Analiza individuala:

Biblioteca lui Celsus, Milet

Poarta de intrare in agora sudica din Milet
Teatrul din Sabratha
Petra
Un centru arhitectural demn de luat n seam l reprezint oraul Petra (,,piatr n lb. Greac)
din Iordania, care este renumit pentru templele sale spate n stnc. Dei n primul rnd
relieul ar i reprezentat o problem, pentru nabateeni nu a ost dect o pro!ocare, ei olosind
toate particularitile sitului n olosul lor. "stel c riscul mare de inundabilitate i ariditatea
zonei au stat de apt la baza unui sistem de iri#aii oarte bine pus la punct( reea de
rezer!oare, tuneluri spate n piatr i conducte de teracot). Poziionarea #eo#raic
strate#ic (romanii i #recii n !est, perii n est), a cut din acest ora un nod comercial
e$trem de important cu o arhitectur interesant prin eectele rezultate din mbinarea
tradiiilor cu elementele !ocabularului plastic elenistico%roman.
&emniicati! este strada principal, mobilat cu spaii comerciale, nimee, dar i cu Palatul
'e#al, G(mnasiul, )arele *emplu +entral, *ermele Publice precum i un arc de trium cu
trei deschideri. Dou teatre, un apeduct i numeroase ediicii unerare i de cult spate n
roc, prezentnd spre e$terior aade cu ordine suprapuse, completeaz seria construciilor de
seam ale oraului.
Al Khazneh
+ea mai bine pstrat construcie al acestui ora este ,"l -hazneh(./ m nlime).
,*rezoreria a mprumutat n arhitectura sa dierite elemente mesopotamiene, e#iptene,
#recesti, romane. &tilul elenistic se recunoate ndeosebi prin rontoanele rupte i domul
central poziionate n partea superioar, rontonul central al intrrii i coloanele din a.
)oti!ele sculpturale ne dau multe inormaii despre direcia unebr a construciei0 cei 1
!ulturi, dansul morii al celor 2 amazoance, iar la baza aadei se #sesc 3 i#uri ce i%ar
reprezenta pe #emenii +astor i Pollu$, care duc suletul oamenilor n lumea de dincolo.
4a interior, lucrurile sunt mult mai simple, pereii sunt drepi, iar cele . camere sunt
rectan#ulare, inclusi! ni!elul subteran (mormntul propriu%zis).
Al Dayr
+el mai nsemnat monument al oraului Petra i dateaz din timpul secolului I i 5r.
6ste localizat n colul nord%!estic cel mai ndeprtat al !ii Petra, n spatele &trzii cu
coloane, aprnd ochiului ca o machet mai mare a *rezoreriei, alat n deileu.
,6ste monumentul cu cea mai lar# aad din ntrea#a !ale a oraului Petra, msurnd o
lime de 78 de metri i o nlime de 17 de metri. Doar ua monumentului are o nlime de
32 de metri. 9n poida numelui, acest monument a ost sculptat n piatr pe post de mormnt,
ns crucile spate n interior au dus la numele actual al locului. +a i :*rezoreria, aceasta
este alctuit din dou eta;e acoperite de o ma#niic urn.
Perioada de stpnire roman se suprapune cu ultima perioad de nlorire i perioada de
declin a acestui ora. Importana comercial a acestui centru ncepe s nu mai ie una
1
reprezentati! n lumea comerului n zon, asta datorndu%se n mare parte i creterii
comerului pe mare.
9n .2. un cutremur de pmnt drm multe cldiri ale oraului, altele iind doar #ra!
a!ariate. "cest cutremur aecteaz sistemul de colectare a apei care asi#ura !iaa n ora.
Deoarece multe dintre cldiri au de!enit, cu timpul, oarte !ulnerabile ;aurilor, multe dintre
morminte au ost prdate i multe dintre comori rtcite, rmnnd astzi necunoscute.
% < resca din +asa 4abirintului, Pompei = reprezentand un tolos in plan secund.
Baalbek
+omple$ul de temple >aalbe? (i#.@) se ala la apro$imati! A2 ?m nord%est de oraBul
>eirut n estul 4ibanului. &ituat in cea mai nalta zon a !ii >e?aa, ruinele sunt unele din cele
mai e$traordinare Bi eni#matice locuri reli#ioase dincele mai !echi timpuri. )ult naintea
enicienilor care au construiasca *emplul lui >aal si apoi a romanilor care au construit
*emplului lui Cupiter, la >aalbe? se ala cel mai mare bloc de piatra construit !reodata de om
(i#.3).
Te!lul lui "u!iter9nceput in timpul mpratului "u#ustus, n secolul I .5r.,construcDia
templului s%a inalizat in anul 28 d.5r in timpul domniei lui Eero, iind cel mai mare temple
construit !reodata in lumea Greco%roman.
+omple$ul sanctuarului (i#.1) este plasat pe o platorma (i#.7) inalt de @@m, de ori#ine
pre%roman, construit din blocuri de piatr trilitice e$trase din carire de piatr locale, insa
modul in care au ost deplasate si poziDionate rmane un mister de in#inerie.
"cest este constituit din patru caldiri principale0 Propilea, +urtea 5e$a#onal, )area +urte,
Bi *emplul in sine.
Pro!ilea
*erminat la mi;locul secolului al III%lea aceasta este lat de apro$imati! F@,7m Bi ace
le#atura cu platorm mai sus menDionat. "ceasta era alctuit din dou turnuri laterale intre
care se ala o colonada de @3 coloane de #ranit corintice nalte de @3 m decorate cu mozaicuri.
Curtea #e$agonal% (i#.2)
*rei uBi duc din propilee in curtea he$a#onala, .8 de coloane ormand un portic cu patru
e$edre, ce ncon;ura curtea si susDinea antablamentul. +a si propileea, aceasta a ost terminat
la mi;locul secolului al III%lea, cu un secol mai trziu dect )area +urte.
Marea Curte (i#.F)
+onstruit in secolul al II%lea, aceasta acoper o supraaD de @.1$@@3 m si era una dintre cele
mai importante spaDii ale sanctuarului deoarece de aici pelerinii puteau !edea ntrea#a mreDie
a templului. +urtea era incon;urat de un poric din care astazi a mai rmas doar un colD. De%a
lun#ul zidului erau @3 e$edre, 1 semicirculare Bi A rectan#ulare. In centrul acesteia se ala un
altar de sacriicii si un tur pentru o !edere panoramic asupra procesiunilor aBezate pe a$a de
intrare, lancate de doua piscine olosite pt puriicare.
Te!lul lui "u!iter (i#.A)
2
*recand prin Propilee, prin +urtea 5e$a#onal Bi )area +urte, se a;un#e n cele din urma la
*emplul lui Cupiter. "ceast apropiere a sanctuarului printr%o serie de spaDii deinite este
preluat din arhitectura orientala. *emplul msoar AA$1Am Bi se ala la o inaltime de @.m
ata de teren si de Fm ata de curteG in interiorul templului se a;un#ea printr%o sacr
monumental.
*emplul era incon;urat de 71 de coloane corintice, inalte de apro$imati! @/m din #ranit
aduse din "sHa, 6#ipt. "cestea erau unite in partea superioar de un antablament decorat cu
rize cu tauri si capete de lei unite prin #hirlandeG capetele de lei ser!eau si drept sistem de
scur#ere a apei de pe acoperiB (i#./).
Podiumul pe care st templul este construit pe unele din cele mai mari blocuri de piatra. Pe
partea !estic se al *rilitonul (i#.@8), un celebru #rup de pietre ce cntresc peste A88 t
iecare.
Te!lul lui Bachus (i#.@@)
6ste poziDionat n partea nordic a *emplului lui Cupiter, iind mult mai mic dect acesta nsa
mult mai bine pastrat. " ost construit la srBitul secolului al II%lea, in timpul mparatului
"ntonius Pius.
Intrarea impresionant (i#.@3) % in spatele unui portic precedat de .. de scri, ce urcau pe
platorma nalta de 7 m a templului. DeBi porticul nu s%a pstrat, poarta in sine si decoraDiunile
sale complicate sunt ntr%o stare oarte bun de conser!are. >uiandru#ul uBii este decorat cu
un !ulture ce Dine o #hirland lancata de doi heru!imi.
Peristilul (i#.@1) este ormat din 12 de coloane corintice care ncon;urau cella templului,
acoperita cu un ta!an boltit bo#at decorat.
Interiorul templului era ncon;urat de coloane corintice si de nise n care odat se alau statui
ale zeittilor.
Te!lul lui &enus (i#.@F)
"lat n aara "cropolei >aalbe?%ului, templul a ost inalizat n secolul al III%lea d.5r.
"cesta a ost construit pe un podium penta#onal decorat cu scoici si porumbei, simbol al
zeiDei dra#ostei, rumuseDii si ertilitDii, Ienus (echi!alent cu "stare) (i#.@A). 9n ciuda
acestor decoraDiuni, unii specialist considera c templul era dedicat zeiDei Jortuna.
'ist% iagini Petra:
3
Ji#.@ *rezoreria( "l -hazneh)
Ji#.3 Detaliu ronton rupt ("l -hazneh)
4
Ji#.. )nstirea ("l Da(r)
5
'ista iagini Baalbek
Ji#.@ Planul comple$ului de temple de la >aalbe?
Ji#.3 +el mai mare trilit din lume
6
Ji#.. *emplul lui Cupiter
Ji#.1 'uinele sanctuarului *emplului lui Cupiter
7
Ji#.7 Platormele templului
Ji#.2 +urtea 5e$a#onal
8
Ji#.F )area +urte

Ji#.A *emplul lui Cupiter
9
Ji#./ Detaliu, *emplul lui Cupiter

coloane detaliu coloana
10
detaliu coloane
11
Ji#.@8 *rilitonul
12
Ji#.@@ Planul *emplului lui >achus
Ji#.@3 Intrarea n *emplul lui >achus
13
Ji#.@. Detalii intrare n templul lui >achus
14
Ji#.@1 Peristil, *emplul lui >achus
15
Ji#.@7 +ela, *emple lui >achus
Ji#.@2Detaliu,*emplul lui >achus
16
Ji#.@F Planul *emplului lui Ienus
Ji#.@/ *emplul lui Ienus
17
Ji#.@A 'econstituire, *emplul lui Ienus

18