1

COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

Facultatea de Administraie Public
Departamentul Pentru nvmnt La Distan
Cursuri Universitare de Licenta- ANUL III











PROIECT DE CERCETARE



Cu tema

Rolul i importana instituiei Curii Constituionale in Italia
















Popescu Mdlina Roxana
Papuc (Dadiloveanu) Mariana




2



CURTEA CONSTITUTIONALA A ITALIEI


Constituia Italiei, aprobat de ctre Adunarea Constituant n 22 decembrie 1947 i
intrat n vigoare la 1 ianuarie 1948, este considerat legea fundamental n statul italian. Ea
a fost astfel conceput nct s fac imposibil un regim dictatorial de oricare tip.
n februarie-martie 1848, dup Rscoala de la Palermo (Sicilia) i nceputul Revoluiei n
Italia, regele Sardiniei i Piemontului, Carol Albert, acorda supuilor si o constituie ce va
deveni legea fundamental a acestui regat si mai tarziu a intregii Italii, timp de aproape 100
de ani. Noua constituie, sau Statutul Albertin, prevedea un parlament bicameral i un
guvern controlat de rege. n timp, minitrii au ajuns s rspund mai mult n faa
parlamentului dect n faa regelui. Dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial, n 2 iunie 1946,
italienii au votat prin referendum nlocuirea monarhiei cu republica .
O Adunare Constituant a pregtit noua constituie, ce a intrat n vigoare la 1
ianuarie 1948 i a ramas pn n ziua de azi Constituia Republicii Italiene - de la 1948 Italia
este o republic democratic fundamentat pe munc. Suveranitatea aparine poporului,
care o exercit sub formele i n limitele prevzute de Constituie. Republica recunote i
garanteaz drepturile inviolabile ale omului, egalitatea social i demnitatea cetaenilor,
fr deosebire de sex, ras, limb, religie, opinii politice, condiii personale i sociale.
Cetaenii au datoria de a contribui la progresul material i spiritual al societii. Republica,
una i indivizibil, recunote i promoveaz autonomia local. Statul i Biserica Catolic sunt,
fiecare n domeniul su, independente i suverane, iar raporturile lor sunt reglementate de
Pactele de la Laterano - 1929 (o noua ntelegere dintre stat i biseric s-a ncheiat in 1985).
Toate confesiunile religioase au aceeai libertate n faa legii. Ordinea juridic italian
respect normele de drept internaional general .
Italia este o republic democratic parlamentar. Articolul 55 al Constituiei stabilete
c Parlamentul este format din dou organisme :



3

Senatul i Camera Deputailor , crora le sunt atribuite aceleai puteri n virtutea
principiului bicamerismului paritar dorit de ctre membrii adunrii constituante i ai cror
membrii sunt alei o dat la 5 ani. Principalele funcii ale Parlamentului sunt :
funcia legislativ, exercitat de cele dou Camere
poate s confere sau s revoce prin vot de ncredere Guvernul (conform articolului 94 din
Constituie);
control al executivului;
revizuirea Constituiei.
n baza articolului 82 al Constituiei se stabilete c fiecare dintre cele dou Camere
poate s dispun efectuarea de cercetri n materii de interes public, numind o comisie de
anchet. Constituia prevede ca n anumite momente cele dou Camere s se reuneasc.
Rolul lor este acela de a alege Preedintele Republicii, de a-l pune sub acuzaia de nalt
trdare sau de atentat la Constituie pe acesta (atricolul 90), de a asista la depunerea
jurmntului de ctre Preedintele Republicii (articolul 91), de a alege o treime din membrii
Consiuluilui Superior al Magistraturii (articolul 104) i o treime dintre judectorii Curii
Constituionale (articolul 135).
Preedintele este ales pe 7 ani de ctre un colegiu electoral compus din membrii Camerei
Deputailor i ai Senatului (Parlamentul n edin comun), la care se adaug 58 de
reprezentani regionali. Aa cum este stipulat n articolul 84, poate fi ales n aceast funcie
orice cetean al Italiei care a mplinit vrsta de 50 de ani i beneficiaz de drepturi civile i
politice. Preedintele este eful statului i reprezint unitatea national. El numete Primul-
Ministru, are dreptul de a trimite mesaje celor dou Camere, poate dizolva una sau ambele
Camere (dar nu n ultimele 6 luni ale mandatului prezidenial), este comandantul forelor
armate, prezideaz Consiliul superior al magistraturii, poate graia sau micora pedepse etc.
Guvernul este expresia majoritii parlamentare, adic a coaliiei partidelor care au obinut
numrul cel mai mare de locuri n Parlament. Dei n Constituie procesul formrii
guvernului apare ca unul relativ simplu: Preedintele Republicii numete Preedintele
Consiliului de Minitri i, la propunerea acestuia, minitri, n realitate procedeul este
complex si de multe ori anevoios, fiind nevoie de parcurgerea mai multor etape :
o faz pregtitoare in care Preedintele Republicii se consult cu Preedinii celor dou
Camere, cu foti preedini ai statului, cu delegaii ale partidelor politice, att din coaliia



4

majoritar, ct i din opoziie, pentru a individua persoana cea mai potrivit a fi
Preedintele Consiliului de Minitri;
conferirea funciei (pe cale oral) n cadrul unei ntlniri dintre Preedintele Italiei i
personalitatea aleas;
nominalizarea : personalitatea nominalizat, care accept cu rezerv funcia ce i se
propune, dup atente consultri va merge pentru a doua oar la Seful Statului pentru a
dizolva (pozitiv sau negativ) rezervele; dac acept funcia, urmtorul pas este semnarea
i contrasemnarea decretelor prezideniale de nominalizare a Preedintelui Consiliului de
Minitri, a fiecrui ministru n parte, precum i a demisiei precedentului Preedinte de
Consiliu;
depunerea jurmntului se face dup o formul stabilit n atricolul 1, alineatul 3 al legii
nr. 400/88 ; n mai puin de 10 zile de la emiterea decretului de nominalizare, Guvernul
trebuie s se prezinte n faa celor dou Camere pentru a primi votul de ncredere .

Preedintele Consiliului de Minitri n calitatea sa de ef al guvernului este responsabil de
politicile adoptate de guvern, promoveaz i coordoneaz activitile fiecrui ministru. El
prezideaz totodat i Consiliul Minitrilor (organ alctuit din minitri cu sau fr portofoliu,
crora li se adaug Subsecretarul preedeniei Consiliului i, n cazuri particulare, pot lua
parte la edine i preedinii regiunilor cu statut special i a celor dou provincii autonome ,
acetia beneficiiind de un vot consultativ). n prezent aceast funcie este ocupat de Silvio
Berlusconi. Guvernul este format din 26 de ministere, dintre care 8 sunt fr portofoliu i 18
cu portofoliu .
Monitorizarea respecrii Constituiei
Curtea Constituional i-a nastere n 1956 i are rolul de a verifica constituionalitatea legilor
din statul italian

. Rolul su este reglementat prin lege, n articolele 134-137 din Constituie.
Mai exact, Curtea Constituional judec : controversele legate de legitimitatea
constituional a legilor i a actelor ce au for de lege ale statului i regiunilor, conflictele de
atribuire a puterilor n stat i a celor dintre stat i regiuni i a celor ntre regiuni, acuzaiile
aduse mpotriva Preedintelui Republicii, n baza Constituiei, precum i actele de nalt
trdare i de atentare la Constituie. Prima edin public a Curii a avut loc la 23 aprilie
1956, fiind prezidat de primul preedinte al Curii, Enrico de Nicola

.



5

Conform articolului 135 din Constituie, Curtea Constituional este format din 15
judectori, numii astfel : o treime de ctre eful de Stat, o treime de ctre Parlamentul n
edin comun i o alt treime de ctre suprema magistratur

, nominalizai pe 9 ani

. Acetia
aleg dintre ei un Preedinte, care rmne n funcie pentru 3 ani, cu posibilitatea de realegere.
Preedinia Curii Constituionale este considerat a patra funcie n stat, iar membri Curii
beneficiaz de imunitate politic i penal.
Cel mai important rol al Curii este s judece controversele legate de legitimitatea
constituional a legilor i a actelor ce au for de lege ale statului i regiunilor. Nu intr n
sfera de activitate a Curii judecarea regulamentelor. Mai exact, curtea Constituional trebuie
s stabileasc dac actele legislative

au fost realizate respectnd cerinele din Constituie
(aa numita constituionalitate formal a legilor) i dac coninutul lor este n conformitate cu
principiile constituionale (aa numita constituionalitate substanial a legilor)

.
Comparatii intre Romania si Italia:
In Italia presedintele Republicii este ales de ambele Camere ale Parlamentului pe
termen de sapte ani spre deosebire de Romania care isi alege presedintele pe termen de cinci
ani.Tot spre deosebire de Italia, cei care aleg presedintele in Romania sunt cetatenii prin
vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.Este declarat ales candidatul care a intrunit,
in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.In
cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al
doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi
obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de
voturi.Dar nu toti cetatenii au drept de vot ci numai cei care au implinit varsta de optisprezece
ani.O alta deosebire intre Italia si Romania este varsta care trebuie sa o aiba candidatul la
functia de Presedinte.In Italia orice cetatean care are implinita varsta de cincizeci de ani si se
bucura de drepturile civile si politice poate fi ales Presedinte al Republicii pe cand in
Romania orice cetatean care se bucura de drepturile civile si politice poate candida la functia
de Presedinte al Romaniei dar trebuie sa fi implinit varsta de treizeci si cinci de ani.
Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in
intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului
incuviinatarea masurii adoptate, in cel mult cinci zile de la luarea acesteia. Daca Parlamentul



6

nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de
asediu sau a starii de urgenta si functionarea pe toata durata acestora.
Din prezentarile facute mai sus ne dam seama ca exista asemanari intre rolul
Presedintelui Romaniei cu cel al Italei acestea fiind rolul de reprezentare a statului pe care il
conduce, de asemenea ambi au rolul de a veghea la respectarea constitutiei; de garantare a
independentei nationale, al integritatii teritoriului si al respectarii acordurilor comunitatii si al
tratatelor.Ambi au rolul de a promulga legile si de a fixa referendumul popular in cazurile
prevazute de constitutiile din fiecare stat. Tot la categoria asemanari intre rolurile
presedintilor statelor Italia si Romania intra si rolul de reprezentare a statului si de a primii
delegatii oficiali ai celorlalte state, de a ratifica tratatele internationale, precum si rolul de
Comandant suprem al armatei precum si dreptul de gratiere.
Asemanarile intre cele doua institutii atrag cu ele si o serie de deosebiri, cum ar fi:
In italia spre deosebire de Romania Presedintele poate dizolva cele doua camere.Si tot o
deosebire intre Italia si Romania este faptul ca nici un act al presedintelui nu este valabil daca
nu este semnat de catre ministrii care l-au ales.
In Romania presedintele are dreptul de al propune pe primul-ministru, pe cand in Italia nu
exista acest drept.












7



BIBLIOGRAFIE:


Constituia Republicii Italiene. Editura All Beck, Bucureti, 1998;


Muraru Ioan si Simina Tanasescu,Drept constitutional si institutii
politice Editura Lumina Lex ,Bucuresti ,2001;


Stefano Rodota (ed.ingrijita de), Diritto e cultura della politica
,Carocci Editore,Roma ,2004