06.4 Manual de Evaluare

Investeste in oameni!
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 2013
Titlul proiectului:Oferta formativ mbuntit pentru centre eficiente - OFFICE
POSDRU/94/4.1/S/63817

MANUAL DE MONITORIZARE SI EVALUARE

2

CUPRINS

INTRODUCERE METODOLOGICA .................................................................................... 5
DIAGRAMA DE FLUX EVALUARII SI MONITORIZARII .................................................... 9
ACTIVITATEA 1: PREGATIREA PLANULUI DE MONITORIZARE SI EVALUARE ........ 11
Descrierea activitatii: .............................................................................................................. 11
Instrumente: ............................................................................................................................ 12
MODEL 1 PLANUL DE MONITORIZARE SI EVALUARE .................................................... 13
INSTRUCTIUNI PRIVIND COMPLETAREA MODELULUI 1 ..................................................... 15
ACTIVITATEA 2: EVALUAREA EX ANTE A COMPETENTELOR, CUNOSTINTELOR SI
ABILITATILOR LA INCEPUT ........................................................................................... 16
Instrumente: ............................................................................................................................ 16
MODEL 2 CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE EX ANTE ................................................. 17
ACTIVITATEA 03: EVALUAREA CUNOSTINTELOR PE PARCURS ............................. 19
Instrumente: ............................................................................................................................ 20
MODEL 3.1 CHESTIONAR CU RASPUNSURI INCHISE ...................................................... 21
INSTRUCTIUNI PRIVIND COMPLETAREA MODELULUI 3.1 .................................................. 22
MODEL 3.2: CHESTIONAR CU RASPUNSURI DESCHISE .................................................... 23
ACTIVITATEA 04: EVALUAREA ACTIVITATII PE PARCURS ........................................ 26
Instrumente: ............................................................................................................................ 27
3

MODELUL 4 CAZUL PROFESIONAL ................................................................................... 28
ACTIVITATEA 05: EVALUAREA PE PARCURS A LO IN CADRUL DEZVOLTARII DE
SARCINI PROFESIONALE PROGRESIVE ...................................................................... 33
Instrumente: ............................................................................................................................ 34
MODEL 5 LISTA DE CONTROL PENTRU PROCES SI PRODUS ........................................ 35
ACTIVITATEA 06: EVALUAREA PROBEI FINALE ......................................................... 43
Instrumente: ............................................................................................................................ 43
MODEL 6 EXAMEN FINAL .................................................................................................... 44
Tabelul 1 Schema Examenului final ................................................................................. 45
Tabelul 2 - Modalitatea de gestiune a grupurilor .............................................................. 46
Tabelul 3 - Criterii si parametri de evaluare ...................................................................... 47
Tabelul 4 - Consemn pentru participanti ........................................................................... 51
Tabelul 5 - Culegerea datelor ............................................................................................. 55
ACTIVITATEA 07: EVALUAREA GRADULUI DE MULTUMIRE ..................................... 58
Instrumente: ............................................................................................................................ 60
MODEL 7 CHESTIONARUL DE SATISFACTIE .................................................................. 61
ACTIVITATEA 08: MONITORIZAREA EFICIENTEI SI EFICACITATI PROCESULUI PE
PARCURS SI EX POST .................................................................................................... 64
Descrierea activitati: ............................................................................................................... 64
Instrumente: ............................................................................................................................ 64
4

MODEL 8 RAPORT DE EVALUARE A EFICIENTEI SI EFICACITATII CURSULUI ............ 65
ACTIVITATEA 09: MONITORIZAREA EX POST A REZULTATELOR SI A
SATISFACTIEI CLIENTILOR ............................................................................................ 67
Instrumente: ............................................................................................................................ 67
MODEL 9.1 TABEL DE STUDIU AL REUSITELOR OCUPATIONALE SI SATISFACTIE -
FIRME ....................................................................................................................................... 69
MODEL 9.2 TABEL DE STUDIU AL REUSITELOR OCUPATIONALE PARTENERI ........ 73

5

INTRODUCERE METODOLOGICA

Prezentul Manual doreste sa ofere indicatii metodologice si operative care, plecand de la principalele
obiective de eficacitate si eficienta luate in considerare de proiectul formativ, permit impunerea evaluarii
si a monitorizarii rezultatelor relative.
Pe baza acestei premize, prima consideratie care trebuie facuta este aceea ca procesul de Evaluare se
desfasoara in mare parte concomitent cu procesul de furnizare a formarii (cu exceptia activitatilor de
evaluare realizate ex post, adica dupa o anumita perioada de la incheierea cursului), fata de care isi asuma
o functie de instrument de control si indrumare.
Este vorba de o activitate condusa in mod continuu si analitic pe durata procesului formativ care are ca
scop dobandirea unui flux constant de informatii (feedbak) care duce la cresterea functionalitatii
interventiei didactice si de a imbunatatii invatarea in relatie cu obtinerea rezultatelor de invatare
asteptate.
In particular, controlul sistematic si diacronic al procesului didactic are functia de a identifica procese si
carente in procesul de invatare al participantilor si de asumare a deciziilor in ceea ce priveste eventuala
restructurare a strategiilor de interventie, aducand rectificarile adecvate, si pentru dispunerea de
itinerare de compensatie pentru a diferentia propunerea de invatare in relatie cu exigentele
participantilor.
A doua consideratie, de caracter metodologic, este legata de necesitatea de operare a unei distinctii intre
Evaluare propriu-zis, care are ca si obiect si camp de cercetare perimetrul Rezultatelor de Invatare sau LO
(Learning Outcomes), si Monitorizarea, care este axata de fapt pe verificarea si evaluarea calitatii si
eficientei procesului al cursului in complexitatea lui.
Asa cum a fost prezentat deja in Pachetul de Know How aferent procesului de evaluare si monitorizare,
clasic, evaluarea aferenta a indivizilor aflati in formare are ca si reprezentant principal (si privilegiat)
controlul (sau determinarea nivelurilor) profitului pe care fiecare participant la curs a reusit sa il obtina:
evaluarea coincide cu judecati de valoare asupra gradului de invatare al studentilor, formulate prin
intermediul unor indicatori specifici care tind sa exprime in ce masura au fost atinse Rezultatele Invatarii.
In mod evident tipologii diferite de LO(Learning Outcomes/Rezultatele Invatarii) vor avea diferite modalitati
de evaluare, in functie de cunostinte, abiliati sau competente si vor putea prevedea utilizarea diferitelor
instrumente cum ar fi: chestionare cu raspunsuri inchise si deschise, cazuri profesionale, liste de control ale
procesului si ale produsului si Examenul final.
Exista elemente pe care fiecare Rezultat de Invatare corect formulat ar trebuii sa le contina cum ar fi:
1. output/indicatori observabili, care ne indica rezultatul;
6

2. conditiile in care output/indicatori pot sa fie in mod corect observate;
3. criteriile de aceptabilitate ale output/indicatori, observate in conditiile date.
A treia consideratie este aceea ca procesul de Evaluare a invatarii, tinde sa asigure controlul si masurarea
eficientei procesului formativ in comparatie cu rezultatele cele mai valoroase, competentele si
comportamentele aferente, este in mod strans legata de Proiectul didactic.
Este, de fapt proiectul care ne ofera o prima indicatie utila pentru programarea obiectelor, a timpilor si ale
modalitatilor de dezvoltare ale activitatii de evaluare.
Proiectul va prevede de fapt (ref. Manualul de proiectare):
- un proces formativ pe Module cu LO (Learning Outcomes/Rezultatele Invatarii) identificati,
denumiti si descrisi;
- prevede exercitii si probe practice organizate pe teme profesionale cu dificultate progresiva.
- Un examen final sau proba practica
Oricum alegerea modalitatilor de realizare a probelor de evaluare a LO (Learning Outcomes/Rezultatele
Invatarii) este favorizata de o tehnica de proiectare didactica care permite o clara identificare a rezultatelor
invatarii intr-un perimetru determinat de cunostinte, abilitati si competente asociate unui Modul specific.
In ceea ce priveste Examenul final, acesta (semnaland punctul de sosire) reprezinta un important
instrument de stimul pentru invatare, in momentul Furnizarii, si in acelasi timp un bogat instrument de
evaluare sumativa (sau finala). In calitate de proba pluri- competente realizata la sfarsitul procesului (in
unele cazuri este nevoie de o lunga perioada de realizare, chiar cateva saptamani) contribuie, impreuna cu
activitatile de evaluare care se desfasoara la sfarsitul fiecarui Modul, la atribuirea gradului de stapanire a
cunostintelor si a competentelor activate. Permite dispunerea in mod simultan, pe baza unei sarcini
relevante, a stapanirii competentelor si a cunostintelor din partea participantilor prin intermediul
producerii (tema sau rezultat) unui produs, o lucrare cu specificatii si indicatori de calitate definiti in
conformitate cu un standard profesional real.
Trecand la Monitorizarea unui proces formativ, obiectul evaluarii se muta de la invatare la reactie si la
indicatorii de eficienta ai procesului de realizat. Evaluarea reactiei inseamna culegerea de informatii cu
privire la atitudinea fata de activitatea formativa si cum este ea perceputa de catre participanti.
Obiectele de investigat se schimba in functie de momentul in care este evaluata Reactia.
La inceputul activitatii formative este posibil sa se prezinte parerea participantilor in functie de:
- Asteptarile individuale;
- Nivelul de adeziune fata de obiectivele declarate in contractul formativ.
7

Pe parcurs sau la sfarsitul cursului, culegerea informatiilor poate sa fie la fel. In primul rand se poate cere
participantilor sa isi exprime perceptia lor cu privire la:
- Indeplinirea obiectivelor descrise in Pactul formativ;
- Satisfactia asteptarilor.
Solicitarea poate sa fie extinsa la aspecte privind:
- Modul in care a fost gestionata interventia formativa (claritatea in exprimare a profesorilor,
eficacitatea instrumentelor si a suporturilor didactice etc.);
- Contextul organizativ in care cursul era introdus (confortul in sala de curs, calitatea mancarii etc.).
De fapt, evaluarea gradului de satisfactie a acestor elemente confera reactia generala in cadrul cursului,
care impreuna cu o evaluare in ceea ce priveste atingerea obiectivelor ne informeaza asupra nivelului de
calitate totala a procesului formativ.
Prin reactie completa se intelege perceptia pe care o au participantii referitor la modul in care a fost
gestionat cursul sau contextul organizativ in care a fost introdus.
Daca formarea functioneaza in mod eficient, participantii au tendinta de a reactiona pozitiv. O reactie
pozitiva nu garanteaza invatarea, in timp ce o reactie negativa reduce posibilitatea de a se verifica
transferul celor invatate in situatii de lucru.
Aspectele care sunt supuse evaluarii pentru culegerea informatiilor privind reactia generala ar putea fi:
- Modul de operare a profesorilor (claritate, limbaj adecvat, disponibilitatea de a oferi ajutorul,
capacitatea de utilizare eficienta a materialelor...);
- Continutul cursului (dificultatea, nivelul de aprofundare...);
- Modalitatile didactice (eficienta studiilor de caz, exercitii, munca in grupe, timpul dedicat
intrebarilor...);
- Materialele didactice (daca sunt potrivite, clare, eficiente, functionale...);
- Echipamentele (daca sunt suficiente din punct de vedere numeric, functionale...);
- Sediul (comoditatea/confortul localului , accesibilitatea locatiei...);
- Planificarea cursului (orarul, durata, pauzele...);
- Mancarea (calitatea/cantitatea...);
- ....
8

Daca analiza de evaluare are ca obiect procesul, aceasta se va ocupa in mod deosebit de valorile
intrinseci ale proiectarii aprofundand toate aspectele care caracterizeaza, in timp, dezvoltarea activitatilor
formative. Este vorba de o dimensiune evaluativa foarte importanta, pentru ca doar intelegand
evenimentele care compun procesul ca intreg este posibila o interpretare corecta si punctuala a
rezultatelor.
Evaluarea procesului are ca scop controlul continuu al resurselor (profesionale, financiare, structurale,
organizative, metodologice) si al activitatilor (de analiza, proiectare, verificare, dezvoltare, furnizare,
evaluare) care transforma elementele de inceput in elemente de final.
Sarcina evaluarii de proces este mai ales cea de a indica in mod direct sau indirect dificultatile si obstacolele
care duc la intarzieri sau care impiedica aplicarea dezideratului.
Acest punct de vedere permite sublinierea relevantei evaluarii procesului doar daca aceasta este legata de
evaluarea rezultatelor , pentru ca o analiza de evaluare care ia in considerare doar aspectele particulare,
deci parti fractionate ale procesului, risca sa genereze o cunoastere partiala si incompleta.

Vor fi prezentate si descrise in continuare activitatile care trebuie dezvoltate pentru implementarea si
realizarea procesului de monitorizare si evaluare, insotite de Formate aplicative, personalizabile in functie
de exigentele procesului si al Centrului, si instructiuni aferente pentru completare.

Tot materialul pentru verificarile efectuate prin intermediul acestor Formate propuse va putea fi folosit
pentru structura rapoartelor finale de monitorizare si Evaluare, desi pentru realizarea Dosarelor individuale
pentru examenul de la sfarsitul cursului se vor folosi toate probele si rezultatele de evaluare, produsele si,
eventual, examenele partiale.

9

DIAGRAMA DE FLUX A EVALUARII SI MONITORIZARII
Analiza proiectului executiv
1. Pregatirea Planului de Monitorizare si Evaluare
2. Evaluarea ex ante a
competentelor,
cunostintelor si
abilitatilor la inceput
Model 1:
Planul de
monitorizare si
evaluare
Model 3.2:
Chestionar cu
raspunsuri deschise
Model 3.1:
Chestionar cu
raspunsuri inchise
Model 3: Chestionar
de autoevaluare ex
ante
3. Evaluarea
cunostintelor pe
parcurs
7. Evaluarea gradului
de multumire
8. Monitorizarea
eficientei si eficacitati
procesului
pe parcurs si ex post
Model 7: Chestionar
de satisfactie
Model 8:
Raport de evaluare
eficienta/eficacitate
al cursului
Pagg.
8-12
Pagg.
13-15
Pagg.
16-22
Pagg.
55-60
Pagg.
61-63

10

End
6. Evaluarea
examenului final
Model 6:
Examen final
5. Evaluarea pe parcurs
a LO in cadrul
dezvoltarii de sarcini
profesionale progresive
9. Monitorizarea ex
post a rezultatelor si a
satisfactiei clientilor
Model 5: Lista de
control al
procesului si a
produsului
Model 9.1:
Tabel de studiu al
reusitelor
ocupationale si
satisfaere - firme
Pagg.
40-54
Pagg.
64-71
4. Evaluarea abilitatilor
pe parcurs
Model 4:
Cazul profesional
Model 5: Lista de
control al
procesului si a
produsului
Pagg.
23-29
Model 9.2:
Tabel de studiu al
reusitelor
ocupationale -
Participanti
Pagg.
30-39

11

ACTIVITATEA 1: PREGATIREA PLANULUI DE MONITORIZARE SI
EVALUARE

Descrierea activitatii:
Una dintre primele activitati pe care trebuie sa le realizam in planificarea executiva a furnizarii unui curs de
formare, consta in definirea unui plan de Monitorizare si Evaluare care va insoti realizarea activitatilor de
formare si care va defini mediul de aplicare, obiectele, durata, modalitatile, instrumentele si
responsabilitatea Evaluarii procesului in sine.
Planul de Evaluare are ca scop definirea punctuala a ceea ce se intelege prin evaluare, de exemplu
asteptarile sau reactiile, calitatea serviciului furnizat si/sau eficacitatea cursului definit in termeni de
invatare a LO prevazute de proiect, din partea participantilor.
Un plan de evaluare si monitorizare trebuie mai presus de toate sa raspunda la obiectivul de a construi o
programare temporala a activitatilor de evaluare care trebuie dezvoltate in faza de furnizare.
Prin urmare, structura Planului ar trebui inainte de toate sa contina o planificare clara, fie in ceea ce
priveste obiectele fie in ceea ce priveste durata de evaluare. Programarea activitatii de evaluare va putea fi
efectuata pe baza a 5 faze de dezvoltare a cursului, din care o faza in amonte si una in aval a procesului
formativ: ex ante, la inceput, pe parcurs, la final si ex post.
Planificarea momentelor de verificare si a tipologiei instrumentelor care sunt folosite pentru evaluarea pe
parcurs a celor invatate este facilitata de implicarea, in faza de proiectare, Modelului 7 propus de
Manualul de proiectare.
Tabelul Modului va contine indicatii clare cu privire la:
- Ce se evalueaza, identificand LO analizate de Modul;
- Cum se evalueaza, prevazand tipologii specifice de probe pentru verificare;
- Cand se evalueaza, in cadrul Modulului.

Un plan de monitorizare trebuie sa furnizeze indicatii specifice cu privire la instrumentele de evaluare
implicate: alegerea acestor instrumente ar putea fi efectuata prin utilizarea si personalizarea Formatelor
propuse in paginile urmatoare.
Ultimul pas in formarea Planului este expunerea clara a responsabilitatilor, cu o distinctie intre activitatile
de evaluare ale Centrului propriu (de exemplu, activitatile de monitorizare) si activitatile de evaluare care
au nevoie pentru realizare de (cuprinde elaborarea/pregatirea probelor si urmatoarele activitati de
verificare) contributia unor formatori si experti externi.
12

Instrumente:
Model 1 Planul de Monitorizare si Evaluare
Instructiuni privind completarea Model 1.
13

MODEL 1 PLANUL DE MONITORIZARE SI EVALUARE

Pasi

OBIECT/E INSTRUMENT/E RESPONSABIL
EX ANTE
Monitorizare

Asteptarile participantilor Chestionar de identificare a asteptarilor

Reactia participantilor Chestionar de satisfactie

Evaluare

Lipsa de competente initiala Chestionar de autoevaluare

LA INCEPUT
Monitorizare

Asteptarile participantilor Chestionar de identificare a asteptarilor


Evaluare

Lipsa de competente Chestionar de autoevaluare

PE PARCURS
Monitorizare


Reactia firmelor Chestionar de satisfactie

% abandonurilor Raport de monitorizare

Evaluare

Modulul n

Invatarea cunostintelor
Chestionare cu raspuns inchis

Chestionare cu raspuns deschis

Invatarea abilitatilor Chestionare studiu de caz

14

Invatarea de competente
Lista de control a procesului

Lista de control a produsului

LA SFARSIT
Monitorizare


% de calificari pe participanti Raport de monitorizare

...............................................................
.
.................................................................................

Evaluare

Evaluarea generala a celor invatate
Chestionare cu raspunsuri inchise
Chestionare cu raspunsuri deschise
Studii de caz
Lista de control a procesului
Lista de control a produsului
Examenul final

EX POST
Monitorizare


Reactia firmelor Chestionar de satisfactie

% elevilor incadrati pe piata muncii
din totalul participantilor
Raport de monitorizare
Chestionar ex post firme

% elevilor incadrati pe piata muncii
cu sarcini coerente fata de Calificarea
obtinuta pe totalul Participantilor
Chestionar ex post firme

Variatia in % intre cheltuiala
estimata si cheltuiala finala

15

INSTRUCTIUNI PRIVIND COMPLETAREA MODELULUI 1

Informatiile esentiale pentru completarea Modelului sunt in general disponibile in cadrul Proiectului in
cuprinsul caruia sunt prevazute si atasate activitati, modalitati, obiecte, si durata evaluarii in cadrul
dezvoltarii procesului formative.
Completarea Modelului este intodeauna intuitiva: va fi suficient sa alegi, facand referire la fiecare faza de
dezvoltare a procesului, care are ca obiect evaluarea (gradul de satisfactie, performanta si calitate
organizativa, eficacitate formativa, eficacitate ocupationala) si instrumentele folosite in acest scop.
Pentru alegerea instrumentelor in functie de obiecte si durata de evaluare va rugam sa consultati
paragrafele urmatoare.
16

ACTIVITATEA 2: EVALUAREA EX ANTE A COMPETENTELOR,
CUNOSTINTELOR SI ABILITATILOR LA INCEPUT

Un prim pas al procesului de evaluare a invatarii ar putea fi reprezentat de evaluarea ex ante a
competentelor, cunostintelor si abilitatilor detinute de catre participanti la inceputul procesului formativ.
Aceasta evaluare este finalizata cu identificarea lipsei de competente a fiecarui participant.
Activitatea de identificare consta in mod substantial in confruntarea care se face intre competentele
detinute, ale persoanei (in componentele ei esentiale, contin abilitati si competente) cu cele care pot sa fie
considerate dorite definite de proiect in termeni de Rezultate ale Invatarii (Learning Outcomes).
Modalitatea pentru a efectua identificarea acestei lipse poate sa difere in mod considerabil in relatie cu
obiectivele.
In faza de inceput a procesului formativ este considerabila implicarea de instrumente nu prea structurate si
simplu de completat, cum ar fi un chestionar, pentru a putea fi administrat direct participantilor in
momentul autoevaluarii.
Cum se poate vedea, Modelul propus este prompt, fie in ceea ce priveste completarea lui fie in ceea ce
priveste lectura rezultatelor o data ce a fost completat.
Modelul ar putea fi implicat si in faza premergatoare crearii grupului de participanti al procesului, de
exemplu in faza de orientare a potentialilor candidati, cu scopul de a favoriza o constientizare preventiva
din partea celor din urma a lipsei de competente existente in comparatie cu cele prevazute la sfarsitul
procesului si a gradului potential dificil conectat cu frecventa de cursuri incoerente cu experientele si
atitudinile maturate de catre indivizi.
Implicarea acestor instrumente in aceasta faza poate sa fie functionala in comparatie cu obiectivul de
favorizare a crearii de grupuri de invatare caracterizate de un continuu nivel de eterogenitate a
competentelor la intrare si in conformitate cu obiectivul de limitare a riscului de abandon in curs de
desfasurare.
Instrumente:
Modelul 2 Chestionarul de autoevaluare ex ante
Instructiuni privind completarea Modelului 2
17

MODEL 2 CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE EX ANTE

Competenta Evaluarea
1 1 2 3 4 5
2 1 2 3 4 5
3 1 2 3 4 5
4 1 2 3 4 5
5 1 2 3 4 5
Abilitate Evaluarea
1 1 2 3 4 5
2 1 2 3 4 5
3 1 2 3 4 5
4 1 2 3 4 5
5 1 2 3 4 5
Cunostinte Evaluarea
1 1 2 3 4 5
2 1 2 3 4 5
3 1 2 3 4 5
4 1 2 3 4 5
5 1 2 3 4 5

18


Completarea Modelului 2 este simpla si intuitiva si cere simpla transpunere a learning outcoms (rezultatele
invatarii) prevazute de proiect (in ceea ce priveste competentele, abilitatile si cunoastintele).
Ca alternativa va puteti concentra pe selectia si introducerea in model, a LO considerate esentiale si
calificate pentru procesul formativ, avand ca scop facilitarea completarii modelului de catre participanti.
La sfarsitul completarii Modelului va trebui sa se ofere o atentie speciala unei faze preliminara si anume
aceea de prezentare catre participanti a rezultatelor autoevaluarii la cerea lor ( pentru a evita, de exemplu
ca participantul sa fie in mod eronat conditionat sa gandeasca ca, indicat este sa detina o competenta la un
nivel de baza sau nul, poate sa fie penalizat in faza didactica sau la evaluarea finala) si modalitatea de
alegere a punctajului de evaluare in termeni de progresivitate a scalei folosite (de exemplu de la 1 la 5 cu
atribuirea punctajului 1 unui LO pe care un participant il evalueza cu minim si punctajul competentelor pe
care un participant declara ca il detine la nivelul unui standard ocupational).
19

ACTIVITATEA 03: EVALUAREA CUNOSTINTELOR PE PARCURS

Evaluarea cunostintelor este un proces care ar putea fi cu usurinta aplicat pe tot parcursul formarii
multumita posibilitatii de a introduce instrumente construite si administrate simplu, pentru a furniza
informatii utile pentru a intelege eficacitatea procesului de invatare in curs.
Evaluarea cunostintelor este realizabila in principal cu ajutorul chestionarelor cu raspunsuri inchise si a
chestionarelor cu raspunsuri deschise, chiar si in forma combinata.
Chestionarele cu raspunsuri inchise (in mod particular cele de tipul: cu alegere multipla) constituie forma de
material evaluativ utilizat in mod constant pentru asigurarea obiectivitatii datelor aferente evaluarii
cunostintelor.
Pentru evaluarea cunostintelor prin intermediul probelor structurate tendential obiective este posibila
utilizarea unei structuri tehnice care a fost dezvoltata de cercetarea docimologica si este considerata
consolidata si impartasita.
Alegerea chestionarelor cu raspuns deschis nu trebuie vazuta ca alternativa fata de cele cu raspunsuri
inchise, avand in vedere ca probele cu raspuns deschis (in special intrebarile si minicazurile, care cer o mai
mare productie din partea participantului care este evaluat), sunt in mod particular adaptate sa verifice
nu numai memorarea si intelegerea, ci si extensiile informatiilor detinute, capacitatea de selectie,
organizarea orientata spre scop (a raspunde la intrebare) si formulare.
Daca, scopul verificarii este acela de a izola cunostintele cu privire la capacitatea de elaborare logico-
verbala este de preferat sa se aleaga probele cu raspunsuri inchise; daca scopul este acela de a verifica si
alte prestatii, probele cu raspunsuri deschise sunt mai adecvate.
Trebuie sa avem prezent faptul ca un raspuns formulat in deplina libertate prezinta un inconvenient:
caracterul sau unic este foarte dificil de comparat in ceea ce priveste evaluarea cu alte raspunsuri ale altor
subiecti. Aceasta este, in mod cert, una din originile principalelor dezacorduri intre corectori.
Pentru corectarea acestor probe trebuie sa fie fixate forte precis obiectivele care se evalueaza, criteriile de
evaluare (cu scalele aferente), limitele de acceptabilitate.
Definirea criteriilor de evaluare este oricum complexa, pentru ca nu este usor sa prevezi tot spectrul de
raspunsuri care vor fi produse.
Criteriile ar trebui sa fie atat de precise incat sa permita unor corectori diferiti sa dea acelasi punctaj pentru
intrebari.
Vor fi propuse in continuare doua Modele, respectiv pentru Chestionarele cu raspuns inchis si pentru
Chestionarele cu raspuns deschis, care sunt dispuse la modificari si personalizari in functie de specificul
obiectelor care sunt supuse evaluarii.
20

Instrumente:
Model 3.1 Chestionar cu raspunsuri inchise
Instructiuni privind completarea Modelului 3.1
Model 3.1 Chestionar cu raspunsuri deschise
21

MODEL 3.1 CHESTIONAR CU RASPUNSURI INCHISE

Intrebari Raspunsuri Punctaj
1 Intrebare Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit 2
Raspuns gresit 3

2 Intrebare Raspuns gresit 1
Raspuns corect
Raspuns gresit 2
Raspuns gresit 3

3 Intrebare Raspuns gresit 1
Raspuns gresit 2
Raspuns corect
Raspuns gresit 3

4
5
6

22

INSTRUCTIUNI PRIVIND COMPLETAREA MODELULUI 3.1

Pentru completarea Modelului avem nevoie, inainte de toate, de definirea punctuala a intrebarilor si a
bateriei de posibile raspunsuri.
In completarea modelului este bine sa urmariti anumiti pasi.
Primul pas este acela al formularii intrebarii sau a obiectului de evaluare asociind acesteia o serie de
raspunsuri alternative, din care un raspuns este cel corect iar celelalte mai mult sau mai putin plauzibile,
dar gresite numite distratori.
Alegerea intrebarilor care sunt introduse in Model pentru verificarea cunostintelor trebuie sa tina cont de
nevoia de a asigura validitatea probei: aceasta este asigurata in general formuland intrebari care implica o
prestare cognitiva foarte coerenta a ceea ce a fost realizat, explicat, experimentat, studiat in interventia
formativa sau parte din (de exemplu in cadrul unei lectii, al unui Model, al unei unitati de competente) ceea
ce se vrea sa se verifice ca rezultat. Este de altfel fundamental sa identifici si sa verifici ceea ce este masurat
printr-o singura intrebare (obiect sau intrebare).
Pentru fiecare intrebare trebuie stabilita corectitudinea: evitand ambiguitatea in formulare, carente
formale, sau folosirea unui limbaj neadecvat.
O data efectuata aceasta prima faza de control asupra intrebarilor, trebuie sa se formuleze o analiza de
potrivire intre intentiile declarate de autorul chestionarului (de exemplu de catre formator) si
caracteristicile reale ale intrebarilor care apar la un lector independent. Cat de mare va fi concordanta intre
analiza lectorului/lectorilor independenti (auditor/i) si prezentarea autorului, atat de mare va fi si
increderea ca chestionarul masoara ceea ce trebuie sa masoare.
In ceea ce priveste numarul de intrebari care vor fi introduse in Model indicatia este aceea de maximiza
numarul tinand cont, in mod evident, de timpul pe care il avem la dispozitie si functia probei (la inceput, la
sfarsit, etc). In general cu cat este mai mare numarul de intrebari cu atat mai mici sunt riscurile de erori
cauzale din totalul raspunsurilor.
Pentru corectitudinea acestor probe ar trebui fixate cu multa precizie criteriile de evaluare (cu scalele
aferente) si limitele de acceptabilitate.

23

MODEL 3.2: CHESTIONAR CU RASPUNSURI DESCHISE
Chestionar
Intrebare de test 1): .

Raspuns:

Intrebare de test 2): .

Raspuns:

Intrebare de test..): .

Raspuns:

.

Grila de corectare
Intrebarea 1): . Punctaj total
Raspunsuri cu erori
inadmisibile

Raspunsuri cu concepte
care completeaza
raspunsul
Implicarea termenilor
esentiali

Lista erorilor inadmisibile:
1)..
..) .
Lista cu concepte care
completeaza raspunsul:
1)..
..) .
Lista termenilor esentiali:
1)..
..) .
Prezente nr: ___/ (n)
Punctaj: _______
Punctaj: ________
Punctaj: _______
24

Intrebarea 2): . Punctaj total
Raspunsuri cu erori
inadmisibile

care completeaza
raspunsul
esentiali

1)..
..) .
1)..
..) .
1)..
..) .
Punctaj: _______
Punctaj: _______
Punctaj: _______

25


In ceea ce priveste criteriile de alegere si de formulare a intrebarilor care trebuie introduse in Modelul 3.2
sunt valabile indicatiile si indrumarile operative cuprinse in Instructiuni pentru completarea Modelului 3.1
avand in vedere garantia si verificarea validitatii si fiabilitatii fiecarui element.
Intrebarile vor fi formulate in mod foarte precis, identificand in mod experimental tipurile fundamentale de
raspunsuri, in functie de acestea sunt definite mai apoi criteriile specifice de evaluare.
Completarea Modelului 3.2 se dezvolta plecand de la predispozitia initiala a Grilei concurentului (care
furnizeaza si intrebarile pentru chestionar) in cadrul careia ar trebui definite si enumerate cu precizie:
- Care sunt cunostintele pentru care se vrea verificarea capacitatii de utilizare;
- Care sunt tipurile de greseli admise, de exemplu: se pot accepta erori in eventuale calcule sau nu?
Se poate accepta un anumit grad de imprecizie lexicala?...;
- Care sunt tipurile de erori inadmisibile, chiar si in fata unui proces logic corect.

Informatiile care se introduc in corector trebuie sa contina:
- Lista cu erorile care trebuie evitate sau inadmisibile;
- Lista conceptelor care completeaza raspunsul;
- Eventuale cuvinte cheie care nu trebuie sa lipseasca pentru a avea un raspuns complet si expus
corect (ex: termeni tehnici);
- Modalitatea de atribuire a punctajului in forma explicita: o modalitate astfel utilizata consta in
atribuirea unui punct pentru fiecare concept si/sau cuvant cheie prevazut de corector (0-1-2-3-
n) care este identificat in raspunsul participantului.

Pentru administrarea, corectarea si elaborarea chestionarelor cu raspuns deschis, sunt valabile corectarile
deja formulate pentru chestionarele cu raspuns inchis.

26

ACTIVITATEA 04: EVALUAREA ACTIVITATII PE PARCURS


In proiectarea si furnizarea unui proces formativ se face apel la Cazul profesional ca instrument util pentru a
verifica pe parcurs gradul de invatare al participantilor, o suma de cunostinte si abilitati.

Instrumentul Cazul profesional are avantajul de a putea fi folosit si pentru verificarea gradului de
aderenta sau lipsa existentei intre mixul de competente dobandite pe parcurs si aplicarea lor in situatii de
munca/profesionale concrete, reale.

Cazul profesional poate fi folosit pentru a efectua acel tip de verificare cu conditia sa:
- reprezinte o situatie de lucru complexa si articulata;
- impuna, pentru solutia lui, aplicarea numeroaselor elemente de competente;
- prevada intrebari complete carora le corespund raspunsuri exacte precise si formalizate ex-ante.

Un caz cu scopul de a verifica, dar si de exercitare in context formativ, se constituie cu deplina implicare a
expertilor din cadrul profesiei pentru al face cat mai compatibil situatiei descrisa cu exercitiul profesional si
pentru a constitui un corector exceptional in planul continuturilor.

Un element critic in constituirea unui caz profesional consta in definirea duratei atribuite pentru
desfasurarea probei. Durata care este foarte rigida, nu confera o elaborare adecvata, durata prea lunga pot
crea probleme de insecuritate, posibilitatea schimburilor intre subiectii care realizeaza proba, ineficiente
formative, etc.

O solutie adecvata consta in administrarea cazului profesional unei persoane care deja exercita
competentele care fac obiectul verificarii, nu neaparat un top performer, se noteaza timpul folosit (in
mod evident si problemele critice intalnite) si se hotaraste pentru realizarea probei un timp dublu.

Pentru formularea solutiei cazului se pot utiliza toate instrumentele de verificare posibile, impreuna cu
chestionarele propuse in Modelul 3.1 si in Modelul 3.2.

De regula, chestionarul cu care se formuleaza proba de verificare are nevoie de un singur caz profesional
constituit din:
1. intrebari cu raspuns deschis si la alegere raspunsuri inchise sau multiple;
2. intrebari care contin un element tehnic, descrierea unei proceduri, utilizarea de module, etc;
3. modele in care introduceti sinteze de elaborare, cadre sinoptice, etc.

Evident toate intrebarile si elaborarile aferente trebuie sa faca referire constanta la caz, eventual
imbunatatind cu informatii mai specifice textul intrebarii.

Intrebarile singure trebuie formulate dupa un criteriu de gradualitate, dedusa chiar din cronologia
procesului de munca; evaluatorul, intotdeauna flancat de un expert profesional, garanteaza claritatea
intrebarilor si coerenta succesiunilor cu diferite faze de lucru.

27

Cat priveste elementele ulterioare este intotdeauna oportun sa chemam subiectii supusi verificarii sa
produca un lucru care se regaseste in domeniul profesional: o procedura tehnica/de lucru, un proiect, o
realizare de sinteze, etc. Obiectul, modalitatea de formulare, standardele asteptate si durata de realizare
depind de tipologia de elemente de competenta care sunt verificate; unica atentie este constituita de
analiza de fezabilitate de a produce in conformitate cu timpi, conditiile logistice si organizative, informatiile
continute in textul analizat si a urmatoarelor intrebari.

Instrumente:

Modelul 4 Cazul profesional


28

MODELUL 4 CAZUL PROFESIONAL

Chestionar
Premiza:
- Scopul probei:
- Structura cazului si criteriile de atribuire a punctajului:
- Sugestii pentru a lucra cu atentie si dupa logica profesionala:

Descrierea situatiei profesionale de care ne vom ocupa:

Descrierea problemei care trebuie rezolvata
Obiective:
Conditii:
Constrangeri:
Durata:
Rezultatele care trebuie obtinute
1) ..
2) ..
..) ..
Faza 1:
Intrebarea 1: .

Raspuns:

Intrebarea 2 Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit.
29

Raspuns gresit 1
Raspuns gresit.
Intrebarea 4) Elaborarea si descrierea
procedurei, secventa activitatii, proiectul,...):

Faza 2:
Intrebarea 1: .

Raspuns:

Raspuns gresit 1
Raspuns gresit.
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit.
Intrebarea 4) Elaborarea si descrierea
procedurei, secventa activitatii, proiectul,...):

Corector Cazul profesional
Faza 1
Intrebare: . Total punctaj
30

Raspunsuri cu erori
inadmisibile

care completeaza
raspunsul
esentiali

1)..
..) .
1)..
..) .
1)..
..) .
Punctaj: _______
Punctaj: ________
Punctaj: _______
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit..

Intrebare .. Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit..

Elaborarea si descrierea procedurei,
secventa activitatii, proiectul,...):
.........
Gradul de pertinenta si aderenta a
raspunsului in conformitate cu
standardul

Punctaj total

31


A prevedea o premisa a textului in cazul Modelului 4 este intotdeauna o regula buna si ajuta subiectii
implicati sa inteleaga specificitatea testului. Aceasta premisa poate sa contina informatii despre:
- Scopul testului si tipologia instrumentului utilizat;
- Structura cazului propus;
- Articularea intrebarilor, in conformitate cu caracteristicile lor docimologice (punctaje atribuite,
modalitatea evaluarii);
- Sugestii pentru a lucra atent si dupa logica profesionala.

Informatiile pentru completarea sectiuni Descrierea situatiei profesionale sunt specificate sau se
regasesc in Proiectul in curs, in conformitate cu LO prevazute de catre acesta si in conformitate cu cazul
profesional, care sunt modalitatile formative de evaluare, eventual insotite de anexe informative si/sau
tehnice.
Aceste informatii ar trebui sa furnizeze celui care face examinarea sa prezinte cu maxima precizie posibila:
- Contextul profesional in care se actioneaza;
- Rezultatul, output-ul, care trebuie obtinut;
- Eventualele tipuri de suport disponibile;
- Constrangeri, durata, standarde si metodologii de referinta.

Textul trebuie sa contina descrierea exacta a situatiei la locul de munca cu privire la care se intentioneaza
focalizarea testarii.

In descrierea cazului trebuie sa se furnizeze inainte de toate elementele care ne permit sa:
- Analizam situatia propusa, punctele critice, problemele cu care ne vom confrunta, etc;
- Ipotizarea proceselor de lucru si solutii;
- Verificarea coerentei deciziilor luate.

Pentru fiecare proba de testare, si in construirea Cazului profesional este necesar ca toate intrebarile, sa fie
cu raspunsuri inchise si deschise, sa fie formulate in mod clar, inteligibil si cu un lexic adecvat participantilor
la curs; nu trebuie sa contina formulari ambigue care ar putea aduce interpretari gresite fata de cele dorite
de evaluator.

Este o ideie buna sa se construiasca in paralel intrebari si corectorul aferent.

Caracterul corectorului ajuta de fapt la:
- Verificarea imediata a claritatii si a complexitatii textului intrebarii;
- Verificarea coerentei intrebarii cu obiectivele de verificare;
- Definirea gradului de dificultate si atribuirea aferenta a gradului de dificultate;
- Verifica daca cazul contine toate informatiile necesare pentru formularea raspunsului.

In ceea ce priveste elementele ulterioare este intotdeauna oportun sa chemam subiectii supusi verificarii sa
produca un lucru care se regaseste in domeniul profesional: o procedura tehnica/de lucru, un proiect, o
realizare de sinteze, etc.

32

Asa cum s-a specificat, cazul profesional are ca scop verificarea, trebuie sa fie conform corectorului, pentru
a garanta omogenitatea in faza de evaluare a produsului si de atribuire a punctajelor; corectorul are ca si
obiectivitate proba de verificare.

Structura corectorului trebuie sa se potriveasca cu cea a cazului propus, cu eventuale indicatii generale in
ceea ce priveste finalul probei si in ceea ce priveste criteriile, transversale in diferite parti, care vor fi
adoptate in cursul evaluarii.

Mai in detaliu:
1. Unde sunt prevazute intrebari cu raspuns multiplu cum este prevazut in Modelul 3.1;
2. In cazul intrebarilor cu raspuns deschis cum este prevazut de Modelul 3.2;
3. Daca chestionarul prevede elaborarea de produse, corectorul trebuie sa prezinte un produs,
realizat de un expert in acea profesie, care defineste pregul de acceptabilitate.

Pentru fiecare element trecut din chestionar, ar trebui sa se prevada definirea unui punctaj maxim care
poate fi atribuit; in corector se explica modalitatile de atribuire a punctajelor de la minim la maxim cu
indicatia pentru atribuirea punctajelor intermediare.
Atunci cand chestionarul prevede elaborarea unui input definitiv si coerent cu dezvoltarea cazului
profesional este oportun, asa cum a fost spus si precedent, sa se introduca in corector un corector elaborat
care sa defineasca pragul de acceptabilitate. Pentru atribuirea punctajelor se recurge la recunoasterea
identificatorilor care constau in verificarea specificatiilor prevazute.

Atribuirea punctajelor vine cu indicatii explicite care pot sa prevada, ca in cazul intrebarilor cu raspunsuri
deschise, atribuirea unuia sau a mai multor puncte in realizarea indicatori prevazuti; prezenta unui prag
minim (ex: se atribuie zero daca produsul nu depaseste cel putin 5 indicatori), atribuirea unui punct
bonus pentru gradul de completare a rezultatelor de elaborare.

33

ACTIVITATEA 05: EVALUAREA PE PARCURS A LO IN CADRUL
DEZVOLTARII DE SARCINI PROFESIONALE PROGRESIVE


In cadrul procesului formativ bazat pe o programare a situatiilor de invatare cu un grad de complexitate
crescut, cu atribuirea de sarcini progresive profesionale catre particiant, a caror executie corecta cere o
activare sincron a unei combinatii de cunostinte, abilitati si competente, procesul de evaluare pe parcurs a
rezultatelor invatarii programate in faza de proiectare executiva au un rol si o valenta speciala si
semnificativa definita in termeni de instrumente de masurare a gradului de eficacitate al procesului de
furnizare.

Procesul de evaluare pe parcurs al invatarii in cadrul unui proces formativ pe module, este favorizat de
dispunerea unei clari identificari a sarcinilor progresive care trebuie atribuite participantilor si a
evidentelor (cum ar fi evenimente, situatii) prin intermediul a carora vor fi explicite, verificabile si
evaluabile, agregarille competentelor de referinta (Ref. Activitatea 5 Manualul de Proiectare).

Avand in vedere natura complexa a LO care este supus evaluarii, o importanta relevanta o au instrumentele
caracterizate de un inalt grad de satisfacere metodologica si structurala, cu referiri speciale la Lista de
control a observatiilor.

O lista de control a observatiilor, prin natura sa, se utilizeaza atunci cand este posibil sa se observe un
fenomen corelandul la un standard predefinit.

In cadrul verificarii celor invatate este posibil sa utilizam o lista de control a procesului daca este pregatita,
de exemplu, un exercitiu in care participantii sunt chemati sa isi exercite o abilitate, observat de catre un
expert/formator care:
a definit conostintele, abilitatile si competentele fie tehnice, fie profesionale, fie culturale,
competente cheie ce au fost activate de aceasta sarcina;
a descris ex-ante procesul de lucru, procedura tip;
observa realizarea lui;
confrunta cu rezultatul final.

Corelarea intre performanta realizata de catre participanti, LO prevazute si procedura tip (descrisa ex-ante
de catre un expert) permit verificarea nivelului de stapanire a unui domeniu operativ si cognitiv al
procesului.

Este posibil sa utilizam aceeasi lista de control pentru a verifica nivelul de transferabilitate a celor
invatate in mediul profesional (de exemplu la 6 luni de la terminarea cursului). In acest caz se vor efectua
observatii direct la locul de munca, in cadrul unei reale performante la locul de munca.

34

Listele de control pentru observatii/evaluare proces pot sa fie utilizate in diferite contexte: exercitii
didactice, probe cu examene si/sau de verificare a cunostintelor, autoevaluare, verificarea trasferabilitatii
in mediul profesional, etc.
Aceleasi caracteristici le au si listele de control, observatii/evaluare produs: diferenta intre cele doua
instrumente este intuitiva: primul consta in verificarea mai mult sau mai putin a executari corecte a
procesului de munca, al doilea consta in a verifica daca subiectul supus evaluarii este in stare sa se
mobilizeze/puna in practica toate cunostintele, tehnicile si comportamentele necesare pentru atingerea
unui rezultat final complet si verificabil.

De la un moment dat, produsul este forma cea mai obiectiva de verificare a cunostintelor, deoarece este
mai putin expus riscului de interventii emotive (nervi, frica de examinatori, nesiguranta in folosirea
limbajului etc.) sau de interventia altor variabile cognitive/persoanale (cultura generala, simpatie, usurinta
in limbaj etc.), care pot sa conditioneze alte tipuri de probe.

Identificarea sarcinii, specificatiile tehnice ale produsului care va fi realizat (si eventualele output-uri
intermediare) pe baza careia sa se organizeze proba de evaluare ar putea sa fie usurata prin implicarea in
faza de proiectare a Modelului 5 Matricea output (ref. Manual de Proiectare).

Foarte important, in cazul de fata evaluarea va fi realizata prin intermediul unei liste de control produs,
legata de o sarcina, si acesteia i se va anexa realizarea din partea participantului a unui Raport de legitimare
care demonstreaza nivelul capacitatii de a pune in practica o reflectie, fie in plan operativ fie in plan
cognitiv, in ceea ce priveste produsul realizat.

In primul rand, participantul trebuie sa fie in stare sa diferentieze propria munca de un punct de vedere
tehnic stiintific; in al doilea rand, trebuie sa explice in ce mod propria munca a adus o valoare adaugata
produsului realizat.

Evident, daca din obiectul evaluarii fac parte si abilitatile si cunostintele, ar putea fi in cele din urma imbinat
cu listele de control instrument al Cazului profesional propus de Modelul 4.

Va fi propusa o lista de control observatie/evaluare de proces si de produs care ar putea fi implicata si
persoanalizata in functie de exigentele impuse de moment, situatii si obiecte ale evaluarii cunostintelor.

Instrumente:

Model 5 Lista de control proces si produs


35

MODEL 5 LISTA DE CONTROL PENTRU PROCES SI PRODUS

CRITERII/INDICATORI
(Selectati doar pe cei care apartin
activitatii)
DESCRIPTORI
Nivelul atins
(indicati
printr-un X
nivelul atins)
Produs
Complet, relevant,
organizat
Niv 4 Produsul contine toate elementele si informatiile
necesare si relevante pentru a fi livrat, chiar si cele
derivabile dintr-o proprie cercetare personala si
legate intre ele in forma organica

Niv 3 Produsul contine toate elementele si informatiile
utile si relevante pentru a fi livrat si face leagatura
intre ele

Niv 2 Produsul contine elemente si informatii de baza
relevante pentru a fi livrat

Niv 1 Produsul prezinta lacune in ceea ce priveste
competenta si relevanta, elementele si informatiile
nu sunt legate intre ele

Functionalitate Niv 4 Produsul este excelent din punct de vedere al
functionalitati

Niv 3 Produsul este functional in conformitate cu
parametri de acceptabilitate deplini

Niv 2 Produsul prezinta o functionalitate minima
Niv 1 Produsul prezinta lacune care fac ca functionalitatea
sa fie incerta

Corectitudine Niv 4 Produsul este excelent din punct de vedere al
corectitudini in executie

Niv 3 Produsul este executat corect tinand cont de
parametrii de acceptabilitate

Niv 2 Produsul este executat sufucient de corect
Niv 1 Produl prezinta lacune in ceea ce priveste
corectitudinea executiei

Proces
Respectarea
timpilor
Niv 4 Perioada necesara pentru realizare este conforma cu
ceea ce este indicat si participantul a utilizat in mod
eficient timpul pe care il avea la dispozitie
desfasurand chiar si activitati ulterioare

36

CRITERII/INDICATORI
activitatii)
DESCRIPTORI
Nivelul atins
(indicati
printr-un X
nivelul atins)
Niv 3 Perioada necesara pentru realizare este conforma cu
cea indicata si participantul a utilizat in mod eficient
timpul pe care il avea la dispozitie

Niv 2 Perioada necesara pentru realizare este putin mai
mare fata de cea indicata si participantul a
desfasurat activitatile minime cerute

Niv 1 Perioada necesara pentru realizare este mult mai
mare fata de cea indicata si participantul a abordat
cu superficialitate planificarea activitatilor avand in
vedere timpul pe care il avea la dispozitie

Precizie si
dexteritate in
utilizarea
instrumentelor si a
tehnologiei
Niv 4 Foloseste instrumente si tehnologii cu precizie,
dexteritate si eficienta. Gaseste solutii la problemele
tehnice, unind manualitatea, spiritul practic al
intuitiei

Niv 3 Foloseste instrumente si tehnologii cu o discreta
precizie si dexteritate. Gaseste solutii la unele
probleme tehnice cu discreta manualitate, spirit
practic si intuitie discreta

Niv 2 Foloseste instrumente si tehnologii la potentialul lor
minim

Niv 1 Foloseste instrumentele si tehnologia intr-un mod
absolut inadecvat

Cercetare si
gestiunea
informatiilor
Niv 4 Cerceteaza, culege si organizeaza informatiile cu
atentie in conformitate cu metoda. Stie sa le
gaseasca si sa le utilizeze la momentul oportun si le
interpreteaza dupa o lectura clara.

Niv 3 Cerceteaza, culege si organizeaza informatiile cu o
discreta atentie metodei. Stie sa le gaseasca si sa le
utilizaze la momentul oportun, are o contributie de
baza in ceea ce priveste interpretatrea dupa o
lectura clara.

Niv 2 Participantul cauta informatiile esentiale, culegandu-
le si organizandu-le in mod adecvat.

Niv 1 Participantul nu cauta informatiile sau actioneaza
fara o metoda aparte

37

CRITERII/INDICATORI
activitatii)
DESCRIPTORI
Nivelul atins
(indicati
printr-un X
nivelul atins)
Autonomie Niv 4 Este complet autonom in desfasurarea sarcinii, in
alegerea instrumentelor si/sau informatiilor, chiar si
in situatii noi. Este un suport pentru ceilalti in toate
situatiile.

Niv 3 Este autonom in desfasurarea sarcinii, in alegerea
instrumentelor si/sau informatiilor. Este suport
pentru ceilalti.

Niv 2 Are o autonomie limitata in desfasurarea sarcinii, in
alegerea instrumentelor si/ sau informatiilor, dar are
nevoie de explicatii interactive si de ghidaj

Niv 1 Nu este autonom in desfasurarea sarcinii, in alegerea
instrumentelor si/sau informatiilor si actioneaza greu
si doar daca este insotit

Relatia, depasiri
problemelor
critice si limbaj
Relatia cu
formatorii
Niv 5 Participantul relationeaza cu formatori abordand un
stil deschis si constructiv

Niv 4 Participantul relationeaza cu formatorii adoptand un
comportament corect

Niv 3 In relatia cu formatorii participantul da dovada de o
corectitudine esentiala

Niv 2 Participantul prezinta lacune in gestionarea relatiilor
cu formatorii

Depasirea crizelor Niv 4 Participantul se gaseste in largul lui in fata crizei si
este in stare sa aleaga dintre mai multe strategii pe
cea mai adecvata si stimulata din punct de vedere
ale celor invatate

Niv 3 Participantul este in stare sa gestioneze criza cu o
strategie de cerere de ajutor si interventie activa

Niv 2 In abordarea crizei participantul pune in aplicare
anumite strategii minime pentru a incerca sa
depaseasca dificultatile

Niv 1 In abordarea crizei participantul este confuz si cere
ajutorul celorlalti atribuindu-le raspunsul

38

CRITERII/INDICATORI
activitatii)
DESCRIPTORI
Nivelul atins
(indicati
printr-un X
nivelul atins)
Comunicare si
socializare de
experiente si
cunostinte
Niv 4 Participantul are o comunicare optima cu tertii,
socializeaza experiente si cunostinte interactionand
prin intermediul unei ascultari active, imbogatind-
reorganizand propriile idei intr-o maniera dinamica

Niv 3 Participantul comunica cu tertii, socializeaza
experiente si cunostinte exercitand ascultarea si are
capacitati bune de inbogatire-reorganizare a
propriilor idei

Niv 2 Participantul are o comunicare esentiala cu tertii,
socializeaza anumite experiente si cunostinte, nu
este constant in ascultare

Niv 1 Participantul are probleme in comunicarea si
ascultarea tertilor, este disponibil, eventual, sa
socializeze experientele

Utilizarea
limbajului
sectorial-tehnic-
profesional
Niv 4 Are un limbaj bogat si articulat, foloseste termeni
sectoriali-tehnici-profesionali in mod pertinent

Niv 3 Stapanirea limbajului, cuprinzand termeni sectoriali-
tehnici-profesionali din partea participantului este
satisfacatoare

Niv 2 Arata ca detine un lexic minim sectorial-tehnic-
profesional

Niv 1 Prezinta lacune in limbajul sectorial-tehnic-
profesional

Dimensiunea
metacognitiva
Constientizare
reflexiva si critica
Niv 4 Reflecteaza asupra a ceea ce a invatat si asupra
propriei munci implinind procesul personal, pe care il
abordeaza in mod particular si critic

Niv 3 Reflecteaza asupra a ceea ce a invatat si asupra
propriei munci implicand procesul personal de
munca desfasurat, abordandu-l in mod critic

Niv 2 Culege aspectele esentiale din ceea ce a invatat si
din propria munca si are un anumit simt critic

Niv 1 Prezinta o atitudine operativa si indica doar
preferintele emotive (imi place, nu imi place)

39

CRITERII/INDICATORI
activitatii)
DESCRIPTORI
Nivelul atins
(indicati
printr-un X
nivelul atins)
Capacitatea de
transfer a
cunostintelor
dobandite
Niv 4 Are o excelenta capacitate de transfer a
cunostintelor si a ceea ce stie sa faca in situatii noi,
pertinet, adoptandu-le si reelaborandu-le in noul
context, individualizand conexiunile

Niv 3 Transfera cunostintele si ceea ce stie sa faca in
situatii noi, pertinet, adoptandu-le si reelaborandu-le
in noul context, individualizand conexiunile

Niv 2 Transfera cunostintele si ceea ce stie sa faca in
situatii noi si nu intotdeauna cu pertinenta

Niv 1 Aplica cunostinte si ceea ce stie sa faca dobandite
intr-un context modest, nedezvoltand cunostintele
sale

Capacitatea de a
culege procesele
culturale, stiintifice
si tehnologice care
stau la baza
activitatii
desfasurate
Niv 4 Este dotat cu o capacitate excelenta de a culege
procesele culturale, stiintifice si tehnologice care
stau la baza activitatii desfasurate

Niv 3 Este in stare sa culeaga in mod satisfacator procesele
culturale, stiintifice si tehnologice care stau la baza
activitatii desfasurate

Niv 2 Culege procesele culturale, stiintifice si tehnologice
esentiale care stau la baza activitatii desfasurate

Niv 1 Identifica in mod defectuos procesele care stau la
baza activitatii desfasurate

Creativitate Niv 4 Elaboreaza noi conexiuni intre ganduri si obiecte,
inoveaza in mod personal procesul de lucru,
realizeaza produse originale

Niv 3 Gaseste anumite conexiuni noi intre ganduri si
obiecte si aduce o anumita contributie personala la
procesul de lucru, realizeaza produse destul de
originale

Niv 2 Participantul propune conexiuni intre ganduri si
obiecte, ofera o contributie scazuta personala si
originala procesului de lucru si produsului

Niv
1
Participantul nu exprima in procesul de lucru vreun
element de creativitate

40

CRITERII/INDICATORI
activitatii)
DESCRIPTORI
Nivelul atins
(indicati
printr-un X
nivelul atins)
Autoevaluare Niv 4 Participantul demonstreaza ca procedeaza cu o
constanta atentie evaluativa a propriei munci si tinde
spre imbunatatirea lui continua

Niv 3 Participantul este in stare sa evalueze corect propria
munca si sa intervina pentru corecturile necesare

Niv 2 Participantul desfasoara in mod minimal evaluarea
munci lui si a interventiilor de corectare

Niv 1 Evaluarea munci este aplicata cu lacune
Curiozitate Niv 4 Are o puternica motivare in ceea ce priveste
explorarea si aprofundarea sarcinii. Initiaza cautarea
de informatii/cautarea de date si elemente care
caracterizeaza problema. Pune intrebari

Niv 3 Are o buna motivatie in ceea ce priveste explorarea
si aprofundarea sarcinii. Cauta informatii/date si
elemente care caracterizeaza problema

Niv 2 Are o motivatie minima in ceea ce priveste
explorarea sarcinii. Doar daca este solicitat cauta
informatii/date si elemente care caracterizeaza
problema

Niv 1 Se pare ca nu are motivatie in ceea ce priveste
explorarea sarcinii

41


Pentru completarea si personalizarea sectiunilor din grilele Modelului 5 care constau in observarea si
evaluarea produsului si a procesului, este bine sa plecam de la faptul ca un subiect in actiune pune in
aplicare un proces de munca, inteles fie ca descrierea activitatilor care trebuie indeplinite pentru a obtine
un rezultat, fie ca un exercitiu simultan al capacitatii de reflectie in actiunea (dificil de exprimat prin
intermediul unei reprezentari formale sau un sistem de reguli), care implica:
a) Utilizarea instrumentelor, limbajelor si a actiunilor pentru a defini situatiile mai mult sau mai putin
complexe si conexiunea cu acestea;
b) Sisteme de intuitie si de examinare, care aduc pe deoparte impunerea problemelor de rezolvat si
pe de alta parte o adevarata si proprie conversatie cu situatiile curente;
c) Posesia de cunostinte care ne permit sa dam sens fenomenelor si interpretarii;
d) Punerea in practica a comportamentelor.

Observarea unui subiect in actiune are ca scop verificarea daca pune in practica corect procesul de munca
prevazut de o sarcina aparte; deci restrange campul de aplicare a instrumentului examinat la acele procese
de lucru care permit o reala observatie a realizarii fiecarei faze.

Pentru acest tip de verificare sunt necesar mai multe observatii:
- Individualizarea si formalizarea frazelor (activitate/strategie/logica) din cadrul procesului de munca
cu referire, in mod particular, la cele critice, de exemplu efectiv semnificative in comparatie cu
eficienta si eficacitatea performantei;
- Identificarea pentru fiecare fraza a greselilor inacceptabile (erorile care, daca sunt comise, aduc un
prejudiciu procesului aflat sub profilul eficacitatii si eficientei);
- Fixarea, daca este relevant, duratei maxime de realizare;
- Atribuirea gradului de dificultate pentru fiecare faza;
- Definirea gradului de acceptabilitate.

Pentru fiecare faza a procesului de lucru vor fi evaluate:
- Nivelul de abilitate (capacitatea de realizare a fazei capacitatea de evitare a greselilor
inadmisibile),
- Nivelul de autonomie (capacitatea de a actiona fara a apela la ajutor extern pentru eventualele
decizii operative).

Constructia si completarea testelor de control de evaluare a unui proces de lucru pe sarcini precise
implica, deci, definirea unui standard de referinta elaborat cu ajutorul unui expert in acea profesie.

In ceea ce priveste completarea listei de control de observatie si evaluare a unui proces, sunt necesare in
primul rand selectarea si formalizarea pasilor critici ai procesului si sa atribuim un grad de dificultate in
realizarea unui punctaj maxim admisibil.

Modalitatile de construire a unei liste de control de observatie/evaluare a produsului prevad urmatoarele
faze:
1. Denumirea precisa a produsului;
42

2. Definirea elementelor specifice ale produsului (elemente constitutive, tolerante admise, standarde
constructive, estetice, etc.);
3. Identificarea componentelor esentiale si semnificative pentru corelarea cu specificatiile predefinite;
4. Identificarea, pentru fiecare componenta, a indicatorilor de realizare;

Fie pentru lista de control al procesului, fie pentru lista de control al produsului, partile unor faze pot sa
fie toate la fel sau diferentiate; in al doilea caz, se atribuie un grad de dificultate mai mare acelor faze
decat pentru complexitate, relevanta in ceea ce priveste rezultatul care trebuie obtinut, eficacitate in
cadrul procesului de lucru aflat in discutie, au o mai mare importanta in evaluarea finala.

Pentru a atribui punctajele pentru fiecare faza se pot utiliza scale predefinite (0-1;0-1-2;0-1-2-3;etc.); in
cazul atribuirii gradelor de dificultate diferite pentru fiecare pas critic se va prevedea definirea scalei
respective in care puncatajul maxim variaza in functie de gradul de dificultate atribuit.

43

ACTIVITATEA 06: EVALUAREA PROBEI FINALE


Un moment fundamental al procesului de evaluare a rezultatelor cursului in termeni de invatare dobandita
de participanti este reprezentata de realizarea unui examen final.

Asa cum este specificat si in premisa acestui manual examenul final reprezinta de fapt punctul de sosire,
care reprezinta fie un eficient instrument de stimul pentru invatare, in faza de furnizare, fie un instrument
de evaluare sumativa sau finala.

Sub profilul evaluativ, examenul final constituie o activitate de verificare a unei multiple combinatii de
competente care ar putea fi realizata la sfarsitul procesului, chiar si in cazul examenului final, fie o perioada
de timp destul de consistent (cateva saptamani) pentru concluzia procesului.

In mod particular, examenul final consta in relevarea in mod simultan, pe baza unei sarcini, experte
semnificative si relevante, desemnate, gradul de stapanire a competentelor si a cunostintelor din partea
participantilor prin intermediul (sarcina si rezultat) unui produs, un produs aparte cu specificatii si indicatori
de calitate definiti in conformitate cu un standard profesional real.

Produsul final si alte verificari implicate in faza producerii lui demonstreaza si masoara, in totalitatea lor,
capacitatea de mobilizare din partea subiectului de cunostinte si abilitati dobandite, intr-un cadru de
autonomie si responsabilitate.

In pregatirea examenului final principala sarcina cu care ne confruntam consta in definirea criteriilor de
realizare a examenului final, al produsului care va fi cerut participantilor la sfarsitul procesului, pentru a
oferi dovezi in ceea ce priveste pozitia rezultatelor invatarii prevazute.

Specificatiile definite constau in planificarea activitatilor formative pentru a oferi participantilor toate
elementele necesare pentru a realiza si sustine examenul final.

Sarcina prevazuta in examenul final este culmea sarcinilor progresive pe baza carora a fost organizat
procesul de invatare care va fi produs de catre participanti.

Instrumente:

Model 6 Examen final

44

MODEL 6 EXAMEN FINAL

INSTRUMENTE PRIVIND GESTIONAREA EXAMENULUI FINAL:

Tabelul 1 Schema examenului final
Tabelul 2 - Modalitatea de gestionare a grupurilor
Tabelul 3 Evaluare
Tabelul 4 Consemn pentru participanti
Tabelul 5 Culegerea datelor

45

Tabelul 1 Schema Examenului final

Tabelul 1 Schema Examenului final

Faze
Durata
in
ore
Individual/
grup
I/G
Grad de
dificultate
Dimensiunea
inteligentei
prevalent
solicitata

Aplicarea strategiei de
rezolutie a temei

I /G
10%
Cognitiva
Practica
Afectiva si
relationala
Sociala

Proiectare/planificare
organizarea activitatilor
care trebuie sa
legitimeze realizarea

I
65%
Impartasit de
cei care
elaboreaza
proba
Cognitiva
Practica
Metacompetenta
Problem solving
Realizare/producere

I

Autoevaluare ,
confruntare, control

I /G 15%
Afectiva si
relationala
Sociala
Metacompetent
Cognitiva
Practica

Interviu

I 10%
Cognitiva
Afectiva si
relationala
Metacompetenta

46

Tabelul 2 - Modalitatea de gestiune a grupurilor

Tabelul 2 - Modalitatea de gestiune a grupurilor

Compozitie, roluri impartasite sau alese

Instrumente furnizate si/sau permise

Scanare temporala si instrumente furnizate si/sau permise:

Logistica

47

Tabelul 3 - Criterii si parametri de evaluare

Tabelul 3 - Criterii si parametri de evaluare

CRITERII SI PARAMETRI DE EVALUARE
Se prezinta cateva exemple fie de criterii fie de parametrii lasand libertate formatorului in ceea ce priveste
aplicarea lor

Activitate de grup
Obiectul probei poate sa fie producerea procesului verbal al discutiei (pe schema data) care va trebui sa
tina cont de mersul discutiei. (se vor putea indentifica instrumente diferite de procesul verbal).
Procesul verbal va fi evaluat dupa urmatorii parametri:
1= procesul verbal reprezinta examinarea nodurilor de baza pentru verificarea functionalitati a ceea ce s-a
realizat in proba, sau:
1= procesul verbal reprezinta examinarea unui anumit nod de baza pentru verificarea functionalitatii a
ceea ce s-a realizat in proba si contine elemente de observatie dinamice
2= procesul verbal reprezinta examinarea unor noduri semnificative pentru verificarea functionalitatii, a
ceea ce s-a realizat in cadrul probei, raportand contributia fiecarei componente a grupului si evidentiind
ideile insusite
3= procesul verbal reprezinta examinarea unor noduri semnificative pentru verificarea functionalitatii a
ceea ce s-a realizat in carul probei, culege contributia fiecarui component al grupului, contine elemente de
observare ale dinamicii si evidentiaza ideile evaluate si cele insusite
Activitate cuprinzatoare de cunostinte lingvistice - culturale
Proba constituita din teste continue si incontinue
1
, ar putea sa contina elemente diferite care vor fi
evaluate dupa urmatoarele criterii, amintim cateva exclusiv cu titlu de exemplu:
Elementul nr. 1= criteriu si pondere: ex:raspunsuri cu alegere multipla/simple, fiecare raspuns valoreaza 1

1
Prin teste continue se intelege teste narative, informative, descriptive, argumentative, instructiuni, etc.
Prin teste incontinue se intelege grafice, tabele, figuri tehnice, cataloage, liste de pret, programe, etc.

48

punct
Elementul nr. 2= criteriu: ex. Alegere multipla complexa: ambele raspunsuri corecte, 2 puncte, un singur
raspuns corect, 1 punct
Element r. 3= raspuns deschis articulat: construirea unui criteriu si atribuirea unei ponderi in economia
generala a probei
Criteriul ar putea face referire de exemplu: la cunostinte exprimate (sunt toate cele relevate; doar unele;
care sunt acceptabile); prezenta legaturilor intre concepte si cunostinte; argumentari, reflexii, examinari,
confruntari, exemple...
Ponderea elementului depinde de complexitatea lui si de calitatea dimensiunilor activate (cunostinta,
reflectie, gand critic, etc). Criteriile de corectie vor fi explicitate intrebare dupa intrebare.
Fiecare element trebuie sa aiba explicate aceste elemente:
a. Tipul sarcinii: identificarea informatiilor; identificarea genului textual; interpretare
b. Formatul textelor analizate: continuu si/sau incontinuu (se sugereaza prezenta ambelor tipologii si
cel putin o intrebare care sa ceara repetarea/deducerea si integrarea intre ele informatiile de
ambele tipuri); formatul testului/testelor prin care se produce raspunsul: continuu si/sau
incontinuu)
c. Ponderea elementului in economia generala a probei
d. Criteriul de corectie

Activitatea individuala complexiva a cunostintelor matematice
Evaluarea sarcini complexiva in ceea ce priveste cunostintele in matematica, cat priveste continutul se
bazeaza pe urmatoarele dimensiuni de observare:
a. Corectitudinea calculelor si logica procedurii
b. Echilibru in evaluarea eficientei/eficacitatii; costuri/beneficii
c. Justificarea alegerilor in comparatie cu procedurile sau confruntarile

Atribuirea punctajului se face dupa aceste citerii:
49

1= sarcina cat priveste continutul matematic este foarte corect, dar cu anumite carente in alte parti
1= sarcina cat priveste continutul matematic este corect la calcul, logic in proceduri, cu anumite carente in
alte parti
2 = sarcina cat priveste continutul matematic are inexatitati in calcule, procedura este logica si corecta,
bine urmata si in alte parti
2= sarcina cat priveste continutul matematic este formal corect, putin lipsa in ANUMITE parti
3= sarcina cat priveste continutul matematic este formal corect, logic in implementare, echilibrat in
eficienta/eficacitate; justificat in alegeri

Activitatea individuala complexiva a cunostintelor active si profesionale
Dimensiunile de evaluare in ceea ce priveste continutul activitatii practice/profesionale ar putea sa fie
urmatoarele:
a. proprietate in utilizarea limbajului tehnic specific si corectitudinea limbi;
b. functionalitatea produsului: functioneaza, serveste pentru ce a fost proiectat; daca este vorba de
un proiect, isi arata toate caracteristicile pentru ca prototipul este cel din care ar trebui sa deriveze
functiile;
c. echilibru eficienta/eficacitate; cost/beneficiar; pret/calitate
d. comunicare adecvata tintei (ex. In comunicarea cu clientul)

Fiecare dintre cele patru dimensiuni sunt evaluate pe o scala de la 1 (aproape suficient) la 3 (optim).
Atribuirea punctajului total rezulta din ponderea punctajelor obtinute in cele patru dimensiuni, atribuind
fiecarei dimensiuni un coeficient de ponderatie, care este mai mare pentru functionalitate.
Functionalitatea este o caracteristica indispensabila pentru acceptarea probei. Asta inseamna ca daca
produsul nu functioneaza (nu este atribuit nici macar punctajul 1) punctajul va fi 0, independent de
evaluarea obtinuta la celelalte trei dimensiuni.
Coeficienti de ponderatie vor face referire la
a. adecvarea si corectitudinea limbajului;
b. functionalitate;
c. echilibru costuri/beneficii, caliate/pret;
50

d. comunicare.

Activitate individuala cu flux reflexiv
Reconstructia/reflexia, prin intermediul unei relatii scrise si orale, va putea fi evaluata in conformitate cu
urmatoarele criterii:
1= au fost amintite pasaje de baza pentru verificarea functionalitatii si a cadrului de realizare a probei
2= au fost amintite pasaje de baza pentru verificarea functionalitatii si a cadrului de realizare a probei si
justificarea alegerilor efectuate pentru calitatea produsului
3=au fost amintite pasaje de baza pentru verificarea functionalitatii si a cadrului de realizare a probei si
justificate in mod exhaustiv alegerile efectuate pentru calitatea produsului
Cat priveste studiul de caz, reconstructia reflexiva cere participantului sa repropuna etapele semnificative
ale analizei lui, chiar si in termeni procedurali si sa prezinte sinteza intr-un tabel (ex. Pro-contra)
Punctajul va fi atribuit dupa urmatoarele criterii:
1 = au fost evaluate anumite date utile, chiar si cu informatii care au parvenit de la surse diferite; au fost
comparate anumite alegeri diferite;
2 = au fost evaluate date utile, evidentiind anumite legaturi cu surse care provin din diverse surse; au fost
comparate alegeri diferite care au fost raportate intr-un tabel de sinteza
3 = au fost selectate si evaluate date utile, evidentiind legaturile cele mai importante din surse diferite; a
fost efectuata compararea alegerilor diferite punand in evidenta avantaje si dezavantaje; a fost completat
cu claritate tabelul de sinteza.

51

Tabelul 4 - Consemn pentru participanti

Tabelul 4: General

Titlu:

Scop

Sarcina

Schema examenului final

Lista materialelor anexate probei
1.
2.
3.
4.
5.

52

Consemn pentru participanti
(1 din 5)

Faza Interpretarea si aplicarea strategiei de rezolvare a sarcinii
Durata:
Sarcini / Produse

Criterii si parametri de evaluare

(2 din 5)

Faza Proiectare/planificare organizarea activitatilor care trebuie sa legitimeze realizarea
Durata:
Sarcini / Produse


53

(3 din 5)

Faza Realizare/ Productie
Durata:
Sarcini / Produse


(4 din 5)

Faza Autoevaluare, confruntare, control
Durata:
Sarcini / Produse


54

(5 din 5)

Faza Interviu
Durata:
Elementele pe care se focalizeaza interviul


55

Tabelul 5 - Culegerea datelor

Evaluare si culegerea datelor
(1 din 5)

Faza Interpretarea si aplicarea strategiei de rezolvare a sarcinii

(2 din 5)

Faza Proiectare/planificare organizarea activitatilor care trebuie sa legitimeze realizarea

(3 din 5)

Faza Realizare/ Productie


(4 din 5)

Faza Autoevaluare, confruntare, control

(5 din 5)
Faza Interviu

56


Tabelul 1 Tabelul examenului final specifica Fazele in care se articuleaza si se dezvolta
examenul final si dimensiunile inteligentei participantului solicitate in mod prevalent de fiecare
dintre ele.
In completarea Tabelului 1 pentru fiecare Faza va fi definita durata in ore aferenta, tinand cont
de timpul cerut de probele specifice si de cele puse la dispozitie de programarea cursului sau al
examenului final.
Pentru anumite Faze tabelul prevede o modalitate de dezvoltare a probei unica si individual.
Pentru altele, cum ar fi Impunerea strategiei de rezolvare a sarcini si Autoevaluare,
confruntare, control, va fi posibil sa alegi intre desfasurarea probei in mod individual sau de
grup. Fundamental este, pana la urma, sa identificam ponderea evaluativa atribuita fiecarei
Faze: de exemplu in Model ponderea atribuita fiecarei Faza corespunde unui punctaj (ex. 10%
corespunde 10 puncte dintr-un total de 100 de puncte atribuite).

Pentru completatrea Tabelului 2 Modalitatea de gestiune a grupurilor va fi necesar sa
specificati regulile care stau la baza organizarii de subgrupe, cum ar fi: compozitia grupurilor,
rolurile participantilor, instrimentele si/sau sursele admise, axa de timp a momentelor in care
se articuleaza proba si elementele logistice necesare pentru a o organiza.
Tot cu referire la eventualele probe in grup, vor fi furnizate in continuare anumite indicatii utile
pentru organizarea si gestiunea grupurilor de lucru.
Sugestia ar fi sa se prevada crearea de grupuri de 3 / 4 persoane, lasand profesorilor sarcina de
a denumi un lider, lasand participantilor libertatea sa se imparta pe grupe.
Liderului ii va reveni sarcina de a coordona actiunea grupului, sa scoata maximul de la fiecare
membru al grupului si sa gestioneze dinamicile interne, inafara de cele de atribuire a unui rol
fiecarui component al grupului.
Responsabilului cu timpul si materialele ii va fi atribuita sarcina de a culege si sintetiza
materialele necesare grupului, tinand cont de timp si apoi sa stranga materialele pe care grupul
respectiv le-a folosit.
Secretarul va avea sarcina de a intocmi raportul final care va fi dat formatorilor. Raportul ar
trebui sa fie conform informatiilor primite si scris corect fie din punct de vedere sintactic fie
semantic.
Pentru completarea Tabelului 3 Evaluarea vor fi specificate, in functie de fiecare tipologie
de proba de verificare programata, criteriile specifice si parametri de evaluare.
Tabelul 3 are o serie de exemple aferente definirii criteriilor si parametrilor in care alegerea va
fi personalizata in mod liber de catre formator/evaluator.

Tabelul 4 Consemn pentru participanti se articuleaza in prima parte cu caracter general,
avand ca obiectiv ilustrarea catre participanti a caracteristicilor Examenului final, si o a doua
parte in care, in corespondenta cu fiecare faza, vor fi introduse specificatiile relationale ale
produsului/sarcinii, durata si criteriile de evaluare care vor fi utilizate.
57

Tabelul 5 Evaluare si culegerea datelor reprezinta un instrument util pentru culegerea
datelor de evaluare care corespund fiecarei Faze de dezvoltare a Examenului final.

58

ACTIVITATEA 07: EVALUAREA GRADULUI DE MULTUMIRE


Reactia in modelul Kirkpatrick este inteleasa ca si revelarea perceptiei (de utilitate, de
atingere a obiectivelor, de respect pentru asteptari, etc) pe care o au participantii cu privire la o
activitate formativa.
Obictele asupra carora ne vom opri cu relevarea sunt simple si variaza in functie de modelul in
care se efectueaza revelarea si in functie de subiectii implicati (ex: participanti, familii, directii
de firme. Etc.).
De exemplu, la inceputul activitati formative este posibil sa descoperim parerea participantilor
cu privire la:
- Asteptarile individuale;
- Nivelul de atasament fata de obiectivele declarate in contractul formativ.

Pe parcurs sau la sfarsit culegerea informatiilor poate sa fie aceeasi, in primul rand se poate
cere participantilor sa isi exprime perceptia lor cu privire la:
- Ideplinirea obiectivelor declarate;
- Satisfactia asteptarilor;
- Modul in care a fost gestionata inerventia formativa(claritatea profesorilor, eficienta
instrumentelor si a materialelor didactice de suport, etc);
- Contextul organizatoric in care cursul a fost introdus (daca sala de curs si orarul a fost
adecvat, articularea situatiilor formative, etc).

Evaluarea acestor elemente reda reactia generala asupra cursului, care impreuna cu o evaluare
care face referire la indeplinirea obiectivelor ne informeaza asupra nivelului de calitate generala
a procesului formativ.

Daca formarea functioneaza in mod eficient, participantii au tendinta unei reactii pozitive. O
reactie pozitiva nu garanteaza si invatarea; o reactie negativa reduce posibilitatea de a se
verifica transferul celor invatate in situatii profesionale.

Prin reactie generala se intelege perceptia participantilor cu privire la modul in care a fost
gestionat cursul sau contextul organizativ in care acesta a fost introdus.

Aspectele care sunt supuse evaluarii pentru culegerea informatiilor cu privire la reactia
generala pot sa fie:

- Modul de operare al profesorului/ilor (claritate, limbaj adecvat, disponibilitate de ajutor,
capacitatea de utilizare eficienta a suportului...);
- Continutul cursului (gradul de dificultate, nivelul de aprofundare...)
59

- Modalitatea didactica (eficienta studiilor de caz, exercitii, munca pe grupe, timpi
dedicati intrebarilor...);
- Suportul didactic (daca sunt potrivite, clare, eficiente, functionale...);
- Echipamentele (daca au fost din punct de vedere numeric, functionale...);
- Sediul (comoditate/confort, accesibilitate...);
- Planificarea cursului (orarul, durata, pauza...);
- Conformitate cu asteptarile initiale;
- Conformitate cu obiectivele declarate de catre Pactul formativ.

Instrumentul clasic utilizat pentru studiul gradului de multumire este format dintr-un chestionar
de satisfactie sub forma de intrebari cu raspuns inchis.

Scopul confruntarii rezultatelor culese prin intermediul chestionarelor de reactie cu raspuns
inchis si gradul de acceptabilitate este acela de a culege informatii care sa permita
imbunatatirea activitatii formative.

Confruntarea poate sa aiba loc intre:
- Reactia la un singur element si respectivul standard;
- Reactia generala si standardele aferente.

Oricum orice examinare exprimata ca raspuns la unele elemente constituie doar o parte a
reactiei participantilor. Din intrebarile cu raspuns inchis nu reies indicatii cu privire la atribuirea
de valoare facuta de participant sau sugestii cu privire la ce poate fi facut pentru imbunatatirea
cursului.

Contributia care poate sa derive din aceste sugestii este importanta si trebuie stimulata;
modalitatile pot sa fie mai mult decat una. De exemplu:
- In faza de programare a cursului este necesar sa se prevada timpi adecvati pentru
completarea tabelului fie in partea de raspuns inchis cat si in partea de raspunsuri
deschise;
- In faza de proiectare a tabelului, prevede spatii pentru clarificari in fata fiecarei intrebari
facute;
- In timpul gestionari activitatilor:
- - sa fie cat mai specific invitatia de a-si exprima sugestiile explicand ca diferitele sfaturi
ar putea sa ridice calitatea si eficienta cursului;
- - sa subliniem, la deschiderea interventie formative sau de mai multe ori pe durata
cursului, valoarea care se atribuie sugestiilor si contributiilor participantilor.

In marea majoritate a cazurilor este oportun sa prevedem completarea chestionarului in
format anonim pentru a obtine raspunsuri sincere, chiar daca aceasta solutie nu este ferita de
riscuri: chestionarul nominal poate sa aduca judecati putin mediante si sa alimenteze un tip
de iresponsabilizare cu privire la rezultatele studiului.

60

Formatele grfice care urmeaza reprezinta propunerile unui chestionar cu masuri active in
diferite momente ale procesului de furnizare (ex ante, pe parcurs, ex post).

Instrumente:

Model 7 Chestionarul de satisfactie


61

MODEL 7 CHESTIONARUL DE SATISFACTIE

FORMATORUL
- claritate 1 2 3 4 5
- limbaj adcvat 1 2 3 4 5
- disponibilitate de ajutor 1 2 3 4 5
- capacitatea de utilizare eficienta a suporturilor 1 2 3 4 5
CURSANTUL
- continutul Modulului/Cursului 1 2 3 4 5
- nivelul de aprofundare al Modulului/Cursului 1 2 3 4 5
MODALITATEA DIDACTICA A MODULULUI/CURSULUI
- eficacitatea studiilor de caz 1 2 3 4 5
- exercitarea 1 2 3 4 5
- munca pe grupe 1 2 3 4 5
- timpi dedicati intrebarilor participantilori 1 2 3 4 5
SUPORT DIDACTIC

- adecvat 1 2 3 4 5
- claritate 1 2 3 4 5
- eficacitate 1 2 3 4 5
- functionalitate 1 2 3 4 5
ECHIPAMENTE
- numarul adecvat de echipamente 1 2 3 4 5
62

- functionalitate 1 2 3 4 5
- siguranta 1 2 3 4 5
SEDIU
- comoditate 1 2 3 4 5
- accesibilitate 1 2 3 4 5
- adecvat 1 2 3 4 5
ORGANIZARE
- orele de curs 1 2 3 4 5
- durata Modulului/Cursului 1 2 3 4 5
- suport organizativ 1 2 3 4 5
SATISFACTIE GENERALA
- Conformitatea asteptarilor 1 2 3 4 5
- Conformitatea obiectivelor declarate in Pactul formativ 1 2 3 4 5

Care sunt- sau au fost- punctele slabe ale Cursului/Modulului formativ? (Ce s-ar putea
imbunatati? Ce nu functioneaza sau nu a functionat?)
.

Care sunt sau au fost punctele tari ale acestui Curs/Modul formativ? (Ce a fost cu
adevarat util si interesant?)
.

63


Modelul 7 prevede si dezvolta pe blocuri de obiecte a caror selectie va putea fi efectuata in
functie de ce este programat in Planul de monitorizare si evaluare.

O prima indicatie operativa este aceea ca, in personalizarea Modelului propus pentru
structurarea chestionarelor pentru evaluarea reactiei, vor fi administrate la inceput, pe parcurs
sau la sfarsitul procesului formativ, este util sa prefiguram conditiile in care va fi completat,
timpul aflat la dispozitie pentru completare, timpul aflat la dispozitia formatorului pentru a
elabora continutul.

Timpul disponibil este doar pentru completarea unui chestionar de satisfactie, este limitat in
functie de atentia participantilor.

Si elaborarea ar trebui sa se faca rapid. Ar trebui sa se proiecteze un tabel rapid care consta in
culegerea maximului de informatii in cel mai mic timp cu putinta si sa le califice foarte repede.

Criteriile care trebuie respectate pot sa fie:
- Privilegierea intrebarilor cu raspuns inchis in care i se cere participantului sa aleaga
valoarea pe care el o considera adecvata dintr-o scala de valori propusa;
- Prevederea spatiilor pentru comentarii sau sugestii care sa permita si sa clarifice
motivatiile care stau la baza examinarii fiecarui element sau sa isi exprime opiniile
asupra punctelor indicate in tabel;
- Utilizarea unui limbaj simplu si nu ambigu;
- Ordonarea intrebarilor pentru a usura lectura, de ex. Mentinand grupate toate acele
intrebari cu acelasi instrument;
- testarea tabelului pe mai multe grupuri sau diverse situatii;
- Stabilirea pragului de acceptabilitate pentru fiecare element caruia i se atribuie o
valoare medie obtinuta de la raspunsurile generale din sala de curs.

Este necesar sa atribuim fiecarui element introdus in chestionarul de reactie o valoare care
indica minimul acceptat.

Prin nivelul minim acceptat se intelege pragul sub care evaluarea este interpretata ca fiind
negativa.

In constituirea tabelului de evaluare va fi definit numarul sau ponderea care, intre cele propuse
de scala de valori adresata fiecarui element, reprezinta standardul de nivel minim acceptat.

In faza de elaborare si interpretare ale tabelelor completate, standardul definit pentru fiecare
intrebare este ca termen de control pentru raspunsurile date de participanti.
64

ACTIVITATEA 08: MONITORIZAREA EFICIENTEI SI EFICACITATI
PROCESULUI PE PARCURS SI EX POST

Descrierea activitati:

Monitorizarea eficientei si eficacitati procesului isi asuma o valenta fundamentala pentru
evaluarea calitatii cursului.
Este vorba de o activitate desfasurata fie pe parcursul cursului fie la sfarsitul cursului care are ca
obiectiv descoperirea si furnizarea de date obiective pe baza carora sa se faca o evaluare a
indicatorilor de performanta activa.
Ar putea fi monitorizate si evaluate urmatoarele:
- Indicatori de succes formativ (de exemplu procentul participantilor calificati din totalul
celor inscrisi, sau procentajul abandonurilor din totalul celor inscrisi la Curs).
- Indicatori de succes ocupational (de exemplu procentul participantilor incadrati pe piata
munci la 6/12 luni de la terminarea cursului din totalul celor calificati, sau gradul de
corespundenta intre sarcinile desfasurate de participantii ocupati si
calificarea/competentele dobandite in timpul cursului);
- Indicatori de calitate perceputa (de exemplu a verifica cu firmele si/sau participantii la
sfarsitul cursului sau ex post gradul de satisfactie generala, utilitatea dobandita la
sfarsitul cursului sa la integrarea pe piata muncii.

In mod evident indicatorii de performanta si calitate pusi in practica care sunt monitorizabili
sunt multipli; acestia depind in mare masura de politicile de calitate al singurului Centru de
formare si a obiectivelor de imbunatatire continua fata de cei prefixati.

Este propus in continuare un format, care sa contina o serie de indicatori de eficienta pentru
monitorizarea procesului formativ, care va putea fi integrat si personalizat pentru evaluarea
cursului in functie de elementele si factorii de calitate considerati esentiali sau prioritari.

Instrumente:

Model 8 Raport de evaluare eficienta-eficacitate al cursului

65

MODEL 8 RAPORT DE EVALUARE A EFICIENTEI SI EFICACITATII
CURSULUI
-
INDICATORI DE PERFORMANTA APLICATI REZULTAT OBIECTIVUL
PROIECTUAL
% Participanti calificati din total inscrisi

% Abandonuri din total inscrisi

% Participanti incadrati pe piata muncii la 6/12 luni dupa terminarea
cursului din total calificati

Gradul de corespondenta intre sarcinile desfasurate de participantii
ocupati si calificarea/competentele dobandite in timpul cursului

Gradul de satisfactie generala, utilitatea dobandita la sfarsitul
cursului sau la integrarea pe piata muncii

Utilitatea cursului la sfarsitul formarii si a incadrarii perceputa de
catre firme

Utilitatea cursului la sfarsitul formarii perceputa de catre
participanti

Utilitatea cursului la sfarsitul ocupatiei perceputa de participanti

66


Completarea Modelului 8, simpla si intuitiva, ar putea fi realizata prin intermediul culegerii de date
relevante pe parcurs, la sfarsit sau ex post prin intermediul Modelului 7 si Modelelor 9.1 si 9.2.

67

ACTIVITATEA 09: MONITORIZAREA EX POST A REZULTATELOR SI A
SATISFACTIEI CLIENTILOR

Activitatea de evaluare ex post, de multe ori subevaluata, reprezinta o importanta sursa de informatii
asupra gradului de eficienta al cursului, fie in termeni de atingere a Rezultatelor invatrii programate, fie
in termeni ocupationali mai restransi.
Monitorizarea ex post, implicand activ in procesul de verificare toti participanti clienti al serviciului
formativ furnizat prin intermediul cursului,se poate introduce si un instrument eficient de customer
care.
Monitorizarea ex post a calitati cursului poate sa fie dezvoltata prin contributia, fie a participantilor, fie a
firmelor care au contribuit la formarea lor (furnizand de exemplu un suport organizativ pentru partea
practica a procesului) si care le-au introdus in propriile structuri.
Aceasta monitorizare se realizeaza dupa o anumita perioada de timp de la incheierea cursului (6 sau 12
luni) permite relevarea unei serii de informatii relative, de exmplu:
- Rezultatelor cursului in termeni de integrare profesionala, de coerenta intre sarcinile
desfasurate de participantii ocupati si calificarea maturata, de dezvoltare/consolidare a
competentelor dobandite in curs prin intermediul experientei de munca in cadrul firmei;
- Gradului de satisfacere al firmelor pentru eficienta formativa a cursului, in termeni de
contributie la pregatirea profesionala a participantilor incadrati in firma, si pentru serviciul
furnizat de Centru.

Aceasta activitate de studiu ar putea fi utilizata avand ca obiectiv consolidarea raportului de serviciu
formativ intre Centru si firme si sa culeaga informatii utile pentru o sumara analiza a nevoilor
profesionale pentru programarea altor cursuri, eventual aprofundarea cu ajutorul instrumentelor
metodologice si operative (Manual pentru Analiza nevoilor).
Monitorizarea ex post a gradului de satisfactie a firmelor poate de fapt sa contribuie la fidelizarea
firmelor, la acreditarea Centrului ca partener de referinta pentru organizarea de cursuri si pentru
formarea de noi muncitori, reprezinta in fiecare caz un semnal de alarma si grija pentru client.
In continuare vor fi propuse 2 Modele cu o structura si completare simpla care vor prezenta avantajul de
a putea fi implicati cu usurinta in realizarea de interviuri fie fata in fata fie pe cale telefonica.

Instrumente:
Model 9.1 Tabel de studiu al reusitelor ocupationale si satisfactie - Firme
68

Model 9.2 Tabel de studiu al rezultatelor ocupationale Participanti

69

MODEL 9.1 TABEL DE STUDIU AL REUSITELOR OCUPATIONALE SI
SATISFACTIE - FIRME

Titlul cursului:
Nume participant:
Premiza asupra finalitatii studiului:
Datele intervievatului
Prenume si nume:
Rolul in firma:
Date despre interviu:
Sectiuni Intrebare Raspuns
1

Domnul/doamna (numele participantului)
lucreaza inca la firma dumneavoastra?
Nu
Da
(Daca Nu treci la Sectiunea 2,
Daca Da mergi la Sectiunea3)
2

Care sunt motivele pentru care s-a
intrerupt raportul de lucru?
Lista:

(Du-te la Sectiunea 6)
70

3

Care sunt sarcinile de lucru pe care le
desfasoara actual participantul?

Gradul de coerenta intre sarcini,
calificari si competente maturate

1 2 3 4 5
min max
4

Cum evaluati in momentul de fata nivelul
competentelor profesionale ale
participantului comparativ cu momentul
incadrarii lui in firma?
a atins standarde profesionale
adecvate
a crescut
este invariat
5

In ce masura evaluati utilitatea cursului
pentru integrarea la locul de munca al
participantului?

1 2 3 4 5
min max
6

Ati primi alti participanti pentru formare
practica, pentru cursuri organizate de
Centrul nostru?

Nu
Da
Daca Nu mergi la sectiunea 9
Daca Da mergi la sectiunea 7 si
sectiunea 8
7

Pentru aceeasi calificare a participantului?

Nu
Da

8

Pentru alte calificari profesionale?

Nu
Da
Care?

9

Cum evaluati in general serviciul primit de
la Centru?

1 2 3 4 5
min max
10 Aveti sugestii pentru imbunatatirea Specificati:
71

serviciului nostru?

72


Primul pas care trebuie facut pentru completarea Modelului 9.1 este sa organizam informatiile
aferente titlului cursului si al/ai participantului/lor care sunt angajati in cadrul firmei care este
investigata introducandu-le in sectiunile initiale ale Modelului.

Al doilea pas este formularea si introducerea in Model a unei premize care are ca scop
prezentarea catre firma a motivatiei interviului: in acest pasaj este foarte fundamental sa
specificam obiectele care vor fi prezentate si rationamentul interviului care consta in cautarea
de informatii si evaluari utile pentru evaluarea calitatii cursului realizat chiar si pentru realizarea
viitoare a cursurilor analoage.

Pasul urmator consta in identificarea unui reprezentant al firmei care sa aiba in posesie
informatiile necesare pentru a raspunde la intrebari referitoare la angajator sau responsabilul
sectorului respectiv in care a fost incadrat participantul.

Pentru completarea sectiunii 3 ar trebui analizate sarcinile actuale desfasurate de catre
participant si, pe baza informatiilor obtinute, intervievatorul va fi rugat sa exprime o analiza
asupra gradului intre sarcinile prestate si calificarile, competentele dobandite prin intermediul
Cursului.

Pentru completarea sectiuni 4 ar trebui sa i se ceara intervievatului sa isi exprime o evaluare a
gradului de crestere/consolidare a competentelor participantului din momentul incadrarii in
firma la momentul realizarii interviului, specificand ca masurarea eficientei didactice a cursului
(in termeni de invatare maturati) poate sa fie efectuata doar dupa o perioada de experienta
practica in cadrul firmei.

Sectiunile 5,6,8,9 si 10 sunt auto completative: in cazul in care firma ar manifesta interes pentru
a gazduii formarea practica in cadrul cursurilor cu eliberare de Calificare diferita fata de cea
formata prin intermediul cursului in cauza a actiuni de monitorizare, va sfatuim sa procurati
informatii cu privire la Calificarile de potential interes pentru firma respectiva si sa le treceti in
sectiunea 9.

73

MODEL 9.2 TABEL DE STUDIU AL REUSITELOR OCUPATIONALE
PARTENERI

Titlul cursului:
Nume participant:
Premisa asupra finalitatii studiului:
Datele intervievatului
Prenume si nume:
Rolul in firma:
Date interviu:
Sectiuni Intrebare Raspuns
1

Care este situatia dumneavoastra
ocupationala actuala?

Angajat
Somer
(Daca Angajat mergi la sectiunea 2)
(Daca Somer mergi la sectiunea 6)
2

La ce firma/organizatie?
3

In momentul de fata desfasurati sarcini de
lucru coerente cu calificarea si
competentele maturate in cadrul Cursului?

1 2 3 4 5
min max
4

Cum evaluati la momentul actual nivelul
dumneavoastra de competente
profesionale in comparatie cu momentul
incadrarii in cadrul fiemei?
ai atins standardele profesionale
adecvate
a crescut
este invariat

5

In ce masura evaluati utilitatea Cursului
pentru incadrarea dumneavostra

1 2 3 4 5
74

profesionala? min max

6 Ati mai lucrat de la momentul incheieri
cursului?
Da Nu
(daca Da, mergi la sectiunea 7)
(daca Nu, mergi la sectiunea 7)

7 Din care motive? Specificati:

8 Ati desfasurat activitati care au avut
sarcini de lucru coerente cu calificarea si
competentele maturate in cadrul Cursului?

1 2 3 4 5
min max
9 Care sunt motivele pentru care ati
intrerupt raportul de lucru?
Specificati:

75


Instructiunile pentru completarea Modelului 9.2 sunt substantial la fel cu cele pentru
completarea Modelului 9.1, plecand de la culegerea si transcrierea datelor participantului si
datele cursului, sectiuni initiale si premiza adresata sa ilustreze scopul interviului: in acest pasaj
este fundamental specificat obiectivele care vor fi relevante si a ratiuni interviului care consta in
relevarea succeselor ocupationale ale cursului.

Pentru completarea sectiunii 3 ar trebui analizate sarcinile actuale desfasurate de catre
participant si, pe baza informatiilor obtinute, intervievatorul va fi rugat sa exprime o analiza
asupra gradului intre sarcinile prestate si calificarile, competentele dobandite prin intermediul
Cursului.

Pentru completarea sectiunii 4 ar trebui sa i se ceara intervievatului sa isi exprime o evaluare a
gradului de crestere/consolidare a competentelor participantului din momentul incadrarii in
firma la momentul realizarii interviului, specificand ca masurarea eficientei didactice a cursului
(in termeni de invatare maturati) poate sa fie efectuata doar dupa o perioada de experienta
practica in cadrul firmei.

Sectiunile 5,6 si 8 se completeaza in mod automat.

In constructia interviului pentru completarea sectiunii 7 si 9 va sfatuim sa incercati sa culegeti
informatii in ceea ce priveste eventualele corelatii intre calitatea cursului si insuccesul
ocupational al participantului sau aceasta depinde de alti factori.

06.4 Manual de Evaluare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

06.4 Manual de Evaluare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeste in oameni!

S-ar putea să vă placă și