3.3.

AGENTI FRIGORIFICI
Pentru a permite functionarea ciclica a instalatiilor frigorifice si a pompelor de caldura, agentii
termodinamici de lucru din acestea, preiau caldura prin vaporizare si cedeaza ca ldura prin condensare,
la temperaturi sca zute sau apropiate de ale mediului ambiant, deci trebuie sa fie caracterizate de unele
proprietati particulare, care i deosebesc de agentii termodinamici din alte tipuri de instalatii. Acesta
este motivul pentru care agentii de lucru din instalatiile frigorifice si pompele de ca ldura, poarta
denumirea de agenti frigorifici.
3.3.1. Proprietati ale agentilor frigorifici
Proprietatile agentilor frigorifici sunt impuse de schema si tipul instalatiei, precum si de
nivelurile de temperatura ale celor doua surse de caldura. Cteva dintre aceste proprietati sunt
urmatoarele:
- presiunea de vaporizare trebuie sa fie apropiata de presiunea atmosferica si usor superioara
acesteia, pentru a nu apare vidul n instalatie;
- presiunea de condensare trebuie sa fie ct mai redusa , pentru a nu apare pierderi de agent
frigorific si pentru a se realiza consumuri energetice mici n procesele de comprimare impuse de
functionarea acestor instalatii;
- caldura preluata de un kilogram de agent, prin vaporizare, trebuie sa fie ct mai mare,
pentru a se asigura debite masice reduse;
- caldura specifica n stare lichida trebuie sa fie ct mai mica, pentru a nu apare pierderi mari
prin ireversibilitati interne, n procesele de laminare adiabatica;
- volumul specific al vaporilor trebuie sa fie ct mai redus, pentru a se obtine dimensiuni de
gabarit reduse, ale compresoarelor;
- sa nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie si toxicitate;
- sa nu fie poluanti este cunoscut faptul ca unii agenti frigorifici clasici si anume cteva tipuri
de freoni, contribuie la distrugerea stratului de ozon al stratosferei terestre!;
" sa prezinte o contributie ct mai scazuta la ncalzirea globala este conoscut ca o serie de
substante utilizate n tehnica odata a#unse n atmosfera , contribuie la ncalzirea globala a planetei,
fenomen denumit si efect de sera!.
Pentru a nu se utiliza denumirile chimice complicate ale acestor substante, agentii frigorifici
au fost denumiti freoni, sunt simbolizati prin ma#uscula $, de la denumirea n limba engleza "
$efrigerant! si li s"a asociat un numar determinat n functie de compozitia chimica .
%nii dintre cei mai cunoscuti agenti frigorifici sunt prezentati n tabelul &, mpreuna cu
temperatura normala de vaporizare si indicele transforma rii adiabatice.
Tabelul 1 'emperatura de vaporizare si indicele transformarii adiabatice k!,
pentru ctiva agent i frigorifici
k
Denuirea Teperatura norala !e
"apori#are $%C& $'&
Amoniac $(&(! ) **,*+ &,*,
$&- ) -.,/, &,&0
$-- ) 0,,/0 &,&1
Clorura de metil ) -*,(0 &,-,
$+,- ) 0+,1, "
C2 ) (/,+- &,*,
-
$&*0a ) -1,0- &.&0
3e observa ca acesti agenti au proprietatea de a vaporiza fierbe! la temperaturi scazute,
putnd deci sa absoarba caldura , la temperaturi mai mici dect ale mediului ambiant.

3.3.(. I)toric
Istoricul agentilor frigorifici ncepe n anul &/*0, cnd americanul Jacob Perkins breveteaza
o masina frigorifica functionnd prin comprimare mecanica de vapori, utiliznd ca agent frigorific
oxidul de etil. %tilizarea unei asemenea masini s"a dovedit rapid limitata de nivelul ridicat de
inflamabilitate al acestui agent.
4n &/(1 arl von !inde, datorita utilizarii amoniacului ca agent frigorific, permite adevarata
dezvoltare a instalatiilor frigorifice prin comprimare mecanica de vapori.
4n &//,, introducerea unui nou agent frigorific, anhidrida carbonica, reprezinta nceputul
utilizarii instalatiilor frigorifice pentru mbarcarea la bordul navelor a produselor alimentare.
4n &.-,, prin utilizarea anhidridei sulfuroase si a clorurii de metil, apar primele masini
frigorifice de uz casnic sau comercial.
4ncepnd din &.*,, apar primele hidrocarburi fluorurate si clorurate "#$. 5atorita
caracteristicilor foarte interesante din punct de vedere termodinamic si datorita marii lor stabilitati att
termice ct si chimice, utilizarea acestora va aduce o ameliorare considerabila att a fiabilitatii ct si a
sigurantei n functionare a instalatiilor frigorifice cu compresie mecanica. Asa se e6plica de ce n
comparatie cu amoniacul si clorura de metil, aceste substante poarta denumirea de agenti frigorifici de
siguranta.
4n numeroase tari, pe lnga denumirea de freoni, agentii frigorifici pot fi ntlniti si sub
diverse denumiri comerciale, care pentru acelasi produs difera de la tara la tara si de la un producator
la altul. $&- de e6emplu, este numit 7orane &- denumirea comerciala a %zinei 8uhlmann din 7ranta!,
7lugene &- denumirea comerciala a firmei Pechine 3aint"9obain din 7ranta!, sau 9enetron &-
denumirea comerciala a societatii Allied Chemical din 3.%.A.!. 4n unele publicatii stiintifice, chiar si
denumirea de freoni, pentru desemnarea agentilor frigorifici, este considerata comerciala .
3.3.3. Copo#it ia c*iica a freonilor
Din punct de vedere al compozitiei chimice, freonii, care sunt hidrocarburi fluorurate, pot fi
mpartiti n trei mari categorii:
C7C clorofluorocarburi!, freonii clasici, care contin Cl foarte instabil n molecula;
:C7C hidroclorofluorocarburi!, freoni denumiti de tranzitie, care contin n molecula si hidrogen,
datorita caruia Cl este mult mai stabil si nu se descompune att de usor sub actiunea radiatiilor
ultraviolete;
:7C hidrofluorocarburi!, considerati freoni de substitutie definitiva , care nu contin de loc n molecula
atomi de Cl.
Tabelul (Cele trei tipuri de freoni
CFC +CFC +FC
:idrogen +idrogen
Clor Clor
7luor 7luor Fluor
Carbon Carbon Carbon

Tabelul 3Cteva e6emple de freoni uzuali
CFC +CFC +FC
$&*0a
$-- $&&
$&-+
$&-*
$&-
$&&*
Amoniac ;: sau $(&(!
*
agent frigorific natural
nu este un freon
$&&0
Pe lnga cele trei categorii de agenti frigorifici mentionate, e6ista si agenti frigorifici naturali,
ntre care amoniacul ;: !, simbolizat si prin $(&(, este cel mai important si cel mai utilizat, datorita
*
proprietatilor sale termodinamice care l fac cel mai performant agent frigorific din punct de vedere al
transferului termic.
4n ultimul timp ncepe sa fie tot mai utilizat ca agent frigorific, propanul simbolizat prin $-.,,
care reprezinta un nlocuitor e6celent pentru $--, avnd o compatibilitate perfecta cu uleiurile utilzate n
compresoarele pentru $-, si asigurnd o eficienta frigorifica superioara fata de $--. Propanul este utilizat
si n numele tipuri de pompe de ca ldura . 3ingura problema legata de utilizarea propanului ca agent
frigorific, este reprezentata de inflamabilitatea ridicata a acestuia.

3.3.,. -egatura !intre freoni )i )tratul !e o#on
Poluarea produsa de freoni, o problema att de mediatizata si discutata n ultimii ani,
reprezinta la ora actuala unul din motivele care e6plica numa rul foarte mare de agenti frigorifici
ntlniti n diverse aplicatii ale tehnicii frigului.
<a nceputul anilor =/,, ma suratori ale grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, au
evidentiat ca grosimea acestuia devenise mult mai redusa dect n mod normal. 3tratul de ozon, avnd
un rol e6trem de benefic, deoarece filtreaza radiatiile ultraviolete, se ga seste n stratosfera atmosferei
terestre, apro6imativ ntre &- ) +, km altitudine, asa cum este indicat n figura *.-0.
Fig. 3.(,. $egiunile atmosferei terestre
5aca nu ar e6ista stratul de ozon, intensitatea radiatiei ultraviolete, provenite de la 3oare, ar fi
mult prea puternica pentru numeroase forme de viata de pe Pamnt. 4n acest conte6t, este evidenta
importanta monitoriza rii att a grosimii stratului de ozon, ct si a impactului pe care l au diversi
factori naturali, sau artificiali, asupra acestei grosimi.
4n partea stnga a imaginii din figura *.-0, sunt reprezentate n culorile rosu, galben si
albastru, radiatiile provenite de la 3oare, n spectrul luminii vizibile, iar cu violet a fost reprezentata
radiatia ultravioleta, invizibila pentru ochiul uman. 4n partea dreapta a imaginii a fost reprezentata cu
culoare rosie sub forma sagetilor ondulate, radiatiile infrarosii, de asemenea invizibile, percepute de
om, sub forma de caldura. 2 parte din aceste radiatii infrarosii, ca si cele ultraviolete, sunt reflectate de
atmosfera terestra , n timp ce Pamntul, care absoarbe aceasta radiatie, dega#a si el radiatii n spectrul
infrarosu.
4n aceeasi perioada de nceput a anilor >/,, s"a constatat de asemenea ca iarna si prima vara,
grosimea stratului de ozon este cu cca -,? mai redusa dect vara si toamna, ceea ce a determinat
studierea atenta a fenomenului. Astfel s"a constatat ca sub actiunea radiatiilor ultraviolete avnd
intensitati diferite n anotimpuri diferite, moleculele de ozon 2 ! se transforma n mod natural iarna si
*
prima vara n molecule de o6igen 2 !, iar moleculele de o6gen 2 ! se transforma n mod natural vara
- -
si toamna n molecule de ozon 2 !. Acest fenomen natural e6plica pe de"o parte variatia grosimii
*
stratului de ozon, dar pe de alta parte, n perioada efectuarii acestor masura tori, grosimea acestui strat,
devenise mult mai subtire dect ar fi fost normal, n urma desfasura rii procesului natural descris
anterior.
Astfel a aparut ipoteza ca subtierea stratuluii de ozon este posibil sa fie datorata actiunii unor
substante produse de om. 5in acest moment nu a mai fost dect un pas pna la includerea freonilor, pe
lista substantelor nocive pentru stratul de ozon, deci poluante.
Poluarea produsa de freoni este un proces care se produce n stratosfera terestra si care este
prezentat ntr"o maniera schematica, n tabelul 0. Analiznd mecanismul acestui proces se observa ca

n ceea ce privete freonii, principalul responsabil pentru actiunea distructiva asupra ozonului, este
atomul de Cl, din moleculele C7C"urilor.
Tabelul ,@ecanismul distrugerii stratului de ozon
de catre atomii de Cl din moleculele de C7C
Cl monoatomic
@olecula de C7C este
3e elibereaza Cl
interactioneaza cu
supusa radiatiilor
monoatomic
molecula de ozon 2 ultraviolete
*
3e formeaza 2 si o6id
26idul de Cl
3e formeaza molecule -
de Cl interactioneaza cu
de 2 si se elibereaza
-
atomi de 2 liberi
Cl monoatomic
3ub actiunea razelor ultraviolete provenite de la soare, din moleculele freonilor se elibereaza
Cl clor monoatomic!, deoarece din punct de vedere chimic, acesta prezinta o lega tura foarte slaba
instabila ! n cadrul moleculelor de C7C. Clorul monoatomic reactioneaza chimic cu ozonul 2 !, care
*
se gaseste n stratosfera si rezulta o6igen biatomic 2 si o6izi de clor. 4n acest mod, se distruge treptat
-
stratul de ozon al planetei, avnd un binecunoscut rol protector prin filtrarea radiatiilor ultraviolete,
nocive pentru sana tatea umana. Problema este cu att mai grava cu ct o6izii de clor rezultati din
reactia descrisa , nu sunt nici acestia stabili si se descompun, elibernd din nou Cl. 3e produc astfel
reactii n lant, prin care un singur atom de Cl poate sa distruga un numar impresionant de molecule de
2 . Asa se e6plica aparitia, deocamdata deasupra celor doi poli ai planetei a asa numitelor ga uri n
*
statul de ozon zone n care perioade lungi din an ozonul lipseste complet!. 7enomenul a fost posibil
cu att mai mult cu ct nu numai freonii, prin atomii de Cl, ci si alte substante chimice, n primul rnd
C2 , produc efecte asemanatoare.
-
4n prezent e6ista n ntreaga lume, numeroase instalatii de puteri frigorifice mici si mi#locii
ncarcate cu agenti frigorifici poluanti n sensul pericolului pentru stratul de ozon!, care pun n
continuare probleme legate de posibila lor Asca pareA n atmosfera. 'otodata se pune problema gasirii
unor agenti de substitutie care sa fie utilizati n instalatiile frigorifice noi.
4n urma dovedirii stiintifice a efectelor nocive asupra stratului de ozon, produse de freoni,
comunitatea internationala a luat numeroase masuri de reducere pna la zero a utilizarii acestora. 5e
e6emplu, n 3%A una dintre primele masuri luate, a fost interzicerea spraB"urile de orice tip, care
utilizeaza ca agent propulsor C7C"urile.
4n &./(, Protocolul de la %ontreal, revizuit n iunie &..,, de &euniunea de la !ondra, a nghetat
pentru ctiva ani utilizarea C7C"urilor nainte de interdictia definitiva a acestora. %lterior, n &..-,
&euniunea sub egida '(), desfasurata la openhaga, ntrzierile programate la <ondra, privind
utilizarea C7C, au fost reduse.
$eglementarile internationale pentru C7C si :C7C, stipuleaza n prezent urmatoarele:
" Pentru #*
" oprirea productiei ncepnd din *&.&-.&..0;
" interzicerea comercializarii si utiliza rii, ncepnd din &.,&.&..., cu o derogare pentru
mentinerea n functiune a instalatiilor e6istente, pna n *&.&-.&....
" Pentru +#*
" productia este autorizata pna n *&.&-.-,&0;

" utilizarea n echipamente noi este interzisa din &.,&.&..1 n frigidere, congelatoare, aparate
de conditionarea aerului de pe automobile particulare, transport public si rutier, iar din
&.,&.&../ si pe trenuri;
" utilizarea este interzisa din &.,&.-,,, n echipamente noi ale antrepozitelor frigorifice si
ncepnd din &.,&.-,,& n toate echipamentele frigorifice si de climatizare cu unele
e6ceptii!;
" utilizarea va fi interzisa si pentru mentinerea n functiune a instalatiilor e6istente, ncepnd
din &.,&.-,,/.
Agentii utilizati n instalatiile frigorifice, permit obtinerea unei pla#e foarte largi de temperaturi,
de la )-,CC pna la )&,,CC, sau chiar mai scazute n anumite cazuri particulare. Dvident, aceste
temperaturi nu pot sa fie realizate cu un acelasi agent frigorific, pentru fiecare domeniu de temperaturi
e6istnd anumiti agenti frigorifici specifici recomandati.
u toate ca pe plan international au fost luate masuri drastice privind interzicerea utilizarii
#-urilor, n lumea stiintifica exista si opinii conform carora, potentialul distructiv al acestor substante
nu este nici pe departe att de ridicat, pe ct s-a sustinut. Astfel au fost enuntate cteva motive care
infirma prezumtiile anterioare, privind rolul C7C"urilor n distrugerea stratului de ozon, respectiv n
cresterea nivelului radiatiilor ultraviolete:
4n natura e6ista numeroase alte surse generatoare de Cl. Astfel cca. -,? din clorul prezent n
stratosfera provine din eruptiile vulcanice, care pot accelera semnificativ procesul de reducere a grosimii
stratului de ozon;
4n timp ce grosimea stratului de ozon a fost n continua sca dere, o lunga perioada de timp,
emisiile de C7C au fost n continua crestere, deci se poate concluziona ca nu a e6istat o corelatie directa
ntre emisiile de C7C si problema ozonului;
Cu toate ca se considera ca rolul ozonului este de a filtra radiatiile ultraviolete, nu este demonstrat clar ca
nivelul radiatiilor ultraviolete a crescut considerabil, ca urmare a reducerii grosimii stratului de ozon.
'recnd peste aceste dispute de ordin teoretic, de altfel e6trem de interesante, merita
mentionat faptul ca desi atunci cnd se vorbeste de freoni, acestia sunt asociati cu instalatiile
frigorifice, totusi tehnica frigului artificial nu este nici pe departe cea care a emis cele mai ridicate
cantitati de C7C"uri n atmosfera.
5ega#ari mult mai semnificative de C7C, corespund urma toarelor ramuri industriale:
Endustriei microelectronica " utilizeaza freoni la spalarea microcircuitelor electronice;
Endustria cosmetica " a utilizat freoni ca agent propulsor pentru substantele active din spraB"uri.
4n ambele situatii prezentate, C7C"urile au fost emise direct n atmosfera, n cantitati mari, n
timp ce n cazul instalatiilor frigorifice, C7C"urile evolueaza n circuit nchis n sisteme etanse,
neputnd sa a#unga n atmosfera dect n cazuri de avarie. <a ora actuala , nintea orica rei interventii
tehnice, este obligatorie, recuperarea agentului frigorific din instalatii, fiind interzisa eliberarea
acestuia n atmosfera .

3.3... Doenii !e utili#are a agent ilor frigorifici
Cele mai importante domenii de utilizare a freonilor si agentii de substitutie pentru freonii
clasici, sunt prezentate n tabelul +.
Tabelul .5omenii de utilizare a agentilor frigorifici
Agenti !e Agenti con)i!erati
/tili#are Agent
frigorific tran#itie !efiniti"i
Aparate casnice $&- $0,&A @P*.! $&*0a
$0,.A 7F+1! $-., Propan!
$1,,a Ezobutan!
$acitoare de apa $&& $&-*
$&- $&*0a
$&&0 $&0-b
$-- $-- $0,0A
$&&( ;: ! $&&( ;: !
* *
7rig comercial $&- $0,&A @P*.! $&*0a
temperaturi pozitive! $0,.A 7F+1!
$-- $0,0A
$+,(
$0&*A
7rig comercial $+,- $0,-A :P/,! $0,0A
temperaturi negative! $0,/A 7F&,! $&-+
$0,*G
$-- AH+, ) $0,(G
7rig industrial $(&( ;: ! $-- $(&( ;: !
* *
$-- $0,0A
7rig adnc $&*G& D3-,
$&* $-*
$+,* $*-
Climatizare $-- $&-0a
$+,, $0,.G 7F+(! $0,(C
$0,&G :P11! 8lea 11
Aer conditionat auto $&- $0,&C @P+-! $&*0a
$+,, $0,.G 7F+(!
$0,&G :P11!
Pompe de caldura $0,(C
$-- $-., Propan!

2 mare parte dintre agentii frigorifici, n special cei de substitutie, reprezinta amestecuri ale
unor alti freoni asa cum se observa n tabelul 1.
Tabelul 05omenii de utilizare a agentilor frigorifici
Agenti frigorifici Coponenti Participatii
$0,&A $--I&+-aI&-0 +*I&*I* 0
$0,0A $&-+I&0*aI&*0a 00 I+-I0
$0,(C $*-I&-+I&*0a -*I-+I+-
$0,.A $--I&-0I&0-b 1,I-+I&+
$+,, $&-I&+-a (*./I-1.-
$+,- $--I$&&+ 0/./I+&.-
$+,( $&-+I&0*a +,I+,
3.3.0. Tabele )i !iagrae tero!inaice ale agentilor frigorifici
4n vederea realizarii calculelor termice ale ciclurilor dupa care functioneaza instalatiile
frigorifice, este necesara determinarea valorilor parametrilor termodinamici ai agentilor frigorifici, n
starile caracteristice ale acestor cicluri frigorifice. 4n acest scop, pot sa fie utilizate tabele sau diagrame
termodinamice. 4n continuare este prezentat cte un e6emplu de tabel care prezinta valori ale
parametrilor termodinamici pentru agentii frigorifici, n stari de saturatie " tabelul (, respectiv n sta ri
de vapori supranca lziti " tabelul /. Ambele tabele au fost obtinute cu a#utorul programului de calcul
CoolPack, disponibil gratuit pe internet.
Tabelul 1Jalori ale parametrilor termodinamici la saturat ie pentru $&*0a

Ta belul 2Jalori ale entalpiei vaporilor suprancalziti pentru $&*0a
2 alta metoda rapida pentru estimarea marimilor de stare ale agentilor frigorifici, este
utilizarea diagramelor termodinamice, care permit determinarea acestor marimi pe cale grafica si n
plus au avanta#ul ca permit reprezentarea si studierea ciclurilor termodinamice ale instalatiilor
frigorifice, respectiv pompelor de ca ldura. 4n tehnica frigului, cea mai utilizata diagrama
termodinamica este diagrama presiune ) entalpie, cu vaporile presiunii, reprezentate n scara
logaritmica. Avanta#ul utilizarii scarii logaritmice, este ca poate fi reprezentat un domeniu larg de
presiuni, cu mentinerea unei precizii de citirte relativ buna , pentru ntregul domeniu de presiuni.
Aceste diagrame sunt denumite lgp"h, unde lgp indica scara logaritmica de reprezentare a presiunilor
si h indica entalpia. 4n figura *.-+ este prezentata o asemnea diagrama lgp"h, pentru $&*0a, realizata
tot cu a#utorul programului CoolPack.
Fig. 3.(.. 5iagrama lgp"h pentru $&*0a