Revoluia industrial este procesul tehnic

complex prin care munca manual este nlocuit

cu mainismul.
n acest proces muncitorului i revenea rolul de
supraveghere, reglare i alimentare a mainii.
Apariia revoluiei industriale a avut ca efect:
creterea produciei,
dezvoltarea oraelor i a tiinei.
nceput n Anglia, dup
1750, revoluia
industrial s-a extins la
proporii planetare abia
n cea de a doua
jumtate a veacului
urmtor,cnd a schimbat
faa lumii, dndu-i ,n
linii mari, desigur,
nfiarea de astzi.


Anglia celei de-a doua
jumti a secolului al
XVIII-lea a fost locul n
care s-a produs schimbarea,
iar maina cu aburi a fost
factorul declanator. Pentru
prima data n istoria
umanitii, o main putea
funciona de sine stttor,
fr intervenia direct a
omului.
Industria textil - noi utilaje
"Suveica zburtoare" a lui John Kay
(1733) a fcut procesul de esere mai
rapid

"spinning jenny" (1767), roata de tors
creat de James Hargreaves, a
mbuntit procesul de tors.

sistemul lui Arkwright (1769) de
meninere a umiditii n procesul de
fabricaie; n acionare se foloseau
caii, apa sau fora aburilor.

Rzboiul de esut electric inventat de
Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat
procesul de esere.

James Watt - 1736-1819
Originar din Scoia, autodidact, a
inventat n 1769 maina cu abur: a
creat un condensator capabil s
menin constant temperatura n
cilindrul principal, transform fora
liniar a aburului ntr-una circular.

A pornit de la cercetri anterioare
aparinnd lui Denis Papin i
Thomas Newcomen.

Avndu-i rdcinile n Anglia, noua civilizaie industrial bazat pe maina-
unealt s-a rspndit ulterior n Frana, Belgia, Elveia, apoi n SUA i n spaiul
german.
n anul 1815, George
Stephenson adaug civilizaiei
industriale un nou simbol:
Locomotiva. Construirea
primei ci ferate ntre
Manchester i Liverpool -
primul pas spre crearea unei
reele de transport feroviar ce a
acoperit n scurt timp ntreaga
Europ i America de Nord
prima cale ferat public de
la Stockton la Darlington a
fost dat n funciune n 1825
FIERUL
simbol important al
revoluiei industriale din
Marea Britanie
procesul de obinere
(topire pe baza
crbunelui) era ineficient
i distrugea pdurile
n 1709, Abraham Darby
descoper n cocs o
metod eficient de topire
a fierului
Fabric de producere
i turnare a fierului

A doua revolutie industriala
Secolul al XIX-lea a nregistrat un
remarcabil progres n domeniul tiinei i
tehnologiei. Noi savani se adaug listei
celor ale cror descoperiri au marcat
istoria lumii. De asemenea ,se impun noi
surse de energie, precum petrolul, gazul
natural si energia electrica.

OELUL
Adevratul printe al otelului a fost Henry
Bessemer, a crui inventie, realizat n 1856, a
constituit o adevrat revolutie n metalurgie
n 1851 realizeaz prima sa inventie prin
mbunttirea fontei
n 1858 obtine otelul maleabil suflnd aer printr-
un tub de argil n cuptorul de argil care
contine font topit
BICICLETA

Idea a dou roi ce sunt n linie provine de la
un domn francez cu numele de Sivrac, din
jurul anului 1690.
Un secol mai trziu, germanul Karl von
Drais, a construit un vehicul bazat pe aceleai
principii, fiind propulsat de picioare, dar el a
montat pe vehicul un ghidon la roata din fa,
iar acest lucru a fcut posibil circulaia pe
strzile oraelor
n 1839 scoianul K.
Macmillan a perfecionat
bicicleta adugnd
pedalele.
n 1870 au fost introduse
spiele de oel (W. A.
Cowper).
Este completat n 1888
cu cauciucul gonflabil de
ctre scoianul J. B.
Dunlop

Mendeleev: cunoscut prin contribuii
importante n studiul atomului.
Volta i Ampere, devenii celebri n
domeniul electricitii.



Graham Bell: Inventatorul
telefonului
Toate aceste descoperiri vor
conduce ctre cea de a doua
revoluie industriala. Oelul
nlocuiete fierul n construcia
cilor ferate, a vapoarelor sau
n domeniul construciilor.


Dup 1900 ,industria
atomobilului va deveni una
dintre cele mai dinamice din
lume.
Efecte ale revolutiei industriale
Introducerea in productie a
masinilor-unelte, aparitia
fabricii, diversificarea surselor
de energie, aparitia si
dezvoltarea cailor feratre si a
automobilului,transport la
distanta a energiei electrice au
determinat schimbari
fundamentale in organizarea
productiei , dar si in aspectul
habitatului uman, in structura
sociala si demografie, in modul
de viata si in mentalitatile
oamenilor.

Imactul revoluiei industriale
Trecerea de la meteug la industrie i de la
atelier la fabric
Creterea produciei industriale
Dezvoltarea comerului
Afirmarea economiei de pia
Schimbri de natur social apare o nou clas
muncitorii industriali