Sunteți pe pagina 1din 2

Cartia, comprimate filmate

Proprietati farmacodinamice
In plachete, celule endoteliale si musculare netede, acidul arahidonic provenit din fosfolipidele membranei
celulare este metabolizat in diverse prostaglandine, inclusiv tromboxan (TXA2) si prostaciclina (PGI2) de catre
ciclooxigenaza. TXA2, care actioneaza ca si agregant plachetar si vasoconstrictor, este produs in plachete, pe cand
PGI2, care actioneaza ca inhibitor al agregarii plachetare si vasodilatator, este produs in celulele endoteliale si
musculare netede. acidul acetilsalicilic, prin acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei, reduce productia de TXA2 in
plachete. De asemenea, acidul acetilsalicilic poate reduce producerea de PGI2 in celulele endoteliale. Deoarece
celulele endoteliale sunt nucleate, ciclooxigenaza poate fi regenerata, desi nu se stie la cat timp de la
actiunea acidului acetilsalicilic. Nu se stie daca ciclooxigenaza plachetara este mai sensibila la acid acetilsalicilic
decat cea endoteliala. Studii pe voluntari ce au utilizat Cartia au demonstrat ca producerea de tromboxan B2 este
supresata cu 99%, pe cand producerea de prostaciclina masurata prin 6-keto-PGF1 urinara (metabolit al PGI2)
ramane la o medie de 94% din valorile de control. Agregarea plachetara indusa prin producerea de acid arahidonic,
colagen si malon-dialdehida este supresata cu 96%, 60% si respectiv 97%. Eliberarea lenta a acidului acetilsalicilic
din comprimatele de Cartia cu film enteric permite ca plachetele sa fie acetilate ireversibil in cadrul circulatiei
portale prin doze joase de acid acetilsalicilic. Deoarece metabolismul hepatic al acestor doze joase de acid
acetilsalicilic din salicilat este total, acidul acetilsalicilic se regaseste in cantitati foarte mici sau chiar deloc in
circulatia sistemica pentru a afecta producerea de PGI2 in peretele vascular, salicilatul neavand efect asupra
ciclooxigenazei.

Proprietati farmacocinetice
Dupa administrarea orala a comprimatelor de Cartia, acidul acetilsalicilic este eliberat cu un pH > 6, si anume
in duoden si intestinul subtire. Astfel, mucoasa gastrica nu este expusa efectelor locale ale acidului acetilsalicilic.
Acidul acetilsalicilic este convertit in acid salicilic, indeosebi in mucoasa gastrointestinala si ficat. Nivelurile
plasmatice sistemice de acid acetilsalicilic rezultat din administrarea produsului Cartia (un comprimat zilnic, timp
de 7 zile) este sub nivelul de sensibilitate al tehnicilor standard de determinare a acidului acetilsalicilic. Totusi,
exista urme de ordinul ng sau pg/ml. Salicilatul se leaga in proportie de 80-90% de proteinele plasmatice, mai ales
de albumina, la concentratiile clinice de salicilat. Cantitatea medie de acid acetilsalicilic sub forma de salicilat urinar
de 87+ 9% la doza de 100 mg Cartia.

Indicatii
Cartia este indicata pentru tratamentul pacientilor cu boli cardio-vasculare sau cerebrovasculare, ca agent
antiplachetar in profilaxia infarctului miocardic acut, al anginei pectorale instabile, ischemiei acute tranzitorii si
accidentelor cerebrovasculare ischemice.

Mod de administrare
Adulti: 1 comprimat de Cartia/zi Comprimatul trebuie inghitit in intregime, cu apa, fara a fi mestecat sau zdrobit.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la acid acetilsalicilic, cum este cazul anafilaxiei, astmului bronsic alergic sau edemului
angioneurotic. Tulburari hemoragipare, cum este hemofilia si boala Von Willebrand. Hemoragie gastrica, gastrita
eroziva sau ulcerul peptic in faza acuta. Nu se recomanda copiilor.

Precautii
Cartia nu se administreaza simultan cu alte preparate pe baza de salicilati, agenti uricozurici sau
medicamenteantiinflamatorii nesteroidiene (ains). acidul acetilsalicilic se administreaza cu precautie la pacientii
cu astm bronsic sau antecedente de ulceratii peptice. Se foloseste cu precautie in caz de tendinta
la hemoragie sau terapieanticoagulanta. Este recomandabil sa se sisteze tratamentul cu acid acetilsalicilic cu o
saptamana inaintea interventiilor chirurgicale. donatorii de sange trebuie sa sisteze tratamentul cu orice forma
de acid acetilsalicilic cu cel putin o saptamana inaintea donarii. tinitusul este un semn premonitoriu al
salicilismului, dar poate sa nu fie detectat la pacientii cu diminuari ale auzului. O atentie speciala trebuie acordata
pacientilor cu afectiuni renale si/sau hepatice.

Interactiuni medicamentoase
Din cauza efectelor plachetare, acidul acetilsalicilic trebuie evitat la pacientii
cu terapie anticoagulanta sau heparina, cu exceptia cazului in care acest lucru este totusi indicat. Este necesara
prudenta in cazul coadministrarii acidului acetilsalicilic si metotrexatului, clorpropamidei, corticosteroizilor,
sulfinpirazonei, probenecidului si spironolactonei. Interferente cu testele de laborator: Activitatea heparinica.
Activitatea plachetara diminuata de acid acetilsalicilic poate duce la o exagerare a testelor de activitate heparinica,
cum este timpul de coagulare Lee-White si timpul de tromboplastina partiala activata. Oxidaza glucozei
urinare. acidul acetilsalicilic poate induce rezultate fals negative in cazul testelor pentru glicozurie.

Sarcina si alaptare
Studii pe animale au aratat ca acidul acetilsalicilic produce malformatii congenitale la numeroase specii. Nu
exista dovezi stiintifice definitive ca acidul acetilsalicilic ar induce malformatii si la om. medicamente cu actiune
similara acidului acetilsalicilic, cu efect de inhibitie periferica asupra sintezei de prostaglandine, cand sunt
administrate in ultima parte a sarcinii, pot produce inchiderea prematura a ductului arterial fetal in cadrul
experimentelor pe animale. Cand sunt administrate la termen, ele induc prelungirea travaliului si intarzie
parturitia. Exista dovezi ca acest lucru ar fi valabil si in cazul omului. Ingerarea de acid acetilsalicilic creste tendinta
la hemoragii si la nou-nascut si la mama. Ca regula, trebuie evitata administrarea medicamentelor ce contin acid
acetilsalicilic in cursul ultimei parti a sarcinii. Acidul acetilsacilic trece in laptele matern.

Reactii adverse
Principalele efecte adverse ale acidului acetilsalicilic sunt cele gastro-intestinale, incluzand pirozisul, greturile,
hemoragiile si activarea ulcerului peptic. De asemenea, acidul acetilsalicilic a fost asociat cu pruritul
hipoprotrombinemic, rash-ul, urticaria, dermatita si trombocitopenia. Astmul bronsic, rinita vasomotorie, urticaria
si edemul angioneurotic sunt manifestari frecvente ale hipersensibilitatii la acid acetilsalicilic, dar au fost
evidentiate si alte reactii cutanate, cum ar fi eritemul si pustulele. S-a demonstrat ca doze reduse de acid
acetilsalicilic pot produce retentie de acid uric, pe cand dozele mari cresc excretia. Alte reactii adverse posibile
asociate cu dozele mari de acid acetilsalicilic sunt vertijul, tinitusul si surditatea, dar dozele de acid acetilsalicilic
administrate prin intermediul produsului Cartia micsoreaza posibilitatea unor astfel de riscuri.

Supradozare
Simptomele sunt cele specifice intoxicatiei cu salicilati. In supradozajul moderat, acestea includ tahipnee,
greturi, varsaturi, tinitus, tulburari de vedere, transpiratii, sete si tahicardie.
In intoxicatiile severe pot aparea: febra, hemoragii, hiperexcitabilitate, stare confuzionala, convulsii sau
coma,insuficienta respiratorie. Tratamentul consta in spalaturi gastrice sau inducerea emezei si administrarea de
solutii saline pentru compensarea pierderilor de sodiu. Daca pacientul nu poate retine lichidele ingurgitate, se
recomanda perfuzii saline sau cu bicarbonat de sodiu, in functie de dezechilibrul electrolitic si al pH-
ului. bicarbonatul de sodiuva creste excretia renala a salicilatului. Hiperexcitabilitatea severa sau convulsiile se
trateaza cu barbiturice. In cazurile severe se poate apela si la dializa