poate
fi reallzat n cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acum
cresc, de plda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza n carlinga
unui avion. Daca nsa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui
biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia i va fi greu sa fructifice
avantajul ce i s-a oferit. .
Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care
are acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~i nevii trebuie'
sa se deosebeasca chiar ~imai mult. .
Cercetrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~j
nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci
chiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative.
cresc n progresie geometrica n cazul uner aptitudini
bioenergetice ridicate ale omuluL Influenta
informational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi
foarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri
program de distrugere a tuturor rudelor ~ copiilor sai: Intrucat
functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa se
relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea
psihologica il omului rlimane mult n IJrma 'posibilitiitilor sale
energetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,
52
ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni
'arat peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante
" .
psihoJogia omului. de azi ~ realitatile lumii care-l mconj. , .
Psiholgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar)..
acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/'
p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~'
mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i,
. ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.;
notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)
.~
dificil ~i de durat~ al cautrilor i se prefera retetele de-a gata cu:; .
.
.
maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea
dezvoltiiri.~\
oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de baza:
.,. . - c01l4tIentIzar.ea, mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r
eare are !oe prin negarea 'mediuJui nconjurator, a dependentei'~
omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~.
,
-evidentierealegiJor dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J
comportamental in concordantii cu aceste Jegi; .:
' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior.
Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i ,
mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut
con~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care,
pipiiau un eiefant mcercnd sa-~ magineze cear putea fi. Acum
olnenirea are ~nsasa va.daIIcest proces in toata unitatea sa.
n prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare.
Exista orientiiri doar catre prima treapta .
'acumuJarea.
itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare a
ci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte.
Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua
orientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, ale
comportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite.
0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice,
Tacandabstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia
~ivrajitoria.
.
0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. nceput
prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales,
dinmomentur n care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'
"
-,
j/.<~:'t ,
'53
: "':-:~-~~f~r(;
,."
degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i
,vrajitorie. Estect se poatede normal deoarece are loc 0
mOiteltu'it!Jid., Il ~Ior care permit sa vezi
"elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi
procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii ~
, problemel~ce se ridicain fata ci. .
. Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata,
bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce
nainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele
"
piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea
'
informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor
practicii la toate nivelurile.
.
.
.
"Nu
pop sa,i sJuje~ti~i lui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea
lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte
contrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om,
1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a
',' pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica
"
trecerea substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmare j
putem vorbi d~spre faptul ca omul eiiruia i este hariizit si
:
supravietuiasca in urmatorii cpva ani, trebuie sa fie' in acel~i
timp ~i srant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune. .
n c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua
;'
procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos,
sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni
energetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod
de a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca a
omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea,
fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie
aplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu
trebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci
trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe cele
trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfnt ~isa se preocupe de
ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de
,
comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata
r
\
spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita n pennanenta
Mamou =idol ln mitologia precre~tina
54
.
'ii,
!if
'"l"'"
''iW
Jrjt
J
l
trebuie acordat
.
~
a
\,
' ,'{
Cosmosul este f
prin cultura, Prioritatea, n sistemul de valori,
sanctittii ~ nu
.
pragmatismului deoartce
primordial iar civilizatia estesecundara,
, ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai '
vraJltQnlor, Conforrn legendelor, n vechime oamenii ar fi avut
un al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale
supranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai trziu ce] de-al,
treilea ochi sea nchis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca ele
sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este
;~
inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea
yuno$tintelor piirea a nu fi legata n mod direct de etica, ntr-o
anumit etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas att de n
urma fata de posibilitiiti, nct acest lucru a nceput sa ameni~te
existenta civilizati.ei,de aceea nchiderea celui de-al treilea ochi' a
constituit salvarea, "
'
Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatie
sprituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i
morahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.latrepte necesita cheltuirea a
95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te
rezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt
pentrl.l care sfiir$escprin a se degenera.
, Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la
nceputare lac un proces fo!jrte ndelufgat de acumulare a'
cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor,
Pentru a supravie!Ui n momentul prez~nt, a~um)Jlarea
infrmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa
se diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i
savantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devina
capitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii
,
problernii n .domeniul bioenergiei, ncerciirile de utilizare a
metodelor magiei sau ale vrajitoriei n scopuri personale
meschme se lovesc de cele mai nalte legi ale Universului,
Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu ntotdeauna vizibil
deoarece urmiirile apar ncetul cu' ncetul $i nu ntotdeauna 0101.11
face legatura ntre cauza ~i efect. Fata care i face farmece
iubitului nici nu banuie~te faptul cii ea distruge psihicul, soarta ~i
fizicul viitorilor siii copii,
,
.
55
. Tendinta care acum S-I!' cristalizat destul de clar 0 reprezint
cultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte n scopuri strict
personale, Verigile sistemului nu mai actioneaza n concordantii
cu interesele ntregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a
; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllce tradi!ii
n domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana
. cnd, fl cele din urrnii, au disparut.
La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$te
sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i
dezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza !1directia
salviirii lumii, n!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i a
responsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau
, religiile,i-a permis omului sa simtiicomunicareacu copiii sai, cu
,
piirintiisai ~i cu toti cei dragi lui, sii fie con~tientde riispunderea
pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente
indirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt
date nBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale cmpurilor
carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit,
duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i
personalitatiiomului, '
, Religiile mondiale !IIi fost preocupate de 'piistrarea aestor"
structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a
du~manilor are un' sens profund din punctul de vedere al
bioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui ait
om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\cmpului din
subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile
autoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unor
grave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat pe
parcursul mul(or secole prin poruncile religiolSe de iubire' $i
binefaeere care i~au piistrat siiniitatea att lui ct $i copiilor lui,
asigurndu-se n fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii
cmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magie
putea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplati
cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale, ,
numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile'
Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine
",
,.,"
,
\-
;;
'. ,"'","1' -'
. ,,\IJ;~. structlirilor etice;;
ut.. .'?S"
.,\fI}\"Mdeau.Cum n~&
"
~;,.."
, " .
..44!CU e:"~im1it'ri\allent ca acutii/~
mUI}i.a~r. .:\!it;tnagic~t;~'este Unfapt norm~:
~lmt
!.
","'J'",,'
,
':..:'.'::-:,',':f~rt.: '>:':;~-'-')~\~i:'.~- .
<,.1,
",'~rt:!),'\1k' ':",'::iJ"~'-:I'
',. -~
:' '.
':."'.'$;>D~~'~'~',ri'- ,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-.
.'
,-,?t{;'J;"{
.'.
,- ,
"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h;
.'
",~t~#ZiitoraJ multor
blo~ne~!t!!#
.,
.Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor complexe
, duce,la: ' ','",intij,,' " " "ta ~ Mdi, amt
-~ a acesL, , .,~~~t'.
"in,care pentru
de_grad~j
"'"
"',',",,'
ibfOen,et
""',,
""
""tti'.demoralitate au,
elatlt :01"111)
.'
r\ldele'$i chiarprie "i~ropiap ~i discipoIii,
Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este de
sute $1 Ghilp"demndeotir,nai mate dect a celor' fizice
degradarea spirital~. des~ari peQ perioada ndelungatI!tft
m O do
~~
_n~tIa, la eXterior\ C~d ncepe decade~1'
flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament
.
sunt blocate de structurile
suflet~t1 degradatt!i, Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri n
carem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera
.ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tnd ni~t~cursllri,ei vor
dev~u, m%:I,~IJvrJUfn, Insn~el ateStei ~tiinte, spre
deo$ebtrjl de alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii
cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli, cu nite structuri spirituale
d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0
una~a' capacltate
.
de ,autodiscij5linare, Daca' analizam tehnicile
(jc~~iIiigice.,vorn
o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un
atluJ\lt set de ~tode; CIlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i ale
disclPolulw sa~,,' Tendmfa .multot bioenergeticiehi de a obtine
acces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta
chmwtoare ,a ,'~ectionarii ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfr~it
deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica a
truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile cmpurilor, oactiune
msuficlent ,de bme gnditii nacest domeniu poate aduce
prjudicii ntregii omeniri.
"
...
t.
57
~:
Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ ntotdeauna; fuarte bine protejat
Procesul patri1nderiinSJ:Ib~erit a fosHent, CU0 exorcizare
fireascaa progTatite!or negatiVecu ajurorul eticii sOGietiitii~i al
sistelIlelor de aparare religioasa.
, '
,. .
PsihanaIi~tii diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. nceput sa
asalteze subcon~tientul omttlui ~i; ca urmare, n ultimele decenii,
acest pro(!~s a ciipatat propottii nemaiviizute, n acest fel are loc
un amestec' gro$Olan~i 0, l/fiuenta puternoa a structurilor
cmpurilor rara 0 suficienta stuclier~a rezultatelor ndepartate ale
acestor interventii. De regula, pe cercetatori i intereseaza mai
putin ce reprezintii SQbco~entu] ~i n ce mod reacponeaza el la
interventii, Pentru ei au importanta doar rezultatele concrete,
imediat~ ~ nu ntelegerea profunda a proceseh?r care determjna
siinatatea ~i'destinul omului ~i a rudelor &ale, ,
.
,
Lipsa unei. gndirj ,strategice n dOlIleniul bionergiei,
preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu actiunile
~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor de
circulape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pare
eficien!, nsa re~tatut est~ absolut irnprevizib ~
riscant.
.....
,!' .
, .
Vreau sa fia opresc ~ai n,detaliu asupra modalitatilor de
aparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poate
aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp . a seIvit drept \ln mijloc de
aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat
~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistemexcelent de
aparare i-au constituit . doctrinele etio..religioase" care
propovaduiau binele nu numai n,ceea ce priv~ faptele, clar ~j
nceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gmiurile, Orictar
parea de hilat, un roI uri~ n aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .care
respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii
bioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~i
mecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau prea
activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare sunt
demolate ~i creierul riimne lara garda, Asaltarea
subcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~i
psihologice clin,organism a fost inipata nca. n secolul trecut.
Acum acest asaIt din ntmplator a devenit intentionat. Medicii
t\
~
.
$.
,.
" .
.
psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan
~.aubCo~tient orientndu-se ,dUre efectui eXterior, rezolvnd
!tdesea nite problemepractice, Acest IUCfuse ntmpUipefondul ,
unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient,
care sunt legile care il8uv!lfJleaza, '
. .
:ercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadi
subco~tientul~i biocmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ce
infIuen~ a~ttucturilorbiocmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f' a
. subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare
:~
fizio)i;lgica ~ psihici,c.Pe cercetltorii . practicieni i intereseaza
<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .
~i n procesele
autoreg\rii, lar pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate
"
,.robi chiar
.
o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost
trmsformatln~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu se
gnde~te\1sa la faptul cil.,vindecndtrupul, noi putem'prejudcia
/
sllfletu~ ci. boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament
ibcorect'
.
$' al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca
bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gseasea
motivele.~olii, sa-I ajute pe. bolnav sAmteleaga ~i sa. evitepe
,
viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doar
spre. p.mmetr .fiziltinu-i aItceva dectlichidarea treptelor
Q.in()after ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul
ciare;COl\Side~ca I v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti
~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare mpotriva bolilor I.
constituie respectarea inaltelor legi ale eticii.. .
:
,
J.n.~natura
-
8.
,
urm
_
'
at paIeaprotectiei fiziC
,
e, de pilda, m
'
iirirea
.
grllvit11i! dinozaurilor. san dotaraa testoaselor. cu carapace,
~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic
~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodifice
struCtuia psihic, comportamentul, m concordantii cu procesele
careaveau loc pe Pmnt. Etica; m treut un lux ~i 0 necesitate n
prezent, este singul'a conditie de; supravietuire n viitOr. Oamenii
wc 8e~c numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat
p>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor.
. ".
.
. C~'~ai numim imunitate este lfI1ntreg, un nivel calitativ
. .' alinveIi~ biocmpurilor. Omul pasionat de magie n
d"etrimentuletic; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i
l' .
~.
59
.
.
. .
daca omul dispune de putine .forte, el
'
,;
distruge rudele.. AsWI, .
-
.
It
forte el
P
oate
'
. . . .
tant daca are mal mu e ",
buie sa deVInanumal s ,
- Dadi omul este pregatit sa
.
ciasanctltatea cu VI~ta IU
tru
mea:~~~n
ge la ni~te posibilitati mari,
pte 0 munca tltanlca pen"
'
,
.
. se poate ocupa ~i de bioenrgle.
1
, f
CAPITOLUL II
l
~-.
StrUCtm'l! informaponalihtabilli, numitli DM
.
Cu destul de pup; timp n unna '
,
.',
'
mal discuta aprins daca termenuLde
~.cercun,l,e medlc~e IDca
creat 0 noua armat de
,
~ latan/
10C~p este.~egInm~is-a,
~mp?nerii acestuia,
'
,"
ar
",pnntre
a~~f,Jy ferve?ti ai'
Astzi e greu sa gs~ti oamen' - '
densul corp fizic al omuluieste '
1c~e sa nu cuno~c faptul ca
,
". "
,I1tCODJurat de stratuf
e " "
1DI0rmanv-ener getic l' nVlZ' l' biJ
'.,
'
unU!camp
,
'
pentru cel m8.1 1<1
clin '
v~demce reprezint de fapt, 0 uI di
mu .. t,re el. Sa
.
blOenergiei,f ,
n punctul de vedere al
Destinapa straturilor
" ,"',
" "
'
'-'"
'
care comp
un '
l '
IJJ.loqtJaponal-energetic al omul
. ,
'.
IDve I~ul
extrem de complexe:
w ca~ ~ IDterconexiuniJe lor sunt
.
.
Cu 'mulfi ani nunna, cnd b'
"
'
'
ajutorul cadrului !1IIl
fost
.
a)a IDcepeam sa lucrez cu
Ct timp mIla rPea,se mi~ur:::~:la
vad fonna. cmpu~uiuman,
eu vedeam pna unde fin Pani'
le
cu ,coIP,uI"totu! e~aIDregula,
rsucea cu 1800 Cn
d
"gr te campulw. Acolo cadrul S
.
e
,
msa am vrut sa vlid fi '
;
deasupra capului am constatat'
orma campulw de
pn! la limita ac~tuia, M-am ~~
stand pe
~odea.: nu pot ajurtge
~nsus mna n care fineam cadrul
~e
~caun ~
~
I~ceput sa lidlc
Insemna Calimita se
gas '
ea '
nsa acesta ramanea nemi~cat.
,
m8.lSUS,
'
<,'
-
~
.
't..-
\
61
"
"
.
Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma,
Am desenat pe hrtie un 0I'tI,~am nceput sa explorez cu cadrul
/
limitele cmpului. Mna n care ~neam cadrul a dep~it marginile
hrtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am nceput sa
, masor deviafiiJecadrului mai ntin metri, apoi IDkilometri nsa
.' cadrulrel;1Jzan continuare sa se rsuceasca. At!JDciDl-8.IDgndit
"
ca PO!lte cmpuluman se' prelunge~te ID sus pna la capatul
Universului. f>iciuspuns, cadrul s--arsucit la 180":'Am nteles
ca biocm.pulomu!ui ocupa ntregul Univers, n sus ~i n jos, n
raport cu limuele corpului fizic, biocmpul se prelunge~te la
infinit.'
,
'
,
'
Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa n ele sunt
diferite.
'
'
'.
Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine
informatia privind starea fizc a corpului, a organelor a:ceStuia~i
se folose~te pentru diagnosticul medical':'
. ,
~..
;~tructurile~ice se gsesc n stra~rile mai, fine ~i au 0
mlanpure 'Ierarhica foarte complicat. ln ,stratunle cele mai
ap~, se" pJsti:eazinformafia privindfapte!e, emofiile,
sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait n aceasta
via1. ,
'
,
Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei,
este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe linie
patema ~imaterna,'egata de cop
.
.
/
Karma personala a omului,' comportamentul sau n ncarniiril
anterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul
poate patrunde, mai'profund n cmpulomului, cu att mai
.
puternica va fi interventia sa,
.
Dar n aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slbiciunea
diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca n pl'ezentnimeni nu
este capa:bil sa patrunda ID totaIitate n cmpul uman ntruct
orice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate
'
fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect,
cu 0 karma pura,
'
Ocupndu-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de
purificarea karmei mele, ~tiu cte mi sunt nca inaccesiblle,
Inainte de fiecare contact cu cmpul unui ait om eu verific dacii
- :":0':);.
I*~
'i/;j' .
,\~ .
~.
,
,'1
. ,!~
pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, nseamntr
ca n cmpul meu exista tulburiiri asemnatoare celora cu caF~}
. .
-
.
. 'q
trebUte sa ma lupt. Pna cnd eu nu le elimindin cmpul propriu;'iii
niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'y
pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\:
,
,muta ncmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~,
isp~im karma pacientuiui meu.
;~
,
, Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om' perfect ceea ce n
. \
, Vlatanoastrapamnteascaeste un lucruirealizabil de aceea e att
''''
de important astiizia doua cale - calea cunoa~terii,care permite '
.
ntotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilittilor tratanientului
lui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui,
contact incorect cu 'Structufile cmpului. ,
.
Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu
nseamna sa. fii superior, n ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l
ridici pe cel slab pna la nii.!timeata. Mi-am pus de multe ori
'i1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod<l
lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirt 0' data pen~ '
totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta n' dezvoltarea
,
, . capacitiitilorunic~ ~n ~tiintade a transmite'informatia, de a-i
nvata pe altii cum sa se foloseascde ea. nainte consideram ca
multi, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1
[n1ne n centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de
<lvant!\ie.Mai trziu am IJtc:les:nu n1,1mai ca nu voiau, dar nic! nu
puteau. "
'.
n principal "metodele" 101'.erau 0 suma de' tehnici nsu~ite
'
din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important: ~',
tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea : ntelegerea lumii,
slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru nteleg!;:rea, legilor
'
existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea constituit-o lisus
Hr~tos la care vindecarea era motdeauna pusa n legiitura cu
ntelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde,
poruncl ~I sfatun.
n ciuda faptului di n aceastii carte se vorbe~te mereu de
cercetiiri ~tiintifice foarte des sunt ntlnite notiunile de Divinitate
sentim;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~rict s-ar dezvolt~
stiinta, orice culmi ar atinge ea, ntotdeauna va exista un domeniu
.' 62
/. .
r~
'e
.,
.
1i3
'.>
"
inaccesibA -cunoaterli 'rau analizei logice a mintii umane,
determinat de <!Cte ,notiuni. ,
'
. .. . ,
lnvestignd zonele de ii-ontiera, dincolo d.e
hmIteie loglcll ~I
ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatle
precisan si*mUl descris. '
,
"
, , ..'
Astfel, atunci cndeste vorba 'de sen,tImentele dIVine, fieca~e
omya ntelege aCeSilucru n felulsau, n funct~e ~!;:onzontul sau
~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu ct VOl'fil?sa mal sus aceste
sentimentepe SCMade valon a omulul, cu ~t
va fi ma~bme.
,
'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m
.
primulrnd, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te
:'QIllul
.
"ff'
' "',
"
",
' prin interventia terape~tica pot Ji ajutat mii de oameni, pe
cnd ntelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta ntelegere
,
~te strns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~
avut
prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand am
nleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e
~tarea
structurilor karmice 'm-
crnpulunum,eitam~cercat sa. actlOnez
asupra 101'prin cele mai diverse mijloa:pnn p.r<lctIcl~aglce,
prin vtajitorie,prin mijloacele'medicIDeI populare ~
tradtponale.
AIn incercat totu!nsa rezultatele erau S\JperfiClaie. , .
'
Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a; l):Ianreaf<)'1el
deint1uentare nu fac.'~ deCt s-i.traumatIzez pe paclent~
ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii ameli.?rare nsa
~u
.(ezolva
problemele cardinale, ln' on f?rma Vlolf;:llta ramane. mt
violentii. Am intelf;:S,ca un singur mlJloc poate
?
eficleni, ~I I~pslt
de peri col; cunoscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:St mlJloc
este cainla.', . ."
'
Patrunznd n structurile spirituale ale omulUl cu programele ,
mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea
conc~ptie despre lume. Iitruct eu repre~int 0 parte a
Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul,
atunci, n virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-al
meu n cmpul omului. ,,'
"
Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere
al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll
. .
( ,1
numai I1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei, cand aceastll.
1 ~~ Ildrese~Spintului Universal, adicii lui Dumnezeu.
,,;
~
,- De ce lui Dum
, '
nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci cri4
,
"
"
,
'
spuoem "Univers" n con~tiinta noastra apare un model .avnlf~
, dimensiuni colosale ~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r;
Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:',
Numai prin naIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIe
disparate~i aparesentimentulUnitatii Absolute. ,', ' (
',Cnd omulse adreseazii n gnd lui Dumne~u ~i i' cere}
iertare pentru cele'nfaptuite, I1sufletu/ ~trupul sau se produc'
:~
schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI ~i recuno~te
imperfectiunea, 'se deschide n' fata celui care ne-a creat ~i+
prim~te de la acest puteri pentru a seschimba, pentru a intra n
armonia cu UniveTStM. '..
-64
Nici unfel de influente din afara nu pot I1locui aspiratiile
pers,onaleale omului. .
Pentru evaluarea strii structUrildr karmice eu reeurg la
testele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; n unitti
relative,marimeapa(ametruluimasurat. . .
'.
Struturile. karmioe cunoscute. astzi pot fi mpa$te I1doua
grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate
energetica extfem {je
mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu
dani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategice
depinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de acea orice
I1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce la
cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea
.sistemului cmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta
-
prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt
spiritualitatea, sufletul ~i ncrcatura de ibire. Structurile tactice
au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mai
rapid. Deoarece toti parametri cmpuIui uman sunt strns legati
otre ei, prin actionarea asupra orici'uia dintre ei se modificii~i
valorile celorlalti. Astzi foarte des poti vedea. cum, de dragul
unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioa
rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament" sunt
destule njund nostru.
. .
.,";{,~,;;
'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: ,
,~
,
65
s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~
. .~':" '. '."
unil
'"
.
""~,,,,~""Este.necesar .sa nu .se mte
~I all)te~cPl1eKJ
",'
or ,,~""""
.,'
,'- .'
"
"
",
.
nicio~tii~; biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~: la o?ce
gn(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e,
atul1~
.
. cmpUlqiiiurl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii ~CUt.
.
lnsensibilitatea omului ;fat .de energlliefine,
.
fata
-
de
contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de
defoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'n.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~
, oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi, VJatlicrc:~a' ogroaza
.
de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '.
.P\;1rieoluioonstNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecrql om I-'a crescut
.
multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~
mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn. u~a
valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,. Il!
epoca 8:en~te\'iiiele" au' fost de douazeci ~I teel:, ~a.
.srar~ltul
.
luI 1
.
.
al. XIX-Iea detreizeci:. ~
opt, .acum aceast, .putere a
seco u'
,
.
"'.
"
. -. ~X - .
a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 continua m :;a. cr~~
De.ceeaotite inf1lJentii, negativaar~
urmaograve.
~ .
ntre parallietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta farte rnare
0 are niJ;lul agresivitatii;cOI't$4entii'sau subon~ben.ta.
-
.
.
"
Agresiunea.(;on$tientao sil11tHnimedlat ~'.reaCttnamfata de
ea.Pericoluf agresiunii 5Ilbco~tJente. oonst.a n:
hysacontroluIu!
asupraacesteia 'Ia
.
nivelul, fizic. C~pul ~sareactIoneaza
ltwmentan la agresiunea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~e
J'!I:spuns~i,n conditiile cre$teri~~uter~ de Infl~en'Jare, ~ntem I~
prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun de ele ~l
culegand doar consecintele lor.
.' .
Agresiunea subcon$tientii este un paramet~, ln
-
sistemul de
parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJloare
negativii ~i, cU cat este'mai mare n valoare absoluta, c~
atat est~
mai bine. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectu
fatii deo agresiune strftil'la.
"
.
.
,
~ . . \
"
0 trasatura caracteristica' importantii a blOcampulm 0
constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea
lui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1
.
W"j',!!
'
::':t~f(!IA~'
,'i,
,66>
"j'"" .',',
,'..
j,.
'j
,'.,
,',
'
""
'.
"1~e
'~"~~:1mp?~tuibUra:e ~are~emold'aceste
structu~;i,
c()t}stltulC~uOiderea'dragostet,
"
\
'
,
,
,J,)~
' 'jSf:;ltifuentuliubimeste
multilatAnf ~i cel mai mare
toc'
cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatde DumnezeU ,il,'
'
fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~
':jImbioucut1Ivtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief,
Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:,
iubi~eart()astra, end vOlnntelege acest Jucru ~i cnd, printt-o
munca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta
/
;;'evaJl1ndti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;it faptele, sentimentele,;'
'gndurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,
' ""
,', ,
Meanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile,
omului cullnive~ul~i, cu c,atJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu att'
.
l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nastr deeliminare a crl:ilii
actuaJe, fn liniimarj,omenirea
dispune de multtimp de tOat!'
,
'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;'
eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t nPo~ncile re,ligioase, Noi nsa;
precurn
Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de.'
acele~i bariere, ~Qrid lumea ~ipe noi n~inetari sa tragern
mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare,
"
",', '
"
'.
,
Astzi avein po~i&ilitatellde a;,pipi" adevrul c6nj1nut rt
Poruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu
ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne est atat de fa!niJiar, starea n
care am adps lumea: n mOinentul de fata ,~isa nperciiIh sa gamm
'
drumul catre Arponia
Lumii" '
,
'
t'
<..
1
-'"
'1'.
'CAPtTOLUL III
.f )
.
/,
'
"TeSJareabwenergetjcii
1
, '
,J.nvestignd biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca
,
atn,Icturile cmpuiui ~ corpuL fjziccoexistpa doua contra'rll,
.
care intei:q.cfidnfif1ZareciprQc, Viteza de trecere astructu~ or
,
'.
,
"
, i.
,llIl',
"
"
'
,
'
a"
c
nm
, , U lUifizicdin
,
tr-unul,',
'
, ntr-alMp
,
oate
- "
fi d
'
Ifent,
"
cam"\ly"",,,r
",'
J.
tu l t c
.
_
"
,
"
E
'
"""
'
"
'
,
'
", "
,
'
'
, tra
",
tar
"
iI diferitelqr,boliarat
,
a,;~tratam
,
en es e u
' "
1qJenen~
'
,
'
,
",
-
Upra
'
rouit ma e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i nu. as , ,
orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a ntr\JgulUlor~amsm CI_asupr~
cauzeicare' a gnerat boa.la Orict ai trata 0, boala concret, ,daca
fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e
:~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra
ilintr.-un organ ntr-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada car s fie-
eliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pe
care 0 pop opri nlJ.lllainchiznd robmetul, mdepartand, eu alte
bUvinte, cauzele bolii.
,
"
,',,: '
- - Anali!:nd deformapile structunlor campulUl u~an, am,vRZUt
'. ca m~lte,boli mecp la l1ivelul cmpullli cu multJ a:",ma!nte caele
, .f'
sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 .
constituie neconcordanta caracteristiilor cmpulm o~ulUl ,cu
cam ul informaponal al Piirnntului ~I Vmversulul. G~dunle,
stiirle, emotionale, comportamentul, intrate n c?ntra~lctle cu
,
'
-
V,
'
,
"
, l
,
' duc la deformarea structunlor campulUl, armoma mversu 01, ,
',' .
,". ~
~
68
,Prin
~~~~~zelor ~e
prod?C~te'defo~
~~:~;~rt~tca:::
O:U~fl~em~:f~~1I
c~purilor,~~bu!~ sa fi,e fn numar. de cinci-~pte. nsa,:.
masuta
.
In~~~~il9r, ml-am 4atseama
'e4.numarul lor
~ Imns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;.
'~sau~rie emo~onali
formeaza n straturile informativ-energetice ale campului uinan
"aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor
~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice
~ on1Ului.Analj~dsutele de cazuri,'
,
;~.amnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradarea
p~on~itaPi.a~actenui i psihicului suntdiferite manifemri
ale ispiiirii.Am 1JtUitcnu numai .corpul fizic constitUieun .
s$tem\lnitarcuo.~transa
interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca
' structu~lespirituale;'P.$ihicul{ soarta; car~~rUJ sunt element,eale
acestuisistentlnt'lueniarea
oric.n.lil\ clin' ac~ti paramtri
determqaautom,at'mOdfficii n toticeilal~. Dio acest motiv,de
~d~
;cte~erea
~ul\li. d spiritualiiarnidic~n
ac~ll\$itimp ,
psihicul,.
soarta"tJXJiea' desMatate
,inBuentndpozitiit toate
' latutiIe. \;ieJii
'.
<>mului. '.'Toate problemele diri;' viata omuItti,
neplacehled~\lliitboliiefizjC~i
psihice,
tnuimatismelesutit
rezuI~~
'aletyit~jti.sistetnului de, autoreglar. a CampI/lui, 0
bldcaie fo.uii anCepUitduidestri\mrii
smictutilOCspirituale,ale
struoro.~or stfategiCe
;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli
ol1!ll!IUI
$t'a,desChd~tllors8l, ".
"
.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului
inforfuativ-'ener~etic
al Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere
..~
r~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve,
.
n cazcontrar, aJtltnd' truptil,
.
pop
,de.tenorapnnclpaIele'
sttucturi
'katmi.ce." Influentarea
bioenrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'dect 'mice
medicamen~ens~ $i~u mult mai periculqas; de aceea nu trebuie
lucrat.fiiraun siStemde control. . ". .
.Jn
acestI\~dam elaborat,ncetUlcunce~( principiiJqi
-- eleme,ntele.t~i' bioenerget;e.care
.
permite aprecierea
paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor
cmpulpj. .
" ,
.
'.
.
AI1alizndeory)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului
autoregl,arii am nput sa nteleg mult mai profund legile
-'
\
11
..
,. -
69
deZvoltriiorganismului,. am descopert structuri1ekarrni~ de
pto~a omului mpotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' ale
structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le
,eproduce $iJe reconstituie n pertnarientA. Distrugera lor are loc
atunci cnd omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de
omuI iubit. n cmp eJCsta. structuri care, sunt,responsabile de
capacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\ce la grave
imbc>lnviriinclusiv la maladii oncologice. ntruct corpul fizic
impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el
poate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare i,
n"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da
d apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda
-peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1
chiar a unor tiiri ntregi,' permite elaborarea unor prog1'1Ozepe
termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii i aleobiectelor .
nevii, .n. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei.
catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de
, descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuat
separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectiv
industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru
sQpravietuite.' .'
".
"
.
.
. MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea nu a
parametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~mpul~i, sau,
Intruct embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se .
giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizic
constituierealizarea programelor existente la nivelul cmpurilor.
Evenimentele car au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une
ha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programe
determinatcoclate in oampul informativ energetic; al Universului.
$iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale n cele
energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel
e.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.
1
.
.'
Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza
. comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea
prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~
sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala
CI.$1sa
Il
1'1
.'..'
...,"
',;' ./",' ,",
,: ,
:~"
','
'"
'
,,' .<:,
\ -::'~''';i,
<
:,.',"
:':':';' ,".-
::":,i;
',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,
\ \, hi;-'.:,,, }
::"<',::' \'
t: ,\
~MIIJ4,;Nu.dI' '.
,
"';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-
.
,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'I1~;ri ~it, ttlfreptate .spre
eliminat:ea bloaje1or
dintren1$tintl'i
mtb~ti!mtul'omultii i
tot ceptrunde n 'suboo~ti~r~~e ungbid al:acpunilor~i
'.
;.l1cePe$AfuncpQ11eze,activ,. .,;,>,'.:.',' ',,: ", .
".
.Daci.
~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'p:,\IntIJ
absoJutul
subco~~tuluier/l.n
prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei; al
ctorvacoli ezoteriee,nprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqi
medicjna. .' ,
" "'.,1.'
.' ,,'
Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~
'
,corptilui 'fizic,Logi
'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{ii
de.zvoltarea', struotiimor
~lUaIe'Pe aceea;ncercirile
''de
sul>Stituiremecaniea' a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm
"
'C'"
'
,','
'.
,,'
',' disparipauneia diaau* dOll!~mpOnente"
", ,
,;Aeu~ s~bCO~tu10inl~i
asimileammurd&1aenergetioi
cu, 0 vit~ ,netnchipuit,
'i:nullumaipentnlf~ ci mtf4
ncAArc&,si. Pltru1\di' n eI,.;dat:,~pentro ".,' p" se' ,bloca
_6n~tientu1. ,.
,".,
.
"
'.
"
SentiJ1)entelei tcairilenegative; pti'UnzM, n' mtbcort~ent,
nu ,1tJ!I',pot fi 'oontr6Iatede,'om:$i,c'ntnlct
.~tateafizica. este
"s~~legati desubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i
D~te urmiri grave..
,':
','" "
!-
\~", }'
1
"
Am avut la.'consultatie.un biUbat' care acuza' ni,$te'dureri de
cap permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de
ntJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate
casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUi,bArbatul totU$sufera
din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a'
ascultat ~iapoim-antrebat plin de miraie: .
- Totulecorect Dar spuneti,micum deati ghicit toate
aGestea'?" .
1
~, ,
~
<
.... 71
. .
. .
,
:-, Eu n~~'voieaigh1esc, Eu, ~e1) c\Ulzaleholii ~ile
'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpndite nci\Jchi al.e
IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri 1lviata
attaceluia pe Fare tes!1peri,ct ~iin propria ta viata..
"
,
,.', \,
"
DiscutaIDcu mainhnij fetite de la ani. Mama~ise plngea
ca pe fetita 0 e,vit colegele de, laila ~inovor sa fie prieiene cu
,ea.
.
.
.
.
-':'Spuneti nume1e fetitelor. .
r
, '
I..aefectuar~testelorvi\d ca tOatefetitele numite <jefemeie
1.
au 0 atitudtne'negativi\.fat de fiicasa. .
'.
.
- n'l9?4ati jignit foarteputernic0 femeie; iexplic eu
mamei, Ces,-a ntmpla:t?Prin' aceasta jignire S-i\. ,(jreat .0
deformare a structurii cmpului dumneavoastt care a' trecut 1l.
.
' cmpul fetitei ~i este orientata mpotriva femeiloc olegele simt
,
atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea" ' .
.
. Dupa corectareasttucttlrilor,cntpu}11i,mamei s-a vazllt,cum
se schimba atitudinea colegelor m! de fetita, Mine ele vor,fl
toate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marna
nsi\$i. CUtoate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei'
eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor
~.
cntpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge
la un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul
dorit.
'
l
'
,
.Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de
care discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L
Marna ei, ntr-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare.
Probabil ca ri-a putut proceda aItfel
.'
nsii fiica a tinut ace~ta
sQparare ani de zile. Soarta ~i starea de saniitate a fiului, respectiv
,
nepotului, nu erau tocmai n regula.ntruct la nivelul cmpului
intre copii ~i parinti exista cea mai strnsa comuniune, supiirarea
copilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1
deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnle
normale' binevoitoaredintre, oameni, Bunica tinea supiirare pe .
"
.
".
' marna sa Defurmarea structurilor cmpului' sau a fost transrr.nsii
fiului ~i fiul s-a ciisatorde ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a
',,"
'
,,\';t~lt'
72
.
"'"
",
5~~~.:_.'.
:
','
-
"
'
,'-
-',
-',
"
'-
','
-
'-
- -
.
- -" "
,
-""I.t,,~;,>,~~
desl>aqid?re~,~fale C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade fM uli~~
se'ptinda~e.~~.l.iltl,urdel.
N~ "veaillt"'FQbleI1!~i
ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fi personalii,-~ este lin OIiIminunat,~
!a su~~t, se,mth:1ea. ~u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~
mtemeleze ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui.., .
','<
'\r
. ,
'~'i
.
. C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in mod tlocyent
.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatitau ~pe
marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r .,
:~
,.
RaprtUrile,fa!A'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitlnar
'cele' de respe,ctat.. Codullegilor' ~iregulil()r 'care aexistatl1
soc.1tate n to!ite"v.eacurilep.riotej~n1potriva destriimarii celo~
ma! fi!1estructUri ~ecmpului oamenilor. AClmtoa.te aCe1:itea au
fostpterdute.
,','. :
'
,,'
,.
'.,
.
.
-
:</...,~.\!
'""
- "
,
"~';:\,>
. .
Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intmplare inter~an.ta M.,a$U.ti~\o
.
,l'emele ~rera :~i":lbolniivjtsotul de o-.tadiculitacutii'illrcl
trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga durat. I~arn ceretat.
star.eli ,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci deloc
mbucurito~,. oN!,!;" demu/t ,avus~e .ud .,
preinfarct 'iar ' acum
d~rere a.ut1!,!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111Qoctor
sa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti
J.!M_aptea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tant inc,prezinta
tulburankarrmce IDpnnclpal sUbforma unpi putrnjc simtiimant
al jrgmr1! pecare I-a, motert de la piirinpisai. De aceea el
adesli,ri
-
se simtea jignji, I1 subcolltient uneorichisnfilrii si
l7anUlasca
.
acest lucru.. ln ultimii ctiva Ani, conflictele in 'care
fusese
.~~at I-au .dus in situatia d a agresa rara voia sa
. o~menll la mvelu1campului, se supiira i, caurmar",p[m~a
lovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod
negatIvstareasa fizidi ~i, n primuLtand, inima. Eieste u'nom
bun, ~lin de. s<>liitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul de
OdIca.1J c~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa
,
p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' nceput sa fie
bolnav.
-
Pe seama.chinurilor fizice e~ii salva sufletul. Faptul ca
-1-au apar;ut
.
dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece
putemrca defO/matie a cmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o
,~
\
73
grava bbal fizil;,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut
,
mas.iIi 'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea
probieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o
.
cercethdu-i de/a distanta structUrilecmpului. Trebuia sa-~i
pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui!
swuun:,in1:lecareor$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii
sai.,~Niv,.elul energetic, lainceputcatastrofarde sczut, a inceput
sii-ioreasc incetul ,cuncetul. fentrumine lucrulcel mai
irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiit
cmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci
ca\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste
-
foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii
,
,
neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vinde' pani ia plecare,
.
"
insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. I sunam.,piIiii la mieznl nPtii.'
'.
Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i
deformare!f- c.ampului. Motvul? Se supiirase pe mine: Seara a
vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i +apierdut cUno~nta din cllUza
dureriL Omu1nu era';pregiittpentru metodamea. 'de tratarnent
co~dt:rindpiilrdacl vainfluenta unbioenergetician, durerea
tre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere.
El ancalcatatati,a Ani legile superioare, I1ctcteva ore 'sunt
insuficiente "penTtVllrl Ytldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile.
Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-n delegatie.
.
,DUpcteva zllens m-a sUnat sotia ~i rn-a rugats-o consult
p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-au
putuissptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fettei s-a
;
- inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn
>
karm<j"destul decuratii; supiirarea s-a ntors ndiirat~i ldvitura a
,.
prirnit-o. copiluL nainte, cnd erau sfinti, care respectaulegile
snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa pe
loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se
.
supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pe
propria piele: Acum n01 totiavem karma negatva ~i de aceea
supararea ,;se prabu~ete" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea
Instantanee: noi murim cu ncetul. Lipsa de ntelegere i de
sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.
..1
,74
...
,
.
" "
,-1.
r'
.,' ,
,.'Uf.,8,tare#acienti.vni pOveS~ca s-a d~iir1itde sot ~
consiiJeqci~v;ita deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa
'
mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pryicutoate Ca, laprimavedere,
.
~
purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput s!cercerez, sa vad care.i
,
,P1UZ1\, u.nw,
,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii
pn la n~tet"~, fiului. 'el!
~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitat
, peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp,
. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele
_negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnatinal care a ram~ fu
,
;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta ntmptare
~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! n cmpul
cice$teia ~ m pe si !swgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille
fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii
"re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugndu-i soarta ~i
relapile?'!so!iA.F,om )al, "marna~ poate ~plica acest lucru prin
faptul
~
,tIU>-1 plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea(
mtle&nlsn:1Ului pastlhiiraului pentru un rauacut cndva-de
,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI.
s~. cul)~~!n sub~n~tient' ~i"mai ,.'
d~elne .~,ntai.trZ/q, ril?l.lfu~'n~or~i adesea 'se
nlr\lap~spre-~ceic~eSUll.t alaturi ~
pe care IlQiiiiubim cet mm
mult "," ,',
'
,
,
.,
'l',
1;.1
".
. ,
"
, Averntla 'co~ltatieo ,tn8r'tnamiicafemi~acerut ~i
~qec
c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce,
~1.cumS-amtmpla~mn arata o~ulpe careea ~a supiitat nsa
'
f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~,
,
Incep 'si tratez copilul, fiittdcj
. vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i se
face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat .
cala ncep\,lUm vzutllumaistratul superficia;!nsa.cauzanu era
, una singura, FemlJiii rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului
opi! ~i adiatezecelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare a
femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa se
simta cu multmai bine nsa deformapi!e cmpului nu pispiituser
n totalitate"
'
,
C:..-,tinuJi\; cI,;
titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,
!~[;, (,!~.t..~::;" vjni 1'1~ ,:gn!
\..-
,
75
,
'
'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupteltitiVinovat.\{datiile dintre oameni
sunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;cmpOrilor lor, Cmpul
fiecirui omOOl1tine cte ,un set de progranie care detemuna
interteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele de
dr8.gos,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU
'.
oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i .6ditn'~
acestula.
D~
~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl
'
Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11tatJ1!m ,invidiati~. nuU'departe,
,~cmptJl~sW!tQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatAde
e~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cn~,
,
imptriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1, vosa
raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'. Ne~temopun~ numm
J~m~e~ fi~c;
inS la ,nivelul. crnPu~~i lamv\",Jul Splrt\lal 'trebule sa pastraD1
in1:otdeaUliac'oatiti.1dl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiim
i\lbite<fatdeQJ!meni,i~i sa tmem,it!111tec orice neplilcere este
,
cauzatii de inpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,
,
,
nefe~edebdJi, amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor." '
: r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o ,
'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asupra unuiindivid
.Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i.
ale
sUuGtUrii )criiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI. ~.<;!U'ey.ableste~,
'~
, bineltu~il*'cei'ce!vfl, Ip'ilSCi:.. ': ~ce~eoea mm puterm.ca
'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a ,~",~ n\Dnim
~
' bi
''''
",','
,',.,
""""",
.
, ,
'. ,
' , C
.
'"'''''~'''''''..-'''
0,""'"
,..
,
", ri" ',;""0-".,"
,
'..
..
.. ;,
"
':.'
..
-; ,1.':,'
~'.
,',-
,,,,,,,,,
-,'
",., ,,'
.');
.. ',..
..
"
'..'
'\
~
'1~
.
"
.
,
'Asistentamea &VtUts-1 ajut~ pe'vatul eL Eu -1II!1explicat
'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la'
..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la
cmpul e',este ,idl:teriorat"complet.Una din, cauze J\r~
supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrli
sa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a
apropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea mtu~l1sale, Chlar
~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau n
,
' 'cmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~ ,
oamenilor Ii ''I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeaza
s~cturilecmpurilOr'omultii. "
',J.
1
1
1
76.
-,
.~tlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~
distan)i birouldeoar~nultima \Terne nu-i mai~neasa intre
in.~el. M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaper ~ .amvizut
1rei ZOQ.elIegative fuarteputemice, alecror amon eraU dife.ritt;
persoane: Ceamai.periculoasa i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi
l1\Z! de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii crqj Urlatiwi'fi
vrsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nuatii. Col.l'
descris'eraun tip bonom, poIiticosi care ostima.rCrearea de
citee el,a\unuiprog~de distruge ,iurinc.impul eQ.~ .
.'
al. lncAperii parea PUr~i simplu, imposibila..ontin\$Jd
, ""'~vest8aPileaieit la ivea1iifaptu} e.fernc.,ia.n4ce~i timp ayea
.
~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor.
~iAtl urii fat.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via nivelu
.,
subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'
.
programC!klrsunt"8aU,inai~sau gre~le sivqitede 1>in4n..
lOCIu,'n~:trecute."k oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de .
.
strl)uniC4fun~ui. c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf
nii$Qrt-'On\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost
ntrJatit ,de puternic, ,mct, a continuatsa. existe de-4 lungiJl.
.
.
ctpl:'Var~erat. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic,
1110~tOrul,ac.,
.
prograOi'distnagea n'mOc.tSuDcOltient f6/lleile..Acest lucru .Wi.
"~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~
.uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegnd de co ,~.tara sii,-fi
.
dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl
sofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t
mai'~.einsii, dlJpi cinci IIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'un
tJ:agit~den4Cereetnd
strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~
ainnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~
autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CIDpulacestui
ont Si program
, 111acp
,
', .0na"U attmai intens cwI.'At Qmulerirmai
'.
,
.
. ,-
"
.
legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefinu ,;eputeau n~te
pentru ca ei arii pri1Iltde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al'
fi,'
distrus tara Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate
.
vitala.
'
...
"',' . .
. ,',
Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua
corec~i ale c!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac
acest lucru. Am seos programul din cmpul acestui om vrin'
~"
f'
r
. ,
. -, -
)'
'-
77
'atiopare de la distant&'. ,Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de
.
:c~ in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u de ce ml-am
,
itlcaica( principiul ! mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea
spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe orn lar a~esta:ra un
el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat mal
repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde
e
,
ti
,
ect
:
.
,
E
,
r
__.
it
,
Plie
-
ut
,
saS
:_
im
,
p C
,
a
,
pOF !
,
5chlm
,
ba.S
,
0
,
a
..
tta cu
,.
I
.
'
.
~
,
-
.
,
Int
"
,
lm
,
r
,
.ea
noastri s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a
apiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~
cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse.
.Pro~l~a~ ca
, ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1. camt~ ~~
' chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm ompul om~I~I;~c~ntmua
.
sa existe'~ sa actvezentr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul
~
(lare
s-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1
rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, ID
pmnt, n plante in' diferiteobieeJ:p,n.bllZcon~progfaJ~1U1 va
actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut
ptogr~l instfucttirilecmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an;
~operit lIsin crnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca
.
kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!e
pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincnlpul
.
fitilu:meudar,lFacelll$i tmp,11Iiptea .,i rQde-bii.rbatA~ .'
reU$itsi neutt~ei cam 6W'/0' diftacestpro~' re~l.a trebUt
sH4i~apoiezpentru chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele
sale
,'.'indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe
I!,a sau indiferitlt obiw;eeste i eLincorect, dat'despreacest
luCt\l mai ,trziu: '.
'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii
nu~tiu cte <k' periculos ca npefloadele de putemic aVant
sufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic al omulw cre~te brnsc,
sa emane gn.duri~istri emoponalenegative. '
.
.
:
.
<Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea
enureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei:
~ V-ap suptat ~ii-ap dorit)rau! unui om ~ncut4re an.
Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez:
.
: Era in februarie, cam pe 11-12.
il
'"
78
"
,
--Afost.~anuntii mele!
-.,
C~,~amtfimplat fa nunt? , ;
Femeia nupoate,
sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri
ftega~ ~ute~ce sa,u
~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~
confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda
.
cu sotul.
' ,
'
'
,
('. ,.:,'
'.
.
,", ",
." ~Po.teca v.ati certat cu soacra?
'
,
, ,
Femeia,~i.alnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul
siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat
n memqrie::
,
' ,
.
: '
.'
,
.;~
'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintmplat:
'
',' "
'
~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare
deputelJ1ic aVnt aveaci0
energie caldsalii de:aceea
?'Suprare, ':c4W ;I1esemnitkativi,
.
pe
,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate
.
~reJudlcl~'ntorcif!1.du~se mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat.
sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;",
'
.
- ,
"
- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice
11et~'aI~
~1~spili~aIealetopilu1ni.Este 0 bomba au
exploze;illtn!it&Ci\re:nu-iobligatoriu
,~' se manifeste printr~
boal~(~.;~;:~po!"" avea\) soartA nefUlcit,. sau 1J~te structut<
' emOJie~I~ce-,pefom!at6. .
.
.',,:
"
"
,
, :I)~~:"t;i~ntitnntal jigqiriire,a intrat la 0 m~
~~S~~W~'~ulnu se!.~~.4ebat:asa timpndeluog$
.
rept~~n
nrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatn mod intuitiv
si.d~ath~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~'
vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple
pei$u a face acest Jucru I.au
cons~it b<>eetu1, splirtul veselei; sudalmele... Atunei nsa cnd
suph!ifea estepn1.\t timp ndeJungatea devine de cteva mi mai
. P~culoasii,~ IQve~te nu numa.i n cel care' 0 fine, dar ~ n copiii
lu1'. Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult
tunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA
0 sarbatoare
'" Dumini~a,I~, cnd omul cere iertare pentru toate ofensele~i
nedr~?Iepecare le-asavt1jt cu voiesau tara de voie: Daca
acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra n functiune
metanismui cintei ~i are lac autopurificarea n subco~tient. .
..
.,
.......
...
\
A
-
._" ~
-
f'
79
J.
,
Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum ntr-un mod cu
totul confuz. . .' - ,
t
Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea
de poeaintii. Aceasta este, nante de toate, nu un ~ir de remu~c~
.
sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost ln
trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate dect sa~ faci rau ~i
nimicaltteva.
' " ,
A te Plcijnseamni a"fi ndrepta toate foqele asupra propriei
, tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta
este procesul al CiiruisenS st1in explozia energetici prpdusa
'prjn
con~tientizate ~i oare trebuie si acponeze n sen~l creapel. ln
timpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte n care?
faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~
informa{iei ctnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I
'ndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi' opni pnn
'
'caintiL n iudaism cel eare se ,ciiie~te sau
.
n cre~tinism t1~1 ,
ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un
sfnt pentru;ri ei au nevoie de eforturide
z_~~
de on
m~
~~
, dect- un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiiln
sanctitate. .', ,\
\ , .
.
.'
Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle
de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete ,
deet omul CUO karma grea pentru a fi n' rnd cu lumea, De '
aceea in toatlereligiile mondiale este formulatan termeni prec~i
teza conform cheia asprafle personale ale omului catie Divin
este mai importantadectcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura.
"',
Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de ntelegerea ,
tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ncaIcirii legii, trebuie sa
curio~tilegea, ",.'
- '.
La nceput presupuneam ca pocainta bl~heazii' nurnat
programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta
(urarea) de rau pentru cin~va. Acum nsa vid ca, acest,e
posibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformare
maxima ~i de armOliizarea structurilor ctnpub,lI.
' .
,
La nivelul spiritual fin fiecare om inltan contact cu DlVlnul,
Rilacum orice celula a organismului este
~
contact cu organismul
ei, Contactul nu poilte fi intrerupt mc! ln cazuI celel mat grele
'
'",
,
HM
.
'.
1 >
'.
'.
-'
-
,
karmesauai""
,,' ",. ,," 'c',
C
..
In,
P
ulw., '
fiec
' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe
" ,-"'"
omconpnIQform"ha
" d
"
~I'
,
sup:rJne~e,dtrestrw" i.d;:,.pn~, lnc~carea le81lor
I1C
,.
,am
.
,
,
,
iiJ
,
i
, '0
1, '
,,
"
, '-
,
''''''' -
,
' ,.
"
. m.""
, , " .'
.
~
.
'
..,,
~ e
"..
.
,
Clitre
.. .
el. m
.
~
...-.
I
.,
'in
-
,
ce/elalte
" "y'''" """",.ntat'gra.ve InCilcirile
"
'
SUll
,
t'lIi"
,
e
,
Jurile
....
pe ~e ac:es
tea '
'd
' staI
'
, '
,
,CtI
"
. atiit>maI fine
"
,,' ,,', ,~e,mea:za",
E~terita a douueze care se e 1 d
','
" '
"
primor
_
'dial ~c;eaa:
purita
.
"
._,
l'
,
'
d
X
ia/
cU reclproo, ce
,
a
'
.a paca.tulu
,
i
da
",',
'
"
',,"
nmor eaomulmdevui
d ' l '
"
P/!-
,
Re
,
gaJl
, ,
di
,
m
,
'/!\:'dfrrltel
i.
,
'
",
'''''''
,,
'',
" al
'
"
'
,
' ", "
,
1' emtees
D
'
,", ,,'
,MU
...,IIW",un,
e,stn!ctwilor
'"
eaceea~apa'\prin
""ta
'"
,Cl\1J1purqJr,
cunoscut,CtreDi
~ ,~n", 'c~treeea c;e nupoate fi
;~fintllt
,
'
"
,
"~
,
,
,
'
repreZl~t~
"
Rtmgere
,
a umiiniv
,
el mU
,
ltmai'
,
','
,area liplntu",,, aomuluT ol
p
urificar
A
a k '
,
"
'c','
r, ,~arme!.,'
- "
. .f.' ,.'
, ,
Unitatea a,
tot~"cemdncon'
,
, ",'
,
'
,
modul'''c~mai nelWePtat.
,~ara uneon., se confirma n
'
,
Ma".\'"
da
',
,',
' ,'"
',..
.."
c ,, at 0 ~Q
cuno~tiIJt, ~ mi'M, lns ca" .
caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliav" '"
p
"
II moare
'
salvat.M~
,
lIUiuitat la
,
distaiJ. ,
' t
a" l
,
tab1
~
I
nu
,b
'
,
se ~
,
he'
,
daca v
,
aputea fi
"", ",'
,
.
a,
OU,loener"''''hc'aI''''
l
',
am
" "
v
,."
,i\ZlI
, '
"
tJ>et, e
,
I1.6
_" ''''''''
,,
,~8
,
c
,r-. , '
-,
':;'''
"
""""'
"
,,
,
"
"
...at
,
ne,u
,
I~1
""...
,.. !IIIWl ~.omatului .'a '
0 '
nc~~e ,AAia'.8iijJ~neze,' ,'.',..
' "'"
,",",::~,ut>trava
nem,' I~'t. l""
,',.,,',r~pra_cr.eJertum,.. C
,
~amele stitea
,
. ,*.n
,) ,
.
" ,"--S.ePOlUe actidna as' "8"..,,,'"
",
"'.;+*81'
",
.,.r"l!Prl~""'VlI pnnbIOeltergie?
.:"
,,:,', '~~~,,',)'
,,~.:tK:
'
',;;",j'1~"n'f i;,~~:.~'-
';;"'~;'j' >,t:i~:',:"-<, ,'-;
"i'
,
~ i'ln
,
cep1tt'
,
siL
,
tteu.tr
,
""
aJ
"
w
"
ez
, "
,
''''''
".
'
,l, ":"-'--
",
""
,,
'
,
' --::
,'
,
'
,
:
,
'''
,
'
',"
,
"'smw "","
,"",
,l a
'''''''liUlfaotr-ava, din
Q1"8am
",
'
"
"
r,.,
, ~
"
w
,
~am
"
te
,
State,ln
,
edic
,
!Un
,
lJnti~e ..inate
d
'
---~jmlv~\m /\pal)', '
"
,
',",
"
,,":v,
a,
Ciino,
...
'"
'
n
,'''
,
'
,
'~
,m
'
",
-'''
:
''
",
'
"
' ,
"
,,
'
.-c...c.
,
IISplqn
"
,
'
, ' ,
'
,
'
,-,
'
-",
/l,",
dat\.J's!i-,blla\'""am ~hUS eu
'''''''',
<m::1PJ1n'te",!UII:',""
"Je
'
a d"'~ _,
P"
"t
l1
g
ea
h
'
~
,
r
s
li-
a
a I
r
-~~~-
,
t si
,
"S:~
,
,mod
,
i!WeP'est
-
e
_
o jwn
,
'
"
tate cJe'ora, '
""""':' 'J"
.
~Am)
ca\"uU:uensti1
'
revinli
l'utin Cate putin Situa'
'.
.'
ne, catnele amc,eput s-~i
mbunatatitniu/t P
',', ',P.a: bioenergetica acame/uts-a
saman
,
. ance otra~;~
Am
'
mIn
co
e I
n
D
,
:tma
t
,
,
~teresa~ce ,a tnibuit cm
'
'n~le
b
'
'
"uuuamWstlg.apiJe~'
,
aza
,
',aces
,
tel, I\e
,
feric
-
ife ntni p
l' , ' '~'6 , ,
'
-
'
atn vazt,It
,
ca la
sai ' '
an s a COntPPrtamentul'
st
' ' ,
e ,care.nu cu mu/t timp,m urma" ,
"
panel
Umve
,
rsu/uL Mai
pe' I
~~
,g.
'
d,
"
; t
,
ii.lcase le
,
giIe,supre
,
me ale
,
.
'
al' espte acest 'caz
,...,
()cazie; poate mtrtO altacarte",
vornvorUl cu 0 alta
.. . )-
.
"""
iJ.!.<-
8/
"
,
.Discut cuo tniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a
'!vot 0 emope cerebralii~ acum i amo*~e degetul de la 0
, ,
-Caut eauza 'lIc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i explic
1
'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~
faptelesa/e,
"
'~$i cumrmne cu snatatea mea? ma ntreaba ea,
Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa
,jntervincu mjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile,
'! rtu, tttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri
"
fata de a/tele,
,
Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee
l' fta urmiiripentru pMient, ,
" '
, Peste cateva rile femeia a nregistrat serioase ameliorari nsa,'
cnd ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului
cauzate denencrederea initialii ~ de at1!culspontan asupra mea,
'i eJ>plicfemeii,toate aoestea,
cr- Nu;-a~a,ceva,este exclus!
r
' '
-'- Atentie, vadesc;riu situapaJ - le .zece-minutedupa ce ati
ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iritrucat
,karma dumneavoastrlinu e prea curatii, ,au fost,'conectate
pacatele' piiri.ntiIQr~i,anceput Ul) veritabil atac impotrivaroea,
Ati awtnepliiceri ln ultimultip?
---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,iUCll:t cainele d,e ()J1l~ina;jmr
tepre1'liritstructurile cmpurilor femj:ii ~ale ,cinelui: Ele 'SWtt
identice, Animalele domestice, depind foarre mult deetica
stiipnilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai
multe or! survin din vina omulQi, Cmpul ;cinelui fusese curat
n!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni n ZOOIi
capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior. '
,
-"" latii traumatismul piciorului cainelci, i arateu fem~ii pe
desen, Cine-i vinovat de deformarea cmpului? Stapna! Ce Il
fiicut ea? Mi-a dorit rau~ i explic eu n amanuntime tinerei
doamrie, P.lecnd de la consultatie, timp de-cinisprezece minute
ati fost furioasa dar, ntrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea
dum,neavoastr s-a riisfTnt asupra cine/ui, 'bine ca nuasupra
..
sotolui, sau a copilului,
,',
Coreetezcmpul femeii. Se amelioreaza starea cinelui,
ramnnd ,distorsiuni do'ar' nzoha unui singur l'icior
, posterior
pentru ca femeia nu era mcan' totalitate de acordcu informatia
,,2
~. ~wf<~umit ~campuliciinelui se IDdreaptan
totaIitate. ,
,",,'
"'",
'
'0, ~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele doniesticedepmd'de nai,~
daca ~Ol~ncilclm legiJe ettClI,
~ pot fi pedepsif.i nlpreunii ,
'unol.
',<
"
0
c'"
,
. .
t
,
,nultimul
t!ml' mi ~i destQt felul de~,nrecu diverse
. probl~e desRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe
,
?
bronfitli..M~ au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e
~
.
brolWIta nu numm ci nu e dat napoi .ci; dimpo1riva,'&-il
,-&<..vat, '..
.
- "cumG,lunit t~aisuPiirat pes~,
'
- Ea~af~arte vin~a~ era~,pe ce s-o'~crpesc..
" -=
.Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru suprat mult timp pe oamenii
.
care 1f1 sunt aproplap
'1
cu attmaitnult 00 trebule si f.ii
supir~n tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.' '
, 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a
l!IIun~ dbro~ita i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit
om~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i
.
cu ciit mmcorectarfifost tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu
~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' n astfel de
SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ
prligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUct
ac~ poate mftuen~psib~culfi SUb~entul omlllni~ si
'
ambileze
~o~eledistruCt1ve; create de $e11timentul suplfiirii.
Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa, de 8ceea au Ca
'
re.zulta~.ovind~e ~ali ~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva
repe~acestet SItuafu.
"
"
,
Si continuiim cazul descris ntr-o, alti variantli: lm om Ii rost
tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar
cauza bro~itei. sup~ea - a riimassub forma 'unui pacb~ de
programe rnsubooll$tientul siiu. Daci n acest timp sau peste '
, ct~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci ncmpul
coptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'a
oameniJor mo,tenlt
~e la tatli. Copi/ut, crescnd,. arpurta n el' 0
: .
qigrm
~.1.'"
cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t
:= ==ce cu
~ control strict aJrespiratiei
~i COIIGeUlnlreavoin::;
~''''
..",
8J
" bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~

'infnnisuplirarepe,
cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~ ~eto,natorul
iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului n astfeI de
!;ifuapi pbtaparea tutxirculoza,
. infarctul, tu/I1oarea pulmonara,
!
gastricisau esofagiani.
"
.', '. .
,
ll.tI1ict" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81
blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,
printr..unflivel superior de etici
,~' cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea
perceptlor biblice,' n ctnpuJ fief,;rui~dmtre. nOI exista
asmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ se
exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimel decenii a bolilor
catdiovaSculare fi oncologice.'
". .,.
"A -
,
~icum acest mecanism i este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAa
se giisi explicapi tt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m
alill1entapa necorespunzitoare $i n frecvenfa stressunlor.
.
"
Chiar '$1 un 0sittgurfapt caacesta araticli, d80il~tr~8?1
arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 m
direexp.alicJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va
~
imposibil de
cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenmti sinitatea
noaStri.
"
,
. ..
,
,Logica propriei noastte con~fe' $i
: logica ~stenteJ $1
.dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na.
COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon
~
opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~
,
confirma acestlucfU. ',.
'
.
,
Un tniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima ntlnire i~am
explicat ci agresivitl\tea sa
J
interioari lidreptatli im~tnva
femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. nucma corectliril, am
reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam ci
pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou..
' ". .
~ Diti nou vi s-a declan,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.
Care credep ca ar putea fi cauza?"
.. .
- Recent m-am fntlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dm
notl.
. . ,
- Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~O
purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl
nici un fel'de sentimentettegativefati!.de 08.
.CU
.~
.
-
.
1
.
'-" c
.
'. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!cteYa di/) fapteleei nu ma
lasa I1ICI acum indifcrent,., , .
,'.' .".
' . .
"'-,'
-,-.
'.-'
~-
.
;':
""
+- Se~~entulofensei ca~ ura sau invidiarepre.zint lJJ1adin
formele
~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltia, J;)~
nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati
sentunntelc fata de,fosta
dwnneavoastra
sotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa
va pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete al ~otieiaclio~ AU
asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare,
dutn_volISqji. 0
conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:,
Prima i!.lUIljl1~avoastra
aQt1e. nu va, ma1,~te
demults9tie m pla,n bioenergetic deaceea
~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor, fatii ,de ,aCeasta,se riiI!fi'jtge
asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalt
trebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,
'
: ' ,
,~a
.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atuni 'ntregulbagaj de lira ~i
supiiriiri
:
~mp()trlYapnmet
dUmnej1V9aswi'i"S()tu,.
acumuli}t" m
' .'~\!!Jc~~~t, ,.se,. va d~lan,~ j la
::cea~aL ~ia" disensiune,
. ,lm PJtova opel
dp~eaYOll84'a,
~tuije." Prograrp.ele
cijstn,lyt.!ve,
(I~ca,
'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt
,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pul populor
dumnea.voastriprovc;x;ndll.le
tat felul
~e ,bo~,'fie sa
m ent:i~a sterilitatea sotiei, Suparndu-va pe p~m~
~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii,
Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.at'd~
Cft)tllllSlJ),
nU,.msel!lJ1J)a J;O ~, 1W 1. cum,s:a Jncwcat m ultit.!Vfem e
~PUel~puna, CI,U!!
mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale,
UmiJint/l
'
Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cu
Ul\iY'er~ulla'nivl')!u]
Sto.lCtu17iIQf:flne,
,'.
"
'"
'
.
.
.
.;~nt av~!1itlafllilleunbarbilt ta
~~ti~~~ c~ r~latii
de t8l1lJlte :$e.. gaseau: IQ
~118 .de.
divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn
.lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet
la. carese aiunsese nto.lct.el ~isQti/l
se purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui,
~cestela nu J-jl plicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicut totul ca
sa'l despartji, Ei .s-.au
-
despiiqitCeade,.a doua norlqipJaea
foarte rouit malntll, msa prograinuI de:distrugere,al
sentimeritelor
\, dIVIne ale, fiului se decIan~eaza n subcon~tientul ei ID mod
,aut<>mat~I IIIp@tnva
nuroriiprefer~.e, Flira sa, bnuillSca acest
. lucru, marna Ji programeazii tot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru
...
.
..."
(
J
l
'\
l,
"
'.tIS
-- ~. .~.
-
l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .are:leau \Inlll.fatide
"'\ceIiUJ\It PMtrJ.!.separare.: .
'. ."
,
.
"":':;"''':'
,!
.
Co~tii,nta' omului e pa Q micij r~titii. care ~e fiArptJta pun
.
eforturi nuprea mari Jnainte ~i;iI1IpoJ, Subco~~tlelltulmsaeste .ca
0. roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1 greu e
4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD
aspirat:ia . catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e J. facere
'.
de .b~ne. u:
ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel II1I~card)ra .
sdunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaeeaa~ ne poate
iljuta numai lII!Piratia,co~en~ .Jn,lll1trerup~..catrellfI1l:wa
lumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te
~i ..numl.liaspJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om vor dete=ma
graf,lulsau de protectie mpotrJva nenorocirilor,
'(.<'
. .. . .
Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,-
'
,
.
- M.am cclrtat cu coiega mea i ma liufoa sqpararea, Eu aIn
cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat -
.
nsa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic.
.
.
'. ' ., '.
.
~ Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal
pentru <dumneavolIStrii,. c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Iea
s.a supiirat pe dumneavoastra, pentru ca Ieasa fie.~rtata,
,
femeiaanceput 8-0, scalde:.. '
.
..
,
~ Stiti,n c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc
n.am:jignit.o Cl.\nimic..
, . ".:: .",.
Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H
explic:
A
.
.. , .'
.
- Intotdeauna ID stibcontJent nOI suntem cel care.( ,
ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele
's,ale, ntr~o.Via,tiianterioara am. produs necazun unor femel
~!
prin aceas,ta alncreat .lIll mecani.sm al ofense!" care flIntJonea:a
in. noi, autojllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' !lpIWj, tatal
dumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra n prunele lum
de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra se
ppt decla1Wachiar, i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11poate
sciiPii, ,
"
'
"",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1a care
trebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea
1
1
i'
lM
.)
dum neawasO i. .,~
ludufti,
programete kanmce'.ale
p!r1nJilor
.~.
progiamele clin ceIeIaI Viep cafe aucreat llitliaj:ia.
Dupa aCtlei1trebuie
cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si
~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe
.el~ abia dupa aceea si Ceret!
'rertare
.~ofensati)r; peJItnJ faptuJ a els-a
~ ~ v41 Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,n
ca:iuIoriCiri supitiri trebuie si
,
inl:ef~ti in fOnil interior i
sI--i g~o ScuZa0muIui\~ apoi.si
terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit
se pot "Ioca programele. kannice de distrUgere
~i degerierare.
.AcesJ lUctu vA va. ajuta
.
Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a
11umneavo~a..~ pe a tOpillor. '
'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a
omnlui,
m~estriJeKterioare pot fi diferite. Principalul cistCa
,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului. ;
C~Ill-ll
'
)" ,
Odatiam intrebatfrttr.o'doafi
opacientidH mea: ,
- - Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate -
comiteuit omtn viatA?
- ,
',-
,
,
Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' ,
- Uciderea uituFmt omo
'
','
.- Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de
ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si
ucizi ID tine dragosa fati de el. Uciderea sentimentUluide
dtagos~.repr~ntiterenulpe'care
prolifici muIte crime ~i
nenorOCln,'
" \.
"
, Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior de
c~ncispreZeceani se uita ta televizor, 'la unprogram cu. un
bmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l aceea a i~t in arrtreu
- ~s-a sPnzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil
un asemenealucru. ,
",
,
:
.
'-,
- ~ercetez cauza, anaIizez cele inttnpla cu biiatUI. Ajung la
'
urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea
;'i~nsl a fost in~ferenti fati de el ~i i distrUgea cu buni ~inti
~:"
IUblfea.a~estwa... ~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile
~
k
i:
trenulul ~I a mont. Ce se inttnptase? Femeia a ucis iubirea ~i
.'
.'.
,'.,
.,'
-' ,'.',"
,
'
~;""''''-
;,,?
,L,'
, : -,(J,:".'
,
87
,
viata'inomul care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1 -
pumic de distrugere 'a viepi s-a reintors la
ca.:
rimnnd mul~
ani- in cimpul SluperitrU,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul
,
ntr-un moment bine' determinat, cnd aceSta a implimt
cincispre2ece ani:
'.'
"
"
."
.
l
'"
tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite
formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gndurilor,' a emtiilr, nu
numai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '.
'-
ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu exista,
.'
~eni, C1riSti Idei". Cauza crimelor ~ 0 niotivape aparenti, a
, omuiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori n programele
distructive ,~ autodistruc1ive, tiinui" p!1i la un momentdat,'
~
subcon~tient 'fcreate de, nain~ criminalilo~sau ,de
VlCtI~e!e
lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~
,cmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor'
il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r
programe, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~I pnn
aSpiratiacitre Divin.
'
,
'
.
.
,
" Amtnfati

femeiecare acuzi sterjlitatea. Ea~fo~dejap~
,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. expbc feme~
motivele:.. ,',
. . ':
"..-'-1- De patru ori v~a dat trco~ gndul ~ea va smuc:ad~:
.A~
decl~at in~eavoastri progran1ul
~e ~trUg~re al~~~m.~1
viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~I organlS',?ulwIl este
imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~
' reprimndu-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea cu, tof!
'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.
,
Femeia miintrerupe: . ,
--,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod
concret ce $icum e cu mine.
'
,
mi continui ribditor explicapile:
,
"'- Acum vii d~cep de top oamenii in folosul
dumneavoastrli prapriu, dezicndu-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Ct
timp va dliinui n dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea
,probleme nu numai cu fertilitatea. '
\
1.
-
r
\
,
"
u
:-:-
,
Spun
,."
'
, ,
ef!m
,
i
",
c
"
o
, ' ,
'
,,
n
-
Q
.-
r
,
'
,
et"
O'
_.
s-m
,
i
,
fienurl b' ?
C"
"'
, A'
putef!itia?,
'
,i, ,
" ."
'roc
.,
.'
,me.. e.garanf1uml
~~
Suntsup~icitat, Orice in;ebare. 'Iipsita 'de ~
':
\i1Vo$e~e.'
"
,
:'
, ma
d ' h'd
' N\l vaj>ot
~antaabsolutnitnic pen~ ci''''- "
1
cpt
etotuldeQutrineavoaStri,
' "
y.-.,mu t
Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ';"
,
'
tramle imW;onale'
bm' e C
.
. '
,
.
sa
,
s!'un
,
a: un cuva
,
Ant. y cercetez
.. .a nu s-a SUparat.,
ca
.
ri"
un rau ~i1Iiaimare.'
,r
nu ~I-a...cbt astfel
1:'
':<."
,'t ;', -
,
.
'; 'Yine la consUltaf,ie

tniI;a ded, -"

,
, ' ,
'
'
tiu-i,intreb:pe
pacie,nf,i'ce-i supha ci
n:;.uazea
de, aD!. Deobicei
futeieste pe depJinr' ti ta a' '
, ultsmguL Starea.fizich
prezint/iJ' distorsiu'
.~a
sc t~are ~I numlU structurile spirituale
.
-'
DI ptiteouce. Dar. deocantd ti
infIu
"
Aen
,
Waza preapuf,in
_
stateade sna
ta
' " ,
'
.
a, a
,
ce
,
stea
,
'
l
'..
'
, te, 1 spun, ,,' .
.
A
& prmClplUstarea dumneavoastfade sin-
':,0,
deca
,
t m\llf1Imtt.oare:0 m'ici tahi
d '
A
'
~1iate e mlU .mUlt
M-' ','
car le,mcolo nmucgrav
a pnv~ cu n~e ochi obosif,i, absenf,i:',
,<
,
y
.
-,Am dlabet.
.
'
"
'
.
,nahtte poate ci ~ fi ~erit\ln
' 1
A
-
diagnostic carett '
Ia'~
1
~ocaglUldUl ca n-ampus un
'-
'..., "",u e' gray, balnav ;.,..
fi
'
tr
,
eb\1le sa se simti
.
- n..
'
,', - eu a Irmea
,
:ClI
, mmunat. uupa ce m.ant a t
-' "
cIIuzeleaparifiei bolilot a.1Ii nfeles ca diabetul
pUea
~~'
s~
ct oreacfie de aparare aorgansmuJui Or'
nU-1at
.
0
~1a.:
bloche;ze programele ",~.",;
al '
,
'
gamSIn
,
u
-
1 trebuie sa
,
"
'
"",uu~vve ealtor
' oamem' -
trun
A
cantpul acestuia CA, .
,pa,
se 'fi
",' "
,
"
u cat este mat, putemic
'
.
mai'
progrQmu
"
,
,
1 distructiv
cu a
+~
t
'
.
fi
,
.
1
penculos
,
"
Ut ,mlUe clenti
~ mai' - treb
".
-
fie blocarea acestuia, adicib al C'
sl~ra ulesa
La plU
,
'sprezece lUIi fata
,
se : d
~'
stt
ercet
d
ez cauza dlab
,
etului fetei,
x
d
.ago se eun t8n/iJr,
A
,-1 '-
raU e tat, nsiiau trebuit sa
d
.
'
m~"'!SvstJta
cm '1 l
'.
, se espartii. S-audespilrfit deoarece
, p\ln e or mformatlOnaie erau incompatibile lit l
'
,
-
acest lucru se poate manifesta' dm'
,
. :
umea f;zica
sa-I urasca de rnoarte petn/iJr
ln
.
ente. chipun., Fata'1!1nceput
ruptura ~i-i do~ea riiUl din trita:~:~lr1a,
El 1-11 p~t rau de
'
pmvOcat aparitia diabetului d
,c~te sentrmente au
leg
,
I
_
le de bazl( ale Univers
ul
,eoarece a lost Itrclcati una din
C '
\11, a mtervemt ruptur
" tr '
,
osmos. Renunfarea la sentimentele cele mai
, nalt
a
d
In
fi
e ea
~:
e e ormeaza
-.
89
"
acte puternic structura cmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu!
,
'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile,
"
;:
"
Boala PQate indepDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este
'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care mpiedica
,de:zVoltatea hOrmaiii II- ,1>muJui, atreia funcfie 0 constituie
eliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispndir~a inrormafiei '
"
negativ~. ,Nu trebule s uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unui
singur organism,imens 'care se. cheam! omenire ~care, larndul
sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate
'i,
perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie
,
cifratiasupra structurii lumii ~regulilor intercQnexiunilor noastre
'
despre l\lme,sii vedem ceea ce nainte v,reme' ptiteau vedea doar
, Marii Inifiafi.
. ,
,
'
,
'
alti pacienti mi spune ca nu se plnge de siiniitatelinsa nu
"
pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un
,
b/iJrbat. $i ea il iub~te Jns nto~ea\lna apar ni~te complicafii'
neptevizute iar ea ~u poate nteJegece se intimplii de rapt. De
parea i--ardespirf,i ~'
soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul
,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se
gb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la nceputul anilOf
20,B\lnica,' pFcomportarea ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t
divin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,La
nceputulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirtat,din interes
pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe
comun~ti
' ~?buni 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a
reC\lnoscut n. fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.' El in
schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit..
'
Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbul\~te n plns
'
~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUl iubit '
~ Darpe primuhot al bunicii cum I chema?
'
,
Femeiamapriv~te~pronuntiiplina desatisfacfie:
- Retre!
Cercetez structura pmpUlui, pun diagnosticUl medical.
"
.. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile
gil\6cologice.
'
,
. - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.
- Da, confirmii ea.'
'
,c,
H
"
Ji
''''''VAPlic~:?
,'-Nu,
"
,
'
.:..,..
El a ,surerit din c8a dumitaletardumn'
" ' ,',
~a clin eI,nloc shidespA
,
'.
"
~~
attuClS
.
evimldumneavo8Stri, atiti~
aoe:tt~os,
~-I
~1i~~nu
. , ,
l)a,
"" "
cu destbIA CIUZIt!te
'
, ,
,tn-1Un purtatcu el nu,
*
cuni IIfi procedat
.' ,,,-
"'--'--. ,.,
'
,
'
,
'
,-
"
C
,
eea
,
C
"
e aJi' ficut
,
'
,
atUnc
,
' ~constituie ;"-'.'
,-
acum
,b
'
1iJo '
.
"""..-voastri. Mai 11,
, , 0
' r
'.
intrerUp.4esareinA~att
JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvut
:~: ';+-De douaofi: ~ ~si am.
'",
'. ",c,.
. ','
din CIUI:.mea.
"
",
COplllDsa n-am reu~ dar nu
,
,
~1'ebuiasi'avepbiieP,
"
,
7"'
Da, ~icare.i cauza?
\
"
"
,
3..J.-,
.
"
,
pe
,
ntnJ
,
.
.
'
,
ca
.
'
..
:a
..
tit~
.
eisJ
,
ub
,
'
.
H'ea
,
'
.
n
,
n
..
ui.blirba
,
t,~5;~
.
"
"'
,.,.,
'
,
'
, c""'UJ;~ Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'A
,~~, IDasemen~
'
,
''''1rata, .
cumavett copu?
',"
-:Attin~catsamai~p? ,,"
,
"
'
"
-Am avutun aecident Am ,', '"
euftac1uri ale oaSeI0f b~
,;ostIO~ti ,~ regiunea ~ldului ,
copii. ','," .,'
.~am si nuu pOt.adute poJQme
=:
Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost intfl1pIlitor?
'"
Q.mia,
da"
,',' ,,'
'~6~~'::~~~
de':1'~ '~'~tare imfl.rm~V"" fapteie
'mirturi
'
d'
','
ganiBmiilui. Piecare nou ~'constittlie
,
e e. necontestat aacesuii realiti' " " " , ?
pnntr-o'abordare corectli a "
tt poo VD;Il\ecarea b01il
, '..:;'
'" '
'
ca\lZe1 care a generat-o"
.
.
Odati, atlnd
,u-tnli in
,.-
'
'ft~
.
'
'.~
la '
"
"
.
.
'
A'
'
ClDeVa, am v5.n,t
"
~
lDregJstrarea non';; n
epoa+";n..~..;
. ' . .
-
' '-"'
,.
0...,..,.,... cu
,
'
' 1"""'" -
care avusese 1
/, ,1D~te, NU!1taafust de vis: (il'1I11"ea8i, tinAri'
,oc cu ,un ,an
fenclt, rudele bucuroasePri'''-.1 '
fi fiumoasi,
..
'unnure
in ' "
, , ',>:"'" aI1I'easa tari si vreau
,
,cq>ut s-o IDVestighez
~ am vAzutca tnir
. .
am
conftwita cu prob1emefoarte
'
a familie se va
,
Ch
grave,,"
',;'-' eami-ti imediat nepoata, i
trebuie tratati de urgenti fiiOd a
-am 'spus 'eu ,gazdei Ea
n~re. ,,' .
c poate avea compJicapi mari la
. ,. f
(
,
91
,. ,,"'7' "Acum tr~ ~
,i s-a nAscut, un copi! mort a riS}n1ns
,'aceasta,
'
i
.
c
~ Oricum, sJ vina! ~ doar nceputul,
-
Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi i am vimt in cmpjJl
,,' . ..'
,
\
tin~eifemei ni~tedef~produse de una din cele' mai grave
incilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea
,
ce seJili,eamli "degenerarea familier'.
"
"
,
- ~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli
blestemul? l-am intre!>ateu.
'
'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista. ,
.:- AspuS ~lI1otiwl?
,
C
,
,
N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista,
,
-'-"
Coqyoaca-tide urgentli toate rudle pe linie' materna,
Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia
" voastri I\UOsinguracaua,
"
'
A doua,u~ratamea eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez
tabloul a Ceeace se1ntnwla CJ.1 ei, ,
"
'
-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' a
colnisun pbt pentlUcare aCUJrI. pIJtesc toti urmlliisii, El s-a
dezisde copi! hluna,a cinade Sacciua.., De ce 0 ~~
lltit
,
deaspra~ aceastHapti a-$II?
'
"
'
'"" ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijulete. intr"p comuniune absolu~cu
i,
~"
ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali
" omul ttebuie &4t'trepeiiodic incontact cu Univ~ el s!j
folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in
cmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest t1J).p4e copi!
iar 1ntimpw Unuiscandai ntre soti'acest,lucruse poate 1ntmpla
,
,
ti
,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul '
m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a
UniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere a
organismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor..
Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre
Dumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru
disparip&familiei este inevitabil/i.
-
"
Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cUgndul spre
,
,
Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' cmpullor structurile
'\
!:'
,
'
(
blsfIitului.' $i6tii conVin in 1-"
",
, ,
t,
Iacut, n primul rnd prin
g
c' 0 datii
c~ tratamentu! trebuie
,
C
,..
" '
,cuno~ereacau;zel. .
"
,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh'
. , ,
'
tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il
'
, ,
'"
ergetl;e de ;zect de ori
Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea
or
~~I
cu ~a~Vligenerapi m
spirituaJe. conCentrndU-
,,',
pu!" at~npe dezvottiirii lor
,
"'--'
"
ne mat-alesn d'ire"""a' orien- .. ,',
'
prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H
,
ri '
"
.. "1" '
"
wu, tOf'.
"" ~
y'.
'",
, ",ate ale, Vlrtoare
'
a' U "
"
""''"'''1"1.. -' -
"
""r ;'1t"'.'
'
lltla$uOt
Recent unei"
"
"
,'" """
bioenergeticiarlii i '&.c:::;rt
'
"
d~a ':itlele, .,0' 'titlentata
Ciiinele;nu-
,
~
"
i
,
pu
_
;e
,
a m
'
,
i~ca
P
icio~e
un
l' e
UC
t
ru."
nepl
,
leu
,
t
_
' i
,,
-a -paralizat
E
,.' pos enoare""
.
'",
,
a m-a rogat s./ol!jut sii'g~a: ',.,1' ,;,""
,
.
er
,
Ii1
,
nm;d
,
'
,
/Iii!: femei~
, rkn ",-',
D1tl!U1
,
.C
,
':eea
,
ce
,
am vi\iIt
iI'l"""'f
lWia a..trera deJsarcmii" 'nd ",
""
'Y'W S eitlbrioritil,'adeVnitJgls
'
" il
"
, ,c , coptl~l,
program,~ distrugere a animalului. Ji
,C n. ~I ~declatf$ilf'un
att
de't'ldicatea.gtesivita" ", ','
"
,,'Investlgat cauza!cesteJ
i
~
:tua
zi ,cinel~ eradi~n:::~:~;
mam~ S~ahtgat
p~tru el
':,
Copilul,
damneavl>asttlnue
,
" """',
'
'
,
eu
",
c!tJn
,
~t..
'ml -
'
E1e
'o..;-~
"
mari
,
'
eapacltft;' 'j.
"
"
am
,
'
, ',
' expli
,
,
cat
,
"
t""
,
' Il''''' nu' sunt '
pr6tt\' lit
d
~FTi'buisli 'q3 ru II,
" .
"
,~e
.
eo orientare
iubeascape Dumne;zeu
m"":t'
Z1fJlIcll\tru:~efstfie bun~i~'
'lIEICesiir~'IyI'i'~Cu::':U~~ect
b(j~aflre'Pam~~Est$
~', ~Ii schimbllti. atittidina .,m:",
treaga
dUmne~yoilStli- VJat~i '
teufliacum !IIi schinbafi' Btru
'
de, ~te mcrutt Dacii 'I1'Veti
, 111!iriki' sa1e.eapilcitfi"b'
,
J!
c~aspitJtual1i'i! copitutui, 'afutici
~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat'
fiblo'ca~,ptinsi8tetnul
,
V1
,
Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt
?att de, man
'
" Contf1lioapitI,
Co
',
'P
"
iM
,
:
"
d~itiiU"atUt1
,
'
"
,
,
H
,
'
,
en ~t sa vedem
,
O
,
'
.
utn
"
VJ1P
,
te
"""
a.tfiona
D' fi
'. '
CIsltuat'a e grava': il'
"'" '-
" '
m enclre copill.llltt~eptat biblia- 8:' :"',
,'.
'
cli Noui !FeStamentl-li', '"
i "~
oumtrebUle.. Ii drept
Investi'
t;;1
'
,pnmtt matbrtle dect pe GiI V
'",
, gat"'earatii'ca me! pltii lan'
'"
",
'
eOft1,
-ptltemio'culumea,nconjarlt
',,'
~e tatUlInteratfoneazii
$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~,
~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale
-
spiri,tu,~1i~i comportam:=
eti::utertllc,1i

lbtl~~, ~ctura
,
'
sareuul,
'
'tatUl;
. daci,ciJte 0-., ,
,mamel.
n. Iurta. a cmcea a
P
ri
d
1II comumune, cu' DuI1t, " .
m~ e la Elo swn1i4e cllita ' .
'
,
nezeu, atunci
'
feme,la trece ni,t~ mcercan A
,P,
'
n -atreia'.' a patra luna
. cestea pot lua cele n;tain~tept8te
93
,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul
~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile
,
spiritualesa fiemai putemic! dect toate celelaltetendinte,
A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,' doctoritii. I-am vindecat copilul
de diate;zii ariitnd care sunt cauzele: nclcarea de catreaeeasta
CU.tt'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale
UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate"
/lac! l'ni' cum'Va existii noi nclciri, Am viizut 1n ctnpul ei
putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care i influenteaza destinul.
Bxista indiciule, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul
iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'<iin aceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai pot
avea seridaseiliepUicen. Fetnera mi-$ip'utea: !llfiinti ~i apl'oapeo
oranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi unnatoarea:" "
, ,
'Fenieia /lvea: 0 Cl~nt, 111,1 ,!Dedio tniir' cu care discuta
. ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta mpreun,a:cufata decare era
'
ndragostit. Privind-o, doctrita a spus:
'
,
-Tu n-aisa faei i:I1Sll:cuea:Te va parasi, Ea-arenevo de
cu ,.t0tula1tfeldesot.
", Co '>
..
Dp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t !1tr~adeviit:femeia, 'rara
'
voia S; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. a
sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~
n tn!ir de foart multe o,ri. Odata primit, meeanismul a nceput
sa funCtk>nezen ctnpuJ sau distf'ugnd rapOrturile sale fata' de
fmei,
'
:'-""
", ,'.,
",
:
"
":.Adesea nu ne-,gndimprelttnult la ct de u~or putem faoi.r\l
unui'om !(jar;nacel~itln\p; ~>flOOa, OobserVllt!e, nevinova1Jila,
prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane:
Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,nsii aeest lant se poate intinde
~i mai departe. ,
'
"
"',
Recent, analiznd cauzele bolii unei feme arn viizut n
ctnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin - partea marnei
acesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperutat n' mod deosebit 'asupra
slinat!tf.iifemeii.
"
..
-
",
",'
,
-At! avutconflicte cumatna n 1972? .'
- Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant.
-
Endmpotriva? ','
!
: ~
~
,
!14
.'
,
,
~~
Jnod"ategoricIar
" ~ ",
'
,
.
, ,
, ,
1Uiri~.
"(,,,' .eu t-aJn
spuscioocptn
am ~,Jni
Cercetez
stlucNiile kaoni
'..
~.x..
" ..'
" ,
"
'~Am sa '
','
,ce Il,,',,,,,,un
UIbJou uluitor '
.
"
'
vi rog sa nu,vi mirapde ceace
.
j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e
VI ' -"";"" ,
.
, '
.
:'
am sa vi spun,
~Pa.'
-,..,
"t"<' an...,~oare? , ,
'." ntr-o, ~atfi
anterioari'~"
:' '"
,,,,i
dumneavoastli: sOt
A
' '. '
'7mu/1t de cancer. ~I
,
.1 ',
t m, VIapf .ateoolri v--a fast 10 dnj,' '
M ~UI.UU~v~astri v-a fost tot maml. La '
"
go c. ama
$l'nu, v-apm,ai c!sfitorit cu el d
'.
12
. ~~nta el af1~pt IQgQl.fna,
, ,;~ac~aIfi v"!U1f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r
lub~t
~rdinar. ln
~a
~"
~,totl,l(, a\lllt 0 tu.lnQfi fi
~,fll,,:"af1
~t cu bine.
mvolUn, (Gr
.
'
,
al. ' "'a_-' .
'
.', enlti $l
,
,chiar
.
, ,
'
"'J~ "'J~
.
"
u"""""
nu
V"IIatIn$ 'Mam An.'
UIJO~
. douafucercare."Opunndu~ ',' ~1"""n"II, ~~t a~a
,
dumneavoastriea ... "",
.categOOf;d1"agostei,$1
~i
'prganismul ea m ce:~ ~t ,gr:eala.r1d cdula se IqptJ CU
celuJicanceroasfi.
.
,$1 ~ ordon~. Ease transfonnJ,:a
'pupiuri,anumi~
ti.In ,d' nA-
.'
,
.
,"',
--
Qtif;
" '-
p e ~dire,femeJa muspt;lpe: -
,
'
'.
' '>'-t<, 111!1Jnamf!lta munt ln 1975 din c . ',.'" .
,
ln, ,acest moment ,mi A
..: '
.auza unUI $Meol!!,.
pr4gmatWuuf, ',,"
. gan-la oQ)elllre,
,Ialiptul,ci prin
A"
,
"pnn
~uI nostn.J. am
n" 't1
UJ":""
.
sa ne 1n(Iep~
to~OIII1 mult de ',' ""r~.
Q
"
uulultimp
,
'
., ,,'.
"
,sen~le
diVUle. '
~
'
,
.' "';,.,' .'.'
. , . . , . . .
"
.
'
.
'
,J:'rinciPB.lainf0~e
eredita!i'
,". ,.
'
,
"c' ,
'mteonediul cm ul\Ji
.
" . ~
tran,snutenu
nUlIlai PriA
'
coIilul sau .i il
,.Mam~.este
m~olubillegati prin cm
p. de e aceea triirile
eJnOUV"
.
aI
.
asuP(a,copului. Daci este orb,
'
,.""
e n;wnel se ramTng
iilbit, Ifcest JUClU
, va,1f\",,",n~,0
~:~
desepararea de omul
~~ctura negativi a. cmpului femeii d ca~ofii"pentcu
~1.
VlItoarelenenorociri ale copilul\1;
. '
ete~
muIte. din
,
"An~li:z
incaICirile le
'.
,"...' .
, pacntele mde ~1i
zic:1i/or ~tivfirii iubirii la una.din
,
~Fetitele
dumneavoastri
pre.zintio
'
,
puternica aunor programe n ' acumulare att de
sterilitate. ve" mct eJe pot duce la
~'
~ 1
1:
~,}
..
:.:;:'11
/,
..
~
95
- Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi
rispundefemeia,'
,
" -. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este'
detenni1atde structura cmpuluilui, adic! de karma.
.
,
n activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca
prezicerile hOroscopului pot fi odificate.in anumite CondiPi.
M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne .
fntlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare
atenti. ntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele
, acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care'
" se orienteazAdestu! deprofe$ionaln problemelebioenergiei. Am
'
refuzat nsa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul publicital' ~i
a-mi continua Cercetirile.
'
' '
.
,
Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am Atelessi ne
ntlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noi
ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darn locuri
mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el
efa fixat! tntlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela mii
,
ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~numai cu 0 ori fnainte de
plecareaei ne-am intlnit. Femeia era indignati ~ flea efol'ttlri
vi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l(
.
de ofensi, fapt ce i-a
r~1it ~
chJpfia\,ealuamperiodic legitura prin telef. ','
. .
, ntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste
, cpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile
kamtice,
..
'. .
- Judend dupii informatia primitii,/vi va muri copilul
imediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va.
atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiri
psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea
copilului.
:.- Decipre.zier.ilehoroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea
,
cu one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. '
,
.
~ Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii
bioenergetici sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~ va determiriii
destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent
de struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea
. .
,
\
1
~
9tJ,
.
"',
\' '
s~ritu1w
~ 1'ri1i aspiratia eatre D"va
'.
.'
'
,
bloenergetIc, se va modifiea
.
k
Ml1.,,
.
vep modifica s'lJuctura
,
',' l.am 'explicat
P
rin
.
alei
~ arma,~ destmul
dwnneavoastr.
tru '
,
'..'."
Clp e tulbudQ'eares
e .'
s ctum e
,
ampului (emeii>; A"-~~_
,
.
"
~pwr innome
,
l
,
'
.
'.x .'
. .,.lI1tl Cluat coreen
"
m""
,
rc
"
ma
,
ta
,
. Dupa
,
un timp
am
.
ti
t
~
d
,a nec~ara;.Ea.era
. Slm..caeas '
l '
mare
prnejdi~'~iam sooa1o-0.
'"
'
,upra el p aneazao
,
- ;Da~
nuputetielimina8upr&. . -" .,'
,
, '\$
,
4ec~a ,mecanismul k
arm'
A;:
'
l
' ,
,ell
j
ce, 1-0,pu~
,
SO!UI9I
",
',se
sare""
. ~. n, una a' trwa
.
.
mu,,~trecut
printr~omcer ,.'.
-,.a patra a
'$1 reprO~e
m~v~
,,' 0e,
ap
r~~t'sii blocap supararea
'
;"'.pericutoasi
.00
' ",
SOft! m. ,Acum
msa"este. {}'
. ..
,
,'. ' '
'""t~ dumneamaStr,-ct.,
, Sltuape
, Ia</o
~ logica: viepi cotidi 'd
'
.$1pentru copi!. LliIliti
fe~eita. ,',' ,
,..
e~
acadonp sii fiti sanatoas~
'
,
"Un timp i-iun unniirit
,'" 1: .
,.,
,.,-j.;e'
atm
, ; ,
onios
"
o;'stahil
,
,
Du"x n
..:m~u
,
d~ la dis
,
tant
,
'
,
'
,
el dev
,
lIII
,,
'
,
es
.,. . ..4, rea COnil..".;
"
. .
'
dafuntelefon:.,
'. ""
'
, lenCita matna !ni.a
' Afiavut-dreptate":copilul
'.',
-
"
:c:--
cordonuJ
oinbilieal'i"~:ur
t
.~~
sa
~o~:E
,
I.s-
,
a.niiscut.cu
d
.. , '-.."
a ,1n
J
urol
gtulul
Aa& .
oetom: .
.'
'. '~" ml-au 8pUB
.D~ emai uluitoar!e Co
,', '.
"
""
d', .
investi"
..
.'
., ,
'
nfirmare a fost peste trei iuni I1
'.
.
garn
ecogr,aficea-:copiluJui
E
.
Uil1Ia
mlCfoSCQplee'lariiveIol erei ru1ui"D
. .1 prezenta hemoragii .
.ttmp
SUPiiriirile:~irepro~u~f~
..
~
n:artifostuliminjite la , .
d~~a dupi stenariul prezis,de ~
~emmentele s-ar fij)Utut
'1i.og!Cwiubirii ~' iertri.ieste .
orosc6p. .
orice preziceri prin as'
.
,mat pl"e8USde oriee 'lIStrologie,~
se.
P
oat , " hi' 1
,
k
p!fap
, ~
spre armo
,
nie, booatate D'
.
,
,
.
"e~
a armanegatIVa..
,".', . '
IVlnltate,
"
.
-
L :
:
,Soarta ~i ,earacteruJviik>tu1:,
'
'
,
'.
infonna.tjv-energetic
'al iiri
. uL,eo~ll,se. rormeaziim:cmpuJ
momentul eonceppei Je ~:J7 =a,
mainte deconcepfie: ln
cQPi!ului.~i de aceea, daea
). ..
ta
~I~.Idetermm viito,ru.l
n~ere cOI1iluJui,are
locp:npl
au dubii-daca sa dea, sau nu
d
,
eformlll'
,
e&'.; C
hiar
..;~.
"
1
ata
,
C
"
asupr
,
a .acestor s'lJucturi
W3uugerea or p"""a1- E
'
,
repercute
,
aZii asup
ra stru, tu
.
1
-!:'
a. xtrem
,
de negativ se
1
. c nor .Cmp"ul'"
.
p lII,1ificareabrutalii a sexului acestui 'd
.
w v,ntorulw,' copil
dea awa /lurnli baiih . a"
onnta unUiadintre piirinti
.
.
l
,sau numat fata.Chiar ~i nurnai simpl~
-/
;V'
,
97
indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de
,.t11tattlla~Ud,.d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli,
a fericirii ~isiintiitii sale, a structurilor de comunicare ~i
,
, solidaritate cuoatnenii. ,
'
.' ,
'.
La,j.)in,i.spr~anio~ delara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea
,
cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste ctiva ani poate
,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru
, va fi num.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se
datoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cndva ntr-o
, ,doara.
'
.'
"
. "
"
Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi,
dupa care s-au consolat cu gndul. Acum ~i iubese foarte mult
fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructiv
dublu creat demam' ~i de tata nu a dispiimt nicaieri ci Wface
co~tiineios datoria n campul copilului,
.
n timpul sa,;-oinii satul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a
trecut pringnd: "Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo
data~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata
,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at n cmpul firav, neprotejat
. al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeut
prin muJte spitale, nsa.starea de,siin'tatenu i s-arestabilit.
Este foarte important ca n timpul balii copiluJui sa ereiim
conditii' pentru nsiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acest
lcru? Piifintii trebuie sa se gndeasa, nainte de toate la spiritul
copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv
ndoparea copilului-cu medicamente ~i'mncare nu poate decat
sa-i faca un rau. -'
Nu demult discutam cu tatl unei fetile tare era cat pe. ce sa
moara n timpul uuei boli grave. Am privit cmpul copilului de
dinainte ~i de dupa boala ~i atn fost uluit. Uria~ele deformatii care
produsesera boala au dispiimt aproape complet. Am nceput sa
caut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost
,
dragostea tatiiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelor
de negare a universului a fost neutralizata prin iubire,
.
,1
98
lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU
~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, n timpul bolii eopilului,
, foarte multe dpind de,comportarea, de etica i cillarde regimul
afunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese,
.
supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decat
Pentn.icopii/Oriee suparari i reprouri ale piirinplor, unl\1 fata
de cellalt cqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Statea
sufleteasca a piirintilor este starea sufletului itrupului copilului.
Pentru, a-I'pzi 'pe opil de boli f,necazuri piirintii trebuie-sa
,lnteleag lucrul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos
',sufletete. .
,
'
lnfata tnea stihJntniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi
""ani 'lnurma au mceput sa-I ,doarii puternic picioarele. El a umblat
,pe la wasori,' a taC!!t t9t felul de bai. 'Dupa efectuarea
procedurilQr prescrise; I1 cteva luni, durerile. i-au trecut; 'ln
schimbamceput si-i scadavderel). Cazulera tipic; cndrenun!i
'
.
la copi!, mainte de concepfie sau n timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cu
vorba Saucu gandul, ~' defotmeaza structurile campului 'ln trei
zone: cap, primaceakra i plci6are. ln acest caz au coincis nite
puternice mclciiri pe Imie materna i paterna din care c(jzii
,deformarea. ampului ,n zona
",
picioarelor se muta, prin
.intermediul
tratamentului medical, 'ln zona urmatoare - capu!..
Procesul carealtiidata dura decenii, acum decurge doar m' cteva
luni. Acesta este i motivulderutei
medicilor din ultima vreme.
DliCainainte, cand boala fJuea saselocalizeze ntr-un anumit
organ, 'ka era tratat 'timp.ndelungat 'ipacientul'"se msantoeal'
,
(dei 'ln realitate boala se muta ntr-un aIt organ acumulndu-se
treptat), acum karma impura a omenirii da un cu totul aIt tablou,
Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rnd prin diferite
organe n' timpul
tratamentului.Este deja bolnav nu un singur
sector al campului omului ci este defoiroat mtreg campul.
'
Orientarea exclusiva asupra corpului fizic ~ nu asupra catizei e
lipsita de sens i periculoasa cum sunt lipsite de sens i enormele
cheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala i!nu cupricina
aparitiei
acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gndirea oamenilor
nu-i perfect
ncapiitnndu-se fi mod pueril sa. vaqa numai
,
99 ,
'.
~ .
" "
,:
E tuzI
.
asrnati de binefanle civih.za.pel,
,
"
tul dar nU "Icauza, n . , .
.'
frurnos
:: elec ,Y, .
'
..
tru care 0 Jucane
' ne comportm
c~::~ :~f:c~~7e cu adevratindisp.ensabil7; ,
colorat are pn~~
"...
omului nite stereotlpun de
,
", nainte rehgla" Il
d~~a
n toate este voia Domnului". E~, .'~;,
compo~ent
c~rect'11~e
hiocare a influentei',negat\ve dl~t,
0 mooa
,
Ii
,
ta
,
te mJOunat, .
1
..,
Coniuratoara- Omul put
,
ea-
'
.
tul ulm asupra umll JO
"
" dd
subcontlen
,
.010
.
t lor sa Ii se O
puna pomm e ,
.
c
d la rarea evemmen e ,
.
intervem ln es 3U
, .
n suflet era obligat sa pstreze.armoma
la interese ~rso~ale: msa
fiindca sufletul reprezinta un ctnp ~I ,', cu 1umea mconJUratoare'fi
mul realizeazacomuniuneacu
' anume la riivelul acestul camp JO0
ntreg Universu!. '
.
, , ,
, .
'1 " ii suntem nca foarte departe de
Uneori confirmarea faptu UI.c
d" ta noastra, vine cu '
a ntelege motivele multor.evemmente 10 VIa
.
totul pe 'neateptate.
.
d' spitale cunotea principiife de baza
' Medicul JCf al,unuta.
m"
a nu s-a grabit sa le .aplice 'ln
aleautbreglam
:~~ur~~~dl:~:bOlnav avea,decteva zile la
practlca sa. Odata :nsa".
- care nu se lsa cu nici un fel, de
rand 0 temperatura ndlcata,
'
t
-
'1 mele -i a nceput sa. se
.
'
.
tit de cerceane
,y
.
mijloace,el I-a amm
lit t1arte vinbvat deceva. Nu-tlu ce
gndeasc
,
a: "Doamne, eu su. ,0
C acumcauza dar Tu iarta-mi
'_JO:
tu lt nu
,
pot sa gases , ,
.
"
P
aeat am
'
.IlI"lap,
1
.
" m
.;
"
ac asemenea pacate...,
. ,-
a" te eg Isa nu ~ li 'gr'eeala. Ajuta-m sa m,
zutpana la 37,2 grade.
Peste doua ore temperatura a sc
" . ,
",\ .,
'. ,
" 'la' concluzia psimista ca, ntru.cat
.
Cttltorul.ar puteaaJunge.
'tua
.
a omenirii este grava 1
are loc cu
-
mulul de fapte negatlve, Sl
t
!J
cu mult mai' buna dedit
. .
'
1 alitate situatla, es e ,
.
fiirasperan!.. n re
.'
dere Exista unmecamsm de
ne-am putea Imagma la pnma ve .
, ( .
.
d
iareakarmel.
'
l '
blocare $1 e .pun c
.., -.
rimul rand ntelegerea faptu UI
Acest lucru neceslta msa, 10 p
t are tulburA echilibrul
,
este 0
.
fi care evemmen c
,
'.
ca fiecare om ~I e
t noastra interioara trebUle sa
U
.
1
.
De aceeas area
"
parte arlversu U!.
. ,
d ' sentimentulsmereniei. Cu cat este
fie a:propiata la ~aXlmum e
att este el mai putindependentde
mai fin mvelul camp~IUI,
~'d arte se situeaza el de Joglca
personalitatea noastra, cu atat m al ep
.
lfO
"
. (.
;~
'\.-
,j'
.'"
. . .
t~puliJi.FiecBrefom,se .
po ate ' '
,. .
~
. " ..
~Itn
.
,.
, '~.
,
'
,
',
,
'
,
'
,-
,Ill"""
.
,
pesme
.-
,
InSU'1 Il
P
"
rimul rnd
'. ," 1MI'.~.)1IUItr..tlJl-
lume, ,poil alimentatie, $i ucii 0 Caiitate~'
art
,faerec
. '
t ~~e
asplrapa. '., '
10 CI unportant:
La
IlCeputul,~{'''inlui al' 0 tul~a ur ' -
'
,
- grupspre casClldde fi '1
.
Oh
,P. .carn tmpreuua cu un
- tara grabii,
dOUndu-Qe~;::rtul.1n ~
zona lacul.ui Rita. {)ram
aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d,
.eo patruzecl de ~mute am
Iliilpmeaaceea u~ am vazut
e
tr
mMgmea prapastlel. De la
,
~oseaua ngus ta ,,-
d
,'
aseul pe care I-am,parcurs
;~ ,""
.un eamceput urcu,ul l1Q
tn,
A "
'
lllcutoasociapeuviataomului,
i
": .
Su,.. ,tuuClam
realiza incomparabil mai m It
~.
am Stmpt. ca. omul poate
n~ntrerupta, dect pnntr-un saI~izofa~n!It
asp~ape :ontinua, .
,
Cel mai eficient mecanism de blo'~
e ~curta durata.
,
.
este asplrapa, permanenta,
,
care_~Ipurilicare a kanI)el
spirituala. ,'"
nemtrerupt catre,
desavqire,a
.
Acum,se vprb~te mult-d
"
'
,
D\I;!lUlezeu,
spunnd
.
, E u C
',
'
d
e
,
,ne
Du
cesltatea remtoarcefii' catre
b
' '.. "
.
"
re m mnezeu'"
,
d
ISMca, omulpoate'riimne t; art d -
~I, mergat;!
"la
Divinul. Credinta io D
,0 e eparte fara de coutactul.cu
mbinacu spiritualul.
umnezeu"esteunproces n-care fizicul se
, Acest Juru se vede pe un exem lu t;
,
'
-
-',
a ,nceput sa fu h
. '
P,'
Parte Slmplu. Dacacel
,
ula
,
.'
uc,..oneze fi,
disonanfii cu'
.
orgamsmu
,
IUt
uu
mo;
,p_en.tru. e ' .
~.
-
.
'
unp
,
eratlvele
, , ,- ams~l'atun"
degenerare~i:dezagregare.Pen '-
CI ID~peproces~1 de
organismul singura dorin an'
tru restabilir~a unltiiPI cu
dificila,':.ncordata, ritn)icJ deu
aJ~n~e este nevOle.de 0 munca
'
armoniei,
,cur pre a celulet~1 restabilire a
,
Sufletul ,i spiritul omenirii t . ,.'
Celulele gray bolnave ale o~
sun
ac~m IDcredibtl-de .almate,
procesele pe care le vedem acu~W::~
,1 trebUte sadisp<!fa ~.
Mun<;aneobositafl con~tienta pentru
t
;:ceperea acestet munci.'
,
Irupu]uleste singura cale de sai
pe ecponarea~P.tWtlUI ~Ia
sa dep
ui et;
,
orturi
"
fi
"vare. "TrebUle sa tInzj; si:Ilcerci
'
m lecare zqln fi . - .
'
,
nsuP
.
.
pentru a, -'-hn
e
d
-..
ecare or a, sa te lupJ1cu Une
""',.,.. ceva, ar'sa f1tmmte c
,.
.
putea aaJIUse vida ,i va trebui -t 1
'.
mmnerezultatelear
automulf1tmire sau semet;e n-ar
~a
b
e
, u~p din nou. Nlcl un fel de
,..
,e UISa siil~IUtasciin nai...
~,.
\~
,"'9J
, ,,Daca inima pbtreaz sc:met,ia,b1amarea i ura, ea se tine
, f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men ntr-~!~
predicil~aale. "
'
Ce IlSeamna smereriia din punct de vedere biaenergetic?
'Omul care prim~te cu smerenie, toate ncerciirile viet,ii,
economis~te 0 cantitate imensii de forte care ar fi trebuit safie
cheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii. Aceastii
rezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omului
pentru autodezvoltiu'ea sa.
}\deseori sunt ntreba,t dacii se pot ameliOla capacitatile
copiilor, da<;ase poate spori randamentullor la Ilvafiitui-a.Lipsa
dorintei de a Ilviita apare hi copi!' foartesimplu. n timpul sarcinii
,
marna se debaraseaz de sentimentele fata de sot de copil,sau
fafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (je
renegare a cmpului informaponal. al Universului care blocheaza
capapitiiti1e copilului de a lucra cu informapa. Copilului i vine
, gr~u sa nvete ~i el refUziisii faciiacest lucru., 0 mamaiubitoare,
care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se ndoiasca de
sentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da
; ~tere, uner copii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt
. determinatede comportamentul etic al piirintilor ~irudelor lor.
.
lnvestigam un copil cu un) nalt grad deagresivitate
subcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului, matu~a copilului.
nainte de n~terea, copilului eaa .savflit 0 faptii IDcontradictie
cu otica. Iatii de ce a existat ntotdeauna nopunea de cinste a
familiei. Ea se baza pe legile bioenergiei. Anume familia, ID
general pana la a N-a spita. se giise~te ntr-o strnsa
interdependentii la nivelul biocmpurilor
.
Are vreo influenta numele asupra d~tinului copilului? Cnd
piirintii i aleg numele, acesta se fixeaza n karma copilului ~i-i
influenteaz structltrile cmpului. Existii nume neutrale, existii
nume de bun augur care au 0 influenfii. pozitiva, Acest lucru
poate fi miisurat bioenergeti.c.
.
, Cteodatii se ntmpla ca numele fixat n karma sa nu
corespunda numdui pe care I poartii omul. Prima oar!i m-am
lovit de acest fapt analiznd mpreuna cu 0 marna probletnele
,
!
~"-,
"
':
102
.
. .;. i "'.
-
,'.'
"' ,,,
filusiu J\.Iri:Nu $U'din(cebIib2i r~ ,inereu oA:elilf'trebui
lsiaiba'un'altriu1ne. '
,
'
,; Da,noi 8lI1'mJt\a in.epotsi-puBeI11JiUflleiedeArtku;
~ar apo n6"am riZgSr!dit ~n-atIl dciS,sl~j chcitte Juri,spune~
m~a,
':,',," ,',',
'" ",'
.
,
"
.
.
'.'L 'Mi'UitIatab1ou] 'b~geud! nUmeliJtfti~~lIatutui
e ArthUJ',
"",
"
"
~um'ele se rttipire~te in trnj,ul bioenergetic alomului~i
~
dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. nainte
.
,copJilor Il se. ~ideaunume de sfinti nu intmplit6r. Karma
. s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'seuhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja
~I acpona m favoarea lm, Dndu-f eopilulm:numele unei'ri1de
rlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeasc
'
cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHul
adll:a., De aceea, llndu-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' ste
necesar-a blocarea, piirtii neglttive akarmei, rugndu-J;ie la
Dumnezu in:gndc.a n numelecopilului's1i mtre numal cetace
este IuIlM~, ce, aspitspre' dragoste; comuniune, nOblete, spre
Dumn-ezeu 111numeJe accluiom lI cinstea ciiniia ne botezrn
copi1u!' '
"
"
,', ,
',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~
avem Ulll. fata de alpi, ~avut-o bdati'ntr-un .al~or~,Dtipi '
cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de
'
vreo 40 de ani ~ mi-apovestit urmiit.oarele:
"
,
A~eacopii ~eja.destulde ,man crid 9-a decis sa niai aduca pe .
lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, ale
legildr ,SUt>~me !Hndci i~a J!urit eopilul laputin tUnp dupa
n~re. Nici macar nu, I-a' mai inmormntat.. L-a lasat la
maternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0 Itlna i-a
m~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare,
p.:'etenll au II1ceputsa caute n dreapta ~iin stnga pe cineva care
, sa po~tii expllca motlvul. ~i sa. ajute familia, Au venit la 0 "baba"
celebra
c!",e.Ie-a .spus ca nu poatef'ace ,I1II;1ic pentru ca fainilia
,
~e~me sa dispara .de tot. L1isndu-~icopilul n spital femeia a
saValllt 0 cnmii aUit de mare, nct nimeni 11-0putea absolvi de
ds1i
~
.'
pe eap . .
"
'
/ ,
1.
103
" Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai nalte
. simturi ale Universului ~ de ceea orice forma de nciilcare a
,
ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copilului, refuzul de a
avea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de ntrerupere
n spe~ h fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~I ml nu~al
cu faptele, cu vorba; ci chiaqi cu gndu! poate dl,ice la urman
foarte grave.
/
.
Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist'
ovarian baroatul dureri puternice' n regiunea lombarli, prostatiti.
,
,
BolUe
;;:;>ambilor
erau (egate de nciilcarea.legilor energeticeale
primei ceakre. Cauza eta una ~i, acee~L Femeia ~~-asfatuit
~
colega s1\ facll ntreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa sa
aVQlteze. Adica dorinta exprimata n cuvinte sau n gnd de a
nimici'viitorulom este 0 nciilcarea legilor pentru care omul
,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa. '
,
,
0 tniira extrem de frumoasa prezenta deformatii
. ale
structurilor cmpului n regiuneacapului~i n partea inferioari a
abdomenului. Asta nsemna bG)1i ginecologice n viltor. Ele s-atl
decla~t n ID.omentuln c,arei.a trecut printninte, sa
s:
sinucida.
Dupa ntreruperea sarci,nii ~i supiimarea dragostel fata de omul
iabit a nceput ac~onarea acestuiproces~ '
'
.
r
;'1<
~
Ma gndesc cu gr9azace se ya ntmpla cu noi peste. criva
ani Suntem total analfabeti. Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlar
da~a ea se va interna ncele mai bune clinici ale lumi!, nimeni n.o
. vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului. Omul care
ucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile. '
0 tniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu i spun motivul:
,
- Bimica dumneavoastrii, n tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i
ucida copilul ntrerupnd sarcina.'
.
"
. .
- Imposibil, mi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt
~ase copii ~i numai cel de-al ~aptelea a fost marna mea. Cercetez.
cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce motlv, nu ~I-a
Qorit prim'a sarcina, ~i nca foarte puternic. Prograrnul de
J
l"~
10;'
,
r
,
!
d
'
iaqugere
,
a
,
' .~~ .iabiap
,
,IAtnidite
.>~ inst.QJat
,
,,'
,
, n ~mpul ci.
SentlltfntOll!'~'deur..
WtotUiQj)pd"'~in
subcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na, decla"Wlu prognunql de
distrugere a, copiiJor. n ciuda doritltelor ulterioare de a avea
copij". Jn;'~PMt cOtUinuadc
'~.'~amul
distructiv;
~t program este prezent ~'iI! 8u~c6n~entul
pacienteimde provocandu-ini~te complicatii epidermice.
'
,
'0 alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei:
.
:~ - I dor foarte tare picioarele.de parC$.i s-at frnge.
,proape c.anu poate mrge. ,,'
c.
-.'
,
Analiiezprogramut
,
-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mama
dumneav<>astra a, ramas din neai:enpe,i~iircinati. A mcercat si
fRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riut
scapa de Sarcina. Copilul
S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1ci IlfIl.a'
dorit, atentatul.la viati ~i iubire au format n cmpul marnei,
distorsiuni care a\$ deformatf, au, deteriorat strueturile empului
dumneavoastra cndaveati n\J.lIllli, einci ani. MQ~enindu-le, fiul'
dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare.
Comportamentul femeiicu cinc,i ani'!ainte de'n~tere,m tmpul
sarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pni la. maturizarea 'Sa
sexuala, i influenteazi putemic destinu! ~i snatatea. Una clin
modatitaple ge. blocare a programelor negative introduse n
subColJ~tientul 1J0stru 0 eonstituie ,
rememorarea
c~mportamentului femeii n timpui SareiWict ~i comportamentul
, rudelai-. sale.'
.
....
,----
1
0 femeie ~i povest~te viata, mai precis, povestese eu iar ea ,
,
confirma: '
- n 1957 'ap ntrerupt 0 sarema, dupii care a survenit
nrautiprea stirii dumneavoastri de snitate. ' ,
- Da, dupa avort soarta mi-a devenit potrivnicii. M-ain
mbolnavit de tubercu!oza.
,
- Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica?
...
f
,,.
105
,
'
"
"
,
iluI' iiniitateami s-a ameliorat.
"
- Da. Dupa n~terea COP
drep
~1
~a f~ta a avut 0 diateza
Mi-a trecut tuberculoZR. E
" eIii ' '
,
,
.' .
diverse boh ale pl .
' . 'putemlca lar dupa .ace~a
.
' Ii arnelioreazi dupii n~rea
" ! Multe femei .~u ca ~itatea. se
ci n timpul sarcIDii ' ..
'
p
tul "este explicat pnn aceea. . copulor. ap
. . .
'ca are Jaco revigorare. Deslgur, '
organismul se mobllizeaza, ~
entru copil ii nnoblleaza
.' are marna 0 nutr~q-
p,
.
t
mblrea pe c' .,
eliorndu-i starea fiziCii.Dar males e
structurile
,
Cmpu!Ulel arn
.. ..
-0 bnuiesc..Mama transfera
.
P
e care OaInenll nlCl n
. . nci 0 cauza.
. .
i tulb arlle snat!pi' marne!; pnn care
boliIe sale copdulUl!.~dlc,
.
ur
n cmpu! copilului ~ acesti\ ' ,.
ea ~i'isp~~te prop=~
~~Cartentre marna~icopil. Ce n~
'
,
ncepe si. fie
bol~a:t
rn!('incor~ctitudineastructuril~ cmpulUl
'. sugereaza ln pnm ,
aI"l pneumoniiledese m copniirie,
copilului? -Sun!dlatezele, er~l e,
nt enerate de deforrnatiile
"
boli ale rinicMor, Bolile copnl?r
n: te~te de la piirinp. .
structurilor CmPUIUl.bl~~ne
gh
rg,:c" An~
permanelltii, controlndu-i
'
Pe pacientii difici\i n"
1 ez 1
tru refacerea 'intregului ' . '
de la distantii.E.ste.
ab:IU~::Ce1:r'
Pa:~steia. Intluentarea ~i '
, tablou
~
bolii
11ntotdeuna mni-n;D1ini. Sut1etu1 se
con~ent1~ek
'.'
merg
A
ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu
,
vin~ecli maI greu decat ~p.
e' imi vine de mul~ 'on sa mi
defofmapi ale ,cara~lt
~:;: d~ cazuri simt ca me1?da nca
dau cu capu\. de peref.1.
.,.
eu n-aIn atins perfecpunea ca
n-arn dus-o la perfecp~ne ~l.IDCl
du Ii 0 'practici ndelungat~
vindecator ~I filosof ln schimb,
t ~aCenc!, un pas' ln direcpa ,
poate ap~ea 0 luntma ~ se va pu ea
'.
.
'dezvoltirii metodel.
'..
-a ru at sa-I viid pe fiul, unel
,Nu demult 0 cuno~tmtaAm
d'
g.
~ijumitate nsi avea,un
prietene. Copil~. nu avea
d~~
~o:fii trebuia pe loc sa-i fie
caracterilJ~redllill de dur, nce
DO la ndetnnlin capu! .
altti 1, zvrlea cu ce aV_, ,
ndeplinita cacl,
e..
aflau de fafii. ~i se eIlerva
iirintilor sau a striiini!or care se
.
'
,
~umpllt daca gre~ea:tinta.'
A.
Daca promip sa te Parti
Odat! bunicu! I('a prop
, ~~
un,
~g;.."
t
,
L-a
P
limbat, I"a adus
limb m~ma ZIS l u.cu.
,
.
cuI
. fromos, te p cu
'.
t~ i i-a aruncat-o buni UI
acasa iar nepotul a luat 0 m~mul"
.'
~in~ '
.
,
1
-
1
lfJ6
",
"."
.
\
.
Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" '..',:"
pentm ca
'
pricma era'n ei '
ln am
:
P
d
e ,am
E
~!I'Pi\iinp
.
,.1U copl
,
'
,
luI
,
ui
,
'
b
w'
1 "
, an 01 1 au vetJ'
t
'
atefeul, n cmcisprezecemin te l "
,1 IIBpreuna Cu
njo~ a spart (J veioza, s-a a;ro;Uifc:
ntoi'scabinetuJ
~ususul
cas(:t, apOia !!-isit'ni~e tuburi
"
casetofon
~ a distrus ()
arunce ncapuJ piirintilor sai,AiC::i
:~psea
pe cJ.ea 10ceput sa le'
~artI:1inegativi din.;fa:miliatatiilui
'
,
ka
0 p!!!ermca.:wumulare~e
, tlmpul.8arciniipiirintiise cetu',~
arma personala,a mamei, ln
,
ceHilait de 'aceea 'pachet!1l
'
des nutnn~ repulsie unul fata de
,
;~acponeze automat
~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput sa
'~e miisurinu dillinua1J
a=~~~Ptcopilului, Niciunfel
InteresaU.t Cfa ,'"
m' d'
..
agreslVltate,Lueru! cel' mai
,
,
""'"
lcatoru agr
,
'w
..
,
subcon~~te nl1,.erau .p,ea 1oalti~~taJu
co~tiente ~i
'QOmpottamentul ' sau er
.
d
"a
biiiat., Pnn unnare
co~portati1entu
,
l.i st
,
area sp~tual:~a~l'
d,e
.
cbnceppil
..
e,
\ fata"
" , ,
"
a,
pannjL'Gr m momentul< de,
t:;upirarile mocnite ; r ~'
,
.
"
'
~tdeterrnimii CO/llPortam:
e, p~~!or, unul' fata de
$1!~
.
,' DCi
,
'
.!DI
,
1' bsA~--"
,
'.
'
,
D
'
.copiluhll
~
pU
"
nficar
.
e
.-
a k, arrn..;
, ."",,,,,,mmlC' u" doa '
'
~.
ameliat.arestabiliia-structuril~
la
.
~
,~edinf am vazuto
stru
, '
. .
cmrilor
,
S
,
pirituale, nsa
0' schi.
.
am
b
pu.lw
I~ copi!, 0 nive!
,
are
,
a
.'
marerealaa"
,
rntmat pe$te.weo treiluni, de a"
, co~tunfel areloc
un~tat. .instatltarieu, .l-am
ceea nu. ~ebwews~s~ conteze pe
cJnClllp
...
rezecezile triJbuiesa
".._~r~enlt
pe pannp ca :rece
-
D
w' '. '
...,.-y.e
-
se eehilibreze cam
1
, "upa Clncl,ziIe m-a sunat cuno'-; ('
-
P\!.
-"-Bai ~>"
"
w'
'lWnfa !Dea. .
'
,
.
aLU.lUIII este rau. Sesufooa. M
.
w
- "
.
,
D'iscutcu mam\\ dl Ii
'
,
&Icasa a mtrat mparucit
copilul. ,
,~exp cauza celor c~ /l-au Il.tmplat cu
,
'" Ali ~ptat rezultate imediat C
.
'
.
'
sufletulw
.
'
' este de O
!DI' e de 0
.
.'
e. apacltatea energE;tca a
n mat mare fat; d
.
aceea
.
cbpilW nli
P
rezm' ..
l' n
"
:'
.
'.
e cea a corpului .de
"
'"
ca ~te schimb"'
. .
b'
,
Z1 v-ap permis sa vi su
w.
"
,an VIZ1,de.,In a patra
,supreme, Din aceasti ca!:;~P':
mIne incilcnd astfel legile
acest luclu! Daci ID-
am '
era copiluJ. Va mg-si' prlce
p
,..;
, ., apucat sa-I tratez
P
fiul dumn
'
-,.
eu VOl,face tot ee-mi sti 10 -
uteri ':"
eavoastra,
,
dumneavoasttjreprezinti un 'tandi
ca sa-l aJut. Repr~unle
dumneavoastra~i ;""ntru
C ' 1
cap pentru lline, pentru
,""-
OPI.
'..
107
-~
Trec pteva ~ ~.vine lIUIffi8. baiatului la mine. EU.i eXplic:
,-.Fiecare'om pe,paman.t Se n~e pentru, ca, trecnd peste
ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i perfecponeze sufletul,
,
structura, sa spirituala.. Fieowe l/l'
are cate, 0 cumpiina n viapi ,~i.
l:l,permanenpi'el va fi D,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. ln
vietile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul i tatiil. l-apc~eat
.
pur ~i slmp!.qJ:lpicioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie n
care-,exista progratne prmie ~o38e. Aceasta intensifica
,
progr~ele dumneavoastri i sarcinace vii revine este aceea de a
le bloca. Principale!e dumneavoastra ncerean ~ viapi trebuie si,
fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vrf ~i,
n4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu i mai multi
,
putere. Dlica yeti reu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtati
pici fiului ~isofU\w' ~armavi se ridica, ,1oeerciirilese nheie ~i
totul Ya fi ntinUl;lat. ,N;-o sa r~p; laneplicerile pe care le aveti
,
'n Iatnilie ,se vor adauga boli i alte nenorociri.
,
Femeia se uitii ,'(inOVi!-ti Il p~nt..Eu continui:
,
','=P~cjp~,
~eav?asn:a.~pitii n viapi va ti dorinta de a
vae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpneti se
vain,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reui, pregtiti- va sa
prin\i!i pedl1apsa. "",
" "
,
Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul
~
ine desp!1impentnl'operlolldii defunp:
,
-
,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi: culiOtinta.mea: '
,
- Acumi e rau ~imamei i copilului,are din nousufociiri ~i'
convulsii. '
, ,,'
,
Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a nceput clin
nou Sa se Ildoiasca, daca, voi putea sii fae ceva; mica pot eu
ntr-adevir sa vindec i. sufletu1, nu nuroai trupul. S-au pomit
reproUrile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii unui rezultat
'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea
.
s-au reflectat f'ara
ntrziere asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mucat
prietenul- la gridinipi. Marna s-a supirat i a gndit rau despre
ntine: La nivelul cmpulvi s-a produs un atac bioenergetic.
ntrucat cmpul meu este echilibrat, eu neavnd niei o. vina,
atacill s-a Iltors napqi ,~ia:ciizut asupra mamei i fiului:
i expli~ din nou cauzele i le refac structurile cmpului.
1118
,
.
Vrefi s'vA dau 'un sfat '" '
.
'
1JlU\tt1m
,.
.
~? Niciodati' fl"~
d
.
. ~
~ii
.
fi~ siiniitoasii
~
.
i sii triifi
"--~'
. ',~I" e mmeDi
01 n
l ~' C
m, .' .
ml , ," nilIlnui
,
"',
... ,~, nu enutep
P
reten.;'
, Jo' DlCIun fel de re
p
r""
N'
.
fi
'
t'l,
,
,fa
,
f!de.treeut; nici faf~ d'
..,..,.
.'
ICI af! de soarta,nici
d "
,1" eoarncDI Put- sii..JI
"
. .
onf!, darn rorul inte
n' or
'
:-t" '." exterionzafi eum
. once
"""'0. ald
-
reprezmti un program d 'd' tru
'-Y'
"'.'
~voastrii
Celula nu poate faCe ~e;~re
al ~Iwa c.~ai-J adresafi.
proptille sale, intetese. 0 astrel'
organ~mulw plecnd. de la
mbolniiv""'teNe-
arn ob
. .
. de c,eliilaeste resprlnsi sau se
, , .
~nlt sii ettHte
'
..
;;~ lumea: fata de stat;faf! de ~fi fl.l-
m pr~enJ:lI..raf!de toata
.
mde. .. "
al"""
COlegude
servici,'faf! de
Trec
,
C
,

,
teva
,
ZiI
_
e
..._
:
,
M, a ;"''''"-" ,
' ,
.
..
.
'
.
'
,.
.
'
. ,., un ,e;z CUItIse SlrntebX;-
nu-a f4)Usciinu-s /tid un fel de schimbBri" '
tul. Marna
cureaua. incetew eu aruncatUl1 .' ~
dacii 1 se aratA.
lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r
m.amtenici cureaua iJ
procesul e n Curs de ~bilizare,
~mtI 'eampul s.a echili1:J.tat;
, fi eercetez de a distantii e
"
'
" .'
8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:.. ~c~cii Ocauzii a.
de distrugere reciprocii au d
l
'
,pArintilor, adicA prograrnele
al
'
;, ,.
.
. ec an$atprogramul de am
di
-P ",din rnoinenM.~eru "". ','
o. strugere
prograrn orientat spre interior'
~e.
,J!entru.a nu pIeri, atest
,""~in,du-l" a~br.!
,
"
'"
,mtoarcesp:e
" exteiior
pi! corecpe cmpul copi/ului devin .. .
,cald. Se pare eiI a fast' elimin
"
.
e nta.I l'IlaIeabil,mai
cOntpQI1anientuluisiV. '.'; ~ ~~
din caUZeleprincipale ale
~ ~
c~ci zile.'Discut eu cun~ tin
. "
:"""
$41, pnetena men foSt 0
,~. fa: mea.
'.
'
ta
~ toati seaca a mngiat-oPe~~
len. fu-su s-a apropiat de
.n asemenea:minutem'AI'
. .'
.
\
:, .
"
... es pentru ce triiescpe piimnt..
.
A'
'
nd '
'
...
euro, c 'fratez feme~ ii cercete '
'.
'
copmlor. 0 diseutiede maximum'
z.1nmod obligatoriu
~ pe
,
copilde muiti &nide ncerciiri
.
b:t
rute'poate sii~1~pe pe
cumpAna principala clin viaJ:a~1 . '.
1 eJq)lic mamet care ar fi
, wlnerabile.
'
.
"w fi care ~puncte1e lui
,-.
l'
..
109
. Unei femei i exi>lic camotivul bolii fiului ei I constituie
comportamentul ei din timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 va
parasi ~i il ucisn ea dragostea pentru el. A biitut-o chiar gndut
sa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contactul eu Divinul, cu
UniverM. Acest lucru se ret1ect asupra stiirii sale psihice ~i
fiziee.' .
t explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea neercarea capitaUi.
,
va fi sii-~ipastreze sentimentele divine fat! d sot ~ifaJ:ade sine.
-- Yeti fi mereu provocatii Sa va deziceti de Dumnezeu nsa
ldumneavoastra va ttebuisa rezistati. '
- Dar altiicum traiesc? ma ntteabii ea.
,
- Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i , .
orict s-ar dezl"Ceei la suprafaJ:ii,n interior, in subcon~tient ei au
un buncontact. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Aveti
nevoie de ni~te eforturi co~tiente. De cteva ori n~ati rezistat
ncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardie 'puternicii, dureri
de stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts corect
diagnostieul?
" '
'
,
.'
"
,
-D8:raspunde femeili uiniit. Am fost internata n spitaUn
wma,euojUmitate~dean.
"., ','
,
.
.
- Acum, la nivelul cntpului, se fOf!Il.eazaun fibrom uterin.,
Daeil RUvAveJ:i repf"IIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:ii
sterile,el va deveni 0 .rea/itate.
,"
-;.- Dar naintecumtriiau oameDii?
"
'
,
'-'-
ExistA0 vorba: ,J'inerefea miinnca 0 turti dulee aurita ~i
crede ca e pinea cea de ,taate zileIe".nainte, prin eforturile
prorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin poruncile Sfintei Scripturi, printr-o
comportare oorectii.oamenii se aflau nV-O comunicare str&nsJi
cu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucru.
Aeum nSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri cu
sudoare fi snge. "'.
.
.
.
- Spuneti-mi ee ncercare 'il a!jteaptii pe fiul men,' ce
primejdie? '
.
'-.,'
, ~3erce~.stru~le.kirmice. .
- -
-
Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca este
sl8biciunea pentru alcool. '
Femeia ma Wiv~
phna de uimire:
,
\
\
\
\
/
'/
/ .'
110
,
~ El are ~ trei an~ dar,cum vede berea, cere sa'i sedea
siibeii.CunJ. Roate fi ajutat? ' ,
'...
" '
- Pimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i'
,
regnul alimentar al ropilului,Ce Ilseamna slabiciunea,luipentnl
,
alcool?nprimul rnd faptul ci el mtr-o oarecare m$ura, este
robotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mttnpla
fiindQiispiri,M sau este la Piimnt. Dacii spiritul se mvata,'trupul
i poftele Ilcestuia pot fi controlate, Omul trebuiesa posede
lucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, nprimul'rpd avej:i
,-
grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIannce Peste masura,
;~.
Mncatul peste masura D1pinge,spiritulcatre piimnt
-Femeia o~az:a: '
"
~Numapot a0tIDesa-i gatesc Cevabunu! de mncare,
Cnd s,-aniiscut,plngea tot. tUnpuliar eu, ca sa nu
pl." tot
timp~Hi;ddeam saJwg, '
','
"
,
-- SUb~entulsiu simtea ci el are un contact precarcu
UniversU} i; plngnd, mcerca sa-I intensifice.
,Supraa!imentndu-I i-apreat' 0
"
falsi' iluzie de c<m,lPrt:
' O.uindu-'se,el aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m,
spirit,.ci m trup. Cerinteletrupeti au inceput ,sRmtreaca. peele
ale suflului.SpirituJ a mceputsi se deformeze,
'
"
''T$ice-ideticutacum? l
'
,
,
'- .sa nu-I mai, mdopati. n nici,iunC3Z nu-i -mai'dati nimic
mtre mese: Este necesar wulinimuin dehrana'i la ore fixe, Mai
putina camemtruct aceasta te tintuiete la.pmnt HJ;ana
trebuie, sa fie vegetal, Se exclud,toatedelicatesurile, Copilul'
n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate asupra
cerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare ntruct aceasta ridica
agresivitatea subco~enti,
"
,
, ",' ,
.
Nu-imai" prom!t~ niciodatii
COf~ului ,ca-i
v~*
ctimpira
delicatese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci la
satisfactiile spirituale, Promitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la,
muzeu, Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte, fine ale
cmpului ~i penetra'rea in acele zone; ~ visare a ceea ce este
material" /pmntesc Cboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouri
cnd riu se ~eapta. Marna care-i spune copilului: "Uite, .daca ai
sa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bine cumpar cutare ~i cutare",
III
;
''','
c .
al - 'stipn va fi lucruJ promis. n
face din cOP
,
llulsau un sclav
,
C
,
ann
, -
'
n' progr arn d
e nimicire a
'
tot
&1(.-
si vrea,creeaza u
'8
, ceSt ma
,
d ea, 1<11
,
a
',..'
maten' ale Asta a ~i fost cauza
'
A
fi ' " unor avan",je
'
"
ce
,
e srant ln avoare",
" 1' n"lor
P
recedente, Dezvoltarea. .
'
.
aI
- dlspannel CIVIIza
l'A
tn'
pnnclp a a
. ~
,
l
,'.
bun medicament UllpO va
,
spiritualititii C9PI!ulw este ce mat
,
unor apucatunurate,
" '
tr- I influen!eazil deasemenea '
Comportarnentul dumneav~as
,,:. continua sa va suprimati
, foarte putemic pe coy~,
D~~~
dUl!neaveastra. aceSt lucrt.l se va
. sentimentele dlVIDefal. e ~Ot~
iIuI" '
rasfrange neintfAat asupra cOP",
U
t\armece. El a nceput sa .se
"
Am
,
resta ca 1 s-au lacu
",'
""""
"
Imp
. A
uln' mul nm
p
',
, ~
d" rau cu mme,m
" -
,.
poarte extraor mar oe
1 C ' ,e n 'clumneavoastra, La
,
"
-
Nici un fel de farmec
b
e.
~~:~e el reactioneaza' .ll mod "
t,
t;
ile dumneavoastra su con~
'
,
,
~~
'"
"'"
,
co~tient.
,'A
"
." S
faturile vrajitorilor ru~i cum sa-I
,
Am clnt mtr-o reViS", ,.'
1
- ,
ci est luceu nU-Ipencu os,, .
' faci farmece ~Ulva. Sespune ac
'om trebuie mai inti sa UClZl
, -,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI.
-fiindcli farmecele
"
' "...1 d VIDe care-l
,
protCJeaz:R,
"
in
, ' , '
elsentlmen:
,
t",\e 1.
A
d tat mpotriva
,
n
,
aturui' care
,
' es Violent .m rep , reprezmti
.
WI ~roc
"
. ,
,~ irituale: n acest caz ar.e IQG"o
aduce prejudlcu
. stru~:r~ui
nu numai a celui vra]lt CI,~}
dezi ,
nte
,
'
grare,
-
a splOtulUl~1 es
t
.
Acest
,
lucru se rasfr
" "
ange ID
-'1 respec we
' celuia care face vrajl e
" 1 n sp
'
ecial acelor ce vor vent.
mod catastrofal asupra copu or,
,
. ,
Femei,a da dm cap:,
,-' ot; obti~e niciodata, nimic
-
ntotdeauna am afirmat ca nu P 1",
,
cu fl)$, prin violenlii.
"A
"
ond vr
" -
a
;itoria? Este utilizarea
,
' Ce este m
'"
' 1
-
Deslguc
,,',
subordonarea structun or
resu,
rselor divinen scop~n, egOiste,
t
,
'
, ,
,
'ter tactice de momen . ,
karmiceunor ID ese,
1 la' disparat8. problema propriilor el
,Cnd pentru o.
ce u
avie iri este pusa mai presus de
interse, a propnel ,su~r
d!' se dezvolta dupa 0 lege propne,
lnteresele organlSmulw" c~,
te
ganismul acest lucru se,poat~
diferit de cele dupa care trate or,
"
,
transforma ntr-un proces oncolo~c.
mpurilor unde toM este
,
Penetrarea n straturile fine e c
decl~eaza cele mai
uimitor,
',n scopuri telunce, de consum, ,
1..
f"",:,,:.,>~
,112
,
'
piJtemice progfne de apirar~ ',ln fun'
.
" ~ . .
se c,upleazA mecanistriul distru' ",
cIJe
d~ ~adul de penetrare,
unuIgnJp de O'arneni ~ichiar ~l
=
mdiVld, a unci farnjlii a
.
arnenirii ntregf '-"","
c
.'
.unO'i grave nciilciiri' a
.
-DacHemeia wea si fie l'"
'
- Am sAva mrh,";
cu O'muwblt ce trebuie'siifacA?
Sp' '
tual
x
,~.",.sesc a "straveche <."-x", '
,ln . .. O'fernele nu nurnai A'
, ,
""'1", Prin bagatia
~lfacAfericit cu adevirat
c ~l pO'ate'"ferrneca" s6tW, dat si-I
.
Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu
"
~
,"
.
~ a cO'ptlului,Cmpul devine.
,mat
()
sery un tunp abreO'la,ei
,.,~ii tO't.ce, mi~cii pe Plimnt se
a;::u,
mal~tI; cald, ApO'isenzatia
mtregulwcare se mtm...te
Um'
curA de i/ummarea unci pArti
'
a
,
.'"
vers,
'
~
'
Un co 'l' "
.
l
'
,
-
pl are 0 encefalapatie Cu ' '.
'
'
sa"
m
,
farntlie au
avut
.
.'
,trel anl mat
,
nte de n."A
rea
d
',
lac certun
te
", -
-.-.
IVrtuIUl;>5itatAlui ~i m
"
"pu
mlce pana la limita
gndul 'sinuciderii, Aceste
arnel np
0' datii Ie-atrecut prin minte,
att.de'"SOlidar" ntocmite,~:o~e~O'nstante
de autodistrugere
se gasescacufli1 n strucfura ~.
ul
~ u:a'?te de ll~terea copi/ului
prO'teJat'f':prooesuldistrugeriil
Ul sau, Adultetuleste mai bine
cO'ptllllcarea tn~nitdl ~ cumultmal'ielit,'pe and
au.t
,
O'distlu
,
'
g
,
ere
P
' I.'AO'~
,
e a Piirinp
,
dO'uli,prograrne
puternce.l
e
'
,
",.., acumpnn encefala ' .
'IJ
.
Marna estenedmneritii; ,
pa~e, ...
'
"
-'"- Dare, dacii s-arelimina a
"
.
,
bme? ,
,
" ~tea~ copi/ul s-ar putea face
. -'"- Sanatatea' co
pilului
',
.l
,
.'
'
-
' .
stru"""
' 1
'
'
..umneavO'astrii
d '
d
"
~.~n or sale spirituale iar ac
,epm e de star
se vormdrepta, copilul va fi siin::a
SUlltdefotrnate~ ~j, dacii e~
-
.
,
O'
f~meie sufeta'
din cauza "'"
.
di
-
agnostreuL Judecnd.
dupa
-
star
S
b
t.erilitiilJ'-Mi apuc sa'
P
un
l ' hi
. ea
laener""
.
po lC. stoza O'varianii,
g"uca, este vO'rba de 0
- SinguriiSUllteti vnovatad bo '
'
Femeia se mira,
e ala dumneavoastra,
-Cuctivaanin
urm
'-, ,
.
"
"";"
,
aaIJcO'mlSO'f1
t "-
"uCII
~~
aceasta este cauza Sterili"
,ap a Impotriva regulilor
care va adorA1i ncii fi
,taIJ1.AIJucls,lUblreadin
blirbatul
\
OaTtecrud :p pnn
surprinde C
.
.
re, analele
,
lp
. dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltnchise,aveti
,un nive! bioenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtmplat?
" -'Am avut un logodnic,. ne pregateam de nuntamsa eu am
,"
/
cunoSCUt.Unom care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~rn-am ~tO'rit cu
aoesta, Am gr~it cri ceva? l iubeam'1)18i mult pe cel cu care
rn-am miiritat, '
,
'
'
. i',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te nutre~te asemenea
,
sentimentenct uciderea',lor, ID tine'.sau n el, ~te 0' crima
imensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fi
eliminatii ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levase
otuparitedicina contempOIalla. Insii; distrug~d iubirea,
sentimentul contactului cu Universul, femeia a distrus structurile
spirituale' fine att la ea ct' ~ila biirba!, Copi!uI naScut n astfel de
canditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului.
Drganismul femiriin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' sa
conceapa uncopij care sa fie gray bolnav, sa moara sau'sa faca
mu altora. Dac pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi fostcobO'rati
, nu S~(Iffi instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi! cu karma
,
lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost
-destul de bune pentru a reallza ce pericol i p~te pe copii ~i
nepot, Noi cO'nsiderlimn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~i
ne luptirn cu noi ~ine" cu prO'priul organism care ncearca si, ne
salveze familia de la pieire, .Iiexplc femcii toate aceste legi i.vad
ca structurile campului ei ncep si seffidrepte,
" '+-- Ce si fac? ntreabafemeia,'
'
'
- nprimul rand sa va c~n~entizati nu la nivelul p!irnntesc
ci la un nivel superiO'r, spirilual, Cnd velintelege tO'atacestea,
.
O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna ~ si cupleze
sistemul de protectie. Cea maibunii ap3'ra a spiritului mpO'triva
.
degrailiirii
" 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive ale '
corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul de
sprijin de pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i,
,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti" ; se spune n Biblie. "
,
lmi .amintesc de 0 tniir cu un CIIZana1og, Avea 0' opturare
totaliia. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racut
un avori' nsi defonnarea structurilor spirituale s-a ncheiat prin
protect!a fizica a arganismului striiriepoatei sale, Dupa. discutia cu
J
.
114
j
mille s...adeclanpt re80rbfiIt opturapilor,I-am
reconwu!atfwneii
sa m.i fll.dt1<!Jl controL
'Mediciiaut~t,s,.o consulte:pe motiv
' ciboala' einu poate
fi.vindelra~prinpioenergie.Singura
cale,
spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicalii.' Femeia, a,.trebuit sa
recurg 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sptiimni, mi~a
adus radiografiile. Opturafiile dispruseia complet.
.,
"
, ,
:" l' Asifel de ca.zuri confirmi faPtul ca nceputul mul~r' boli
ginecologice se gSescJa nivdu! cimputui constitllind cel'mai
adesea 0: protecfe . impetriva
m~te:nirii\lnor urmlllji .cU
.
maJfOfJ11$: Dist1'tlgnd din c,e n te mai, acti,,: aeest sistem:.de
'''protecfie, ,nt;dicir)i
contt\mporanii,
DeDtelegndcauz~le;
bOlii,
contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~i capacitate: vitali la nive!
fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medicina
"
deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitatea
generljli a omenirii:,
,
/
'
',"
""
'.'
.",.,
Ceea; ce$entmplii aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:, de
povestea PUcll4retuV
"
,
, " , ,
',' ,
l),n i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un
~; ,',
"
.
'.
" -Cum sa,~ungpnUaN?
,
'~L>umneavoastl'i mergefintr-odirecfie 8r~ti, i rispunde
taranul,
'
,
'",
- Nu-i nmic, am.un calminunat!, ,
" - Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistli
tiranu! si-llimureasci pe ciliret. .
,
,
,
i--4<licio problemii, amrezeiVe dehrani pentru multezile. .
-:->"' uct va fi, mai bun :caIul dumneavoastri ~i ,cu ct vefi
.
,
,
avea mai multe:provim; tu att viti fi mai departe,d~tel.
' Cu.ct maimarisunt realidrile ftnteimedicaie cu attsunt
mai ndoielnice n..faptrezu1tateldacestorrealiziirf.
"
Ne-am obi~nuit,n virtuteainerfiei, si credem ci.principalul
sistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e
immitare.' Uiram
nsi, un adevr simplu: sufletul ~ trupul reprezin~untot .ullitar,
Subco~entu1 i cODtDta reprezinra cmpul iar corpul fizic'este
0 varietate:, un
~
contrariu, dialectic al acestpi camp: $i cel mai
perfect sistem de 'l~roteCfiei al organismului este, n primulrnd,
r.
115
. '
",
'
,
,
"
'
.
De aceea,cnd n
,
'.
striicturi\Or spirituale ale cmpul~., ...
trebUie si
protectJa
, ,,;
apate', problema su.pr~,
adica cele 'fat8o~~ ~
Omul rnd, strUctun!e.~ateg!ce,.
supra,Vletulasca,
'
l
'
l' .
x
de cauza primordlala.
,
"
" al care ne ~g"
'
, : spmtue"
"
,
'..
'ta
'
" '. S
parta annca eXIS ,
:
'.
"
,
.tim' lecJ.iileistone1. n
,
' d' at, el
N~liVerrtVOlesa W,
,
Tb Inaviciossauhart Icap
,
..
unobicei:daca se ~tea un COPlas~
gura 0 generatie de urm~1
,
' , ~.
t
,
mare pentrU a
se" . era ~unca ln
. '
.
siniit~i"
'
,
al, st tul
'
s
n artan a pierit fiin ,
dca se destramase
? -
,
' fin:"
a;,,.
, '
,1nsB, 10 .
;
"
"
:.,'
,
\ S piritual.
; ,
,
. ',;
,
, .
'
1
."
"
fiZlc duce a '
Idoarcapeuncorp
'"
Filosofia; careprive~te.oI1lU
' tr ' "ii
medicine,contemporane,
. .,
nllaterallla m e.,.
" tezarea-
conceptia tngu~ta, u,
ln .chiuretarea,ectomla, pro
,
Extirparea organulUibo av,
t Daciromul'arfifostnumal
'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnen
ct~' nsa omul ,este,n acel~1
"" 'a. fi fost core,
" . ,
l
, ,
trU
'
ri
,
toate acestea
'" '.
' rtant dec
,
a
,
t trUpu .
...' ,
,'.
pu! este mal 11111'0,
"
,
W1t
til11p,~icmp,lar :am,. ,
ntfe paIarie~i ghete: spUnea
" Nu noap n IDtreglme . .
'
" .
trU'trU
p
Whitman.
'
,,
'
,
"
,
1
'tifun:~i legl pen,'
.
.
,
suat ID ace IIIjl ,..,..
' t sont "
Leg' lle
...iritu
,
IUlU
,
1I1an.
.
la
ri
e severll:
"
Pe ca '
.
"t',
ex1Staocore..
,
',$'
,
nd
numai ca ntfe ac~tea
nU'ati ele pot fi
.
~i de op~e.
~ ~
lui
aceste legi>'-de umce, pe
~
domeniul s:Rmpulul, al spintU
". '
,
sll penetreze, ID .,
de ' tiune asupra
medicma IOC:P
d
e
" nsll metodele .sPecifiee, , act'"
tie duce
uman ' pii'stran U-~I
.'
"
aaerea)aceastll lntervent'
,. ' '
1
. ,
(re."';. extlrparea, co ,
",
' tuale
'
insesu:ablle la
corpu U1 -t..."..
ale structunlor spm
'.
'
,
la. ,serioase deformarl,
,.,
" .
"
,
.
n~ sll faca ~I
'
lnceput,
.
' deei trUpul este ca mal
. LogicaQelora ce Vin
, .
,
si
anali:zeze.
"
. ,
ti
q;
abia.dupi aceea
apol
..
l
,
te de a analiza mal ln .,..
Logicaspintu U1es
,
.
'
. . .
or '~~' hl
pnoza,
d a a""ona
'
,
di
.
coatemp~.
e
~t'
.
,
'tm
pllln me cma
d
,
P
ro
piere
Ceea ce se ID.
a este 0 neer,care ,
e a
e
sihoterapia, extrasenson~,' ,
ca sufletului, Pnntr-o ~el d .
P
icll a logicii corpului.de .log! ,

' cat filosofia~

10gJca
mecaD
d' urma dlspare, ntru.
"rezent
'
abordare aceasta,
,
ln
"a iar cea a trupului - tactlca, IDP
,. spiritului constltule strateg! ,
,
lU
succesuJ
.
tacticmomenlan,
.
Jj
.
'.
. .
potQI:iuIw- a~estelo'ca
a e
~
t?tuI. "Dupmin~
vamm_ ',
~
.
A x
.
.
gJ . corpWUI.nsa Inttebarea.
,este da-'
..ceva
'"'1'''
noI! .'" ,'"
, . ,1 .
, .
. ,
,
. , .
Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d
'. . '.. .
intervenJ:iichirurgitale. Am
e mlo~le pe oameni prin
acum n' Zeci de o~e se
:~m:oooIOgJa pe banda rulanta ~i
probleme. Dar cine a sUt
'
ac~ 0 /!$fiel de .operatie !ara
"victOlji"? '
. J sa analizezewnsecmtc:le a:cestei
;~ ~auza miopieia constituie defa. at.
. . .
.
" ,
la mvelulcapului detenninate d
op
tim
ea strueturilor cJ:npulUl
.
strutturile stabi!eale cnipului
e sen
A
entul de ur~ stat!.latn
nic!ieri dupa iIltenrenpa. chi
um~. ceste stru~ nu clispar
"
distructivelanivelul'
'
1
rurgJcaIi,
,el: contmui'aCfiunile
al "
campu UI, .se tr81lsfera, asUPfj! ait .'
e corpulw, sauasupra param~triI
" "
'.
or organe
Openqiile,de tr.artSpla:rtt saD./:
sp~tuali lIlomuluI. .
"
.
deasemenea . la l'ezultate,
aseniAnatext1rpar
Es
eaie unor ~ganeduc
concomitent, ncear
, ai" ,
si
-
',
.
.
,d
,oare
,
" .
'
te
'
bille daca omul
. ."
-1VID cee ~ l!UfIetuI sa t
..,
Sil~ con~ent1.ze gr~l' '. d'
,
.
'.
caP, eclUWl,
clin s.ufletul sau.
".
e..r~nastfelsa schup,becl\te ceva
!',
.ChUu-,
.,mai' deplofabile pot fi. r~1 ,.'..
bloenergettcenegative, '.
. . . e jJJI(I1Interventll
. '
n tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'.
". . ,
'copi! este ~ataf; de blbiaJ! ria
~
eXlsta.os~a ,!1~eun
.anaJ'>:atQJe..cese petrecn
t..
mtennecliul,bipno;z;el.,;Am
a blbier
C
a_-' '
.
f~
unOf astfe
,
1de metodede ttatare
Il seblbie.oml'
"
'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, n
,u .pr~ZIJlti devJ,enaie
Parametri au rilmas acei~i D
mnte 1, dupa tratament.
asnpra cauzei bolii doar a
~~ar~ce
~pnoza n-a putut aqfiona
sa caut' pentru a' gui locul
d
er~
-0 .mtr~unaltloe. am nceput
hipnoza a transferat boaJa n
..
to
e
A
estmape.
Am. descoperit ca ,
.' .
. yu r. avut loc odistru
g
ef total'
a struCtunlor .karmice ale desti l' "'"
e il
copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel
VIe~. vntoare ale
Fara 0 mtervenpe asupra ca' . .
.
. transferar.eabolii fie
.'
.
UZet este pOSlbili ',doar
..
.., asupra: ,altul organ, fie asu
p
ta d""":-
I
.
asupra pSlhlCl,lIUljntr -una dinviet1
1
. ..
-
u UI,
,
'
. ,1 e UI'YIltoaresau sa sc atimce .
''-.,
.
,
,
.-...-
Jl7
...
-';'
.
.
.
.
,
,.~uLasupra copuIQr,. Mecanica ram~e ,Jotmeanici".F~ ,Q
~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca.
' .
1J
.; ,
'i 'Ji.':
'r miamintesc 0 pjW.pe are mica ~ un m eKut< rciarte
tnar...AI!ihi.a adunatpe Ciameni ~i a!J\epqt;$ le,imP-rta
.
j)edepse pentru ncalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a
1
revenit medicului. Doct'imI1:ra indignat .".. ,r>d.
.
~Dece? Eu suntmedic, u
~. pe oanleJJi.Ji ~ de
.
.
suferinte! ,'.,' l' i)J'
;Alah ha riispunl>: .,,:1,'
"
,...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-a pij.~or
0meneti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel
.
,~,
.
,onsider ca religia. oferind ,0 , concept\ej' de.wce
comportamentul corect a tacut mai, R\ulto'.pentru s~
omuluidec~t meqicina.
1
i
"
. .'
Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI'0
bo!llf!,gTJ\'i.~~
.c~re un. bioenergetician.. Qmu! ,!1}bla Jp. r~",Q1.Ipji~~ent
n\l a 1W1i avut nevoie.de.ele. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW
,!Daiavea margini Discutnd cu 'el simtic~,~Jiul,siiuk P~'19
mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUza
~tatea.,n faptJ,It. ca barbatul avea. pe. /,ip.ie~nm,\I~ py.~ .
prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~
piiowelor. D\1patratament, boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINI
st;TUcturilor.destin].IIui, biirhatului ~i a$pra' tIupJ11\J~,.'cj~i
.fJ.wui.~.a1J. ~~
pericwos saelipriniproble!1l~~~bile M ~
gase~ i ,siil~climini cauzeleprimor!!ilUcl nai~bqa4 ,WII
dintr-I.\norgan ntr"!J.Itu1.A,cuj11 extrasensorica im~icina,~i'!iif
(psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~ '
cfuTIpului)alungii boaladin trup n suflet. ,1\1I1~tin, npsiW.cui
chiar asupra generatiiloqj, vietilorMitoare.
.', .
: '1.<'1
.
P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicnlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~
are ca rezultat 0 ameliorareviziqila)~,wvelul~c i .laini~
liens al cmpului i 0 di~trqger~ -totaIa anivelurilor'IP La
televizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,untrat~t cu
ajutorul psihogeneratoruluicare, ~
cu\X\3fl11Il!i. reclama, "poate
. nlocui 0 mie de .bioenergeticieni". Ii fae femeii. u~ eontrot de la
( distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul
;,,'
deforma!iilor a~pra structurilor spi~tuale"
asupradestinului ~ a
"
118
.
'
, t . .-.
pairWviep viitGlU"e.0 piute(n defortnatii Ii fost transferat
asupra oopiilor. "
,
' '
!',Daciboala estert!teptat cariu,ea este tratatiprin zvrlirea
bi dintt~un Ioc.tn aItul/ Cnd va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn
,
ciria:'boala este '0 ftimia degradarii: spirituale ~i vOr fi
eliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura.
.
" ,
lniperfetiunea .filosOfiei ~i a' oonceppei nbastre' despre !ume
ne duce laautodistruge~e. ;
,
.~
Discut CUun cunoscut despre medicina ~ontemporana D.
,
ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplit
capu!. A luatc(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatun
pUh.ctdep8'.gt,l-amscutUtat~el $iboala a disparut. Tnarul
a awrore!tCiie inWtesab.t:' "
,,'
.
-Tata, la ce bun sa nyat la Universitate, daca se' pc;>ate
vindecan acest fel?,
' ' '. '
'
-
.
h Tatti i-a rMpulSca d!!nVatat trebuie oricliin sa ii1vep. EU am
ta'cllt. 'Pentru aClarificaaceast problema, 0 disCupe' de doua
miliute nUeStesuficient.
'
"
.
'JMetbda despr care este vorba n carte peimite tratarea
bol;1ot'muiti iU!:iitWntede aparipa primelor 'simptome Mce
,
aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'cnd
.,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina.
Apoilln mteles un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodei
donsti'lti prevenir~.venimente1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa
,COhI1tfulf noa!itt!"onentatiasupra l1evoilortrupe$ti,hu va ]'Iutea
p~ea toa'te prc;>cese1e. De aceea nu se puneproblema,negarii
meditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cu
medtcina'trupului, 'l!CotdndU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltarii
spiritului. Este yorba de 0 schinibare cardinala ,a pFincipiiior
ritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i completare' reciproca ~i nu
de o,1hlocUirea unei conceptii cu alta.
,
,
,
Ocupndu-se numai de trupul fizic, medicina se indepi\rteaza
tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala - vindecarea omului,' caci
6mtl1 este, m primtilrnd, spirit,.cmp. ,
,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune,
Hipocrate. ;nainte filosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar.
Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '
119
~:. ~ .'.
"
..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii
,regl,lIamente, Exista $i,oalta al~rna~lva?~J\~tii! .. ~
!
:~edicul terapeut,aVnd 0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala
1 superioara, trateaza.oumimai trupul, ci ~isufletul,nacel~1 bmp"
i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavul se ~~te
mm
'bine 'asta nseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~
" caz~ n care simpla aparitie' a medicu1ui n salon ~ehore~
starea pacientilor. Din pacatensa, n tiltim,e~ decenp, me~lcma
acorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~'
(\jagnosticarea.$i trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI,
medicului.
"
,,'.'
'
i'
.
Nu demult mi s-a adres~t 0, cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez
'
,
unftou J'lparat care a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Iml
vorbea cu mult entuziasm. despre poslblh$,ile multiple. ale
aparatuh.ti care acpona asupra .cmpulUI uman ~Icare pe.rmlt:a.
.
vi.odecarea pacientilor aramedlcamente, Am declSs,aanaitZez~
ce mod ac1ioneazii aparatul ~i ~
efectuat dlagnosnClirea.nurnal
dupa nurne a unui pacient care a urrnat tratamentul u ~Jutorul
'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul militar i.o Mgants,~ ljI
suferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tcata
,agresivitate con~tient ~i sentimentul ~e u~a
pe ~~e a trebUlt sa-I
nutreasca n 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~t
puternice programe ,distructive onentate JD1.po~va oamenilor:
Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea aparatulw
cmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, starea
fizica a organelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput . sa:1
,
analizez bioenergia mai fini a organe1or ~I am viizut ca St&rea
energetica a centrului endocrin ~ial priJnei ceakre era cu muk
mai proast dect inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'ametn
spirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:
ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut ~ult,
~
schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea ~a
. tilcerul bloca extinderea programului distructiv ,~
.titratunle
t, profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-a
f;
VladimirMibailoVici Behterev (1857-1927)- medic~i
cefCl:lAlor =,cu
:'.
importaitte contributii ln domOniulmorfologiei, fiiiologiet, netU'0p8tologle.,
~:!
psihiatriei ,i poihologiei. '
\"'''-''-
.,..
,->---~
r--
.
'
Il
i
,1
l,
Il ~
1
1
i'
12ft,
,.,
"
,;,:~!~.;, ,?',',
"n"
,"
,
:., ,
"'
. ..,
,ir~t dih' co~titlbt J) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~u
cobort jar li.$1l dia;#ldiSatorii '~tJ18i-.~li.. capacitateade a
iubi-care: 'lIste raspunzitor pentru sanitatea copiilor~i sriii~tea
noastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.n Hnii ge(1erale
am vazut~llIfit~~IOlI pe at:e-1vedem'pretutil1deni n 'turne:
diStittgerea"resUtserot;Stra~'ale Organlsll1Ufui dedragul
sniitapi temporate a oowuluifizic. Acest aparat <;II' fi altele zeci
,
1
sau, SUted.elabOliate sau numai Il faiii de proieat reprezintii 0
'cllceriieeJtaeP!ionli\'nnedicinei oon.temporane~i tasponde pe
;~
deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelor
tari\ depistareacauzelor bolii. Aparatele pot ndrepta doar
suatUrile cele mai grosolane ale StructUrilor karmice, alunga
. boala tI interior, tara a 0 elimina. Boalaalungati\ n interior va
'
distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun organ i:z;olat,
, ci imunitateantregului organism.n aeest fel, nvingnd'oboala
izolata; mediclnamodemacondamnii Olnenirea la 0 degenerare ~i
disparitie,lentil'~ichinuitoare,
.
nttQct. boala reprezintii ,blocarea
unui comportament ~ auneigndiri. incorecte, cel mai adesea
subcOI'lftU:l).te,elimillarea acestor blocaje va' accelera ,mult
procesuldedezintegrare.
"
,
"
,
Analiznd, stncturile dmpului societiitii ~i omeuirii Ji
deasemenea infonn!'1iaprdvenitA din diferite surse am,' ajuns la
ul"lhAlloareaCOIlchlzie:n~tim 0 sut cinciZllcide ani nivelulde
'
agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce n,ce inai mtilt $ii' fiinddi
slstemelei:de,!blocare,dintrt! con~ta, $ sl.ibcon~tient,(:sunt
d.e,are IQCoor~rintensivr aagresiviti\pi subcon~tiente
1\gtesivitatea noastr emanii;
la"
niVelul cmpului, n Univers,
Pentru stopareaacestui ptoces,din" tO/111100anului 1995,
judeand dupa, rezultatele" certanldt mele;. ar ,trebui sa" se
cdeclan~ezeprogmhele de diStrugere. ale ornenirii.:n aceste
Condi,~ vor"supnivietuidoar oamenii cu' .Structwi 'spiriiuale
echmbrate,
"
">,
'
,
,',
~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gre~ita
,
~isallu se'cO~eniciodat;insa astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~
putinesperan!e.
.'
,,'
" ""'"
""
' '
Aparat~m ;c' d~l, mai mi,lre Viitof ~i cu l:;e~!1).ai pUlemica ,
,"
"'.
.'.':-
,
..".,.,.'.'.,' ,.',
,.
--'
..'. .
"".,. ,.:.'"
actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca n viitorul ap!opiat
I~l
~'
elevorfi ca!1).piQ!jlIe~tei-apiei, er~etiirileJacutede mi.n~aratii
"
,di StructUrile cmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllt
temeinic prQtejate ~i intluel1!ele bioenergete nupatrund pna
'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om care
dispurie de r;apacitiitisuperioare ~i pentru ~~~generator.
;
Patrunderea tot mai profunda n structunle karmlce pentru
n~epiirtarea polilor trbuje sii.iduci\ in 1Ilq,d HUW~il pe
,Qercetiitori, n 'acele zoneunde se g~c programe!e ,c~e
,
determin coQulgenet!c alplantelor, I\Ill,nalelor~ omulul.,Mest
,
proQes poatesciipa de subcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a ~l
"c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~"rom ntia programelor tmediate,
adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr()~am~I():
tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof aprop,tate~e. po.mbtla
aparitia unor !1).utan!iavand ~tUrii,gAA~~ana ~~~~
n acel~itjmp. Astfel <.lemuta~ ,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD
,
urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energetice, nuntarul lor .po~
'
Qre~ n: ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzheo dm
'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunnd de
i
aparatUra ~u prea
.'
soiis.~Qa~, Se ppt reuni,co\lQTlegenetiCjj,,~~8~f;V!!-}~ale ~
,
plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru, '~, s~
,
b!i.uiasca,,' faptUl" ca vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a
,
'
exp~rimente pe coduri,legelletice U!lWle ~ ~e. P~cOIUI
.
unor astfe!. de (;)xperimentecq\1l!ta, n faptW ca pr~ul W:
~QntQpireal,odu!iJorgenetie ~e OInuluicu
~e
ale ~ul\ll,
0 data materializat, ,,!je, va Quibiiri n ~t\1TijeinfoanatIolUlle ale
'
,
biogenpsferei ~i!je,va dezvolta I). ~ntinu~e. Crima sav~~~tii
.
mpotriva unui p1J).,dupii cum 0 atesta cercetrile, se trans1IDte.c~
Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,' generap.t.,
.
SlStemul . auroregliiri!
mpurilor va veni n aprare;l qrnpIlIUlinformatJ,onal. ~\
daca
.
Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea ,.structunlor fine ale SPlTltulul,
(, atunci ncepe &a:~ction~ cel mai efiQieptmecanlSmde
.'
~ocare-lJ).oartea,
,
. .'. ~"i
.lit
.
;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a
faut ~ desQ
.
O
-
PiITun ,0
.
l/
~'parametru al SistemulUi autoregljU11 -dragostea de Sille. ",
"
0 femeie are ,aveQ.itla'mille la O!lSUl~ avea vedi)l'eadestul
!"b\lM,'t.!i~~~ ~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,Ut
W 1'(78 ea~ Qutrit un s~timeDt.de ~~, de 0 femele; ,Cu
"
.
,,122
<.
, .t
.~
toate
.
~oifurile deptise1 pacienta' nu"1'!?oate adUi' amittte Sa fi
awt astrel .desentimente. A trebUit' sacercetezmai n'
profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata mpotriva.ei ins5$i,
. -'umpop siite ~singut?Poate fi vorbade un'gndde
sinuci4~eo~ eu.' '
-*'
'
,
F~eia ~)punecHn permanentii$lte ci nll ~ai at'echef
de viati\; Testarea arata ca lipsa dorintci de a mai trai ~i gndurile
de Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ipsa dorintei'de a mai
trai se 4Rtorwunw fond vital sazutlntr-o asemenea si~tie
suittsuiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gndill
sinuoiderU.';'
, ,
'
'1
,
l,Wnteieu 0 CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteil
fODdutuivitai ~ uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma familiwa
a' otnuluj,pcin rIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai,
in cazu;tde fatiimamafemeii nutrea unSenfin~t de umfata de
\ln Qm:,dorindu~irauLAst tucru acreat incmpmei tm
.~
dedisir\lllere~'~PiiStteai ~se tranSmitecopiilor
!,dete~ind' dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs,
,
insesiza.l;>il.ctend tb interior6atitudine deprinuilltAfata deviata,
, uncori'nuiliifest, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la
'
rada~m.ile '
familiei, ~i om~' cu un astfelde
.
mecanismdistrUttiv
, poateetih1tte CUu~tii 0 rapt 'co-i poate fi fatala, n\1-1i
ptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate face rlu imw
mare n'Urnatde biul1enidaca ace~tia depind df;:eL'
'
,.
-
.,'
, Am investigatcampulfiuluifemen. El prezenta'ni$testAri
. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil)
reprimam dragOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.)
s-a transmiS,mai deparle, ~i a luat amploare. D~ ,tniirulsesimtea
deocamdatA excelent, era sanatos; mci IhiiGar nu biinliia 'tnee
pencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declanat de
ascendenti ,~ continua activitatea macabracAutnd' sa se
,manifeste n cmpul cel mai neateptat ~
illexpliabii cumijloacele
logicnoo~te.
' "
,
' "
"
.
0 feI'ReieIIcvent la mine pentru a doua"oara. La prima
~ti am ajutat-o nu n~ peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoarte
multumitii de .rezultaterIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi
.,
1
123
';
cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1
fi~t~~a
siifidiscutat
1Cli et. De aceea ~8. hotarit siima mc~rce.
"
.
A ~
i
scotnd din pant 0 'fotografie ma roaga sa-1arat ~e e
,
satu! ei. tl a(it. '"
' .,
.
",' ..,..;. orect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt
.
la cinciani dupii ce af~ :fi.cutaaceas1apoza.
. ..
,tlvad imediat pe otnul a.-eareputemic
deformatl parlU;l1etru
l
JI~nU\vi..~
i-Iariit. '
.
femeiae uluitA:
"
'
":""'Cum
deV,.apdat~a? ,;'.".
'
.'
n loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~.
sunt;P!pfes19WSt.
N.
'
",
'
.,
'
,
_.n
",
' un ,
.
'
e
~w asta.
,
-
,Es
-
te ,
rezulta
,
tut
,
un4:l
,
rmmc1 mclelun
,
g"te
U.1 DiC1(1 ~" . ,,' . A .. 1
~
tnC9rdti.t.ede4~voltare.f
pert'ectionareacap~lt\11 ~ e.
in urmii CUcatevalUDlDl,oa"bordat0 cunotlnta:
"'A
~ ,Amintrat inpanicii,mi-a ~pus ea: Am
~
p~
CU~e
n'iiicuno$C
demulta.w~e. ~a vemt la mme.l nu-a ~t
0
declaratie de dragost.e.,~
pentru mine nite sent1men~Cluda~.,
N.oficumvavreo,deVlece.
, . ' '.
"
,
"A.u efectuat. testarea ~i-am spus ca, dinPtcate., deV14:l"e& este
,
-
:
.
.
i, ;.
.'
'
,
'
~
reala. ",."
fa
Co
.
. - Nu se poate' e\imina?Nu tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:eca
,
!urbata, '
" ""
,"
,,'
""
,Era:.~.
,cU foarte in~ant
,~, amin~.~ ~die.f~::
tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.
.
" .'
.
lumea
homQ$OOJalita.tea
'
les~1IUllS!Ilul.se
co~tlera
caC41Vll
nopnlll.ExistA
nu, nurnai luburi"dar
~con.vm.gerea ca sunt
,fenODlel/,eabsolut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat al
deformatillor
structurilor kannice. ~
ele se pot cor~ mseam~a
,
'ca se p<:Jat.e vorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at
Stnl~e
,
karmi~ ale femei am vwt ca DlOti~ deVlatle1swe .stiiteam
.ceea ce i s-antmplatei: a
fostputerl11cofens.at
depnetena
~
preferatA de eue era foarte legatA. Prin vorbe ~
fapte rep~obabds:
prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminnd un pu~u~es:
emotibnal.
'
Acest meca,.i~m de diStrugere a dragostei fata d
11
', _n.~;Q eredi
'+ar
Q;
pe ntru ,a-1 compensa"
emel s-a u ""
.,.,
"
subcontientulridiciigradu! de a~ent fa~de flmle1, ,exp~t
printr-O asemellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,
'.
~,',~,
",~"",'
" '.
~" '",..
,,,,",,,.
..
-
"'~~~,~---'...-
'"
Il
Ii,
1' 1
'
,,l
'i.
l'
,
11
1
'
,
i
['1 l,
l
'i l,
il!
l
'!
Il;
,
1
il
~L._,.".
, "/"
~J.acditbrstructciri ~i~am w.zut ci sentimedtele femeii
So,811modifiCllt.
'
'",',',
"
,".
"i
'
:."':""
<!Um,!<>ns!.. va fi iD ordin. Nu vor mai apJirea excese:
,
Prietenava avea uh cu totul ait comportament.
'
, :
'
.",
':~sLIi ~ii~plati Ptietena a venit peste 0 zi ~~cu'jena, i-a
SpUSCIlnu poate mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ",
"
Me!lbe/fi.' 1ftici nu'ne'. nchipuim tit de deforrnat! eSte n
co~inta no~tra imaginea despre IUlne. Homosexuatismul poate
apirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau
."tar~~
ce se
di~u~~~it'~ pmoanl. Omultrebme,
...~, pe,~ ~en, iIr,lI1blf'ea ~~i reprezint 0
~ -
ptIi't'e8' it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lI fatAde oameni
~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;'fll.ti' de. aceastlminunat .pirticicii a
Umversulw. ,l)all/t 'lipse.,te' 'acastli iubire umanista interioara
~'~~~'n~
atunc~ca 0 Ilcercare de aocompensa, pot
itiM, dcml$ile<iJeXul!'Acestel1constituie.oboala, 0 deVterede
taI~~'w 'l$Uifat al faptului caiD.noi moare' iubrea, Racirea
uJbirii umane duce la cre~ea numarului' de' homosexuali. iar
Ii~t;;, rsprezinti.iuciderea iubilii;' de&trmnarea
striCtU1'or fizice~ispirituaie. . " 'i
") '~..cWe ;tncak;J:oJegilec6mpottamentului 'saubiologic
pro~ stmgerea~eamului sau la niveIul structurji cmpurilor.
,~<lI8t pi'abtiCi:homosexuaiismul sufera ,0 'dezintegrare
.SJiii'iM_II1: .,SutteltlIuV' dWItin~o scidere a bioetlergiei.
~'1ttUCtUrilor' ~'Iabltbateste' mai 'slab
~~1Il fernei, in plaft ~neraltnsa 'homosexua1itatea
~i'tii! ~)''SttUCturil" :tmplllui ,cafe 'raspund 'de
~
''U>~ti ~d~.1;o1ile cI1iu'Jefoase,de siiniltatea
"j
C
~r',~Ito~lIactMare Ioc'sup'rimareadragostei~i
l
,'It. '~,tn"pami'iet. 'Copiii iCestora pot avea'iDcliriapi 5pr
\4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u'fi 'spresadisill. Homosexualii
'JiU*.W,.~qOStda'i"vi.tnei _i, ropiii lorpotdeveni
~.Glh cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl. stt<uctnrilccmpurilor lOt
.'mt' ~,r. .~.PentfU'complitatie ,voi da
,~'o8meoiIo1":rese .iUbC!SC: spirituilitatea, sufletul
,'ff~t"'MI; ~!'I1e' 'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette'
(~
~fnti le"fmai'milii valori cuputinta:
.1>
125,
atul ~
femeile ~e se iubesc ti tmbuniittesckarma, se
',' decipeei~prog~turalor. '
',.
.
"
.
,
Cauza a IU-a
'
" Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii. "Cuvntul
i
nu-ivrabie", ci program, un organism care interactioneaza pe
.
tirimulcmpului cualteprograme. .. .
- -
.
(' ' Cndam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.dianaca stab1l
,
este spiritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi
.
Lao Zis ca tot' cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge tot
ceea ce este solid ~idur, mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori,
.
" Lucrnd cu metode spiritua1e detrataDlent este 1It1poSibii sa
,
nu l'ii sutPrinsde ~t
deputerriict este'dependentaw~ui' de
spiri~,de structurile biocmpului. tn viata de. toate ~el~
ne
penWtem adeseori sa-ivorbimde rau pe altu, pe ,no~, sa ne
plngemde soarta, Se doved~insii c ~
OOICel.ar~,ca
u~~
distrugerea... dintilor. Am rcetat zecl.de cazun ~,am
descoperit cil cele mai periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a
. parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~enilor '.~rop13V:.Laace~te
tn~oiriseadauga structurile karmice ale pirintilor
"
i'nCer~le
, .
trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea' faptd~
sine. ,'Owza parodontozei .0, Clnstituie, ~rfirea ,tatIui,
supruolicitarea karrnei ~i alimentap.a' inco~ect., Echilibrarea
emotibnalii
~,' cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco~bente, sunt facilitate
.
de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a cum
. eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fnd de faptul
ca .ea actioneazaasupra
structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor
fizice.""'"
,
"
'
"
"
'
" Prin'cesunt periculo.e vorbele ~i gndurile cele? .
-
A
,
Cnd ne,gndun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtre
noi ~i omulla care negndim. Are Ioc un
~~b
de mforrnap.e~I
de energie. De aceea orice ,gnd rau repfezJntaun atac energebc
care poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omul
care b1f~ ,poatefiperi~os. Barra, !gnd~ur~e ~pre
oameni reprezmta un traumatlSm aplicat omulUllmpotnva carola
j,'
r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s), ll\emeietorul
,
Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii 1IUU\d\Iea naturi.
'Il
!ioaetAjil (dao).
..
,
'"
.
116 .
'. ~'
a(;es..sunt.~dreptate ~ in alllfi timp,.distrugetea.piopriilor
structuri kannice. Cuvntul intensifiea ol"ic,o,pTogram. ln preient
energCticapamntului estde ~ natura, mcat pana ~ gndurile
riiuvoitoare despre mi om sunt suficinte pentru ...i \produce un
riiu.AnaJiznd un numiir mare de &pte am, ajuns la concluzia ca;
m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re
. .mult de la principiile armonie1 l"miifi aeum. campul
inforrnationalal Piimntului este, supnUncrcat de programe'
negative, Cnd oinulse gn~e la cinevanuprea ftumos, are
,~
100'cClflectarea.stm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tira
a-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci.
'.
.
. "
Ne atacnr~ineomorm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de
multeoii tirasii ne dam Sea1Dadeacestlucru, he Iocpn proces
sub forma' de aVal~aI autodistrugeriitira ca nici macar sa fie
necesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este suficient
.
pOtenpalul negativ acurnuiatpni. m prezent de omenire.', De
. aceea acmn 1111' e suficient si ru bun Qi sa nu factrau nimiinui.
Subcon~en'nJl nostru e ntr-att 'de deformat ca nici. 1Jlacar
supoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyondipesuficientii .pentrupiistrarea
irit~ sufletuIuii.a. trupului. n situafia 1I"'11.,laprit1cipala
~ondife ventru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e co~ti~nte
mdreptate.spre schimblireapropnel persoane..Nu-I suficient sa fil
doar boa, ti'ebUie sa fiiattiv de bon. Orice om bun sauoormal
are' ~ deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci Legile
.
Supreme. Ideal\1rile~ perceptele ,dupa caretriiiau oamnii cu
miIei n urinA aCi\.lDt sunt uitate, treCute pe pIanul al doilea.' Din
aceastii 'cauzi omenireatrebuie sa militeze CG~tient ~i activ
pentru restabilirea' spiritualitiitii, a mnariismuIui, a mtelegerii Q
armoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~. este un ap~ la esenpt "
spiritualii a o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatac
energetic. Sarcina unui om deprins cu a1fabetuleticii este si nu
admita ~te sentimente negative insubco~entul.sAu.
Omul
.
care-~i mcepe ziuil' cu' rugciunea: ,,Doamne, da
rudelor ~i c~oscutilor mei siinatateiar mie riibdare" se va
.
asiguraimpotriva muItor pacate..
.
'.
Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura f'aza. Un tniir
a jignito fata. EI1 ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!"
~
/ ~.'
1
127
.
Analiznd faptul, vad~sc ntmpla: se constituie un program fie
d distrugere, fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e
.de
h') Astiziorice expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc
.
e:~~~paclue, provocarea unui rau att ~i cat ~lunU1altom:
,
'.
,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~
Indicatorii bioene:rgetici foarte. sciizutL Testarea tm1 permIte
descopiircauza: "'.
.
. -.Aveji o.vecinii cucare v-atI certat..,
.
,
--'~a~1Jrtati
pica ~ asta deformeaz
cmpul,
din care cauzii
ayeji pierderi de energie. nsa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbItt
de
r~~liciun~ iitrece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri.
Cmpulse ei:hilibreaza.
.
.'.
- x..'
.
A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uerea
/,'
Jm. Dac. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un
~:matism 'persoanei respective" \propriului. cm~~t pl!!rder~ '
.
... .
Un gnd udt despre un om, un cuvant urat 1&8dresa IU.1
:=::~e:siune la nivelul bioenergetic ~i"ata
pentru acestlucru
este ounoscutii: "Nu
judecati. ca si. mI fi?,
Judecap; ciel cu ce
m!sUtl miisU'rati,cu aceea vi se va miisura: .
' :
Il
Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~ ~
. -.
la
.
velul fizic inu-i obIigatonu)cadintr*o dat sa
?eapar:t
.
t
DI
boli Poate ncepe destram
,
- area structurilor
.
~ne. $i,
IDceap" n~ e. ...
1fi' m 1 VOl'
cu. toate c omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se.
roducedefonnatii ale structurilorsplntuale care ~u ~
ca'pacltat~
~olosala: ~irtu potfidescoperite dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep
~a
aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor, omuI abla daca:
va niai .aminti de cC1e mtinplate ~I slgur nU~1 va. da searna -
.
pricina nenorocirilor a fast bana. .
,
Noi ne nimicimfir8.$i. ne dam seama d~
acest lucru' Bana n~
. sClJ1'teaz8.viata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteaza
longevitatea.
. -
'"' 1
.
'1
A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:.
AI
:
ta
,
ha este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1
Imen ..'
fi t - IntrUcat
lucru
.
comun' tut\iror este bunatatea. su e easca.
J*
"
,.'
/'
.'
129
'. I-am explicat. clmotiwl' cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it
9'OJ9flll1w..'ide
.diJ$f
4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,re'dl
avea III
subco~ent, format de tatiil siiu ncii inainte ca ~
si se fi
niiscut. Dupa coreqiilCfde rigoare, cmpul s-a armomzat.
. ..
.
. .
. D'iideam consultatiila ~ fabricii. Una din lucratoare revrne la
vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i. mi se pl.~ge de dure~1
. ,
putemice in zona celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII:
.
din'punctde
vedereenergetic era vorbadeo urarede rau ~I de
distructiv '
'."
.
unprogram
'.
". .
.,...
"
.L..Atizis' c;eVI!. riiu deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1
expliceu.'
.
.
.'
.
. . ,
~.
-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la ceva
raUdespre. dupmeavoastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', e
aptoape verde de oboseala.
,
"
.
. .
'. .'
- Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu-ma.
.
~ Nu-i voie-sacompitim~ un om? . .
,..Peompotisa-I ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1.
Compatimirea 'se.adreseazA corpu1Ui.,i poate preJudlcta, spmtul,
snfletu1omului. '.
. 'Odatii, la ,0 . consu1tatie,o pacientii s-a apucat sa
'
0
compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au.
apiirnt ~ele~1
maladii. A trebuit si seopeleze. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tott
oamenii au un grad ridicat de bioenergie, de aceea orice gre~eala
costii mari. deformari ale structurilor cmpuluicu', toate
consecintelece decurg deaici. ".
Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a programelo:
. destrmiirii sfaritului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra
nu sunteti de acord cu boala lui; :u nenoroClrea lUI, va gandltl
numai la oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I.
pnn
.
~asta favo~atI
destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie fini, cand
compasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund n int~rior, ele se
pot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem
-
c~
legiti-n!<ii ~i
logicaexistentabolii ~a
pe 0 parghle a ~emoltarll
spiritului ~i sa 0 acceptiim CIl smerenie. Este 0 amb~~ltate a
rapol-l\\ljlor: smerenia interioara :~I
aJutorul, solu:ltudmea
.
exterioara pennit piistrarea armoniel cu Umversul rara a 1 se
130 ,
adresarepIO~. Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau .
numail1ll'Jiu,ci lltotdeailnava rimne ~ una ~ alti!, lt-egali
misuri:"IJ
'
'.,',:
,
"
".,'
..
""
,
~aIV-a ,
Ceetnd .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1
Ilcercatsa eiuidez
motivu/opentni care omul de~'vampir. Vampirismuleste 0
oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;(
Influentateaoarnenilof' la un
asemeneanivel al ompului este cu mult mai.dificiJa decat ne
. pu~em Ilchipui. Varnpirismul nseamna mr Ilumai ,furtul unei
"
anUlllitecantitti de energie;,,ncMcareanvel~i cmpului ~i
crearea condiJ:iilor pentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~i
prc;judiciertia. struCfuriifine a cmpului care poate duce la
d~ofmarealiniilor kMmice! aledestinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.
. .~ observat nu o.'dat ca, dupa un furt'masivde' enl!rgie.apM
. devieri psihice:,OtnuIu'i)are RCepesanse foloseasca de energia
striiina i se nchid carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel este
nevoit8a ia din m'ce mai multiienergie"altfel pot aprea ni~te
boli graVe
~ chiar sa SjJrvifii,
moartea.nputulll'Cestui proces
sta Il e$~ismul, exacerbat manifestat n gnduri, emoj:ii,sau fapte,
nnenfeiegerea~J:ii lumii. Ace.asta blocheazi analele de
legiituticucosmosul~iprovoa\la 0 ,eiidereenergetic..Ast
proces este greiI de .oprit. El condamna copiii. vampirului' la n~te
boli
,
grllvemtruciit 1IICe~tia se nasc cu nalele de .Ieg~ cu
Cosmosul. ntl$e ~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i ,
corpullor seciituit de energie se va, demola, fie c ein~i~i vor
de~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea propriului
suflet.~a c vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de
.serioasii lat cteva .exemple clinpractica mea.
'
Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoar. Diagnosticarea, de
la distanpi a fiii ei arat ca unul din profesorii de la '~coal!! de
muzic i tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe linie
paternaa existat varnpirism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i de
aea i se furiienergia. l testez pe tatiilfetei. El fura energie, dar
,
n cazul de fat! nu era el vinovat cHatl siiu,care a fostfoarte
egoist Il re~ilecu marna sa pecareo subjuga, 0 oprima~i ca,
,ca sscape, fi diidea din energia ,ei.' "
1
1
1
1
!
l
,
1
"
1 :
" ; 1
Il
1
131
,
Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunci
omut.,estenevoit sAia:'energia de laparneru. ~l: acest lucru
, distrugesistmuLde,protej:ie alcopiilonij. .Copi~incep sAf}e
,
grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte probleme. ln
,
cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mncat,J' 0 parte -dm karma
.flului ~i nepotului. ' "
Un tniir mi poveste~te:'
,',.
"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an, un orn degradat nultunul hal, un
hot profesiQnist; venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cuu~
,
spiirgea becurite, srnulgea.telefoa.nele m~111festan~m permanenta
agresivitate. Ultima data cnd a venlt,
a. mcep?t sa-nu.s~arga u~a
de la. apartament., Stina, n spatele, u~lI,arn mceput
~a m~
rog
pentrU'el. Huli~ul anc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat,
mairepede a de obiceLlnainte nu $e ntamplase lII1a.Defiecare
data cnd pleca,el batea n u~ile vecinilor; ~pargea gearnun,
becuri. Ce s-a putut1ntmplacu el? ,
'. ..
Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll
asupr4spiri~i, psihicuiui, destinului '~i comportamentulUi
scandaiagiUlui:',' " ,'.
,
Se vede ca, atunci cnd se roaga pentru sufletul altUia omul
'are 0 influent ~"aipute1'Dicaasupra lui dect un blOenergetJclan
'profesionist ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor
fin\estarea p~arnetrilor' energetici ai huliganului pna. la
rugaciune: un nivel ridicat d agresivitate., prez'enta unor devIen
psihice, un nivel foarte seiizuta.llegaturn .cUCosmosul. Pnn
:e
era. 'determinat ,comportamentulacestul om? Slm!md ID
subcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tniirului el neepea.
scmdalul I enerva'~i n IIcest iel primea energta de la acesta
fiiridcii;;.d~pascandai, mvelul energetic i cre~~a. Dupa J:\.Igaciune'
el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alta calitate. 0 energle
care a .nceput sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost, se pare,
sucprinzator i de aceea a plecat n tcere.. Se ntmplase ceva
neobi~nuit ~i'el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e.
.
'
Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a nregis1rat 0 ~odJficare
nes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala. Inseamna
!>$)
-
,
ca, eaa tlecut in. .aJtiparametri, in' special asupra
Co1l1pOJ1lUa~tu1ui fi,.. JI6ihi<:l.JlW. Plll6iti amui. dtMit 8initGS
din pulct' ~,vederepsihic insi:parametri corpului, sterea Safizii
.
Il inregistrat. 0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poate
agrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualese
gisesc 1n contradictie. Cnd se malf! .spiritul ~ si sIibeasca
temporar trupu11nsi comportamentul ,i caracteruJ acestui Om au
1neeput si corespundii normelor. ,
.'
. ,
Princi~ . i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al
> contact\llui .C\) Cosmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a
.
CQnstituit-o colUportamentul autodistrug~i peClllead~t-o
tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectarea
structuriikarmieea. tati/ui acresut b1UsI1i.ve.lulde f;9nexiune
cu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea. ,tnIrului a~~bat
compo~ ~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-a
f~ numai in.urmauneicorectii ,maiprofunde.
.
A fost interesant de continuat investi8/ltille.
- n ce momer(tevel)eade obicei~ om?
,
'
-Qrict ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericite
ale Vefii mele, la cele mai nepotriVte ore. Efjj, intotdeauna
ingrozitoqi penibil. .
,
.
-\
, ,...,.' Este ,,0
intmplaredoar? El apirea ur cele mai. ferieite
.
inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul de
energie. Probabil ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea
,
si obpni aceasti energie. . ,
-
.
'
'.'
.',Cum procedeazi oamenii care au nevoie de energie? Ei
. 1nfi.l1'1e, chilJJJieVctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul .
pentru ci Il lua de la unul egal pee complicat; e mai,u,or si iei de
.
la aeela pe care fi I-ai subordonat. De ce omuldeVne, . de
exemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lumea, au
renegat,naitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti a
cana/elor care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i
,destramarea structurilor campului. Enei-gia:nu putea fi procurata.
dinaita. parte dect prin furtul delaalfi oameni. Dac, este .vorba
de un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci. Ea incepe
,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.i cedeaz1i energie. Copil).d~i .
bate J?s. de colegii de joac ',i-i jign~te, bate animalele $i
1
1
1
1
l,
1
.
133
.~ .
--
deaseaneneaobtineeaergie, ride $ 1$i ~ joc de ~ 10
ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~ ~cef HIici-'e
un1Ji ait am ciste Ulla dJ1formele vampirifllnului.
.','
'
Uneori insii marna poa:te crea' singura condifle peetru
. .
aparitia $ dez.voltarea Vlllnp~ulTJi IacoPiI.. ~~IVnd cursurile
'm~ive de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boalii
al CQpiiTJIni, 10cepe si-I .vinci. cu lIlinile ~i 0 ~gie
1i.zic1i bruta. iii nu una spirituaJi, sau .se infurie fi tip~ neinCjltat la
copil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob~Uin~.I.a$'eI
pe copi( si fie doar COl!swnatori ,
.
- '.
. .
"
}1ama care se roagi pentru ca
~
ei
~
fie~tos.d~eazi
dea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care fi Vndeci
,i-I ajut1i pe cOpil sise dez.volte.
'
'.
','
'-
"Este posil:1il." \III1Ilpmsrnui intentionat; adicifurtul nemijlocit
de energie. dIj.J" pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tinte
in domel1iul bioel!ergij, ~ simp. co-i ~ energie. .'
,.
.r.
.,
'
-
Omului cu strpcturile spjrituale !leteriorate i
.
'iiz1e diri ce ~ce
mai greu si mentini,contactul CUoslUosul pentrpa se,_cir\<ll
~. eilergi~.DeJlCC08 din Ce.in ce mai des el,recurge /4,(9oIosir~
energi~ str~. ~ 'incep.eprocesul n a~aI.vampmstnului
ti. al deconetitii faf! de9Psmos, proces ar~,se in.eod!B8
adesea ~() boaIa.. gravi. Vampirul se, aseamJ.na..,'
~
narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, pliti
foarte scwpp mioe. Uneori .bioenergeticienii ndejuns, pr~
pot fura .energia, tari si-fidea, seama, de lacopiij ~ rud. lor,
dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveasc.. , .' .
Tratamentultrebuie sifiespiritual; prin. urarea binelU~
printr~un diagnostic precis ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e.
Subcon$tentul bolna.vului tinde si elimine cautelebo.lit. Jar
influentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtosc
ct' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i ct cIe:puPnesunt
~ansele de a i~i dintr-0 atare situatie. Cndare loc iDfbleatarea
bioenergeticli inso#t de furtul de energiese produee-deformarea
struCtunlor cInpurilor victimei care poate diiinTJimuIt.timp
ducnd la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copi pru4ele
. JWe8tuia., Unul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unni
om certat cu regulile .eticii, care 10cearci si fure energia il
!
~ ,
.
~
"
1311
,
.
r
~,.," 1., ',,'.
c~~Unea'~ ckiOeastMlOlIStitUieI1~limp
,
$''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnatiilbt structurilof sale
sp~e. ,,RU~ipt!I1trtt'ceI ce vi btesteml ~i IriAfltUVntafi-i
pe'<:tiicewutisC.'" .
,,'
..'''''
.
,<':<:~'\',,,:.J '.":'.,
',',
'-~~:i
,,' ,:..
,<
-.
.'~
,:,;'
. r
' ilt5 ti~ un cu 'de vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' ajut
pe fiica
~.
cealrtai mic~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,'
Testez' pe 'flcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva,
.;~
Pre~ttput~ce defOtII1apiillestructurilor tmpului n
.
regIunea capulUl produse de"v!i!npirisniuluhui birbat.
'
. .
. .
-rAre' dese' d~reri de cap?
.
.
"' Da" i'
"
'1.
--:- .'" ",
\
-
- E palida ~i obose~te?
'
, .
,~Da, obos~ foarte tste, I1spebiillia mat~maticli:
'
~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematica. Fetei ifura.energia un
bar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl I constituie faptul ca
tataI ei futa cADdvln:nergie
"dehidumnealloastta: De aceea fata
ategarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.
'
.
",' M~ la dimptil' nepoatei. Pe nepoata' deasemenea 0 st6arce
<leenergie, un' Vtftpir. Vinovatu1 este chiar tatM eicare fura
energie '$ide t sOfia'Sa. Dai"lanful nu ~e ntrerupeaicj. Tatl este
nvoitsa fure.energiel'penttu ca buniea, ces care.~init la mine,
.
n anrW1962]Ua en~rgie d la Un barbat. Dupa cinci ani softil ei a
lu~tenergie de la,ea,de accca 8pararea ei erstI'iipunsa A aparut
un' pf?Ces~ cate ;"vfctimaiiprovoaca pe cririlinill". Bunica ~i-a
~pt
slStemul defe~iv ~iaC\lMare .lco reacpe n lanf; sUferHiut,
filCll, n;/lUata, Rtsuntcondamnafi la a lua 'sau ada energie
provocand aStfel ,'destrmarea
.
structurilor cmpului$i
degmerarea fizii gradat. 0 singulii fapm.prin care s-au.nciilcat
le~i~tf e4icii de. ditte. bunicaa detetminatdegradarea fiZcji ~i
spmtualJ':a4ntregii familii. ,LipSa de' riispundere la nivelul
biOt:hergeticse star~~te tragic., '.'1:
'
;
~rmfo~eapacimt este otnlra cu multipleprobleme. .i
exphcI1 cemod ncil1cea legiJl!-supreme,i atatce intluenfii.are
~.
h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i snatapi ei. Are'
Incluse CM8\ele de comumcareOOUniversul.eade a dete~nat .
,
"
",
Ii
1:
:1
,1
1
1
"
135
ocadere eaergetica lafuca. Fatami confirma ca.tatiil este ateu,
materialist. ~.
.
.,.,.. Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu n
DumnezeU: Ol1}uleste 0 celula a unui organism unitar ~i trebuie
.
sa traiascii dupii legile brganismului. Daci omul nu ntelege acest
Iucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare, mai nti
spirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile cmpului fetei:
ntruct are 1I,nnive1.energetic precar ~i legtura.ei 'cu Cosmosul
.
este .minmi, .ea este vampira. mi furii energia. FatII,nu sirote
acest lucru1nsa a observat c, celor miei nu je place I1brate la,ea.
Cinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~or
energia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim ca
I1ainte vreme copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirile
straine pentru ca un om certat cuetica s1inulepoatface vr~n
rau.
,\
Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu.explic
mecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el .'
ncepe sa ia' energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii.
Unul din 'cursanp, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca el
are un mijlocminuna\mpotriva Vampirismului. l rog sa se
,~plice. Era interesalit de ~t.
, '.'
.
/
.
-". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p reprezinfi un
l focar de supurajie ~in~aredect sa ia.,'.
"
. ,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va veti apra
, 'in acest mod, I1 curnd singI1r vefi deveni un ,,focar de
,
supurafie""Ce ne imaginmca suntem, aceea ~idevenim. Nu ~
/Satuiescsarecurgefi la astfe!.de recomandri. Cnd simpp ca
':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui om sa-i fie daruite
"
iubirea divina ~i energia ciu"e-Ivor schimba, i vor purificasutletul
,
~i-Ivor.uni cu Cosmosul. .
Mai trZu am testat sfaturile tnarului:spirituillitatea, sutletul,
comportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii a
structutilor spirltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea
.
ubirQa ~i energia' divin, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli
.
.
vacridica mult. Un ajutor con~tient il siI1veazape cel care, cu
.
ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceast ntmplare este
'~ "',
.",',
l
,
".,.:J;,;,,'
..
i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_.. ,
:',. \,' "_:'",,',-''''',.
<"""',',
",,'-""
'~I;~,~:;;"ti
'
\','.
-
(.
...~
.
elocventl ~tr\1 faptuli tebni4violentei. CIlle n pr~t destul
,deti_,,~dia'--;. ~--'~.'/--
bioenergiei;.es sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodat
tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila nivel
~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1
obijnuit; iriprimuldOd, fie intei'esat de Ceea ce s~hrtmpli eu
trUpui siU..,
.'
~i ce-i mai interesant,can' tandemul vampir-victima
ntotdeauaa~gi \i~apentrucivampirismul pentru aceasta
este un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul.
Vampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze.. spreenergiiJe
superi08re, spre energiile spirituluLLa .vampir nsi are loc un
procesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e,
.
IBspunzitoare ~ref,e(Jtareael1ergiei divine.
. CauzaaV-a.. .
Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntre
lumeadini ,amogiJor 'J ,hunea noastrifizica suntPbsibile
contacte.i, 'daAelCillpar, aceatlucrud~ ambelorlumi.
.' "Sudarea" '.cmpbrilor w:l.uiomviu iiiunui mort areloc atllnci
~d SIiIILncilcate legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe de
nmormntare la toate .popoarele sunt orientate spre .deapi1}irea
empuriJor:lorviidelJlecelor. morp: sunt. 8lujbele la cretini,
.
arderea pe f!lg .Ia indieni ~
.qa, mai ,departe. Toate' acestea
cancw:i, la aepaqu-ea ~or ~ la treeerea sttucturilor
cnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~itoare ale
. Universului; . . . .
.
Daciomul pistreaz picicelui decedat, aceat lucru Se
.. reflect .negativ asupra sa i' po~ duce la diferite boli,' tulburari
psiliice, schinibarea catacterului.
,'. . .
.
Supararea omului nainte de moarte poat~ duce deasemenea
.
la contopirea..cmpurilor
.
i probabil ca de aceea trebuie
ntotdeliUlUtndeplinit ultima dorinti a omului: '.'
.
Daci pni la naterea copihJlui femeia' afictit avort,cmpul
.oopilului.mbrioilulqi mort se
. poate uni cu om:pul copilului
n~cut ulterior Jelpoate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat.
.
\
,',
137
j'
. .' Aflndu..roi oda~la mare am ficut CUJIO~ticu 0 fami.lie ':0
doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de 1\ilttme, noaptea J1Pa 10
.
somn ntotdeauna,Am. mvest1gat-oIam ~t
ci ~a, mamte
de naterea fetitei a avut 0 ntreruperede sarc~ ~I
et Ii avut..loc
.
unirea cmpului copilului neniscut cu cel al fet1tet. I-am. expbca~
femeii n ce consti vina ei, ea i-a nSUit-o,s-a dus la b~cii 1
s-a rugat .sa fie iertat pentJu copilul ~e
tare
,?U
l-a ~~cut.~pii
aasta clnpul fetitei s-8 nivelat I ea a IDeetat sa, mal ppe
..noaptea nsomn.,. . .' .'
.
. A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrncii
deviere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~
faptu\ ci
~
meneaderiiupe bunicu1ei dedat
~
nlll~t.11mp.m urma.
ktnact. cmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~
rudele,triirile negativen raport cu bum~ decedatae gase&I_m
cmpul femeii ~il deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparam
pe oameni ~i si-i urm mli1 ales pe
~
de care su~tem legap
bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt, ru~ele. Cu cat ~ste ma:
puternici dragostea, ' ~t~amentul, cu atiit. e nuu penculoasa
orice'triirenegativiipetttrliomul
dJ:ag. .
." ,'.
.
,;;;i
/:'
",
r:<
.' """
..'
,
La Moscovaamfost rugat si vid? fem~ie.c~e
se siJntea:
.
fO!lf1e riiu.. 1 se parea
.
ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu
respingeau aceasti idee nSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~
proaste .de sinltate' I-~.cero~t cml'ul. ln zona ~nt1uentel
.
salace i se scurgea energm
""
UVOI. Am IDcepu~
~
caut~.
.
,Fenieia mi-a povestit ci, n urmi cu oluna, I-a munt bumca
care a fost 0 vrijitoare pr.ofeaionist. Inainte de m?arte ea.a .veut
foarte mult sii-i vadiin.epoata, nsa. femela n-amalaJUns la tnn~.
Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.Femeia
avea 0 putemici legiitura cu astralul i de a~
a 1awt lac 0 ,
.
.'
~
d
oi...
Unul dm semnele unel
asemenea scurgere .1IlIISIva e en~..,... . ..'
asemenea spiirturi. TI constituie sentnnentul .unel groaze
inexplicabiJe.
; .
edi
.
Am nceput si ma gndesc n ce ~od
a p~tea rem a
IIxmirile. I~am propus siaprindii Il b1Sef1ci0 luman&:e p~~
bunica defunctii, dar femeia fcuse acest lucru de m~e
on pana
. acuni. Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc,
,'.i
1
138
eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de ci vii.
M~ gndit ca bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmit
ceva n~atei ~ n-ainai apucat. Am hotart sa orgnizez 0
m~re.. M-amconcenCat,ain invocat;suttetul dotdatei,.'am
stab!lit.in~, sufletuI bunicii. ~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~
am 1~ dncamera.c
. .
, . ". .
,\;'C~~m-:amntQrs dupa ctcjva mmute,femcia,mi-a:povestit
ca' ;minile! S'lau.oriefttat cU'paJmele. n sus '~' ca ceva8-'a
mtfu,nplat. CmpuI femeii s-a r~cut complet,.. i-a ',trecut
3entlmentul
.
de groazii. nseanu Ca ceea:oe, dorise'.bunica
-~
nepoata:andeplillit:
.'.. .
.' :
;. .Dupa oanumit perioadiide timp femeia a observat ca, dupa
ac~t intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~
purtarea.oamenilor'fat de ea.Se tIOattpresupune
ca' Il aVlitloc
un.~,l(je ttansmitere acullOtinteJor ~'eJq!erientei. ~ eu
n-am maIrepetat asemeneaell:perimente.,.'
,
! ".
.
'"
"
,'
'

al
,
tii
,
P
.
ac~lIft ~
-..
.
roag
,
A
...
's.oajut.pe'fiica
,
,ci '
,
care
,
.
.
a
"
J!fepul
,
i
..
sa
aIbAcolI1Mur1 m care ap81'!l.1II.t6tdealina bunica'fetei, ~.de
un an ~ jumatate, Bunicavo~ cu nepoata, iida sfaturi
di$~t -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'ptretut dupi.lnoartea e/
inam
,
t~
.
_
sa,tee$:!
,
patruZeci de zile de' la moarte bunica 0
ruga
'
m
.
.
".., . ',' .'
'.' 1
, 'WS pe nej)Oat&'sa:. ' .'
':'" :" :
:,
'
.
~~o~est~to'n'1i cumam fostiDmo~nta~flindcAeul1u til)
mmtenmuc,.',
'.' .' "', . ,.
, "~ndlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui,
~UI1ltaa hceput sa"! repro$ez nepoatei: ',;:
-' De ce atidus din casa lucrurile mele?,
'
'Nepoatai"a
.
explcat ca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu '
maIfaetrebuintA1n'CaSi. .
i". '
- Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica.
.
Este.
~
exemplu tipie de colltopire a.
cmpurilor bunicii
decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constituie
supitrarea ~mici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIul
carea m~nt. este unul din motivele distrugerii blocajului normal
ai'Ompuri1or.
" ' ...
'" 139
, Vneori
(}
,persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lne de
infOJ1l1Atprivind evenimenetele clin lurnea, materialii ~ hiar
poatemtr~unanultlitfel'sainflentfiJd~arealor.
'. 1 .
,
M\,s-a mtmplat 'QdatceV~interesam: An!. fiicuto~tint
cu 0 femeie avnd <capacitiitl' exceppona1em, <\omeqiql
'bioenergici, ,Cu muJti an.in urma i.a, murit tat!! ~ dintr-p data a
mceput, sii-i vinn mod regulat ,Il vis. LIinceput femeia s-a
sperial,: apoi 8-'a ob~nuil, a nceput sa comunice' cu"el ~i el
. adeseori a prevenit-o n legatura cu undk: nepliiceri, i~a dat
sfaturi. , .,'
"
'.
"
,
'. Ma pregiit~ sapil,!c n COftcedium Sud., NueraIn 'm!'dea
mai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitmplaeeva rap, Am
vprbit cu ffiJmeia~anr'61gat-o sa iotre nclegatura CUtat81ci,~
sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.daca<6e Qtinp1i\,eva
neprevazut. '.
.,
"
"
"
,
Cteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :notn.iJntr-una
'"
dinzile ~jjndt!pirtndu-ma mult deJnai,,1I1IlsimJ:it nigenunchio ,
durera, atat, de ,acutii
'.
neat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl ",:.mai
Putea revMilatn'ni ngem.m~hdreW."~o depl~'a
\ meniscului.; Faond dupa aceea 0 .tes~e' )I!ndescoperit ,a,
,
datorit ajutorului ,iJidiict,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~
delamol!lte, alegnclu-nli doar cu un tra\imlltim. .:n , ,
i i aeuti,situatie4 ap8rIit JiindlmainUL~:lpl~e l1I-mn
SUP8rati foarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea..
pH)cedat incorect, A fQlt.(\ ncercarede,'care n"mn.pututtrece i~
prin 'urmare ,trebuia. sa .mi se'i1tmple ori,.' onenorocire,;,ori un
traumatism, ori 0 bOala.
"
'
,
. .
,Cnd m.am ntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci.. iar.,i.a
aparutn vis tat8lei, stnd.a18turide mine. EI.bea, zmbeam
" ~ eu, iar pieioarul drept mistiitea mtr-un chip,ittdat mtr-o.parte,
"
. A"..li?nd apoi cmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia
.
reu~it,sa-mi comute pedeapsacaretrebuia sa ,tie'omare
nenorocire cu opedeapsa mai ~ar!, -,' traum.atismul '
genunchiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unui
prejudlciu minnl. n ce mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-am
putut afla cu precizie.'
. ,
l/J
'. -
.;
.
.'
" ,<:Jauza tr~a
C~ ~area ~profundi
PfSte ,car~ ~adtp~rtrece inniciun fel Ea arescut, s.a
tranaf'ormatm uri !JIau,aVQtdeiuferit,in primul rndoamenii cei
mai,epI'Opiapmie.',Aveam~"..p. ciinmine se cuibIris.eV8
stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi, Penttu aasti
it1ik:a,rea IegiIor~ ~ia si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepc
care -niu$it 11'-0'CVlt()U
8Juton1I cun~ mde.'
.
",
':'
i' 1
~ '.
..
..
'
"",
.
\'
.
"0rttz8 t'''JI1.;.a'.
'
",'
Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat
'
.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1 s&Ittatea fi soarta multor
gen~fU. H~cll in.iftt~
*pul meuQrmic nu era
indeajuDs. de pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac:easti informape. Fondu!
,
prob18li18J;~ tmnitorW:'oo gndlegat de sinucidere. este
extrem
~ pen~~ fi de distructivpentruomfidescendentiilui.
"
. . ,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoare
CIIt8"D-IItt"put\Jt, fi.indeplrtate dllniC 'un fel, de' medicamente
MediQiinUefaUsiguri,pvdiagDostit
~ atunci femeiaa deci&si
Uioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1ergtticii. Cmii~am' vlzut liniile
. karmi~/'am'aflat;ci taW ~,a
co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii:
~
. ..
'
,
'
, :-
-,
'
..
.
..-,
'
d
'
_.
iI
"
,~
,
~
.
'
.
ere-
,
'
,
fun
,'
CP
,
,
,
008
'!D
,
ciro
,"
:
.
puI'fi
..
etlleup
,
"
,
'
,
O
"
WICiJi
,
~d
.~efODaJU"~.
~
'Program.ele ~.dorintei
de '~bleroirilede autodistrugere pot si diinuiasci n
~tul ~ foarte niulfiani. Femeia
ai
IDOftenitdela
WII,~"un~&'!program' dll'autodiatrugereatit de
puterni.c; tAoAt, ,pentru blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureri
de
.c.tP.,extraor~e. D.upi (foui edinte de corecpe, il
~.J'~ dureriIe.\Io~ aunc:eputsi se diminueze.
. AmnC1,am,.decIa si
~~
11aci, un' asemenea program se
in~dea.. 'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doilea
paiCI~.' are~, depre8iune,' ~ri prin izbucniri de
,~~pecareomul nu P-o,~ contro1a. Starea pe care
~
0 ftnUll1C:SC~resi~" ~<O 1ip9i a dorinfei de a trii,
~n:~~, IJI
~
poaprovoca:.muI mAlfdiipoa aduce
, dicud~.c8r8cteruIIJi, .
si"~1i fuartemuItviata
omu1ui., -,
...
. ..-'.
141
-
Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? n primul
rnd este vorba de ,Un' program de auto~gere care se
formeazi n cmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, ascendentJ .a
nutrit mult timp gnduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comls
tentative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntmplat
cu trei-patru genera:jii in W111i,prbgiamul rimne stabil ~se
. transmite ereditar urm~or.,'
,
,
'
.
.
~. :
'
.
Acestprogrampoatefi '()urmare alipSei dorinteipirinJilor de
aaveacopii.
.
-,
"
.
,
Cmpul omului are un SIStemdefenSIV fat! de lumea
nconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl,
~aIe' pirinJilor n timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptl
creeazaacestl1ia un programdistmctJ,v. Acest program este de
lungi durati pentruci este conceput de pirinti,
,
"
.
.
,
DecePtia n legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1Il mic ~i slab, cii
e IDolnivicioB;neJiIu4uurirea legati de sexul, copilu1ui, deaspe<:tID.
.
siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mm
pu~ce decit dragostea pentru e~ dect.~~tiinta !aptulUi ci
un copite un,Dar Dunmezeiesc, atunC1~e n~
trecm
profunzimea .cmpului fui; n subco~~t ~ decb\l~.~~
mecanismul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlor
negative pentru copi! trece n, subco~i ti incepe si se
dezvolte aut.onoin. Co~taPlerde controlul asupra acestor
tiiiri ct P ntelegereapericoluluiprezentei lor.
.
..'
Cmpu! pirinJilor ncepe si distrugi cmpul copilului La
copi! se cupleazi instantaneu doua. programe. de riSpuns.
distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea. ,0 deceptJe puterm~i a
tatRJ.uicbiar fi n decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~
1 s.a
.
niscut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, la
nenumirate tentative de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~a
transmite ~ lI11I18PJor. programele su~co~ente care se ,gasesc ln
cmpul. copiilor O' dati cu
~
m. :.spetlal de la ~c~utul
;
maturizirii sexua1e,trec n co~tiinti ~mcep disensiuni1ed~tre
copii ~ parinp. CinC minute de dezicere pot costa am ~ultJ de
izolare, reprOUr, supiiriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor
"- 142
etie, ,'spirituljlitatea,"ln, genda!,
"8I.IIlt~)jmporlante pentru .
sanatate decit pri~~ ~injectille. . ,
.),'"
!
1
.
i
~i I1ca 0 partidularitate. ,foarie,
importlu1tii.Programul de
suicid" poate "fi ~nectat'de orn:e' program.
putemic'.din" .arara
tldteptat'spro~barea
colnpoltamentului
omului.Organismul
reaetione~. violenta prin lip~ de <lorint.de~ta.. .
Am eerc8ta.tdaci poate un program exterior, introdus special
n subco~ si acfionze negativasupra omului,' si determine
uhele fenomene secundare. S-a <lovedit capoate. Orice program
put:ernic "poate ,.~
oontraactiune "(eiprimata prin
programuf aleooliamului~ fuatUlui?m-antrebat asistenta,..
'.
' Amtestat cpv oameni,careau'{ost codap ~w descqperit
programul'de sitilicidete apIut Iit c1ni>ulacestora ttin Q)Otnen1.u1
eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1ll inriiirii ~a'unei
ridieate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gnduri, de sinueidere
~i a 81tor
modifieiirinegative:ncompOJ:taln~
omului.
.
'
' .
.
,.Qicmeiea
veaitsa/seeo~cu:mine
dac poate;siise dllCii
la
CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lez:
.
"
,"
.
"
'.
~.'.(rebuiesaplec n America,~ de &CjIet, m-am I1SerII,Ja
'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin
interrnediul.hipno~i, ,{)upa
ctova ore
'l1S&atnnpWsa masimt.nu
l'ma bine, Nu"gyputepspune
daca .
-
,
simetgn~l'e.'~e~"?...,:\
,,(,
Ma uit 'la structura empului.
Miiril11'eadefunnatiei, a. atins
limita maxima
ceeaee'11Bea:nna;pericolul
unei'boli grave. Verific
cmpull din perioada ,premergatoare nc.eperii cursurilor:
def()nnajjilesunt~",
"'..
" . (;e;la
'determinat,o"att de PUtemii.deformape a empului
femeii?Continuitestarea
~i gsesccauza. E$teo indileare.a legii
infbrmatice, programarea. ,
}.. . .,,'
Cnd- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0
'iaformat.ie
.
printr -0 mtodA dura, are loc defurmatia stmoturii empului care,
dupA.un timp, se paate manifma.plintt.o
mbolnAvire la nivel
fizic; Se ~tie c mBulgaria a existat 0 ,telStativ:de efectUare a
nviifrij teleVi.zateprm'hjpnozii,
Oamen au aCUmulatJllllt mai
multe iriformapi nSpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program
,
~...
...
143 ~,
;'
. .
d'''''''moriei, 0 ~ildereputernicii a imunit~ii
s-a constatatpler erea;"""",
'.
~ialtefel10mene ?~g~;
.", "
s'tit cil a vrut sil'consulte un
0 femele' tanara.;Ill1-~,Pove
dinar un tIlir care este '
..
entru ca il place extraor
r
bioenergetIcl~
l'
~.- .
ltimul timp a observat ni~te neregu 1
indlferentfata de ea, mu,
'
;
IegiiturAeu siinitatea.
' ..
,
-
d l' de-a
m
.
tUJ.ile, cmpului femel1, ~I va
'"
Ucrw1
.. '
Analizez struc
.
.
. ' tris
P
eu,truoonsultaJ:l1 ,la
L
tu1 uiuitoare FemeIa fi-a ms
"
.
1 '
'
UJ'ep,
'..
','
"
kIc.,.~ntactul structurii c~pun.or ~
:'
bioenergetIclan, aavut
.. . -
atunci subcon~tIenty.l
: . .
t ea de mformaJ:l1 ~,
.
w'
1
.
; , tran81ll1er
.. ,
-actioneze,' asupra'"tjinru Ul
( bioenergeticianulUl a. I~eeput
a
sa
i~tneia ndrAgostiti'de, el.
mpingandu-I sa se ,mtlneu.~
c:
la nivelco~ent.,filtdcA n~
Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea
fizici, l1'afarilde gndurile ~I
"
. se nt,mplaSeIDcamnue ID
cturi1ecmputilorcelor trei oamem , de dorinte1e fem~n,. dar; stru,
a nceput vriijirea tnirului,
1"
au
.
~H
.
ne
.
eput
.
sa
..
mterac\1
.
,
. .
onez
.
e,
. " ogr am'dur' AIre
.
$t fapt a
'
,
"
n.w;nto
Iwa unm pr ".
..
:,'
introducerea ID 00,,,,
,riI tnirului', ~i'ntr\1cat. vriJll'ea '.
determinat, deform~ea ~etu or
ului'-a-asta' dusla
\ consiituie un' program dittafara ~p
8IIU,
,
.
amu1uide aut0dlstrugere. . dec~area progr:.
w
s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'ale Femela Care-I1Ub~ pe
t~:
fie bolnavi, Bioenergeticilmul a
stru~nlor, sale ~I
~
mceflU
iri utmIiceaie clnpului.. ,;."',,
.
.avut1,el:panede ~te
defQnn
.
~tie tragid..ale cirei cauze nu
.. 0 faptA neetIca 'a creat oS!
:'" .'
"
,
erauvizibile.
"
.'
d cat violenta.. Am fost ntrebat . Violenta n,u poate
gen:iki
~ testarea pe care am efl:ctuatco,
.despre paClentu:,luI
KII~~a
'p~us faptul ca orice programdur,
confirma dm pacate,.0
~I
m
t
.
re ale omului introdus .sub
$train fata de convmgerl e m en
forma ntr-~n programde
hipnoz sau autosugestIe se poate tran8
,
"
.
"
"
djstrugere.
:.'
- ctUalAegreu de spcA trebuie
,.Sigur cil n Sltuap.a. noastra a
,
'
. ' mulw ' Nu
P
oti ruocui
.
d " e programare a 0 '.
",
'
interzisA ime lat onc
N este vorba de interzicerea
.vechiul daca n-aIcreat ceva nou'
.
u
.
A
tiitp.c karma
til) eficace. darcare mr u ,.....
medicamentelor prea pu..
.
1
.'
sistemului de, codare a
oinenirii ~i mCI despre ln oculrea
/il4
1>,
bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre inlocuirea
,
. .
treptat a violen~ei spre care inclin medicina contemporana prin
dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armoniei
dintre om ~i1ume, ,
proximativ'cu un an n urma am' inceput si cercetez
posibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala,
Am fost rugatshjutun om inteJigent fi taIentat carenu se put08
opri singUr fi' era IaUmita alcoolisntulw cronic, El 'nu mai credea
ci cinevalpoate ajuta.' , ,
'
,
;~M.am
intlnit cu:el.4ii,.am spus:, ,
-'- $tiJi <lince cauza;beti? OmuI trebuie si iubeasci ~ea din
.
jur fi daci acest sentiment i Iip~, D,suflet i se inst1rI ~ 0
. stare de discohfort, de chin spiritual, Omul incearci sa-ti S!Jprime
aceast dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce,
Aceasta,'duce ,la
narcomanie; alcoolism, diversefonne de toximanie, Adevirata
Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului
", este, un. nivel scizut, de
iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin cauza
unor'puternice>fi'ustri;.a
repJ:imiriidragostei
fatA de oameni,
'
,
I-am dezValuit faptele de lic:idere adragostei. sivttite de
pirinpis1liip de elD8\lfi,
"
"
'
,
'"
"
' Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici a cmptuui a disprut.
Dupa ctevazile :controlut adezv!luitpuritatea, cmpului;
pasiullea pell.tru.alcool i dispiruse, Dupa 0 jumatate de an am
verificat: omul a ncetat sa mai bOl vindecndu-se de ,aceast
boala,
tJ
~ .
.
Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te
cursuri, A veDit,unom ~,mi-a. povestit urma~ea in$D,plare:
vl'Cinul sIIu acizut in patbla bef1ei de care nu putea scapa
rnclcum"
,
- M-am dus la el ',ti am hotiirt si aplic' metoda
dunmeavoastrii., L-am intrebat: "Spune-mi ce Ji s.a intmplat
nainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lnte?" "Cnd
IraU mpirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-am
supiirat foarte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! ca
te-ai supiirat", !I a cernt iertare fi, a scii.patdo betie,
,
145
,
"
""
,
,
'
.
"
.,,
'
b
'
"'.",' ,',.,.
,.':;1..",
,"
"',,
'~'~acec
'
Cf este ,
,
'1ineGd
,,
' '.' ~shl ~M
d
O' l
asem' ene ', a
P
atun
,
' i.
,
nam
,,
' te
,
.
l
'''''''''tru
asc..pa e
"
..
~bu
,
ie sa fd
,
,
,
0
,
m
'
,
u
, 1:'''''': .'
po
',
'''+e su
pne
,
P'I,hi
,
mea
""
ebu
' ditceteze sa mal
tu! '
ae toate omul tr le '
.' a indrageascapre:ten, ln
din '
,
'
, r"sa
"
I' ntr
",
'
"
e
",
in
"
mm
"",.,:",.,
o
""",.:
m
""",
e
;,
u
,
ea, s
'
,,
'
. "",""",
',.
'
,
'
,
, ';
i
,, '
, "
,, '
,
"
, ',
Ji""
'
,
'
,
'
}U," .
'),t';~\"'d':'/' ,,';'\'
inten ,
'oru
, "
1si
,
U
,
"
,
insuflet
,,
'<!'
"':
Toutu
'
1
P
rezeitt\)l"
,
~toTul sunt
,
"
i
.artnorne re ., ,
1 d
Iubirea 1nseamn
',~x
tinda catre sintAmantl,1 e ' .' 'Omul trebUle ... ,
,
obiecteale dragostel.,
i el nu va maitrebuisi -,
. ".
iubire,Dintenorul sau ~Iatunc
m n lume cotespunde mvelulUl
"
Situatia care $-a creat acu ,,,
Se Cheltuiesc tat mai mul~1 .
..
", aI.omemnt. ,
". spiritual contetnpor~
.
,
l 'pta impotriva acestora .Jnsa
,
ban , i pentru
"
n
,
ar
"
cotICe
,
~I pentru
~,
' 1 C
a.ti~ 10t mai mU
,
lt
" " tim
p ce narcottce e "i!la , .
efectul este mlzer ln,
"
'
,.
fi tului ca nu Impotnva
,
teren.' ste une~ctal
nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina ,
narcoticelor ttebUle dusa~ptaa
0 constituie niveh:d"scazut ~
: patima .pentru acestea" au~" ..
~i inca din catiZ8"fncaJciirii
dragostei in..terioare
~ om~:
dtagostea",s-aspus4:Jespre nOl'
multor'Iegi 1nat1l~mse
~
in erea iubiriipeittruDumnezeu
cu doua ml~de anl ln
, '
urm:'t~::
pi~o
"
ti ~i de copii, fatade sine ~
,
I
:
,
.
a simtAm
,
mtelor diVIne a,a
vi
'. ~
.
.
de lumea
,
ct ne
.. ~I
Co .
de' natura 'ne e ~I ."t~ ,
de
,
'om,
U
,
I d
"
rag, 1atf!
,
' d' "1
"
VI ' at" , , '/ioastri
,, ",
Iaa
,
t
,
e aC
"
est
,
e
' t
va cotI lan ",... ,
in'Conioar
,
aa
,
devam C
"
e
" d di tru
gere a Gr
, ,
&g
,
!>Ste
,
l
,
care
'
,'.
a
pre gramul es"
h'
nciilcri
'
declan~eaz.."
da a cruzimii pe eacen-o po,:
. are dtept reZUItatct~~realn
ic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~
. stinge cu alcool sau
~o~'aI ' omenirea trebuie sa nvete dm
..
actuale ~i a scapa de p gi e s e,
Universul oatt1enii, Jumea
,
nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i
~i.viitoml.' ,,Du~ezeu este
nconjuratoare, trecutul, pre~
,e mai mult dect SlP\plu: a~
' l
,
bire", Unii cred ca acest ucm
-'
b
Iubirea este 0 arta
u .,
am nceput sa lU esc,
spus c iubesc~1 gata,
", '
,.
rintr.un efort permat;le1i.t..
'-
complicata care trebUle l\1vat~ta
p
tru pentru existenta ei deplina
Oricecelulaa
,
organls
,
mu UI nos
e'lncetat,
"
dar .i si respecte
..
. .x
fu ""oneze n .
"
.,
trebuie ,nu numal... nv" .
1 Omul este 0 celulii a lumll,
. .
" 'ntre
g orgamsmu
,
" 1 d si
' regulite umtapt cu l , .
,
de a-~i ndeplini funcpt e, ar
Sarcina lui este nu numal
~~I i unitatea cu Universul,. spre
~i tinda nencetat spre conta~
: ctul nostru cu Divinul este
.
iubirea fat! de Dumneze~,
rin;~~ credinta, dar ~i prin puritatea
determinat nu numal pnn 0
'
"
\
1'46
..
-~..
,
.. .
.. , ,
"
'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:=
. -
maimarCit contacq.I.
.
,
.
"
,
:viDe
lami~bi.ietdul meu de~ ani~i mi se Piang~ ~ii I
doare picioruI.'
,
,(.,
- TI.I~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi
~ cere iertare pentru tiiticul, tau ,qu-e III optsprez.:ce am n-a mai
vrutsa tr~ dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul.
El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee cmpul. ,
Nuu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor me{:karma
.~ &e eJtinde
"
'numai ,..asupra
,adul~", Pnii la
treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul.
~e proteja~. S\!pararCtillui
!lU~ente~ Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copilul
, ncq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e .ii!lcii1~le sale,
"
, ,ln 1Iltimu~a.t! cmergetiql Piimntului .s-a modificat nQ:-!Jtt,
ncka<;u!D
n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci ..i.cei de un
a!l-doi 'pr.ovoacii loviNri, ~ioenel8etica,
~i sedistrug,. ulUll. pe
celiilalt; la;felca ~lUhl4ii,
"
,
"
.' M~"uitla
~fe~kmele ~i'yjd un purernic.deochj
pxpvocatde
unbarbat I>loltd. Virsta .zecelllli.Eu!l colegde
clasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr
crqtemari? .Noi
am, distru$.barier~e'
Wensive fi copiji noJtR au ll1P~tenit,!I~e
structlui . deformate
.1iJecmpt,Wi.
<4/ botip!1desc?(e 'se. va
alege de psihicullcir ~ial qQpillOflor ,dacii:ei' acum, la aceastii
tTagedii vrstii,ncep si se:atacebioen~etic unji peaJJii?
'
A.deseori c!1d lespun ciamenilor:
"voi lIt&iniibUft n voi
dragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar nu HUll iubit". De
fiecare data mi vid neV;oit'il exp!iQfaptu! cii drasostea este un
sentiment
U~~icii noi trebuie.sii.~prin el ~.cii el trebuie sa
se . mprii~ n.. lumeantreagii, Este iubirea pentruntregui .
organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij ale
Bibliei suntJegile lumii spirituale,<caJe acpunii bioenergetice
asupra oamenlor. p", acumcad marna jigne~~ Pop Cl.lv!1t,
privire,gest,
nemaivoi'bind de fap~ copiiJor siii,.ea nu ntelege
ca initiazi ncopil un progr,am CirQpeste UII an-doi pO<ltesa-I
mpinga sub ropJor unei ~ni sau sa-i detennine 0 boaJi grava
,
~
~
,.f'
147
'
,
..
,
'.'"
'~~siO()~e2:e~cu~~~a
D'ac~I;~!.
."!ristemulse qestraiDii.Cand din
, fuaa acorda atentJa~truI~
i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitre
om dispare sentlmen~l d~
:':~~re negativii se deschide calea
se
.
distrug blocajele ~I pnn -.
,
P
entnl de$t1'ilmare.
.
:.
" -
.
V' un ciilugarla
.
,
0 femeie ~i-i
' ' it de o
pilda.. me
A' -'
de
mlamm esCA
", Te primesc, Il raspun
,P
,
te-ma., si mnoptez"
'A" 1, 'te
'
spune:
:
nmelj
,
'uroi din trei: on Innt~ ta~u o~
'
femela, 1ns3trebUte
~
alegt
Ale fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa
tat
culci cu nnne, ~n
bel .vm,
or . ~ ma culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot.
un taP nu potfiindoii e om
"si beau vin, este pacatul, cel mat nnc
Ar fi un sa.cnlegtu. Va trebu!
'il iirul a indeplimt ~I celelalte
dintre toate" ,Dupa ce a baut, c ug ,
,
doua dorin1e ale femell,
'. rincipala ~i, daca 'ea este
~adar, iubilea esteA$truc:tUra,P
or avea urmiiri catastrofale,
-
ntrea
ga, atunci celelalte I~cil
.
can
.-
.
nU
b
~
es este una din triiirile sale '
,
x
nsulere Ca lU Ir ,
Omul s.-a:obi~nult Sa co ,
bunul sau plac, ,Este. 0 conceptle
de care poate dispune dupa
.
,
'
gre~itii,
A'
wei arte suntem, ea mbrati~eazii
Iubirea este acel mtreg a ,P
,
diirUiesc .;,n-avem met. un
' 1 b' es ~I Vlatam se ..
.
fe
ntreaga lume, u If
'1 c'ind nsa n noi ncep' si t1'/.UIl1
d(ept sa atentiim
.
la el',
,
'
'A
cepem sa ne distru
.
-
gem
.
' l '
P
netar~lnOlm
" al
-sim.nrile mlcu Ut pro
'"
easta structDrile spmtu e
'w
,
d' trugem pnn ac . ,
dragostea,nOl IS'
",
Noi dispunem de ceva care
erioare care ne leaga de Umvers,
.
aI
- ...
sup
'etatea noastri person a" .
de fapt nu este propn
,
,
Cauza a VI/-a'
A
ltimele decenii ale istoriei
Ne-am salbaticit f~arte ~ult mA
~elegem lucrurile cele mai
noastre ~i,'din aceast cauza,nu Ill,
'
,
ele!mentare.
' d
'
raspuns coretet la ntrebarea:
Multi dintre nOl pot a un
"
Ce-iaceea hrani?:' ,.'
" nd, tructu rile cnlpului uman
"
-A
pnmulr s
-
Hrana influent~ m
- la fel este ~ omu!. Am testat sa
~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\
ID timp ce mnciim ~i am, ~ost
viid ce se ntamplil.
~
bloener:ul
asimileaza hrana pnn pn~a
extrem de mlrat afland ca 0
ta poate fi vindeteat un om m
ceakrii, Printr-o' alimentatte corec
J
...
1.h
.
-'~'~~fie jncOrectifducrIa'Pirzanienu
1I1al'pufin
dect conceppadesprerome ~icomportament.
"
'
,
,
",~ra spus' Dumnezeu: iat, V::"arit dat tot Celui de ierburi care
m~tie~manaWCtasegise~ pe intreg Pilmntul, ~. tot Celui
de'~._e,facioade ~r8spandesc BiIninta si.
w11e:4e'Mmi".
n "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea hranei care. a stat
mai mult de trt\i oredup. ce Ii Cost gtita: esre 0 manii,,murdarii"
, ,
fiindcael\ e buna doar pentru -trup;on,ea nu se mai giis~tenimic
pentru suflet.
.
"
.
" nindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba
'
,'de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te nnici Un caz la
gatit; De ce'?rSngele. estepwatorul datelor despre viata
corpulur fizie, n el lita toata informafia privind bolile,simturile ~i
triirile emofionale pe:care le nCear animalele, la taiere,'
"
"
;,.
r
"
Odata
, oremeie "m~a
'
fU$I1t,!a analaez motivele
.
eomportamentului ciudat al copilului unor rudeeare avea ~apte
.
.
an!.
,
Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, ncearca sa
'
flirtez!;cu<femeilemature. nel nu-i nimic eopilarese.ntreaga lui
puritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism n sensu! cel
mai raual cuvantului, Analizez eauzele. Top parametrii spirituali
sunt eXtrem'de scazup, 0 situatie care Hl popor se defin~te prin
expresia"iI arepe necuratul n,el". Vinovat este tatiil copilului ~i
nu la nivelul karmei j prin modJli situ de viata. .
.
Patametri gndirii, divinitatii ei ~i comportamentul tatiilui sunt
foarte~cazuti. E chiar dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un om
pentru aavea parametri att de rlegativi ce trebuie sa faei pentru
a distrugecomplet cmpul propriuluicopil?
'
- Ce-i tatiil biiiatului? 0 ntreb eu pe femeie.
-Locui~telatar. Este miicelar. Taie porci.
Verific nivelul agresivitapi subco~ente a copiJului. Este la
zero. iiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitatea sa.'
1. .
~
Dar i place sa beasngeIe animalelbr,mi spune femeia,
Acum totul, este Clar. Structura cmpului tatiilui, ~rin
intennediul sngelui animalelor, prime~te informapi privind
suferintele aces'iora n timpul tiiieni. ,
,
1-19
,
'-
.. . A
"
iirta' erau mult mai de~tepti dec~t noi
,Stramol1 no~tn In4ep
d
P
.
.
lficarea animalului cerandu-l A'
A
hi
,
Anamte e sacr
A cand se mc na
,
u 1
.
't; -
1ntrebuinteze
,
la mancare.
fi tul ca erau nevOlt' sa- ,
.
1
iertare pentru. ap
1
t 1 negative,pe care acum nOl e
n acest fel el blo.cauconsec!n,e e
,
.
.
nghitim rata sa ne pese."
d 'n cultura populara exista,
,
nmnte nu nlelegeam e ce l ,
,
;
interdicti
,
a de a 9iti n timpul mesel. '.
1n,
fat-a,
'
sau mncatul
-
,
atul cu artea sau Zlaru,
, Reiese ca manc.
.
'zbaterile olitice ~i familiale pot
, n fa18 eeranulul teleVlz~rulw,
~ca n ti~Pul mesei inforniatia
'
-t:raumatiza sufietul omu w,
Pex;.'
t fapt este bazat ritualul
trece liber n su"con~tJ.ent.
A
e aCes
t Divinul. Daca nsa
...
d
. - nerea 10 contac cu
:,
mp8rta~tnl, a Ica
~u
-
_.;..
andp.te la treburile sale
"
,
l
A
t'mpul Imprt~tnl se g
,"'V.
-
'preotu 10 1,
~' 'Divinitateanu se.reahzeaza.
,
P
amnte~tJ.atuncl contactu cU
fi. t
A
eputul Sacru ceva omenesc
'
.
ta un su e mc
'.-
ln fiecare 010 c:.XIS,
.
~atrupul trebuie sa pnmeasca
~i ceva animali
,
c.
'
ln
,
stare
d
nor
l
m
.
:
t S
piritul de la Dumnezeu,
d 1 fi t sufletul e a SplA, ,
. '. hrana e a su e,. .
' ale acestuf ~Ireste
"
,
..
" dmacestevengl
. ' 'Excluderea onc..re1l\.
.
d
P
e
P
rincipiul primitlv al
,
'
. . .
sib' l
- Vlata bazat.. oar
. . inadml 1a lar.
'
1
.
la
W
a da atentiecelorlalte vengt,
mbuibiiriinUffim a trupu w ara
. .
""
zm'
,
ta calea cea maisigura spre regres.,
,
rep,
"
, ,
.f'
-/
"l'
fil.,
-.if'
,<.T,
f,
1"
'.'\',"
CAPITOLUL IV
,.."'"'
"
Diag~psticu/' tt:hnic
,~
~
. ~pr:ezent H acumulat 0 mare c.ntitatede'fapt~ privinli
pr~l~ea, pr:ecisii a ev\Jllimentelor viitoare,a. comportwii
obiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai putin sin!p!ustau'
Jucrurile :referitorla obiectele vii.
'"
Comportamentllllor poate fi
anal~t, generalizat ~ pe aceastA baz se, ,pot ernitepFPgnoze
precise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi este
inacceptabilii ntrut acestea,"n Iwnea fizica, cel putin la prima
vederesuntlipsite de comportament, de progrartle de realizare a
modi~crilor structurii, de dezvokart} n tinip ~i spatiu. ntr-un
anumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fizice
asupra lor din partea alt()r obiecte. Cercetrile mele arata ca
Iucrurile nu stau tocmai ~a de simplu:, programele care
determina soarta obieCtelor nevii exista.
'
,
Ele se formeaU ca rezultat al interfe~en!elor cmpului unui -
obiect individual cu cmpurile altor obiecte. Aparitia unor
programe genetice ~i dezvoltarea sistemului nervos ca set de
programe constante ale obieetelor vii a permis accelerarea
realizriiprogramelor. cmpurilor la nive! fizic. Cornportamentul
obiectelor vii se deoseb~ de acela al obiectelor ncvii doar prin
. parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale mari de timp aceastii
diferenta dispare.
151
. .,'
,.,.
'Da~ an~ e~h1tia o~\~lor, vii, pc, Piirn&nt,se po~te
observa 0 cr~e .1\ vit~ei ~efe~pa
_progno~or~l a
diferenti~obiectel% -lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~te
legatii dein,divi,du~e,dede~area d,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCII
unitatU cmpurilor. Principalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)tru
stacea fizicaa,obiectelpr y ~nevn $Jnt f~e;zentate de .
structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~
pemute
elaborareauner prognoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~, ,..
.
Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1.
t~poral
Corp~1 ,temporal se rea;1izeaza ~n
cel,. fi~c pop. ,lntermeWul
cmpurilqr iJ1formationat-energ~tJ.ce.
-ge
I\~a. pute.m ,.yorbl
despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~ ,<te CfPst~~ .~
o\jieCte!or nevii~i d~re Inter~p\1D.ea,prograrnelqr, genetJ.ce~,
infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. . . '. .', ,.'
"
Aetipn,nd, asupra ,S~tunlor \nfQnnapv-~erg~ce? ,se.1?~;He
schimba. starea ;fi,Zca.~ OQl!1~entul.or,I~~ oblect.<~A,e
asemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1al
di~ostiCl\fe;a de la distantii ~i co~ptia ()bie*lor VII~l ne,YIl ~Pf
det.erminate de rne~l ~a explJ!l. Astel, p~8!"anwl
infom,tatio~aI..Serea~.la- nivel~c, d~.
trebufe ~,.,e~ste ;~I
mecanis!nuI nyers. Ac,ea:ita~te, RPn4\1a oo,Mgatooe a eJqSte11tei
Uniyersul{U"J'fin urml1fl.\'~rFe obie~ S'i
,poateJ1111;lSfo~~ ~a
nivelul clnpuril~f,informatlv-energet1c: p~n .~er~Jw
111
,
orice punCt al Univ,ersu\Ui (d~ar~ ln camlj~F1I1ti:'I1I1~!-\ye
lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,est
principiu stii la baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr: ~e la
distantil.,n 'particular, a nebu!o:l1tiiplor..
.,' '. ' .
Deoarece particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e
.ale
..
Piirnntului ,sunt conditionate de .procese!e
'informational-energetice, .mstii posibilitatea exercit&riiinfluen,t~~
pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllIlente1or ~I
obiectelor clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e. . , . -. ;.' ,."
- .
.
Zona ata.cliamelordellfe ne apropiern,dov~enunw:nal
transfofrniirile
.
ecologice
'
dar, ~,defonparea Stl:\1ctuolor
informati<>nal-energetice ale Piimntului. ln pre,zent omul,
ncercnd .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uenta
asupra ,obi~or nevii. se fiisfrnge, n mod nejpLtlv asupra
151
'''~:')''fO,;'. ""uiiili,:i.,~"."'"
,
;'
"".,' ...' ,"-'~;',
,",'
.
".."
"
SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI' fji~j*ii'Uli~1Izi
stnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i, Testarea
~atl ,~ c11iar,' $1'.nemulfumirti 'in ',Ieg.tUIt'~D,j.eaVretmi
&f:wt:~~~~
~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l: ,pe
,
Labaza ~turor ~rce~lotre prives<:obiei:teJeVii~ nevii
ti~u~e s stea oiiialt precizie a, dlagnosticmi '~i' 0;' aria1izlla
poS!bilelotconsecinteale intervenpilor,'
,
, , ~et~deletrad*onale
.
ale d~gnosticirii' 1Jleclinice,de regela,
.~, ~unt ~n~ntate, spred~coperu:eadefecte!ordeja existente,
macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#"
,
~ec~w:~ .~erc~or structuri~' cmpului 'da ,posibilltata
"
preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~t
c~denta ,eveni~ent~lor. la pivelulfizi; se aflari prograniul
cattlPul~',~~~etltelor niveluri ale programelor cmpuri,lor
as~1i 0 maltpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea
~ w
iinto!~ea~a 6 'intetven~~ ~'O intracpune cu cmpurile
9Iec~~I, ,~cl ~p~rat?rul. lIte ,incmpul .sau" 'Prograrne
dlSt;uctJ~e ~l autodiStructtve,1 ele pot trece in cmpul obiectului
neVlu, ~1, s1i, cre~,. condipi.
'
pen~. distrugerea- aC:estuia,
Mec~mul ~ut~regtatii crt!puri!r cupnnde un progmrit-replic1i
,
de,..dIStrugere a '~ptrat6rului. 'De aceea actionarea asupra
?biecu;tor
,/
n~yu
,
,~r1n
,.
intennediuf '
,'structurilor
Ipformativ-ertergettce poate fipenculog petitr6, fntreaga omenire '
,
deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali:
'
,rt ~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice tica ~peratOrului,
pUfol'tatea,. stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente sunt .Ia
fel. de
o~hgato~lI.ca~1 m cazul diagnosticirii ~i tratirii Utimbolnav. Un
~)
tllvel~dlcat al agresivit1ipi subCbn~tiente in structurile.
mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina ntr-un viitor apropiat
0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite prin
cre~rea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi de
exploatare,
, Problema ecologiei spiritului esteprlmordiali'i caci
anume ea det~na starea mediului inconjur1itor,
.
.
Prima
, 1Ip1~~are ,a .
testrii e~asenzoriale n diagnosticarea
oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la Ialta,' Eu'
~
153
'f,
..
am decis si' ~z enc~teIi testrii~tr-un. dpmeni~ nou
pentru mine.,Mis-a pr,pU$sa gasesepe harta pepmsulelC?IDeea
,
I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorul
cadrului, A.ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucru
cenfinnat de \ID lIgI'onom care a fost de fat!. Dar cele mat
fayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa datele mele, s~
~uin e~
petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~at
deasemenea. "AIn
fnceput.apoi s1ieaut l~e
celt(mat favorablle
pentru ~e~men~tl"
unde s-@).! p~~ c~ate ~a ~l ~rul,
m.:am'uitat unde e mai bine s1i se construJasca sanatont, ~n
ce
Iq(:\.Irisereco~1i, sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~ute
nWte rezultate foat1e. interes~te~~o~
constructiile ndica!e
,
Jnaintede rewNVa din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~
k
10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(UsWtatea ~
,desttnui lIlulUl. .
scbimb ~Ie nai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~Iasate
n l
,
o
..
cU
:,..
ri
, ,
netav
,
'

,
m
,
'
,
'
-
b
,
iI
,
e"
,
_
,p
"
,
r
..
obabil C
"
a
,
inain
-
te C
,
0
'
nstru
"
"
cf<>~
,
mm
,
'
>~
'intuiti:v uv.de ~ po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ.
'l'
I?Qlrile
nefavorapile de obleet erau IiID;plasateC\1I1lttrel~,.. parcurile s~
~..~e.~~,~~~~~~ 1:~er1~
!lWaU: de,r~~;up.;OnfoJ;tbio.energetJC'~
cat,
.'. .~~
~
p~~lo~pare, ~~~
celemall~uItepoli. mIYsIV
cele can~e ~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~,
c1i
'~p~ ~.jp;e~,~tro tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~
:~nefa;om{~iOiie~voi.abile ..$i1}u~
1ll.ega~l~ mel
un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~est
mecanism. in:ti!:Ste deoeamdat neclar ins1i ,el ~ ~ are
influent! asupra Vietii oamenilor. , 1
, n C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna de pete
iar n Pe~burg situatia a. fost tu totul alta.
",
.
.". '.
.
n 1991
~.
tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c. .
l interesa metOda mea ~i II}i-apropus s-o .utilizim n ~ostttn!
tehnic. El se ocupa de cerc~ n domemul ecologtet ~ ~orea sa
efectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e
de
'b1'tiih\' 'studi
.,
'ului extras ,
enzorial
,
'
.
al stiril bazmelor
,
poS! lli"'e. .
s
,
d 1d-
hidrografice.,Astfel de cercetri se taceau deJa, e pot, ':
pl a
detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland
.
.
.-
1$4 ,l,
.1
.'
! ','.
' " d'
(,'. '~'
an.tIJIIj~ z n,Clini!Rcea'Uri'He1fer
,,' , .
,
hana. Amluat ru~h~~ am
,<,
,~I 'fu.pa .!o~ografiisau pe
1u~.MCeiCe'7'1'
~ut$~.~e rgiumqt am tncepUtsii
lL.LL'.u...lt_" '
ta!.Nm in pnVlrtta
'
pol
,
n
,
am cu
_
",
fosD E
,colISl"". mu ca maXima'co"
", ".
, .
'
or. u
ftiiviulli llSIi
,','
,
..
ncenttatte trebwe' sa fie la gurile
',' ""'" '"
am constatat ca era
P
e cursuI "
.
al '
.
Ace~tIuCrli'~a!mtm' ta'.
.
"
,supenor Neve!,
fi
..,
",. 'or
,P t ~I ln CazuI azotului Cauza ' '"
,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN" z.'.""
0 ~nstit1Jle
3e ee cnipIeund~
'H'. '
,
.
t' .
eVet
~"':W
fosforul ~Iazotul
!.i.;,"-".'i.rl!
., . ,
a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t
.'-Ut"'"
,Nevel stint locun unde ni lui d'
,
,
"
f>L1jen. 1\
;~~I:ade pNn~l ' ".. '.'
"V~,
~,poluare cIJfusfoqi azot
~~I'iie'~p~'~~i:pp~~~e ~
~ou..~ ~~oati'lent.Existi 0
,
&tfel \le'~i'c\i'~F
~p~endlcular. pe firulapel.
:L)J[1""
d
"'"
",
~ii;curata le sunt cunosCUte s"";';~I;-";I' ' .
"
aeoc...uaUn'~eiIcn
',"
d"
"
"
.t;':-v~or1nsa
. erceWbrii' 'iitisenfual:
n,nP~ e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte hOtare
1L
",
",, '
--
'
,
'1J
,
'
,' ,
.;" ,' ,
,,', . 1It~u,
,
0 da
,
ta
, "et1_,
ectul
, ,
a
p"
et
:
"cu,
rate "'
:,
':""-
,,
'
I
,1I.~oe, uUl'ii toate cal 1
r, '.'. " '," .
/~o
'rli'.1-"rn;
,
'
,
'ca
"
<Arif
c'
" ~
ee,. tI'ebuia $i fie 0 P
,
olu
,
ate 'foarte
,...,":;7"~i' nceput ln\>'esHmu'ea maluril A
'
1
'
, ,
Ne-fa'deveneiiciirat'''1'~
. .or: co bunde apa in
"
.., ',.
, trecea 0
P
arte
~
Inelulw -".'
'. Co "',
,
fte
, n
,
tfu' tt '
, "'
, '
,':
)
""'
,' , '11 ""
~; ,:
<1,
"
IUI m
,
al
,
1avo
_ " ral)! _"!
.
t."
wu oatnen Or ln s '
,
,,'"
,. ,
i'~="''';;&. ,'"
. uuo"LUJ<1energ
,
eti<:i
,
'
a o-m.",:
,
.
,
est
','. '
p.I1I11<1\1UUC, specifica Speci4lizaU'" "" "
'''?
,e

:r~~p#$i~6 are '6nf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~

'~e' n
extsta ~Izone \\uptea b "
,., "asupra iocwtorilo't,dar
'a'sei1i~et;~ sUU'
_~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea siint de .
.1..L
)
~-'
,", jj
lisC
~to/,i, tnerar
,
e.
,
La: 'p
, ~
, ,
bur
-
g
""""
"
"d
I. ,
.
;
d
,'
...'" r"tS ll s-a cr
.,".", '-r-. ~uv e
,
,,'
""
.'
. opent exIStent.> un
or sUU '
;
,
irtel/U'e'foarte~p~ 'fu~'
,~ , t",
",
v ,energetice
.
" A
."" ,'"
'" '
gate tlure ete.
"
cWilasemenea
"..
""
p' ,"
"
. ,. ,
,'"
, cercetiri ""ot ' fi utile n
"
.
c6nstru).';.;a '-"1.. '
l
'
;;" "Pc"
,
,
u n
,
umat
,pe,
'
""
utru
"
vI' =ere or Be locwt,dar
. ,'"
"
.
arnplisamentelor pentru obiectiveleteh "
~ penttu" pr~Iectarea
perjC\itate. ,
mcecu un gradndicat de
.
r"~
"')
,
"
_,p
fap
,
a
_
.urm~a'cons
,
ti
,
tw
,,
'i..o
,
'
,
'
:
in
,
'
,,
'
,
'Vesti
, ,
';
g, ."""
,
"
LacuI",
' Lad'
,:
o--G
'atapoluant
",
'
"
~ ~ oga,
,&i'Yrfui"""'c~
~otar~,m Lad9~aformaunei IiInbilungi
,
"
,', $SCUJrt, lar tea cu fost'or are forma
'
.,
"
$,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul'
','
, un,el p~ de cemeala
'
" "
J,"
,L'
',L-->
,
'
ut
- UtlDa' pe
'"".',',
..
,'"
'
care ah
deSeltat- o spun
'
e'
,.,'
,
I!b~oIut' t:Orec~' i este
;';!;.\r.:.~"
'"
.', ,.'.
"
,Pro1esorul, este
at1i<'"
,~, <11f~de ~ Volhov pe IIIaIurile carua s
:"
yu, combinat deconcei1fl1ite ro"
, ,
,-
,e
sO,vh62uri. Oh, Vblflo'VadtJclo'"
P .tetn.ic:e, foarte multe
FoSfotuI
a:
trbUi &1aiba ~elfOrm'd~~;:~:"..me~
de
~?t.
\..
,.
J
155
Verifie. Rezulta din nou opat in mijlo~acului.
Am intocmit un prQgram confprm caruia doua. luni a durat
prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.t eu n doua-ttei ore,
n conditii normale seface,ndoua-trei lu~i de l11unca.Cnd am
lucrat pe harta, cercetrile privind poluarea cu fpsfor nca nu se
efeetuall, Ma! t.rziupe lacul Ladoga au ilPiirut vasele d~ cercetri
hidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au confirinat cii poluarea
maxil11ii(;Il fosfor.,s~ gasea exact n locul indicat.de mine. N-am
avut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Ani
tucratnumai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' n
propoqie de 80%.
, Rezultate, .foarte iutet'esante au fost obtinute ~ n cazul
stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei n sala "Olctiabrskii". Eu am
cemt un plan al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fie
infilttatia. ln cteva locuri indiCate de mine et'a deja pl~ul spart
~i se efectuau lucran. 0 parte a zonelor avariate Ie-arn descoperit
nainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat de unde,
vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apa
vine'liin afara dintt..o !f,aviicar-.:tnlCe la:t;1iva ;l:eci..~metri de .
sala. Verificnd, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11 curge apa,
in cestare .se afta tevile, simteain in mod fizic comportamentul
apei n locurile de bifurcape.' Puteam chiar sa preci1;ez~i ce metal
se aftiin apa.
~
'"
'
'
Pentrumirte ,acesta era un domeliiunou de cercetl!.l:e,Am
,mteleiete de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatstirii
bioenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic.
,Analiznd rezultatele diagnosticani, amexplicat ca nu exista
nimic mistic n posibilitiiplemetodei. Este vorba doar de
manifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~inentelese demult
.Iume.
"
,
(
l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .const n
accea ca eu lucrez nu cu obiecteTefizice ci cu, cmpurile acestora,
iar.cmpurile con~ 0, informajie muIt mai complet ~
mai exacta
decat obiectuI fizic ns~i.
1'.
156
~~
"
nseatAna~' se putea 'prevedea
'
clin '
' ,
'
, Intamplat laFernobyl? rn-a intrebat cmeva:
,tImpceea ce s-a
- Testanle aratil: cii inca cu doi 'in'
,
'
campul Centralei atomo~electri 'd
an:
,
"
amte de accident, in
deformatii ale structurilor aee tui
ce e a Cemobyl au apirut
.
- P t fi d
',
'
'
,s a care au dus la catastrofii,. '
0
'
' eplsta'teposfbilitiit;1~ '
,
' '
/atomicii?
,,','
... e e avane la: once' te1ltrala
.
- Da, ns' eu acum'nu pot' ad "
'i
pentru dinucam 0 karma destu
sa" .
once c~trala atomica
fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a.
I?e~ml1 bine de I1n an
subcon~tient nu este des
tul d
;
a, msa mvelul meu etic
,
'.
"
. e nwcat.
'
ln dlagno,sticarea oriciirui obie '
, . '
contact cu acestala' nivelul ~C\
,este neces~a intrarea n
curio~ivor ncetca sa diagn ti h '
pu I}l. Daca, bloenergeticienii
dupa aceea vor chelicom
o:e
c ~eo, centr~iiatomo-electrica ~i
lucryl cel mai important.
p t, sa nu se, mire, Dar nu acesta-i
.
~truct cmpurileinformational-
"
"
'
de dlv~se subnivele, n protl!s\ll di
enetgetJc~.sun~eterogene ~i
nu am
""""'
a"
sufi"
", ...~ ,
,
"
, '
"
agn
-
os
,
,
tIciri
""
1 0
'
b
,
lectu
,
lui dac,a
-
"
""'HI
clent <no,pur! 'a4u ""
.'
"
n
,
"
ciilcarea
,
S
,
tructuriicm , pu
'
l'
,
~",
'-.
pot
l '
ce un
P
,
reJ
,
,
UdlclUprin
w ""lectu UI res pecti '
poateavea uf! sflir~ittragic.
"
"
, '
V~l acest lucru
.
l '
\
Ditectia ,'ttnei' ntreprinderim-a. ru
'
". '
profeslon
,
alaa lucritorilor
B
. ,
gat si teste
,
z capaptatea
b
.
. 10energetJca
P
ermlte tabil'
aza
,
SGl'1sului sau a "'ot grafie"
,'
,
'
s
,
Ire8 p
e
.
10 0 ,1
nu numat 'al' - ' 1
dar ~i a$Abitati~ destinului' ' d
a c ltfl or pwfesionale,
infdnn tu" 1
.
~I e asemenea reconstituirea
tre
..
"
,
a,' egate de Vlata omului.
" '
n gl1
, Am efee;uat testiirile ~i am d
'
'
~
,
.
vind comp
,
a
,
tibilitatea ~i formar
ar r~oman~iirile de rigoare
}Zultatula ft
OSt '1
-
,ea unw colectJ.vde naltadasa
,
'
nsa neatteptat" du a'
'
muncitorii s-au at~at att d ul'
.
'
P"
untImp oarecare
sa se. mai duca acasii'
e
~
t de munca lor nct au incetat
nemulp:unirea ..a
.
. Ormeau la SeTV1CI provocnd
'
so!""or
"
multealtec<implicafii familial.
.
ntr-~ ait coIectiv formai de, 88emeneafu '
e. ,
.
blOenergetJce eticient.
"',.
UrIna testiirilor
d -' '
,... muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitoril
epllflt cu Rluit capacitiitiIe condu -
" "
..
or au
schmtbarea lui.
.
catorulw ~I lucratonl aucerut
'
157
(,f
,
La nivelul final' cinpuriloTQbiectelorvii ~ nem au acele~i
caracteristici,interaCtioneaza.,iDtre,
ele,de. acooa orice gnd
negativ,orice traire sau purtare are lin impact asupra obiectului
neviuputndu-i provoca prqudicii.
' '
n interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelor
nevii, progresele distructive' pot trece de la om n campul
obiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,operatorii centralelor
.nucleare ~i alti speciali~ti n ~ectoare de lucru. de mare riispundere
trebuie si fie oameni .b).l'\l la.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa a
itidicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' p caz contrar, tara sa
d()reasc~ acest lucru, pot declan~a situatii de.avarie,
Cr~tereaglobalaa agresivitifii iD structurile subco~tiente
ale ,omului influenfe~a energetica piimntului ~
,poate crea
conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale,
0
'
,
Toti bioen\tl"geticienii, vindecatoriide tlal~ clasa au un nivel
foarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii pentru ca Rltfel
intrarea
ncmpurileinformaponale ale Universuiui ar fi foarte
peribuloasA. ncercafea de a mari numirul bioenergeticienilor
prin ~etod~'mtensi~'f!ra a se/ua tl :onSideraree.aitiitile~ce
ale .acestora; poate duce la rezultate negative,
Subcon~~tul onwlui controleazi ntJegu! Univefs, dar este
deosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproximativ ~aizeci de
metri n jU1'l1!omului und,e are loc interaqiunea~i',.entaa
tuturorobiectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc n
campul proxim permanent al omului:,ofera subcon~entului .
informatia confinuta tl ele. Foarte activ are loc ,asimilarea
mformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut la
capJlIpatului copiluluiliteratura politistii;
Campul fieciru obiect viu ~i neviu confine mformatia nu
numai despre obieCtUlrespectiv, dar ~
tllegatUracu ceea\ces-a
ntamplat in jurul sau. -Structura cmpului oriciiroi inciiperi
.
'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i
actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nici
miicar nu-i trece prin minte ca acest lucru are un impact asupra
sinatiitii tuturor celor care se gasesc in ea tltruct are loc
acumularea de energie negativa de catre structurile
informationale ale incaperii. '
'
,.
"
'..-,'
158
, Cindoin6I distruge prin triiril
'
'.
'
.
cmpului, unui, obiect, asupra 1 "
.
e
dr
sale emoponaJe structura
Structura
~
unui obi
wse?I, eapt un. atac .de r8spUlls
structura cm uI
.. . .
ect ~Vlue la fel de autonomi ca, ~i
p w unw oblect,VlU ObiectuI n' '.
asupra celui viu ~ sa faca schitnb d'
itID
..
eVlUpoate acpona
.
"
. .
e ormaPtcu asta..
Odata.
,
- ,.' dQpiiord
,
e de consuIu$e mi 8-
.
D
,
co
,
.
,
rdat
,
'. Mi-am,
&dus aminte d U
.
HelI
8 opnt~, d~i e
,
ra
mini
.
,e fi er. am pout ' uI'
'..
',~ ela DCeput... ron"';oneze
Mec
.
.
- ':
,ceas m
;~existi, DsAi cum
, ,
fim"';n
~:"
,
Am
,
'
aniSnUd
_,
de d
,
ecl~are
.
'"
.,...,neaza..Dput
siistudiez
cii11tpul1Pclin
~~ceasuIui ~iam ,6escoperit 0
. .}~~
a acestul8;' Poo
- urmare triii le .
.
putermca spartutB.
.
,structura cmpuIui'~' b"
lIastre emop~e pot deforma
intluenti asupra Ob~
0 lee; I1eVlU.~ in,~ fel si aiba
.J Nu de muItrili.-a teld-OI1at'
- .
'
'" . "
::.
.,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:=
:.~,
nu--a $pus .ca
eR1ISIUnt~I reaotiona violent!'
,'. ,
luta.fuarte des la
din Jara. ~cmpul
tel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce ~Ipolitice
progr'ame'deuri.i,
.,
ruIw $1vid ci este deformat de
,
~
ii,spul18:taWui::i.
,"
,..' . .
.
"""'ldteIege ca'." '.
.',
.
""
fiigideruI.'toateobi~tele;:-'
m. JU~ tii~ eviu:televizorul,
eloip t1Spw1dcu aceea~ m o:::;'
.
1,
.~
te porti urt, cu ele,
.
T~s-a mirat peste miawii:
.,
.
tel
""'~'
Al1'I
ruI
7
. eu:ap
,
. ' .fIUteri
"
Dcatpot~
;"~''''''M -
p
' -
.
. e)/lZO'
."
,
".-'''''''''''''
ana ~I
,
"
,,'
l, ".
~ Atwn~ lumea -are' iti
. . .
depinde de tine
.
d
.
.
capac fi foarte man ~I asta nu
.
..,'"
CI e cee. ce se petrece pe Piimnt. :.
- ~I CtJ-Ide fit acum?'
'
. .
...LGnd~telafaptu1'ca~ vinov '.
'.. '.
sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut.
at, cere-p lertarepentru
DupA 0 Jumitate de orA tatil
. ...'
primitii de la roca 1i teleVizoruIa'
~a CO~tlel11:1zat
.
mfurmatia
.
.
.Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~
si
:m~oneze norrlurl.
~I pistreazii informa' D'
'.
~ me
,~~t. B.CUmuleaza
obiect de-ahneu
, in~ l-~
cme~ .m-a mvidiat privind un
,
"""
0;urma "iani vii face -
d
eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa interioari.
un rau aca.
159
'"
'.
Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or
de aur. ~
era foarte fromos, ii plieea mult, insa dintr-o
,
data a displrut nu Se ~e unde. '.
.
...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8 probleme, i-am r8spuns eu
feme, dar dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. n caz
contrar el v-ar ti provocat nep1ieeri. n campullan~rului exista
un puteniicprogram de autodistrugere care putea ti dechl.n~atin
anwnite conditii. '
" " '
.
Femeia nu' 111-11, crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mt1a a venit din nou
la consultatie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul a
aparfinutinainre une( fernei' care, h timpul blocadei
Lenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimicarnu era
la gtill el ci n camera, IlSii: infomtatiaprivind acele evenimel1te
rldeplirtate ~a tixat ~iS-8,' pasttat n camjJUIobiectu1ui. '
La una' ~in consuItapi a fost la mine 6 femeie cu 0 eruplie
alei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data ~i prima ~ediIita a
fust dedicatiimbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edinlA
.
feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,. nu simtenici un' fel de
ameliorare. Am continuat eutiitile~ .am descoperitci aletgia ii
este provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii. mai putemic
.
atunci cnd feffieia este llcasii. n ~care!litii parte' ea Se simte
bine. Ath tugat-o
.
sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.La
buCtirie, lngi perete, -am indicat focu\ unde trebuiau' sa se
gaseasca platttae careconstituie cauza botii. Femeia mi-a
corifimtat
.
caaoolo erau ~te '<;teva ghivececu plante' de
apartamel1t: a\be, Ialele. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor
,
si w<heacpa acestOra.fati de paeienta mea. Aceasta nu prea era
favorabila din partea nici unei plante. Cauza 0 coDSttuiefaptul di
. mamei femeii, n timpul sarcinii ~
dupa n~terea copilului, nu-i
p~ceau plantele. ACest program s-a fixat D subco~tient ~i
ferneia, llebiinuind nimic, a atacat plantele la nivel bioenergetic, ~i
Carispuns a awt parte de un atac ana/og din piirtea acMora.
. Cauza muItor altirgii fati de plante; p~te,aniInaleste
deterttiinatide triiirile emo~onale negat:ive 'ale ascendentilor
i\O$tt fatide aceste obiecte. Obiectele nevii reaCj:ioneaza la
iriiarea ~i lira fatii de, acestea. Acest lucru
.
poate deveni, de
160 "
1
lIStj1neo.~uJ motiv de aIer'
' :..'" '.' ",
'
'
nain~i BaU dA
,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc de
,
'"
','
e pm m altcntrupr lamA 1 '. '
.
momentul cam! omul le d
.
~
.,.~~, pni n
injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~
em.oponalde exemplu
pr~ q(:\8f~~"aaityrat~c~.
un Pl!~,cu are H. intoxicat,
,a oblecU!\oro.evi aaupra omului:O~
~~'
E
fo
xemple !te inf1u!IDta
"
,Q~eie, eraIa od,iIm-
A
tr
' .'.
use
A
arte multe.
d'
"'."
,a.ID -op~lUI1e tmpreunl
... .
\fi CII~ am
,
pului
,
nefavor
..
abil er
'
a
..."
",91cpm
,
1
Co "" '
nevol", sa stea D '-
,
pl1l,s~ Ultau la tele,vizotiar fem "
.
-
.
.
"
,ca.rnera.
.~ 0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca s
e,t&. vOla sa cltca$a. Tele~rul
~aDtQl:S qe la od ih
- "
I.\D ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Cnd
, .
"
"
,'"
na starcmdesanatatea f1
..
- '
, .
ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~(
fi.
'al
emeu
~
scazut bruac i
,
CIIp~,mQtJye!qr bolii" ia{a<;eas!<j ~ac~r:
n~aptiUt /l ~ea ~e
deursul & do~saptimnii '
,fat de .tele~or \fi
cInpului. '
,
'.'
,
,
'
atacu unUl oblet fievi", la nivelul
,0 alta Pacientii are m
ul
";
I
'
",','
d
"'0"
, ",p e problem.e cu. snitat
.
' -
e.p~'W~tI1)1cealestructuril
"A' '.
ea, pre~ta
i;
.
f~
.
' ,
'
,
'. "'
-.,
'.
.
'
,
.de
.
,..-""~-
.
"
, '
'
.
,
..
.o
,..
,~
.
~
..
' ..
...
,ulUI.
.
~
,
"
u;ezm
_
otiveie.
fiHi"':",,"
," ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi '.1-
, at+'~t';'~ica de ~cul GU
ca;.~lucra, "
'"" ", ."
.'l,\e,~ura
'."'i'1":'~'l)ri, vec;!t/l.~
"~
.nncatPt Rw.pI.I! din
'
niel
,
nu
,.
-nn
,
.,n:wven. sa ~ duda
,
I~ru
.,
"
ti,
'
,
.
'
,
'
'..
.CIIlIZa'l\Sta
~.i4M:aIAt."'b' a,
,
,~p ca,ea,
'~r:~
,F1JI,D,.ptmtru,~~ddragoste?
.
. . '.:.j/X-"j:";
'-'."
.\.f
,,'
..
,r
""" "','"
,,' ,"; .,<',"";
Ofata,e;te PfO$t'dis" E"
,"'" -'
',,' ,'"
cap'ota ~e} ,maini.:Nici~3:~n~-t
::ns
Cu'ra~~~chitPcul de
faPt j)analll' va decl~ o. cum litii
trece poo mmte ca acest
prpgramul de
.
ura fa
,
f;
'de \.ln
.ftn~
.
'
P
,
"
t
'
ob
durere
~e ~p: s-a 4ecl
.
~at
ac
...;
d
,1"." <,,"".Lul, lect ~ el Il varas d-
,
e~ moici, la nivelul cmpului ~bi tu
l
". .
pan e \fi
reacpon.eazaidentic
'.
"
ec V1!1~1cel neviu
. '
.
.
f, .
defO=a:~~dfp~ c: ~
~ obiect.~e~upoate <letennina
btea.;q, -: i'
,"~
or omulw, Sa nI: amintim cum
"NuPI;l
.
-~
.
ge .~te
,Ct~~
....
1,1
..
m,.
ID!:S
O
e
d
l d
.
eGar~,s-alovit ~uI
.
sptman
,
-
d:
", oare.'
p
"
n
pedagogie' intr~ 0-atiu'1din
.r
e ,ea. y--p a.semenea
..,'
e mcorecta fa<; de lum '
VIItoareleprobleme ale omului,
1"
'
e care va genera
161
, .
Foarte orl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lcu cpmputerul pe
care s-a cules teJ!1ulprezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, am
vzut cae, ceva in neregula cu el, pe ecranul monitorului erau
ni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcmpul calculatorului ~i
intrndin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic.
Efectund diagnosticarea, am descoperit 0 defonnare a
.
structurilor cmpului in regiunea pieptului. Asemenea deformatii
apareau de obicei cnd ma suparam pe cte cineva. Probabil ~a
cititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>i sptine, nsa eu nu
fae dct sa, expun faptele, aa cum s-au petiecut. Pentru
restabilirea starii fizice trebuie sa gaseBCpe cel care s-a suparat pe
mine fiindca I-um suparat. ~i peste cteva minute I-am gasit pe
cel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. De
vina era un program distructiv care "stiitea" n cmpul meu. Cu
,trei ani mainte de naterea mea, tatiil meu a nutrit ura pentru un
Qm care I-a ofensat. programul de distrugere introdus in cmpul
tatiilui ,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a materializat
sub forma de boh ~i tra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu care
eU intramn contact,
,',inclusiv pe eopiii mer. Calculatorul a
reactionat pro~pt la acestprogram. Cmpul sau, drept raspuns,
rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului. Dupa ce am
eliminat 'programul din cmpul meu, calculatorul "s-a
lini~tit".
Am hotart sa verific daca maina poate sa-~i schimbe atifudinea
fatA de diferiti oameni. >5i cu uimire am vazut cum cmpul
caleulatorului reaqioneaz D mod diferentiat la cmpul fiecrui
operator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ la
persoanele cu karma negativa, la cele cu un marenumar de
programe distructiv~ ~i autodistrUctive. Calculatorul nu-I putea
suporta in mod special pe unul din operatori.Amconstatat ca
acesta i ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi devenise
clar un mecanism pe care-l bnuiam de foarte multa vreme ~i
care consta ]n faptul ca unit oameni influenteaza in ru aparatura
~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea tot timpul se stpca.
""""""",.-
,.,>-'-
162
"
,
"
' ,',
,,~~~1~~iitili,ia
plnSdedtn-eri de~fuchj~i rn-a
rugat silviid
"'e
este caun, Amneputsa-i stu~ structurile
,
~:~~tat
legdenu ea, ci' un';obi~t
neviu car~se aflan
:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i: i~j~fiC:
I;~~~
icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte desenate pe carton,
cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comporta
icoanelefatade stapna, Nu ncaJca~Ie oare,legile n raport cu
ea? DotW,icoane, una reprezentndu-Ipe lisus I!ristos, cC<\laltii
.
pe Sfitit1,ll,Niollje
.
fiiiitorul ,de lniouni, erausaturate de
"
,
progrlUJ1e de,ura
~idistruger,Suniiasacrilegiu
- chipulluiIisus
Hristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ distrugere. pe
stiipn~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare
deta/iata a primei
iCOausedoved~te ca artistul care a pietat-o nu a dorit n~terea '
fiului~, Qmul ,careare n mpul sau Il$tfel de programe nu
aV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat icoana
Sfintulu, NicOIae s-a4e~s de sentimentelf#, divine fatAdecopii ~i
de tat ~ ace,e~i el il.codat dezicerea de Divin ,n icoana pe care
a pictatcO'Femeii h cleyenise clar de ce nu-i placea $Jistea multa
vremenaacametA,
'
'
"
"
,
, nainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaioanelof, n
' mO(l,intui4vera,ales Ul10mcu kar:macurllta, Dar~i aCestlucru
'nu, era de juri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmei
fata deinfluentele i1egative, Acest lucru se realiu prin' etica
personalA, prin aspiratia', catre Dumnezeu, prin posturi
I1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele lume~ti, ,$i '
numlfi,tnstarea de ihi!l1naredivina se pictau icoanele cu vopsele
dizolvate n aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simpla
pie;zenta I1 preajma Jor armoniia structurile cmpului ofl1ului
bolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci, Jn primul rand, ,sufjetuL
Astfel de icoane, giisindu-se n camera, influentau caracterul,
' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai n sens pozitiv, Iconitele
pictate de un om ntr-o stare normala, chiarsfintite n bis'enca pot'
aduce rau stpnilor lor. Cu att mai mult, cu ct tot ce este legat
de numele lui lisus Hristos ~i de' cele ale sfintilor, noi le admitem
tara piedici ~ subcon~tientul nostru, Am cuantificat influenta
1
.
,'.'
,,,",
!,
/63
iCI).~~ot~t~ucate,iiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~
~~% ~::fii~
" "." a o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a
'" ,',' '
lOfluent
p
,',
',"
" "
"
,
,
14r",,.',ii.,;I'ti
,l'plate al careiprotagonist am fost '2hla~
Mi-am RU!.1llt
~
III am
,
' arlJ.!de, radio ~iarn obse!'Yatca eu'A.mra~U~;iD"at~hellll
~~:u'1~tft.c~eziIt ca s"a stricat ~i'1~am
~i"api~dut c,ahttiJe a~ten~~e,
w
fuQctio~eze bine, L-arn dus dm
dus acasa, Aco
_
lo lar a mcep:-" S!l
:
t ~ funcponeze nsa de
li
'
1
.iiar~1 n-a mal vru
,
l'
'
nou Date eru meu
< ,
E, curios daca exista un mo IV
ac'easta data'pent~mult tlmp.
dr~: Testarea a aratat ca asupra
ma, terial in ac
,
easta
,
poveste CIU
~t..
,
'
, ' ,
'
"
t n'eviu Am inceput sac
,
aut "
di clionat un uvlec
'
,
aparatulut'de Ta
.
0 a a,
b' t 1 respediv era oieoana care se
pe schita a(eherului ~I 0 lec u
, ,
gaseala un metru de aparat
,
" ' "
,
'.
'
;
'
1 b
;;ot
dintr-o'tar
,
a baltlca, '
"
t '
gat sa consut un.-, , , .

,
da
"
ta
,
amlOS ru
,
'
'
"
,
'
1 " "
-
'
"
.i boala
,
care
,
tocmm ' ','
t"ca a campu UI $<lU
<
,
d"
DefonJ]atla pu
erm'd
"
"
elile tatiUui comise cu
,
01 anl
incepuse. erau declan~tee
f:stsavIlit un sacrilegiu legat d~
inainte den~terea cQp;luluL
s';;' intrebpe marna copilulUi daca
obiectelede cult Am Illceput
t~gat deicoane sau de obiecte
nu'tine m~e vreun evell1~e:
roximativ cu vreo doi ani natnte
biserice~ti; E<\~I,a ~Illtltcap
us <>icoana in baru! in ,eare se , de n~tefea;cop"ulUI" sotul ,a, p
t de vedere energetlc acest
gAseau bauturi alcoohce, Dm, pu~c ,
ra impotriva unui QlJiect
lucru semiina cu 0 hul~rea
,
~o
,
mou U
t
~
~a
U
pta a fost determinata de
D'
,
't" tii lntrucataceas a
't
neviu~ia 'IVlll1
a:
'
,
'a t talui fiul care i-a 'mo~tem
strtlctura,iinformatlv-energ:tlc .a
a
a p'entru imperfectiunea sa
t
<
structura trebUta sa Ispa~asc
,
aceasa,,'
,
spiritua,la.
, ,',
" are~ de fantastic; se raport~aza
Orice: oblect neVlU,.oncat ar p
'clusiv la om, Deoseblt de '
n
,
med, individualla once alt
l
oblec~ m
Obiectele de cult Aiti ar
,
'" ta acest ucm m ,
P
uternic se manhes ,
" ature a oamenilor care, 10 '
fi ' uza mortn prem
, 'putea sa e ~I ca
b:
sa intre in co~tact cu asemenea
virtutea profeslel lor, tre Ule,
,:,
'
,
obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, ,
,
,
',.
e in orice bisericii acum se face un
Pe de'alta parte msa aproap ,
- l 'nari icoane ~icl1 aile
negot incisiv cu literatura cre~ttna, uma ,
i:f~;T"~
.
.-,'
;.
~:;~'
164
atrib~t~reli,~~aiIe,...
P
.
e ce.uita
.
~luJitO ri~
~~~iSlll\l~ de
.~i
._
blie?
":.. A ultrat Wttt Templu1Dollihuhn$u.a JZgonit pe tticue
vmdeau ,i cumprau in temple..." Testez sa viid ce aduce in.
energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o
"casa a
~gil~iu~ii':intr~9_a'negotu!ui,
Preoforinu simt, ori nu pot
dm difentemotIveslse
opuniiacestuilucru, dar negotu! distruge
energetica Templelor. . ,
Analiza bioenergetica arat ca, pentru restaurarea campului
Templului, tot negoful trebuie eliminat din perimetrul sau.
/
,~. Uncazinteresantmi s-a povestitla Kronstadt.fn or~ se atla
0 biserica in ruina~i cei biitrni ~i amintesc cum s-a' incercat
aruncarea ei in aer. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa
. aparacrapaturi incliidirile din vecinatate .iar biserica nu se dadea
dertlolata. Op~rapunile erau eonduse de un ofiter tniir ,i chipe,
carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit niciea prea
~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu cpva ani,
mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, in
apartamentul silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit
. intreg neainul. Stranii coincidente. TatM 1i el avea in jur de
treizeci de arii cnd incerca sa arunce n aer biserica.
.Am nceput sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia?
De cea pierit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-au
constatat urmiitoarele: La inceput ofiterul a riispuns de
\) dinarnitare ca ex:ecutant, nsa, cnd a viizut ca biserica nu puteafi
demolatii prin dinamitare, el a nceput sa facil eforturi deosebite
sa-$i p!!nii n aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~
Impact. cu centrul energetic al bisericii, cu programul de itibir~ ,i
comumune lar acestea se opun programelor agresive. De aceea
programul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. ntruct sotia
~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cu
tOln.
. .
Unul dincOSlllonaupi
americani, dupa zborul pe.
luna,
povestea ca avusese senzatia ca intreg Universul este 0 fiinta vie.
~iPiimntul de asernenea
~ i1cfoarte inteligent. .
,
. .
165
Fac 0 mica parantez. Mergeam prin or~ pe lnga 0 cladire
interesanta cate amintea de 0 stalactit. Privind la cliidire, am
simtit ceva scitor, discordant, care se asocia cu distrugerea. Am
verificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ce
influenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etn
psihici ~i ai corpului erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlru
determina 0 anumita deforrnare a structunlor fizlce ale omulUl.
Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am pierdut simtul
intuitiv al armonieifiira risa a ajunge sa ntelegem Jumea, de
aceea construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prin
simplul fapt al exist~ntei lor.
.
Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1n
structurle energo-inforrnationale ale' Pamntului s-an produs
puternice schimbari negative. A nceput cumularea ~l ~ctIvarea -
programelor. de distrugere ~i acum once gnd negatlv, once
traire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelor
nega~ive ale cmpului inforrnationa,l al Pamntului. La niv:lul,
cmpului are loc 0 separare n deua tabere: a celor ce tmd catre
iubire, catre bine, ~i a celor la care are loc. 0 destramare
accelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.a
structurilor biocmpuriJor cu programe negative
,.
'(
f
,', \'.'.::"
"
"
,,'~':;:it\~:':i:: '(",';':'
",'
',,:
.
.
'CAJPfr~LVf}V
,"
,,'
.,;}"
~
:.--'
,',
Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice ale o",,'1lu;..
\)
\
.
'
'\.
"
,i':,:""
':',,",
'. .'
'" "
'
~pr~ o~ului\\re'~~H1Aabsohiotceea c~Unconjoara:
s~atlul, obiecteled~,tlZca5n9.~e, tilmele,.spectacolelepentru
t;a toa~ acestea
~
de !?mpuri.l1fIergo-informationale re
mteractloneazacu s~ctuti1e. 'Cmpului uman.
,'"
"
.
Tes~~ap~nnite d~etmin~rea ni~lului i cali!iiWacestei
mte~Ct1unL. baca. fill11ele i.,.. c~le ;au n 'ele elemetite de
agresl1~ne, ele pot determinapeformarea structurilor cmpului
omulUi cu urmri uor de prevJiZut. '
.
,
ncepnd
a: augustl~5 are loc 0 cretere a agresivita\ij
s~conttente m:. stroGtUrile inform~onale ale' Pamntului.
Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproape total
epulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi prtll de agresiUne.
,
Deose~lt cie ndlcat este ,nlvelul de' agresivitate n arta
occldentala, de m~ e4ificatlpeprincipiile concuren\ei ~i a
propagande! frtet Cnd tara, noastraa fost invadata de un
nesraflt torent de videofilme; procesul influentarij
subcont\entului a scapat practic,de'sub controL
'
,
Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor,
mofenslVe .la pnma vedere, n cea mai m!1re parte a 1er contin
~rograme"de, vio.!ent,i, ceea- ~mare~te i mai mult pericol~l,
mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla
1
1
t
167
ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeen subcon~tient tara piedici,
se pianteaza fcarte adnc, se pstreaz foarte multa vreme ~i
deoarece 8ubcontientul lucreaza n regun !1Utonom, el poate
receptiona informaP!l n mod independent i rara 0 selectie
critica,
'
Pentru aprecierea
,impactului a5upra omului a ctorva filme
sovietice ~i striiine, yom recurge la parametri de, baz: nivelul
agresivitapi con~ente i $lbcontiente, Am VOroit deJa despre
faptul ca valoarea agresivitapi subeontiente a oriearui obiee!
trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent ntotdeadnapoarta
n ele 0
ncarcatura de um~ism avand un foarte .,sczut nlvel de
agresivitate
subcontient. ln poeZla lUI Pukin,
,de exemplu,
indicatorul nivelului agresivitapi subcontiente este, extrem de
scazut.
Dar sa ne ntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrul film de
animape ;,Tom i Jerry": agresivitatea conti~nt -.
zero, ,cea
subcontienta - plus optzecl.Mat
,~eparte: ,,Alba ~zapada l cel
~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZeel,.cea
subcontienta-. plus I!oizeci, Acestefilme, I).Cll.\dabOl1mtellor
externe intrduc n 8ubcon~tient
ciuzimea; ~~
dupa vizionarea
lor,' niv~lul agresivitatii subcontiente a eopilului cre~te de cateva
ori. AC\lm, doo nefericire, copiii au nc~put sa poarterspunderea
,
pimtru ncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta nseamna ca ncepefie
destramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Cnd aceasta
destramarencepe de la vrsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la
,
, degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzndu-l capacttatea
viiala,
,
.
Atunci de ce sa complicam~i sa ngreunam viata copiilor ~i
prin intermediul unei arte distructive?
Sa vedem situatia filmelor care rulau pna nu demult pe
ecranele cinematografelor i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa"
ar~ agresivitatea: contienta minus cincizeci iar cea subcon~tienta
- minus douazeci' prizoniera di!\ Kaukaz" - minus 0 suta atZeCI ",
, ,,; .
~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al deertulUi : ml!1US
~aizeci i minus cincizeci; "Solaris": plus ~i minus doua sute zece;
~
...
168,
., ,
"
,
,
,,'
,'';
"
"
"
.
-
,
"Andtei~qtJlio,r;'p~S .dou~eci~inrinus' d~i '~ute' plittvzeci,
Iatce<ice:arept~titat pentrilndi1lft{f." >;'11:,
"/ . .
Cercetnd
, tUye!~1 .agresivitatii s\lbco~tiente
a"
diverselor '
. grupuri sodale, ind\lsiveele
i alt\liilli~ilorpo1itic~ ale
cntretilor renumip, al~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data n plus
de infailibilitatea sistemului autoreglirii cmpurilot.
.'
Acest lucru consta n faptul di omul care apare, !Je scena
manifesta 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului
, spectatorilorsau asCultatotilor. Daceell90municarea Icrulcu
-~o
asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de Un om cu agresivitate
subcontienta minima' i 'cu 0 ma:xirlia ncarcatura de iubire.
Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudicii
publicului'Toate steleleestradei, teatrului i cinematografiei
noastre, tara exppe, au un nive! foarte sdizut de agresivitate
SUbCPDtenta., 'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificativaa agresJvitapi
duce la 'IUtoelit)1inare: omul ~ipoate pierde calitiitile, talentul, Sa
se mbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Cscena din cauza
unui accident
, n
,
efericit sau,
"
prin voia destirtului'.i a ntm
plirii" , ,.,,, ,
carieraluHncepe sa se destrame fi\tiimotiveaparente.
'
,
De aceea,llaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui cr1tiret sau actor
trebuie si ipCluda nlfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii ~i 0
imensa buIlatatesufleteascii' ~i 0' la' felde mare mearcaturii de
iubire. lar pentru eultiV'area acestor calitiip se cere 0 munca
permaa.' La primavedere pare surprinzator, nsa acest
mecanism acponeazii~ n sferapoliticii. Politicianul cu un nivel
ridica,tdeagresivitaie subcon~tienta nu are perspective. Vointa ~i
inteleetul aici trec,pe planul al doilea. '
Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentru
tinerele ' femei, n special pentru cele gravide pentru ci' spiritul
.
mamei devine trupul~ copihJlui ~i cu cat mai adncii este
patrunderea agresivitiipi n subcon~tient, cu htt ea este mai,'
periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelul
con~tiintei aduce un prejudiciu psihicului sau doar n proportie de
doi la sutii, daca fusa peSte ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil,
deformatiile psihice ale acestuia pot ati~e 0 proportie de optzeci
1
169
~~
la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gndurile
marnel.
' '
Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate
popoarele. ln epoca I\,en$erii femeile 6siircinate erauduse sa
v7iteze expozitii, erau nconJurate de lucrun fTumoase, de
muzici~ i iubire. n satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede,
gndete, simte viitoarea marna, are
o.
influentii, put~r~lca asupr~
copilului ~i oarnenii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmata
chia,r ~i de privirile S1Tiiine, , Acum sa neco Imagmam pe
contemporana noastra bruscata ~i njuratii pe la cozi, nghesuit1i
.
n~ijloacele de transport n comun, "destinzndu-se" n fata unui
videofilmoccidentaL..
'
,
" '
Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu]
karmei nu ntotdeauna reu~im sa veI1em ntregul proces al
autore~larii cmpurilor, ct de precis, ct de complicat~i cat de
nenteiesse de~ara ~.
.
'.
,
.
Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simple
lozinci ci rezultatul \loei ntelegeri profunde a lumn ~I a legllor
acestei~ Dificultatea ~onsta n aceea ca trebuie sa \J.vatiimsa
asociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.id,ealismuJ cumaterialismlJ.!,'religia cu
~tiinta, logica cu intUipa, spiritualitatea,nalt1i cu pragmatJsmul,
permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tramle emoponale
ctidiene. '
'
,
.
Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat Qtr-un
pmces incontrolabil ~i arta, n acest sens, nu ,a jucat un roi
seundar. ncepand de la mijloul sec01l1lUl trecut, pnn
dezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate
.s~r~
Sljbcon~tient,.apArarea acestuia mpotriva piitrundem agreslVltapl
devine din ce 1n Cil mai dificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1or
occidentali au 0, spiritualitate siizutii~i un nalt nivel
d:
agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeaza
structurile biocmpurilor i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl.
Poti veden expozipi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D:
la 0 astfel de expozitie omul pleacii oboSlt, epUlzat, tara sa
nteleaga despre ce este vorba, . '
170,
i
'
.
deseoperire n~teptat a constituit-o pentru mine
expoZlpa de lablQurirituale a ~tiior australieni. Dupa testarea
ctorva lucriiri
~i,
fost uimit de puterea acpunii 101' pozitive
asupra celor ml\llmportMti parametri ai (mIului' inciirditura de
i~biie ~ comuniunea.cu O$mosuI. M-am oprit n fata unuia
dintre 1OOloun.. Pt a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era compus
dm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Afln~u-ma n preajma acestui tablou
~
SI~!lt ca.el' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am
, mmentm cmpul mformaponalal acestuia, Senzapa era ciudata:
-~
.deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare de vrajii ~i de
lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fi de exceppe: 0
fo~e naltsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii de
I,ublte, 'agresivitaiea. con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' de
coborte,
,
,
'''''',
'
,
.
Ac~t:tabrou. ~a a-~ cr~a nici un fel de asocieri' co~tieiJ.te,
vmdec.a bloenergettc omul, i dainf11IU!tii,interactioneazii cu el
cao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitat expozitia, am t'tct{;atsa !ratez
cu aJu~oq.d, t,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lmit de pUterea lorde acfiune
Atuncl amlnteies 11ce consti eset'tta talismanelor icoanelor
Avnd 0 structura~ctiva a biocmp~rilor, ele atm~f1izeazii n~
?um~ s~iritul, sniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtirullor,

Icoana: Plctat de un om cu 0 nalta spirituaIitate nu ni.1maica-I

,pune p~ o~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar I ~i' protejeaza.
Tablounle c,on~PQranear trebui sa fie create ca ~i icoanele
p~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contemporane 0 repreZintii
C~8.;. splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~p arta
adanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual.
Potenp'alul SP,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul attor,
~~enn de chinun' SI:Iflet~tIse pare ca se mp~tie rnvIit. Qaca
m~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu ni~te arbori
avand 0 putemic retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum ele
se pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescntr-o ~I~tina, A
rilmas numal tulpma, adlca realizarea tehnica, , .
Lumea.
d~
azi triii~te t't principal prin necesitatle sale ~i
aceste sentlmente repre~ntii- vrful infim' al aisbergului, iar ceea
ce nu se vede
-' ineiircatura . de iubire, d,e Cosmos, ~i de
.;j,
l
171
,.."',.,.,...
'.
.
$piritUaiitale; este gn<ira.til:lentrupa. DUda rezultate de moment.
Pictnd ctev!! tablourid~te'Spre subcon~tient, mi-am dat
seanta, ca este posibj1iie~!t unei aItfel de picturi eare poate
a1ona"de sute
de,'
ori Qai putetnie asupra lumii spirituale a
Ofu1)1ui.n modcorespunzaror cresc de sute de ori ~icerintele
fata deautor; fatAde ~ea lui interioara, fata de etica ~i
p(!tfc;Ctillne.ncereBrileundr'~ti de .attea 0 picturj terapeutica
~ r<ist lipsite, des~s. ,pentru cid aveau n vedere dOllr terapia
flzi, 'Trupul nostru' depinde mult prea puternie de starea
spiritulUi t'tostru de aceea'pot ~deCa numaiacele 1OOlourieare
sunfplinede spiritualitate ~i de iubire. '
,'Analizand. cail!! d~zvOltrii ~i primenirii spirituale aQ1efeetuat,
testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii
)pr spirituale;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i,
"civitizatie", nsu~i cuvnwI ,;cultura", vine de lactlvntul "cult".
COnStru~tiiledestihate eultului, culful reprezintaorientarea spre
~a.~iii. 'Wt,~e ..P~ toti; .eva,'suptanuiterial, 'Astfel cllltura
.ap~clfreZl:tltatialt~tei ~lunitate,catre-Divin ca simbol
suprem al unittii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibila
divetsificarea;materializareasauceea ce noi numim "civilizatie",
,
Cultura detennina oprimenire spirituala neintrerupta a poporuiui
ntinpee civilizatia ~ctionaz n dpmel1i1ltransfonniirii fizice.
, 'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-ritr.oanumita etapa a ciVilizapei
nd~e sa nege ~i sa diStrtt$i cu1tura:
Pentru ca procesul sarilmna ilemtrerupt se cere acumularea
vaIorilor spirituale, n societatettebuie sa: existe structUri care sa
respinga doar bunstarea materialii, fiziea ~ care sa pregateasca
po~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmas
putine posibilitiitipentru oinnoire spirituala,
"
Sunt interesanti pararitetriinotiunilor de, "cultura" ~i
"civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" se
earaeterizeaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta -
plus zce, cea subcon~tientii - minus doua sute zecei notiunea de
"eivilizape": agresivitatea eo~tientii -' minus eincizeci,
agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonfitma
172
,
la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce
,
civilizapa poart fi ea elemente ale distmgerii.
Am 'testat parametri ctorva Jri' pentrua determina
potenpalul acestora de dezvoltare 'a culturii ~i civilizatiei,
Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametrul agresivitatii,
Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. cea
subcon~tienta - plus cincizeci; S. UA: agresivitatea co~tienta
zero, subco~tienta - plus doua sute; Japonia: agresivitatea
con~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia:
agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus
c'doua sute zece. Analiznd datele de mai sus se poate spune ca
Germarua este tara care riispUnde ideal nopunii de civilizatiei
America este tara cu cea' mai naltii civilizape insii pentru '
.' 'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJia
mic~orarii ~gresivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~]
civilizapa,.Vnd un bun potential pentru viitor;n Rusi 'fi
prezent nu exista civilizape nsa exista 0 cultura interioara, un
colosalpotenpal pentru dezvoltare, Mi-au devenit clare
proorocirilemultor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de la
Rusia,
.
'
-,
....
.
CAPITOLUL VI
Ce este diavolismul?
T
.
1refuz al omului de a a~cepta id
.
eea ca adeviiru
.
1 este 0
raglcu , ,
.' anifesta fi toate,
substanta inconstantii, pensabiUiln ttrnp, se m , ,..
d
.
Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~
cu CIOCI ~II e
a~
in urma este to~ diferitiide ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~
Ca a
0
adeviir Schimbarea lum se produce cu V1tezedifente ~I .re
.
nefltr~ruptiico~entizat:e,
.
Nenteleg~rea .1egilor I~II ~I
nciil~area aestora duce la deformarea ~I d~!X'amarea campuli~
'.
" ame ne
gatlvecare damUlesc autonom
creeaza puterrnce progr
",
'"'
structurile informationale ale stru~o,r campuril?r umane,
.
'
Existenta n .diferite religii a nopuou de diavo~m acum poate
.
-,'
al
,
..
din
P
unct de vedere blOenergetlc Cil
fi
.
studlata ~I an lza...
,
'
ajutorul mijloacelor extrasenzttlve,
.
C'
tem deja faptul ca gndurileomului creeaza un sistem
.
.
fi
uno~
al
.
"
ln car e existii 0 cantitate iniensa de programe
ID ormaJlon
'1 d' tru tive ~l
autonome' atat pozitive cat ~i negative. Programe e IS c..
'
1 ' '.." cm
pul informaponal ca un organlsm
'programele rau Ul eXls... ID
,
.
independent, guvernat de anum~te legl,
"
,
1 tI' nt' de existent.
P
rogramelor dlstructlve
Cum am uatcuno~ ,,, ...
.
al'
.
. am
-
Ineeput sa luerez cu ele? Cereetarea ~I an 1Z8
~Icum .
." "pul
structurilor biocmpurilor demonstreazii ca ID cam
<
'"
174 "
, ",,-:
J 11' "-",
,
infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womeniri exista maseimari de
pr.ograme distnictiv~ autono~e,' fo~e put~iee, creat~ de
oameni m decursul riiJltorani. Aceste pr(lgrame sunt ca un fe!de
b\>a1a~idepind 1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trece
ne&tingherite dJ1tr-un,oml'l1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeassprijin,
din.,~at!ea ,.bloCUlui, ~n~fI.~~'progJ1lme' alomenirji,.,'A<;este
ptogtaniesuI1t ,neutre panil iicliPa n care nu aparcondipile
pentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte triiiri
negative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea
~liminarii acestor program.e, elencepsii se activeze ~'oa1\erepede
~Iacest luru ,se des~oarntr-un mod 'foarte Qrigih~incepe
activitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul nu d~unede
organ~ caI:.eslFconttpleze
~~pfop~se, de aceea de decurg pe
h/Jobservate. Putemsii' le numim;;bol\"
'sau" vi~i" !1sa,;viru~ii"
disttUgeriise ilctiveaza.~idec1an~eaz programele de.wstrugere il
omului. Gnd orgalls!I:\ulfncaicaLegileSupreme, se abate de la
calea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar bre~e
ns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,i, .1Ii.dfiVirte, 0, J!f.It~. ,!1~/l,f'p~tru
'VitttsUl,i;
cte'Bta6pli1t~t'm b'Ji!ft~;nril~eri1 ponltl-v:--Pa~p;;a
~st~.'~Lea ?f!gJ1~la
-feloc'm \lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~
ootsttucroripebaza'aestbra.' o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliata
Cfelac~~ cea dteapta (iar calea .ceadreapta 0 i:ansfituie
crrW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~
.
prin 'a~ti~ea
ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepe
care le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm iSpiriful cOnstitUleun 'sstem
energo-inrormaponaJ unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilor
spirituale distt.uge mai nt' suf\etul Onlului dup' care ,trece la
demolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot uni ~i
exista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de
' deceriii D campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda R
psihii:,n sutlet' pentru ca amuis! le activeie la nivelul
comportamentului. Programele se comporta ca un rvUustipic,
care"patninzi1dri1aimtintr-o ,eeltiIa' izolatii, ,ajun$~. s. se
mmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusul
ihfoinllijidna/ larivelul cmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezinta
diavolul de car~sescriei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.ea
dezvoltiirii 'spiritUa/e ~i ncepe sa renege legile Universului, el
" -
1
~
1-
1
175
.
1 .
"c!\re n
. ...
abl 0'
.
r~d1i a unui asemenea "VIrus'.
.
"
deVlOe meV1t 1
-'
p
e dile.'n ce fel actioneazii"VI11Isul
~
permanenla ne p~de~tegr ~
al'
.
t chiar pe mine. TrebUIe sa
,cum se dezvolta el,
~ mIfi ~~a
destuI' de periculos pentru ca
recunosc ca acest studlU a,
~ fi tale att trli'Cat ~i grupului
gre~elile mele putea~
sii-m~~~ddiferite maiadii, structurile
mJireuna
~
care
lucramilii
observat ca din 1987 practic tap
biocm?,unlor a~eStora,'
.',
" ro amelornegatye. Daca
pacie
..
nl1
,
1 prez
,
mta
,
0 .acn
,
VI
,
zar~ a
fies
p
ta
.
gr
printr-o anumita
, "
forma a
-
.
'-
<t
area legtlor se manl .
' '.
.
1
mamte m c",c .,
, . - '1 i: dupa 1987dimenSlUm e
devierilorstructnrale aleblOcampUn
, '-
t sa villa ni~te
.
.. .
,
~cut conslderabll; au mcepu
"-'.
'
defottBapllof au cr
l"'" tru diferitele pacate. Ce, mseamna
pedepse muIt mal
gr~e~
6::abmuHace ceva negatWItlpotriva
pedepsemultmm gre .
','
.
t- Captancepesa se amplifice
sa sau.a unpi~lto~, atonel
a~:: ~n biocmput sau.A ctescut ,
deze~1 de on ~I sa se.actlVla
tutUror gndurilor negative, il
putermc farta de ~cttUl1e,' ,
resiune ntruct.gndul este 0
grtduril0r ndreptate spre ra~ ~I
1 'le reie' ct ~~le bune se
U
..,
nita
..
'
te
,
..,
' i
,
of0
'
,
rm
,
.atlO
,
nal
,
'
:
ii.
..,
at
,

,
~
,
gan ,\ln
,
.
"
,
'
+J"".'enultiinii
,'.
- .
.. .
al"
.
t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,, .
teunesc ln structtJn
Iinf,
apo
.
al al omenirii are loc activarea
~aSe ani n ,campul,
"
~rmatto~u
ravietuire ~i spre' distrugere.
,
structurilor
Q
,
rientate ~
,
1 spre
~
cttJn '
.
1 orien , " tate spre
. '..
" e 'comporta stru e Foarte mter,~ts
'.
' .
1 ii.nd, sa distrug~ structurile
di$tritgere.i1ainte. de,wate, e e
'deza gareafizic a
"
spiri~ate p~ni()rdlale 'care,
:I:h~:portlln:t etlc,' tinde sa
orgamsmulm. Daell o~
ar
.
.
c 'unea se 'ndreitptaspre
piistreze integritatea.
spm~:u~~~e;e~a fie bolnavmmdes. De
,
'
destramarea corpulm ~ztc.
d unt un rau ntruct protejeaza
' aceea bol
,
ile
,
grave
,
,nu mtot
,
e
ril
a
,
,
una s
. .
_tuale
'
AI
""
el
'
"sta
'
, u lueniril
,
e
. .
' 1
..
troctu or spm . w
tnpotrivademoam s
,
'
lt tul distroge~ structurilor -
d
,onbaalaeSterezua
" 1
-
' can, une,.
'd la dezintegrarea fizica.,' tita
,
spirituale. n acest caz ea va uce
ctI
.
ca m-a fileut sa simt ce '
.
1 Care m mdelungata mea pra, , pnmu caz , ,
'.
nseamna un program cKstruct1v,
,
,
Analizam cau~ele pentru care un tnar, bun, ~~priete::,
c~
.
d
.
tr datii 0 agresivitate putermca m rap
,
manlfestat m -o. .
aratat ca, n trlare,
prietenul sau. Anallza, cauzel a
1
!
~
1
t
1
1
1
,
1
176
,
.
~
.
~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatl, sau.' Pragramul .de
dlstrugc:re se.831iea 11,biccmpIII tatl1,li; acesta l acttv* iar fiul
~-a P\IIi.In apbcar~ la niVelui c?mpcrtamentuiui. Am 11cbeiat aCest "
caz,ml-am t~~at l~crul ~1, p.este 0 (Ira, 11timpce, mergeam .
,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,nenteles.
Av~
~n~tuI.:a CIneva. a luat un bat ~i Ii 11ceput sa,.mi
ameti~creIem ln cap, tCtul a inceputs mi se 11~a. n
fatll ocMar, m-a ~uprins
~
~biciuneg~nerala. S~a flzicape
'
care
,
.0
,
a
,
veam eraaceeaca Clneva ma 11v~rt...
te
" '
Intr ,.0 ,
d.'
v
'... " ' '.'
,
"
"',~,
,- o.wv
,,-m"'itna
~~de~~alat.,tarea mi se 11rautteacu flecare minut. ~pa aeeea
~nslmtIt ca mJmm. pot merge..A trebuit,sa,!l1a ~ezpe ()banci ~i
.~
.doml vrec clnClSprezeeminute. M-am trezit, ns staxea mea
era la fel deproasta. Mergeam de parei nctam n unt. mi venea
fcatte grel1s naintez. ~ aveam senzatia uneigreutiti rellle de
parca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac n wei. Acasta stare a fest
produsa 4e at~cul~ergetic al tatlui. tniiru1ui. n timp ee
. ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacmpuLacestuia ~iel, a
.lIlceput S3;1Jj,aatace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca ell1Bu~i
habar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,ncareitura autodstructiva
dln ,.~bC9~e~~I.AA\I filncpcna., actV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m de
d,~~gere'~I\1 \l1cc,?Wul, tatiilui.tniinllui.meupacient puteaJucra
a~t Impc~V:1l;lUI Cat~I.,!IIlpc.trIva, altpr canieni $Ljneila nivelu!
fizicreal.l~lfe.a era.
~a Sll1gura: trebuia sa aCticnezasupra
acestel strl.lC~n agreslve.ntruct.structuriJe distructive 'se
nutrescdin II}ciilc~ealegi1cr n rapottul. Cq. camenii, prin
.!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClderea-iubirii, amlt~ali".t tcate
Inciilc5rile legilcr ccmlSe de tatl baiatului,' de stramc~ii acestuia
.
~
procedat la ccrectia neCt)sara. ~ numai dupa aceea atacurile a~
Inc~~t.M.am cc~yinsca,
~
cCntact cu unprpgramnegativ, este
pcsI~da .0 puterlllca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal,
dar ~lla cel blOe\fergetic, .
,
Ce nseanlnii rau/? '
.' ,
,"
J{
.'
Es~ imperfectiunea ncastra. Una ~ acee~i fap!itn diferite
ccnditll pcate avea semnificatii" diverse. Care-i dif~enta? Din
punctul de, v.edere al mecanismului karmic, rauI nseatnna
demclare, binde - creatie. l1sa dezvcltarea ncului trece
177
ntotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia este
abligatOriulegi$. d~ demolare, dar n creape demolarea trebUle .
si- fie eontralati. ,Privit din aeest punet de vedere, rlm/ nu este
altom dect binele scapat -de-subccntrcl.. . . ' ' .
L>ac la' baza deq1.c!rii sta un nceputsplritual, atu~cI .
demolarea cr~, nsi cand spiritualul seaci" de~olarea de\lme
,
de neconttclat.'
.
," ' . . .
, Din llCeastacauza civilizatiile Care ~-au epuizat splntual1tatea
se autodistrug~ distrug ~ce.i nju~.
'..
','Cc,.
.
Muitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana.acumraul
n.; fost ,Mt de &eXUal;~. Er;!. vcrba de reclam~ ualll: na~
film
amcirican,Cense~:
ac;estlucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn
intermediuiprimei ceaJwe nuse:ccntroleaza pnn num,c ~Inu ~te
cprita, Daca agresivitatea ~cbcara pnila ~I".elul pnmel.eeakre,
atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~ se, .reallZel\.Zi pe
seamasterilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el.
.Acestmecanism 'fuI)ctioneazapqat, ntinzndu-se, unecn .
de.-a
lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor proceselor,. ntmul
vietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelullalt au
crescut atat rouit; nct ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:e
nt17z.ie uneori ~
nu are Ice" acumularea de agre8\vitate ,Ill
structurile informationale ereditare. ,. '.
.
.
. .
.
,
,
natta ntregii lumi,n .special n America, are Icc' prolife~ea
violentei. ri' ultimul titnp se .observa ascclerea VIOIeI1~el cu
sexual,itatea. Ce se ntmpli cu cmul care vizicneaza filme ca~
fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a
subccn~tIenta se 1:\'ansfera
n prim.a ceakra~i devine neecntralabIl. '
"
. ,
.
"
, .
',Recent am acut .0 interesanti diagnosticare. Era vorba ~,o
catell cu un grad nalt de agresivitate: Cineva I-a satu~tpe stapan
sa..i dea ,narcotice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, el
a dis~t ~imult timp a fast un animal blnd, Iim~tIt., ..
Dupa cteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat prcpm
pui. Stapnul a fcst nevcit s-c mp~~. . , . " .
Analizez situatia. Cmele avea III zcnacapulUl un putermc
centra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agreslvltalI
cc~iente a stapnului.
.
"",
178
,H,~"~~& '-"IUtTcl>ticul,Dtntlfa8resivdt~~ui AHi
ntrtat, ni~ceakfa dincare cauza s"aU niscut citei cU 0
a~1iridica1Rate~imultiplicattrapid fi CmpulacestOR.
I:antulcrCterii agresivitiPf af;ltintreruptinsa izvondacesteia a
"''''
,
"
"' ",
,
'
,
'
,
"
, -,
,-
'
,,
"
,
'
,
v'
,
" " '" "
I-,~~,,'~q
:;:"",,c'i'-
,
".,},;(~:",'
. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea
' ,
programelor negative" Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, tl
geneiaI, ncmpul omenirii,eXstii un mediu agt;eSiv care,se
,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r Supreme,
.
Am decis ,si verifie daca'omtIDirea, .
ca' OfganSmuni~,prezintii
mciilcm ,aie legilor,.De, ndatii 'C6;tUnilic.ercatsajung, la.acest
nive! am ~tit un Putemic ,atacimpotrivamea, Am ,nceput si
,
catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, persoana,
cercetez deladistantii biocmpul,acestoia, efectuez corectiile
necesare'~ elimin atacurile.Aiciinsa am nteles,c nu eravorba
de 0, petso~eoncTeti: Am, ajuns,ditect laprogramul general. al
'
agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&focerce1ez dinpunctul de vedere
, al ntregi[ omeniri,'sa viid;dacrpot sa ajutcuceva,;ainceputo
tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t, ataCul' programului negativ
,central. .'~Mta ,iii.' numesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:ii
acesteia:agresiVitate ,'con~tie~ - 'minusdou! .sutezece,
awesivitatea.subco~tientii
"
plus doua sute," zece. Aceasta
1Dseamnaea acest program nupoaten fixat nmodco~tient, el
-este nesesizabi1;, tlschimb,agresivitlitea subcon~til:!l~ ,este
maro~~.Faptulci,boaia se opune in~erventiei medicu1ui I-am
observat demult. $amanii'n astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuie
izgonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul
,
rau" Jlconstifuie pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.ncalc,a
Legile Supreme include n biocmpul sau un program de
, diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele n planul fizic,
$amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acest
luem; ndreaptii, structura ,biocmpului omului, insa nu
ntotdeaula el putea sa dea ni~te indicatii, precise privind
compo\1lU11entul,corect. Cnd vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau'
omului ca acesta .se comportii incorect i de aceea n eL~i~auflicut
siila~ul duhurikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv
179
,
'
'
'iJishliJ~~'~':~iitatea
omului, ~i nec~itatea respectiirii
legitura~",
""c",",
'
dec~
a:uta.a:~r'e::~velurile,firie ~i~u de ba!lii, ~ceasta
. CiJid
~ . ;Z'e
nce 'sa se opuna ~ sa ma atace.Eu
se ~POrt ca 0
fiID~~;I;'
ntr~oalii~vindecator.
$i,probabll
mi apar: Mi~c
.un".!8itivindeciitori de IIalta clasii, Boalanu-I
ci acest lucru il slmt
~."
trebuie azvrlit din trup, ea este
d
bul
gare de nMolare
"
".
' d "
1 1
oar. un
"
.' '
", '
e fi;foarte agresv. $1daca vm eca oru ,
unor~nism wu c.are~
ppat
.
tr8teze n mod incorect, atunci fie
nua gaslt cauza .~I~
I~ceput
~ 1 wI fie va lua asupra sa boala
ci el nu va.reu~ sa VlJIdece 0 na
~ui.s-au a programului de
" n asl!nilarea mecaOlsm . '
B 1 ' acestulapn.
1
," b Inavirea p'iicientului sau.' oa a
,distrugere care' a ~U
"
8 a
'
d
11110
1i mul se ,m
p
oJ1i"
,
tr
, '
ebuie s-o ,..,
lan sm1'ltual. lavo s ,
'
,
L
omeOlm ~n p
t'.-~
~tiv dect bolile de la nivelulfiZlc, a
recunosC, mult mal 1t~ve
'm It mai palide dect nivelunle fine
acest ,
m
,
vel, programe
,
le
, ,
sun
"
tu,
"
1'
,
."
,
'
poart
-
a
, extrem de
'
" ' d agreS1ve ~
""" unele acestea ,?evm
in~~~ ~~troduCereain subcon~tientul omului
invent1v,mergand p ,
" " Omul careincearcasa se lupte
aunui program de auJodistrugere~
'de la aceSta 0 ncarcatura
cu un program negatlv
~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem ,
distru
,
ctiv
,
a car
,
e a
'
ctIo
,
ne
,
aza ,l
i
n
,
"'- 1 Cercat sa actioneze .
,
al
Cnd '
grupu ,meu a
lll, ,
informaJ1<>lI, '
a,
"
0 am s-~ decl~at un puterOlc
bioenerglIDc"asupta
.~es
d
tul pr
r:rno~tra s"a, pogort Clivafoarte
,
atac. EXISta senzatla
li, .c:asup .
'
,
,
'lin ~
moale care ne sugea IDtreagaenergte.
.'
"
ative se poate manifesta lli mod
,
:
Rezistenta programelor
?e;i-aconfirmatCt de puternice,
dlfent Cazul care u~eaza
t fi astfehde manifestiin,
,.
1
.
surnnnzatoare po ,
'
pencu oase ~I. t'
,
al
'
,
oU' dl ' an des pre bioenerg ~I
a,
,
'
r'e porter unUl c .
,
' Dlseutamcuun"
"1 meu in pnvIDta acestel
venit .vorba de dlavohsm,
SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera
'
,
probleme nc;epuse deJa
,
s~
S
d
e a n,
ri f'aram
'
otiv'se explica prin ,
t marele nmnar e omom
afirm
' ca.ln prezen
"'
b"";'
,
m Tra
ducndaceasta
,
at
-
d
1 1s- a CUI
<u"
ID 0 .
,
-
..
faptul ca lavo u
'; ..,
'na ca aeum, din cauza actVlzani

,
nlim
,
baJul blOenergetl~llDSe
t
~
amen!, ' se
,
dezvolta ~i trec la
' d ' 1 Vlolen el ID 0
,
P
ermanente a 1 el or.
1 d Omenire 'care-I
'
1 ative' acumu ate e
" ' "
' actiune programe, ,:.
neg
fi t necontrolate, Am nceput sa-!
deterinina sa comlta. m~te ,ap e ' . '
..
180 <J
.' i.
expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe ln
plus... Problema este cietica trebuje respectati inWte,inclusiv
in utilizareainformatillor.CindvoTbeamam rostit etevaftaze
care
.
ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindci
unele idei 'Sunt dificil de insUfi CBd am inteiesacest lucru, l-am
rugat si ~gi 0 portfune de douA minute .din inregistrare. Am
deruIatoaseta'.~ am inc~t sA, ~ergem. S-a~ totu~ Cil.
exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~i
bu pe care am vrutsa. 0
.
eliminAm. Frazaplutea, migrind
-aintr-unlocin altul alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoce
minute din inregistrare insiiftaza respectivi n-am reu~it 8-0
eliminAm. Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafenomen
miiintlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel
. bioenergetic. $1:. in cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIiznd
situati!l>8.ntintclesdinbiQcmpu'lmeu se g1sea un program de
distrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriisaie la nivelfizic.
Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intmplataievea.
Pericolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'in
afaraluL .
.
.
nbiocni.pul fiecirui 001; chiai ~a celui mai bun, mai ~erit
~i mai etic poate exista un program de distrugere. Aceasta e greu
de .depistat prin lIlijloacele ob~nuite.EI se dezvolt! ~i, ca un
virus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos~te; $1:-1
deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programul
de distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului este
foarte mare. Comitnd 0 fapt! reprobabili, poti sa te simti
excelent din punct de vedere fizic. BoIile pot incepe dupa ctiva
ani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai des pe copii
~i'pe nepoti. Omul care .a savqit 0 fapt! reprobabili nu simte
aeest lucru ~i nici nu 11!clege:odat! decl~at, .programul de
distrugere evolueaza in structura biocampului in mod autonom.
Subco~tientul nostru eSte acum incredibil de agresiv. Am
inteles acest lucm relativ recent $1:am ncepUt sa caut motivele.
; S-a dovedit ~ii, daca. nainte agresivitatea era alimenta'!a de
cruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentatii de
amanunte nesemnificative la prima vedere, din viata noastra ca de
.\
'\'0
181
( .
"
.
exetllplu:. o. cashuo arhitectur! nearrllonioasa,. desencle an\mate
de. tip ;,Ton\ $1: Jerry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. de
aee sub formi de ompe. care 0 impungem zilnic. Toate acestea
sunt clemente,. aie agresivitiitii, ale reaIizarii programelor de
c autodistrugerea omenirii. ,
'
Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a, 'taientul nu oonstituie cel
mai important lucru la om.Tendintacatre perfecponarea doar a
deprinderilor profesionale, tiri aspiratia la dezvoltarea ~pirituala,
poate duce la "eliminarea" omului de catredestin. ncerciirilede
perfectionare ara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvoltirii
.
etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinl
duce la fapt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i npotii, au din ce nce
mai multe posibiliHi(ibioenergetice ~i din lie io ce mai putiJ1e
forte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQr posibilita!i. Forta'iese de
sub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mine,eu voi
dev'eni bun" ~ I1Uva, puteafi tinutii n fru. Cunosc un .tnar pe
care destinul.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.'
.
.
Odata, mpuni\. cu ,un .grup de bioener~eticieni, ~fectuam
diagnosticarea de la distanta a marinarilor Hilalin cursa..ln pauzii
a venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau. Am
(ost de acord.' .'
n ncaperea intrat un tnir de vreo douazeci ~i doi deani C\l
0 ntini absent! ~i.cuprivireaMinsii. Tnarul a \lrmat de cteva ori
un tratamenf'cu ~oc insulinic, nsa starea 1ui a ramas grava ~i, mai
ales, de neinteles pentru medici. L-am mgat sa-mipoveste~sca
despre el. '
.
.- n copilirie am observa! ci am puterea de a prezice unele
evenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma.
antrenez ~i sa dezvolt aceste
capacititi. ln timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele de
influentare au crescut ~i am inceput sa citesc gndurile oamenilor
~sa leinfluentez vointa. .'
, . .
- Strtd in post, ~i continua tniirul.relatarea, am viizut ni~te
. .oameni care incercau sa escaladeze gardul titr-un loc interzis ~i
".
.!;l'a de ajuns sa ordon n gnd, ca omul ~i cadea de pe gard. Sau
.
"
.,.,
.
,,
'
.
."
,
"
,
'
,
m
:",_,...",
ergea naintea mea un biir~at cu 0 saco~a plina cu vese!a.
.: ~;omand n gnd: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge
:,j;>
't-,'-:
.<-. j'Ir;
.
1;" < .-.".,..,.."
''i'
18Z,
J-
. ,
,l,
,',,'0
"", "
,='~~1'~::=d~:=:~'
sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\' 'r IM '~'\ii\f,';.'~:
'.:'
M -am tat'la.' pararnetni .a~vit!fiidnltufui, Erau la
'1l!~'.~~9;,; ~"",,~,~+~eli~'ie\ll
indrep4tl,$pre distN~~e.
. .
'.';,
.'..
':. "
:n~;ttm ptn8rul~1:tlep~a:nuntJnle: ."i<'" .
,..
<:\I,tinlpula,m inputd observca 'aptitullilIile mele SUnf
.q~~ spa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt sfituit sa ma
-~
duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.htitnpul~oteztUu~ cnd am fost
'tttJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"Js;.artiroptceva.~ 'R1Jl'
$itIltito ~risii~ chiJluitoatetristete;Citev:ie am fost iatr-;;
sUite 'ingtoiitoare,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare ma
bote~e$i. i-am~pusca mor:
'
.
.~Preotril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia.
Pimin~ 1t/i~ra $i.mairiiuca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizat
Peo.~I:Cnd,,'lasfatui ptec;tulUi; am'inceputsa citese
rugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara ncepea
saploua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~
.eliIJica~pSihilitrie.,'
,', . '
)
"
..,...;PIi~ si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul men? m~a intrebat
'.
'tati! $~Iui.
'. ,",
L-am 'luat pe tatli bliatu1ui' n' camera 8l!tuntl .
~i i-am
explieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei, rI plrinti. '
.
- Sopa'dumneavoastra ar putea vern? "
.
.
'..;..-Desigur, indouhile vafiaici.
. -
~iia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marna
tanlirului.
.
. .',' .
-'. 'Problemeie fiului sunt, n bunapll1:te 'determinate de
orientarea dumneavoastrl incorecta,' de conceppa deformatli pe
eare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poate fi numitun mag negru.
Pe linie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ie,deosebite
iarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urt att
de putemic p~ so1UJdUmneavollStrl in Iimpul.sarani?,
.
- El ~e urt tip 'extrem de dur ~iintotdeaimaa avat telidinta
de a mi domina: El are mari nclinapi pentru hipnoza. n familie
se ~tiefaptul elbunicUl su a fostvr!ijitot.
,
1
,.
"',
...,
"
IIJ3
, .
..,...Once, aOtirita:ti la, niwlul biocmpului trebpiecontrolat
printr~oetiea strictii. Daca aeest. luCIiJ nu se intm.pla, atuoei
cre~reaposibilitltilor 'lftrece orientarea OInului CCie&ce se ~i
intmplcu fiul dUmneavoastra.M~na~i mar~te viteza in limp
ce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemenea
etttSatrtl!far.ade 0 catastrota?,Capacittile deosebite~i egoismul
.
interior'mo~tenite de la tiltlIau fO$t intrite de supirl1;ile~iura
dtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare a
biocmpurilor ~el s-a transfotmat iil.tt-oo'aparat dis'tructiv.Dacii
mainte Vreme pedeapsa pentru aceste fapte il ajungeapeomdoar
,ntr-o viatiNiitoare, aCU1l1
~tproces".a SQlrt8t la numai-cJva
an'i...,
l,'
-
'1:. .;~;
Cu foar epva ani in urma,cnd tratant bolile~ minle ~
nu vedeam eauzelelor,ain ncercat sa vindec ofetitlde treiluni
deoinfeepecare nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprins
la biserici 0 lumnarep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute
(dupa cum am caleulateumaitbriu), fata aintratn'Colril'~ia.
fost'dus lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedare
negativlabioenergiei copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca,
,aturtci cndease suplra fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea
'.
de Celemai multe orlla moartea celui cateii provoca'supirareaii'
~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. rooodarea
biotlmpurilorretitei~illndmecaniSmulerimei a avutun impact
CUbioer~gia bisericii, fetira era aproape si rnoara. Ceva
asemlil1itqr se ntmpli~''CU''fiul.dumneavoastra, ii explic"eu
mamei. tnirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail,
Amintip.vatoate'caZqrile de suprare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitin
special !utimpul .sa;cinii. Rugap.-va in. gnd la Dumnezeu~i
cerep-iiertare pentru toate iar dupa aceea iertap-i pe top cei cate
.v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gnd iertare]a
totieei pe eare i~ati ,fi puf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi.
depnii: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru:
. Peste doua zile pirintii tnlrului mi~au povestit ca acestua a
nceput. sa-irevina. bunadispozitie iar lor sperarita. n
nsanato~irea lui.
.
.
'. '
Iar eu m-am convins nca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie sa
fie iltotdeaooa deasupra posibilitatilor.omului. . .
t
""
,lU
.
'
,y
"
,
'
,
"Oamcmii arr,t,~, repret1 destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, ar
pute&;fi-\tj.JbcD~ntUl. ,.De
~. ~deJ'eaanaeeastitona
complex.fI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci la
unul"prini:itfv,~'Ja>nivelulsho.w-programelor '"a unar
biaenergeticie1)i '?e;"cl~mPDdi~'. ~Co1ltientubre~tii a
zonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'unei
etici s~are~tru ci la ni~ bio<;mpurilor noi S\Jnteln1uft
, lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce
,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~ ~r",prQb1eme1ar eticii,este'
'~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii \Q,aSpf&pi,actfve ,pentru"
C1U1Q8fterepot fi,~ Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere.
"
'
Am.t~~ aCt\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~
.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie
,
si a lipseasd de apirare. Cel'IIU1Lbun S8temdefensival omului I
rep~tt coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivCtsui ~areceatuncicand, t1ai
sunu:tnoparte Il ~versul~ !tjt.\~1Jl inVIMer~i1i.jl po.filipsipe
o~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare devine PQsibii
ponsp~ faptelor.oltlulQide J)citlc;ateaLegilor"Supreroe.
Cmn- s~~n~ ~tluent? Sa .ZC!'m,caeu "prezint Il~te
tulburiri ~ce: IIJlwdIDp!t:intii~ tatil.sau mama,adatitau
uri~, ~a!kofeQSatpe, ~n~~eziAAdU+Se,inaeest mod, de
~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e ,de ,culpii1u prins
Vlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat
~i, daci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupra
ifaptelor.' me1e,iacum,,'m~du-se,! au. llceput' sa-mi
~etemJine
.
ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insmi nceps
mcalLegile SuPI:eJI1t1, .legtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1ai
precari,~i 'de a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie.
Pragramele. de mstrugere au. ,un comportament extfem' de
inve~v. Elc pravOac a pu~:acti~ a.pragramelor
negatlve. stoc,ate ln biocmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittre
unitate; iubire,resp&:tare a Lc;giIorSupreroe n.el are lac a
creFespirituali
.
rapid.
.
~i anno_eastru~, cimpului.
~~easta'reprezint de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ntatea~i
.
Vlltarul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci nsii amuIe
. ~.
'
agreslv,. e801St,. phn de riintate, el Intretine programul, de
distruger~ aflat m stare-emboonarundeva p -cmpul acestuia.
j
185
Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar sale
spiritUaie ~i ladegnerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amul
nU.merge spre Dumneieu,atUnci merg\'; !!pre diavo!." Iltruct
orice fapt' de-a naas~a, ,se n.xeazin' cmpul infarinatianal ~i
iiIfluet:l!eaziicomponameiltul
.~
destinul nastru, tDt ceea ~ este
ndreptat, mpotriva legilor iubirii i UIlittii ne ,mdeprtea4 de
Urrivers, pravbac dezvol4U'ea ~ intensificarea progfamelar.de
distrugere.De.ceea~~ia faptiintmplatoare Ile poate
iiIfluen\:!isaal1a, ntregu} $ens al eticii r~d n faptul de' a nu
.
acumula a karm negativa'care, ajl,lngndla un anun'lit marnent,
Se paate activiza ~i paateincepe sa nedistrug atatpe noLcat
pj!-capiii n~tri.
U).
La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~i
jumiitate. Un Caz camplicat: :capiluls-a aprit din cr~e. Mi uit
lacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea dragastei,Printii au ,ucis
iubirea unuI n cellalt cuctiva ani nainte de n~ea copilului
~ia.ceast~ ~estrmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie, faarte putemica $i
cU 'c1irec1i~preis,...jfarmat ~pro~. care are acum a
existent!... autunom,i.:<in,,',bia.pul- copilului..Stn.K1tutile
'.
,
",
,,1
bioompului . capiluIui!ii.tntntr~attde defarmate ncat!eM, sau
mviatitVcl fi il1nili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheaz
.
a~tiipasibilitateprintt-o.baali gttava. Dacamedicina va mv~!a
.
sa vindecetrupul i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic,
.atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea ntregii amenu;
mtrucat numiirul oamenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distruge
pe aI!ii.cr~te .vertiginos, $i prablema nu canst8:n faptul cit.ar
trebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 practiaain, mad adecvat,
altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~ttil
acestui veac var piJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a va
constituidistrugereaaltotaameni",
.
'. .
.La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de"bali mintali!.fi'
psihi.n ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace nse8mni;A~
sistemele de blacare ". lucr~ prin iiItermediul dezinte~
.
psihicu1i.ri ~ trupului, Dar triedicina, nen!legnd adevaratete'.
cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice,
.
~a ~i b~c miicar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:
, ;J..
,1;
.
".
\":":,'1"
1
!f4 .' "
"
~~Iii,Urt Je faptut cane ~i numai CODIIJI!icatea CUlin
,
(~eneacopilla'nivelulbiocmpurilof poatedeveni P~QII$ft.
~am tl.t, stratCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul.
,
Y,o! oopi1<'~:in ~ ~ jumatate, Care'gt'cuminte la ffiatoi,osan
~~;'n1a ~tacIi prin subco~entul sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii
~u4Ii~pilu4rile-aJI! regisit 111D111, 'prognunui de c~e
";multip~ ativ.Mai~ aJI!siJntit oslbiciun",tizic. '~~
~'~
duphnWtip nSiau llceputsA$ed~u~e
~ritu;lll}~fin~- nci:rcnd sa-!. vindec pe copil aniptcfuat
;~~; sudedistru~e Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze
~',l'iip4mpultJj meu. Sti"POitte,'vorbi deci ~, faplUI ca,
biQ,eo."get.i.cieniicare,tratea2:a ta.ra~ vadae ~icwntra~~
,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor cmpului pot
~~,rwo~amelede di$trug~"i,n'1inal,daca ei;nuau 0
'~t";e1tceptio~a ~ o'aspiratie spiritUaIapermanent!; pot
~~~~
J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este
~Q,~t. c.
'." "
,
"
,
~
"i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,..
;1; ,
\.
,
'
(i;;;V~' dis~ispirliului ",'il' obligii ,pe
iU:'
"sa se
...~ ;o;"l'.:d ."""
" ~~!!'~: W,~.in fljpt ~oluLun\1isaniw, acest
..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d vAd 0 destrirnare
,
~~.o
tnaItiagreei,vitateinstructuri1e biotmpu\ui
~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriiid. ,'pe'P()~j:iiJe
~ibOp~j,~ Il awf.' dintotdeauna 0 iJIf1uen~ as!Jpra
'
,
~
, -,
'
,-"
'
,
'
,
'
"
'
,
'.
,,,
'
,,,
01'
,
,
,
'l:
,
mp
"'
~
-
,
.
~m
,
U
, ,
lUl
,
'
",
pen
""
tru
"
"
,ca
,
e,oergiab
,
,
isen
,
.
,
'cii,int
,
eri0IUl
",
'~!IlJ!1t' dlfecponate asupra parametruiuj celui mai
,
w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaeea, cnd n 'biserica seadue ul1
~ilCll." o,:cedare. Degativa' ,a. biocinlpUrilor,u pmernice
defQ~.,ale structuriiDr ac~,ra",' impacIUI' asupra spiritUlui
4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din ~cturile,fine.Uneori,acest
IUCIVare Io.cp,~.seama inriutiitiriistirii fizi, copjhd putndu-se
'Unbolnlvi djJpi botez ins nf'~ ast lucni:ii vindeca
~
spirituaIe;,iiameliora'~ vijtnrulsAu; al ~piilot
~i'", ',' ",i"
~.'
-,.,
{
"
~
~
"
.'
',-,
.~
.,
'.
,',
"
l'.
l'.'
l'
;
CAPITOLUL VII
,
":L'
',f
~ . ,
;~
, .jncheiere
;',
~
j;,
;y
'-
,,J, ,
"
,;,
,.
'
, ,
,'; :', :'
"
-
l ,~
,;
,:\
, ..~tr~o~i .n<$i co~l1erau,;a vi~spiritua1a a. oamenilor se
Spn]1i1a. j>e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i de ,cele zece
M
,'
run
, ,
C
"
J,.b
,
" ,
~&i
"
l!I;
,
~J;~:'J
,
\iI'
,
a
"
'
,,
ge--
"
",
I/'
,
~
"
"
,doua
, ,
. b
,
!IIW
, '
" "'"
'

,
.
,
onstt
,
' ,'
~
",,
"
~e ~
,
P
;
te
,pilcatetapif8.le,:~,_~.treaa, tij!ena. - cciItretrWtut!.
"
,Dacil )11PIjlV!,DHp~el. i?a1C!leavem o. ol\feare Idee, ccle
i3Pte' ~p.tecmitafe nn oocmele P
Q.atenunudintr-o data. ln
j)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~ ~,sn~Ui APstot Joan ele~t
aate ~rrUnnitQarea Qrdine: mVlm., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconu,
~
"
.
""'\'
~
""""''''''''''''!''''''
'
,"
"""',.,
'
,
;..,' ""
,.
"',,'" " -""","
,
"
,
'''
,
'
,
'
,
'"
'"
,,
'i::.
,,',,
"
,
,',
" '
,-
,
,
"'
,
'
,1, ""
,.,
"
,
'
,
.
"
,
'
,
'
"""
"
"
,
-
""
,,
'
.
,
'
,
'
,
'
""
,
"
',
'
,
'
",
'
,,-"
,'-
"
,
!;. ..
':'" '~clre acesre ,"~ se m~n;~ii
energetic'
,..,~=
obtirlutu:rmatoareaors::.e:,
"
. ,
semetJl, "Iacomia; mania, zgrcet1ia, mhn;rea,
1
invi~
,
..
desftuI:
.'
",'
.v;
. fusa iwnea' s-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~
!, omenfe&a:~ 'considerabillista p~ateior i une!edin ele,
~ ,
;umult~gr"ye~~dec#e de mat sus. Sa anah7Ji.m ltinur,
Impor4rite, cle tna1. aisttuctJ.ve.,
'
, ..,:
,.}
1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie ntremperea sa:rcinil-
ince,Pnd u luna a mcea.
'
",.
, ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la,dif!:riteterrnOlll;
refacedrumulpu:q.JrSdeUDvel'Sindezvoltareasa lund con~
cu diferite ~te: .Cualte Iumi, 'u Divinitatea, ~ cel mai striIIs
.co\ctate 1~1!Da cincea Jun:
,
'
";"
iB.
Starea feme~ in timpul sarcinii determin foarte multe n
destinul viitorului om de aceea comportarnentul marnei'tTebuie
subordo!)a!,in prim~ rnd, inte~eselorcopilului iar a~ lucru
presupune 0 serie ntreaga de exigente:
'.
. formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8tucopilului are loc pna
la ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebuie sa se
orienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie,
caritate. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetariana
care sa nu imp'iedice dezvoltarea spiritului copilului iar in, prinrele
,.
dQua luni lSiise limiteze doar la strictul necesar. Dupa ~ase luni se
poate manca came ~i pe~te; delicatesele - nulnai dupa luna a
~aptea;
.
'
~ dl?osebit de importantiieste Iuna acincea cnd flitul ~i
Dumnezeusunt un tot uhitar'
.
. , .
-n timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare
~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlScani~te sentimente
oegative;, tTclJuie,sa accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum este
el! ~i sii nu admitii parerile cte.rau n legatur1i, cu trecutulsau sa
grabeasca viitoruL .' . ' '
"
Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi unei
gndiri incorecte ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUl
deformapi )iQ!':nergetice,apat iii cazui cand cineva' din rude se
dezicede ViitoruI-copil sau cnd are 0 atitudine negativa fa'ti de
ferneia nsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele mai
elementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate
1
aduce pr~udicii iI1ense
.sntiipi ~idestinului copilulul.
.
.
~
,
. .
, 2. Foarte putern1ce deformri pfOvoacii gnduriIe ~i Eaptele
ndreptate 'spre distrugerea sentimeritelot divine n sine sau n ait
om, tradarea iubirii de dragul unor.avantaje materiale.
-
.
1
.
3. Pe locu\altreilea se giis~te astiizi regretul n legtura cu
trecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a.
ncetini
.
evenimentele, adic atacurile ndreptat&' impotriva
timpului,
'.
...
1
.
j
189
\
.
4. Desl're,inciil~legate de .sentimentelede ura ~ jignire,
de.o, comportwe grosOlana.tata.de oarneni, n carte s-a vorbit
foarte';nult. AcestencBlCirise at1ii. pe locul al patrulea.
TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centralei
intern8tionale ~~ auzit' un glas iritat: .'
,
. ""7~AstziBeJgia nuise mai poate obpne, ,i n receptor s-a
auzi!siimnalul de ntre~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie, Am
. mai:fotD,1atnca' 9 data~iirulcentralei. De data,a~ta 0 voce
Iin~tI,.. plcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu se mai
primese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termen
pentrti. convorbirear6 minela ora cinei dimineata. Am
multumit ~arn nchis.,,M-arnuitat la cml'ul primei tel~oniste.
Dupa convorbireacu D1iPeel a fost spin~cat ,i deformat. !ntr-un
.timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru ca
bioempul meu eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Indea
"
plecat ~ii-a prejudiciatsttJlcturabiocmpului.
,
$i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...
\.'
5. N~te deformr destul de paternice, ale cmp1,llui
bioenergetic 'apar in cazul vorbirii de rau a obiectelorvii ,i nevii.
.
'. .Regula principaliia. igienei spirituall: ~iaexistentl:i,normale a
structurilor ,biocmpUqIor umane 0 constituie, nciirctura de
iubire caci 'iubirea este manifeistarea ce! mai naltii aunitiifi,i, '.a ,
.
armoniei luroii.
"
' .,
.
.
Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,terea
spirituala permanenta la' baza careia trebuie sa stea iubirea fatii de
Univers, Jati de ntreg~i trecerea de la intregla parte, adica
dragostea pentru prinp,' pentru. copii, pentru sine. Acest proces
trebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la ntreg sl're parte ~i
invers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii
~i-i va aduce omulni bucuria viePi'~i sa.natate. .
A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a treia balena, de
virtuple in eare
".
..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~i
Iubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".
./
.r
-'
IIHJ
,.,
'~ile enulII~~ai'suS.sunt geooolle.EJrist!nili fi.,un
grupsepanitde avertismentefo~ importante pentru ipe eare
metOdadiaga~ kamieijiVkatrage'inmod practic."
.
Ii.a~ntionez mea odatii' petot! e~i: met.oQaeste
complicatii ~i,
'
foltrte ,pericmoasi. ,ASimilta tehnicii
ponderomotbrografiei .estePo,sibil DS difibUtatea 'met.odei
conl>ti h ~~ ci .utilizatreaAebnici a acesteia fariQ;;iaa1tji ,
spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu" 8pwte, ftra
p~ilede rigre, poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI-'
cel!i-mp?rtant l eonstituie faptnt camet.oda espericulollSc
~nuIna,i., penttuunvind,ecAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av;
ExiStio,seriede par.ticUhuititi"i condipi acarQtonerespectare
poateprovdca.:un rfiu orimlui. '
.
~,". ..
<
,.
,
'
' 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra.
naturUvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns,
iar asupra~lei iieViipM faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; f
d~i vine' maj lent, arnSchimb>,~teUrmaiimblt mai
distrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tniircare,
W!iid.~eu:'~a decis,
,',;
J'
,,~V~fieu!,. ,','< ,,"
',"";...~,aiidialopa\~pa "RI~~Ji.azerev'I, ,Piirea
Bnnp1u#u$r.tt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invlitr- ?Jl'8ios
PI!P2;.~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1'
", fi ,>f'im~itd
vieille":Chiar 1h.pliicea. Mi-am schimbat atitudinea .fatiide
difurite senzapi, ntelegeam fiecare, durere de capsau 'ntepatura
diJl,ab'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am nceput.sa
ma acttvizei.;Am decisaii Sl!prim toate picatele<dintr-o dati ~
, ~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasupra
meR, care in1i compuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datun
rezultat, dar pe n~eptate n aoest proces au fast atr~ sofia ~
eopiii, Cnd primeam, diverse ovitUriptintru gre,e1ile mm,
mpreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe care i
iubescnespusdeimult.N-ampututntelege de ce, ..,buieei si ,
displindapentrIJpiicatelemelesi~te n acel monient F;iceam
tot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JI
nceput aii sufere mai putiIl n 8chimb am nceptit sa primesc ,
,Iovituri diIl ptrtea sotiei, Era 0 ptoblema nouii' ~ eu m-am 1
.
.
1
.,
-"
191
!
,~
','
avntat il rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit ca
n ni~te miIli ne11dematice metoda poate avea 0 influentii ,
nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-amgiisit altceva mai bun de meut
dectsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:, am
pierdut 0 jumatate de cmp, toa~a partea stn~a, de..a lungul;liniei
de simet'rie a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute.
,
Mel~ lucrus-a mtmplat ~i cufiul cel ~. M-am speriat. Mii
chilluia ngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tru mille. Am
futeles ct de u~r e samori ~ ncii mprC\lnacucei dragi $i
.
apropiati. Lazarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa
- ma cumilltese nsa orgoli,ul ma mboldea sa merg mat, departe,
;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I ntrec~'. AceastiloziIlcanva~ din
cOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura gmg~a,
mceream sa descopr defepunil.e diIlautomobil, ~, ~ mai
departe.' De 'fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~
de
fTagmentarea cmpului:l'~entru cel nemlpap. m blOenetgetlea VOl
!!mun'cf!,' ntr-o atare'stuatie, ntrei'-patru l~i.infarctul de '
mi~ardtJStewetu1 ~mpe Cafe trebui~ ~.J'pl~caomul
pentra impri1~ta sa.~' s-a destqurat practlca,mea,.I1I"bletqda
LazareV". Lueram p.r~c n fiecare zi mJa ncalcirile Legilor "
Divin~tli catreasce~ mei~au~! sf'~itiarlC\l dPr-eam
'sa merg nainte. 'Pe;ne~~tate au iinceput aiiapara
,
neconc()tdante n diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.era
larg:de liis.oarea de'menghinaacapului $i."CUie1f pe care 1:
'
simteamlnplntatepeste tot pna la senzapa, meomparabilii, ca
deasupra eapulcl nu am;biocmp,Cel mai cumplit er~naii aii ~d
suferintele cqpiilor, ~tiiIld di V10vatulsunt eU.$1 ca' met 0
"salvare" nu-i poate ajuta, Sa nu. va dea Dumn~z~
,sa tr.ecep.,pnn
ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea de bloen.ergetlcii ~I de
diagnosticareakarmei,"
,
,
',[
Nci putem l'urie punet relatarilor tniirului.
Escnta metodei nu const Ii mnuirea ei tehnica ci. in
dezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, mal
periculbilsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este cea
mercantili:,Ritmurile universului nu trebUie tulburate. Flecare om
care aspiIi:, .'la' .Divin se ncarca, de energiile ~perioare ~,
;i'
1~
..." 1!13
desc~ fati deDivinitate. Cu karma impura, pnnd ntr-o mila ,
,
vila ia.rn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus.
Poli vindeca ~i obtine 0 informape pura numai n starea cnd
karma este nchisa.
.
.
-"
1
JrrtorC~du.sept~~ poate sa ~ ~himbein ~uri
IUateriale, Daci,' .Jegil.espiritUlUi0.411fust trecute prinfil~
sirnfirli ~i,n~atidevenit princip p\mod de,viatiiar{)itlUl inCearca
imediat.sa ()bpll .avantajul tnaterial aturici lIJ'e'loc.nu 0 ,,~tere a
oopilului"ci 0 "ntreruperede . sarcina",Pra~lexacerbat
ameninti siitsetransformeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., ,
Cnd,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.acestluGN n primul
t'ind.$i,miemi s-a.paiUtla inceput procISUI8similariiacesteia
.
cevasitnpJu.J;)in' pc,atetnetoda 0 pot stipni ~mai !oarte'
Plilini;daca,in general,poatecineva 8-0 invete. "
'
Voidaun.singl1rexemphlde difiCul1iatecare poate apirea'n
orice moment Efectuez' diagnosticarea -unei femet' .~i vd
. prmcipalele ei pkateintr-o'" Dtrupare anterIDara. Ii descriu
caratterul nciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatie
precisiiAnalizn&stuapa, wad c. gradul deprelucnire' a
infortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1 ca in karmatnea s)Jnt
prezente ~ri arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeaza
imormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcmpbIIDainte de a
cohtin)JadiagnostiJ:area.
. -.
.
'.
'
j
Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i sa
tra.n~onn inftngerea iD. victerf>;;;'in camI< de fat&-aceasta a fost
un,pratext~ntru (!Jn(ma C\lrl\taf akarrnei mele.,' ' ,
.
'., ,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m
legatura CUiUnfapt pe care m .91ti vind~tori nicinu-I billuiesc.
.
Jatii ce mi-a spus un bioenergetieian ~Ar: . ,
~
Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :.
,' ,...,$i cine viirspunde'? ,
'
. - Probabil DiVinu~a fOstrA$punsulsiu nesigue.
'
- Putep fi convins de acest lucru?
'
Tnarol a riilnas ihcurcat.
'
- ~titi exact cnd primiti 0 iriformape co~ ~ cnd
d.formatii? .. "
: Tnarol numi-arA$p~.
!'
.-
.
La nivel1il- dumneavoastti ncearCa m~ sa lucreze
nebnuind lac~ poate duce aeest Iucru. tyfe~uI e foarte
simplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul trebuie sa. fie
,(
L....
ce-i aceea karma? -
'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunnt~~tide a.ceea
karma se poate lnchide abjurnd cu trup ~i suflet. Vindec~torii~
bioenergeticienii trebuie sa treaca prin peripade
~e
mampe ~!
posturi severe, sa excluda depende nta de b].Jnunle, mat~nale.
Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!prOQrOcll.
K~a omenirii, contemporane este att, de impur a ca
inchiderea ei acum este cu mult mai dificila dect inainte.
Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karrnic se reunesc
COIWtiin1a~i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicnd-o
trebuie de gndit, de 'gndit ~i iar de gndit.
Asigurarea autorului relatarilor de mai nainte, care a ncerClit
aplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or cmpurilo! saie
, au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandire
unilaterala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! carte a va '
ntelege ct de deformatii este conceppa noastr~ despre lu~e~!
va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viata sa pentru a nu-~! mm
adauga noi probleme. Acum principalul e sa n~
oprim miicar "pe
margine". Omul i~ipoatebloca karma pnntr-o alimentape
corect ~ printr-o comportare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru ce
trebuie, ficut fiindca raul cu care. ne mtlnun z!lmc se gase~te
chiar ln noi. ,
nfilosofia chineza existii undeva 0 afirmape cum ca fiecare
om trebuie sa se simtii salvatorullurn. -
,
nt'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingeri
erau tratate ca primele .semne de. p!U'anoia. '
Astazi' pot afirma plin decqrivjngere, viiznd interferentete
biocmpurilor, c fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreaza
activ pentru salvarea lurn i.estt\un salvator allumll. '
J ,Am vorbit deja despre faptI c procesele care au loc in
Univers sunt, arnbigui. Aspira1iJ.spr(\ Dumnezeu, spre .p1JDctul
,~..,.
,
,"
194
,'-,"
,
"
-
..
"
..,','J.- -
-
-', ',> ',>"
-'
,',
,'-
- -
":, ',',
~,,'
'/i4itjalJ;_l,
~~
,~~~
nisa1tJ,'ni~", trbtii~ieali~ti'p~!~I\t~a
fortificirii spiritultil $i a cr~teriicoeziun laniverot cmpiJrilor,
iIIsi,it~'pro(:eseste 'de: neci>~t Bra, intehsificllf6a
diferentierii fI1!1teriaie.
,
'
," '
,
Indicatorii jeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati de1Jlasa,
spaVu,
.
tinp:priri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenal' iri!buie
exprimat in' cr~res' 1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji l1Jliirirea
timpuM, nfrtlci timpuleste It:gatde duiat, principalele proGeSe
.
.
n Univers la nive! material trebuie si se,reducii la largirea
Utrifersului'ceeace se ~ntan1pla I1 ptezent.. '
.
.
CondiVa pentru dezvoltares ~i merif.l1ereaoricanu proces sau
obiect eS!e diliototttia fizici ~i n acel~i tintp
cr~tereacdeziunii
,cmpuJui.-
'
'
.'
.
.
Diferenpere'a la nivelfizic, adica sporirei necesitiitilor ~i
conexiuni/or' corpului cu m~ul ltConjurat0r tara o'premisa
spiritUala este condarimatii
-
la autodistrogere. ' Diferenperea
corpului ,r~prezint dezvoltarea ~i satisfacerea necesitaplor
acestUia iaracestIucru duce la distrUgere $1pieire dacanl este
condifionata de suportul dezmltiirii spititUale. nacest Cel
Civilizapacontemporanli.este i1trochipareacautiirilor spiritUaie pe
care le-astriih1tut omenirea nmi/eiliile III1terioare.Acesta este
'
faptul care,condiponeaza corelap dmtre. material ~i spiritUal n
aceasmlume.
'
.
. ., ,
Daca transferfun acest principiu 'asupra unu! caz
partCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde tratament la nivelul
contemporan-atunci posibilitaple &cfiunii sPirituaietrebuie sa se
imbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicina
contmporan!i n-ar fi exiSUjtfrii C/iutanle de ltIi/eriiin domeniul
spiritului ~i al actiunii spirituale aspra o1Jluluidi succseleei sunt
materializarea acestor cautiiri.nultifuele decenii medicinli s-a
apropiat de acea limita unde potenpalul spiritual este deja.secatuit
~i pentru dezvoltarea n continuare tnibuie sa' se reintoarca la
sursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,flira
nlelegerea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!','siise mai
dezvolte..
'
,
Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea"
spirihlalii ~i de mediciha tradiponali cia unificiirii acestora cu
/
195
pastc,area re~or ~i ntr-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este
'ul1 inijioe de prom~vare a. spiritului IlSa imperfecpunea noastri
~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului pana la capat ~i influenrarea
bolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce dep~e~e
pqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa faca
Inedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~i
prof1laxiaboliloreste primul pas n direcpa spiritualitpi deoarece
.
anU1Jle la nivelol informalional incepe cea mai mare parte a
bolilot. n lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare la
eficacitatea mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale.
Omenirea 'se ntoarce ncet dar neabituf catee Tatiil sau, catre
. spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra
~ansa de salvare. .'.
\
'/'
,'Or',',;'>'-'
.:"
';..-
j"'/
,
.,'
....
.....
"
\
,-
. .:
.'
j'
CUPRINS
\
~~,,:):
t:\
,;/~."
PREFATA """""""",,,,,,;:,,,,
0 ,. 5
Din partea autorululo o.. 0" 0...00""""'"
'0
0"
9
CAPITOLUL l ".,.., ',...,
, ,.. 13
Concep{ia sistemului de autoreglare a
cdmpurilor :Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,' 13
CAPITOLUL II 60
Structura informa{ionaliistabilii, numita aM . 0. . .. 60
CAPITOLULlli ..,. , ,..., o..."
...'... 67
-
.
Te$tarea bioenergetica
.
000000.0000 00. 00' : 0 0 0 . 0
,
.
,. 67
, .
CAPITOLULIY ,
o "
.0""
O"
150
.' "
Diagnosticultehnic
: 0 ... 150
CAPITOLUL V .., , ,..., ".,.,.,
166
Cultura, arta :Jistructurilekarmiceale omului 0 . ., 166
CAPITOLUL VI ..,
173
Ce este diavolismul?
" 0 .. . .. . 0 , .'
173
CAPITOLUL VII """",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''
187
ncheiere
0.. . .. . .. . . .. 187