Sunteți pe pagina 1din 8

NORMELE CONFLICTUALE N DOMENIUL RAPORTURILOR DE

FAMILIE
Raporturile de familie rezult din cstorie, din rudenia fireasc si din
adoptie. n legislatia noastr gsim dispozitii privind conflictele de legi n materia
raporturilor de familie n art. 11-38 din legea nr. 1051!!" privitoare la starea,
capacitatea si relatiile de familie, precum si n art. # si #" din legea nr. 11!1!!$
privitoare la actele de stare civil.
%egea nr. 1051!!" privind raporturile de drept international privat ntelege
prin statutul persoanei fizice starea, capacitatea si relatiile de familie ale acesteia,
statut ce este supus legii nationale a persoanei fizice, cu e&ceptia cazurilor c'nd
prin dispozitii speciale se prevede altfel.
(eterminarea )calificarea* si pro+a cetteniei se fac n conformitate cu legea
statului a crui cettenie se invoc )art. 1" alin. 1 legea nr. 1051!!"*. ,stfel, dac
o persoan invoc cettenia francez n fata instantelor rom'ne, ntr-o pro+lem de
capacitate de e&ercitiu, ntre+area dac este sau nu cettean francez se solutioneaz,
de instanta rom'n respectiv potrivit legii franceze.
n concluzie, determinarea legii nationale, a domiciliului ori resedintei -
indiferent de cettenia pe care o are o persoan fizic sau dac este apatrid - se face
dup legea forului.
,rt. 15 din legea nr. 1051!!" reglementeaz conflictul mo+il de legi n
materia capacittii, n sensul c sc.im+area legii nationale, nu aduce atingere
ma/oratului do+'ndit potrivit legii anterioare aplica+ile, dar n situatia invers, c'nd
persoana a fost incapa+il dup legea aplica+il anterior si capa+il dup noua lege
poate fi considerat capa+il.
0onditiile, efectele si anularea unei .otr'ri prin care se constat moartea
prezumat, a+senta sau disparitia, precum si prezumtiile de supravietuire sunt
1
reglementate de ultima lege national a persoanei disprute. 0apacitatea de
e&ercitiu restr'ns ori lipsa de capacitate de e&ercitiu, determinate de legea
national nu pot fi opuse ca o cauz de nevala+ilitate, de ctre persoana respectiv,
celui care a considerat-o cu +un-credint ca fiind deplin capa+il n conformitate
cu legea locului unde actul /uridic a fost nc.eiat )art. 11 din legea nr. 1051!!"*.
1. Cstoria
2entru nc.eierea cstoriei sunt necesare urmtoarele cerinte legale3
,* e&istenta conditiilor de fond - n dreptul comparat pentru legea ap lica+il
conditiilor de fond ale cstoriei se cunosc mai multe sisteme si anume3 se aplic
legea national a viitorilor soti4 se aplic legea domiciliului viitorilor soti4 se aplic
legea locului nc.eierii cstoriei4 se aplic legea national pentru cettenii proprii
care se cstoresc n strintate si legea domiciliului pentru strinii care se
cstoresc n tar )sistem mi&t*.
n dreptul rom'n conditiile de fond ale cstoriei sunt supuse potrivit
dispozitiilor art. 18 legea 1051!!" dup cum urmeaz3
- c'nd se nc.eie cstoria n strintate ntre cetteni rom'ni - se aplic
legea rom'n4
- 0'nd se nc.eie cstoria n strintate ntre un cettean rom'n si un
cettean strin - fiecare dintre viitorii soti este supus legii sale nationale4
- 0'nd se nc.eie cstoria n tara noastr ntre cetteni strini, cu aceeasi
cettenie - se aplic legea lor national4
- 0'nd se nc.eie cstoria n tara noastr ntre un cettean rom'n si unul
strin - se aplic legea national a fiecrui sot4
- c'nd se nc.eie cstoria n strintate ntre un cettean rom'n si o
persoan fr cettenie - se aplic legea trii unde si are domiciliul n cazul
apatridului, iar n lips legea trii unde si are resedinta si legea rom'n n cazul
cetteanului rom'n4
- c'nd se nc.eie cstoria n tara noastr ntre un cettean rom'n si un
apatrid - se aplic legea trii unde si are domiciliul n cazul apatridului, iar n
2
lips legea trii unde si are resedinta
5i legea rom'n n cazul cetteanului rom'n4
- c'nd se nc.eie cstoria n tara noastr ntre doi strini de cettenie strin
- se aplic fiecruia legea sa national4
- c'nd se nc.eie cstoria n tara noastr de doi apatrizi - se aplic
fiecruia legea trii unde si are domiciliul, iar n lipsa acestuia, legea trii unde si
are resedinta.
+*%ipsa impedimentelor la cstorie4
c* ndeplinirea conditiilor de form - art. 1! alin. 1 din legea nr. 1051!!"
dispune c orma nc.eierii cstoriei este supus legii statului pe teritoriul
cruia se cele+reaz )locus regit actum*, ceea ce nseamn c o cstorie
nc.eiat n tara noastr, n fata organelor de stare civil locale, se nc.eie
potrivit legii rom'ne privind conditiile de form, iar dac se nc.eie ntr-o
alt tar - viitorii soti fiind am+ii cetteni rom'ni sau numai unul dintre ei
- conditiile de form sunt cele prevzute de legea trii unde se nc.eie
cstoria.
0ettenii rom'ni se pot cstori n strintate n fata autorittilor locale de
stat competente ori n fata agentului diplomatic sau functionarului consular rom'n,
fie al statului celuilalt sot )art. 1! alin. 1 legea nr. 1051!!"*.
Regula 6locus regit actum6 nu se aplic dac cerintele legale nu e&prim
conditii de form ori acestea nu pot fi primite, fiind inadecvate, aceast regul
reglement'nd organul competent pentru nc.eierea cstoriei4 formalittile
preala+ile nc.eierii cstoriei4 opozitiile la cstorie4 procedura ndeplinirii
cstoriei.
7fectele cstoriei - sunt privitoare la raporturile personale dintre s oti, la
capacitatea de e&ercitiu a femeii care se cstoreste nainte de a mplini v'rsta de 18
ani si privitor la raporturile patrimoniale dinte soti.
(eterminarea legii care reglementeaz raporturile personale si patrimoniale
dintre soti se deose+este - conform dispozi tiilor art. "0 din legea nr. 1051!!" - n
func tie de cettenia sotilor si anume3
3
- (ac sotii au aceeasi cettenie - se aplic legea comun a sotilor4
- (ac sotii au cettenii diferite - raporturile personale si patrimoniale ale
sotilor sunt supuse legii domiciliului lor comun, adic ale trii n care ei si au
domiciliul, fie c locuiesc mpreun, fie c locuiesc separat4
- (ac sotii nu au nici cettenie comun si nici domiciliu comun - raporturile
personale si patrimoniale ale sotilor sunt supuse legii statului pe teritoriul cruia au
ori au avut resedinta comun sau cu care ntretin n comun cele mai str'nse leg
turi.
,rt. "1 din legea nr. 1051!!" distinge ntre urmtoarele situatii3
- 0onditiile de fond cerute pentru nc.eierea conventiei matrimoniale sunt
cele prevzute de legea national a fiecruia dintre viitorii soti, ceea ce nseamn c
se aplic cele dou legi n mod distri+utiv, n sensul c fiecare tre+uie s respecte
conditiile cerute de legea sa national4
- 0onditiile de form ale conventiei matrimoniale se determin potrivit legii
nr. 1051!!" )art. 11 alin. 1 si art. 8$*, adic aceste conditii de form sunt
reglementate de una din urmtoarele legi3 legea care reglementeaz fondul
conventiei matrimoniale4 legea locului nc.eierii acestei conventii4 legea aplica+il
potrivit dreptului international privat a autorittii care e&amineaz validitatea
conventiei matrimoniale4 prtile care se gsesc la data c'nd au nc.eiat conventia
matrimonial, n state diferite au ndeplinit conditiile de form prevzute de legea
unuia dintre aceste state4 legea statului unde reprezentantul prtii s-a aflat n
momentul nc.eierii conventiei matrimoniale si dac a ndeplinit conditiile de
form prevzute de aceast lege.
- regimul si efectele conventiei matrimoniale sunt reglementate de legea
aleas prin acord de ctre viitori soti, iar n lips de legea aplica+il efectelor
cstoriei, ceea ce conduce la concluzia c viitorii soti pot s aleag prin acordul lor
legea aplica+il regimului si efectelor conventiei matrimoniale, adic se aplic le&
voluntatis.
n principiu legea care reglementeaz cerintele legale pentru nc.eierea
cstoriei se aplic nulittii cstoriei si efectelor acestei nulitti )art. "# alin. 1
4
legea 1051!!"*, deoarece aceeasi lege care se aplic pentru cerintele nc.eierii
cstoriei arat si consecintele legale ale nerespectrii acestora. n consecint,
nulitatea cstoriei pentru nclcarea conditiilor de fond ale nc.eierii acesteia se
declar n conformitate cu legea competent a reglementa aceste conditii4 nulitatea
cstoriei pentru nclcarea conditiilor de form ale nc.eierii ei se declar n
conformitate cu legea competent a reglementa asemenea conditii.
0storia putativ - legea aplica+il nulittii cstoriei si efectelor acesteia
reglementeaz si conditiile e&istentei cstoriei putative, precum si efectele pe care
aceast cstorie le produce, efecte care sunt str'ns legate de efectele nulittii
cstoriei )art. 18, art. 1! si art. "0 din legea nr. 1051!!" sunt aplica+ile si n cazul
cstoriei putative*.
2otrivit dispozitiilor art. "" din legea nr. 1051!!" divortul este reglementat
de legea aplica+il efectelor cstoriei si anume3
- %egea national comun a sotilor4
- %egea domiciliului comun al sotilor dac au cettenii diferite4
- %egea statului pe teritoriul cruia sotii au ori au avut resedinta comun sau
cu care ntretin n comun cele mai str'nse leg turi, n cazul n care sotii nu au
cettenie comun sau nu au domiciliul comun.
%egea national comun sau legea domiciliului comun se aplic n cazul
divortului c.iar dac dup data introducerii actiunii de divort sotii nu mai au, dup
caz, cettenia comun sau domiciliul comun, solutie care rezult din art. "0 alin. "
legea nr. 1051!!" )te&t de lege care este aplica+il prin asemnare*.
%egea nr. 1051!!" reglementeaz urmtoarele aspecte3
- (reptul de a cere desfacerea cstoriei prin divort4
- 8otivele de divort - ceea ce nseamn c faptele invocate pentru divort s
constituie motive de divort dup legea aplica+il divortului4
- 7fectele divortului - aceste efecte pot fi cu privire la rela tiile dintre soti
sau dintre acestia si copii4
9nvocarea ordinii pu+lice n dreptul international privat poate fi fcut
mpotriva legii divortului sau a unora din dispozitiile acesteia, iar unele aspecte
5
privind divortul sunt reglementate de legea forului.
2. Raporturile dintre printi si opii lor !inori
8inor : persoana care datorit v'rstei sale nu are capacitatea deplin de
e&ercitiu, deoarece potrivit dreptului rom'n, capacitatea depl in de e&ercitiu se
do+'ndeste n urmtoarele situatii3 c'nd a/unge la v'rsta ma/orit tii civile, adic la
mplinirea v'rstei de 18 ani4 prin efectul cstoriei pe care o nc.eie femeia minor.
;rice persoan care are v'rsta de p'n la 1# ani se consider c nu are
capacitate de e&ercitiu, iar persoanele cu v'rsta ntre 1# - 18 ani sunt considerate ca
av'nd capacitate de e&ercitiu restr'ns .
8odul de sta+ilire a filiatiei copilului difer dup cum acesta este din
cstorie sau din afara cstoriei. ,stfel, sta+ilirea filiatiei copilului din cstorie
este reglementat de dispozitiile art. "5 legea nr. 1051!!" de legea care
reglementeaz efectele cstoriei printilor la data la care a fost nscut, iar n lipsa
acesteia, legea domiciliului comun al printilor ori legea pe teritoriul cruia au avut
sau au resedinta comun printii.
n cazul copiilor din afara cstoriei sta+ilirea filiatiei este reglementat de
aliniatul " al art. "5 din legea nr. 1051!!".
%egea nr. 1051!!" se aplic pe l'ng sta+ilirea filiatiei copilului din
cstorie sau din afara cstoriei si n urmtoarele cazuri3 tgada paternittii
copilului nscut din cstorie4 do+'ndirea numelui de c tre copil4 raporturile dintre
printi si copil, inclusiv o+ligatia printilor de a ntretine copilul, de a-l educa si de
a-i administra +unurile.
n cazul n care printii sunt n drept s procedeze a legitimarea prin cstorie
su+secvent a copilului nscut anterior nc.eierii cstoriei, conditiile cerute sunt
cele prevzute de legea nr. 1051!!" )art. "0* ca fiind aplica+ile efectelor
cstoriei.
%egea nr. 1051!!" reglementeaz si aspecte privind filiatia din afara
cstoriei cu privire la urmtoarele aspecte3 recunoasterea filiatiei si efectele ei4
contestarea recunoasterii filiatiei4 raporturile dintre printi si copii, inclusiv
6
o+ligatia printilor de a ntretine copii, de a-i educa si de a le administra +unurile.
;rdinea pu+lic n dreptul international privat - ca n orice alt materie -
poate interveni pentru a nltura aplicarea legii nationale n ceea ce priveste
sta+ilirea filiatiei at't din cstorie, c't si din afara cstoriei.
n ceea ce priveste ocrotirea printeasc, legea nr. 1051!!" reglementeaz3
cazurile n care se instituie ocrotirea prin printi si v'rsta p'n la care e&ist
aceasta4 cazurile n care ocrotirea printeasc nu revine am+ilor printi, ci numai
unuia dintre ei4 ntinderea ocrotirii printesti, n sensul dac aceasta e&ist privitor
la persoana si +unurile minorului4 drepturile si o+ligatiile pe care le au printii4
actele pe care copilul le poate face singur si actele pe care copilul nu le poate face4
sanctiunea nerespectrii dispozitiilor legale privind ntregirea capacittii de
e&ercitiu a minorului4 decderea din drepturile printesti - ca sanc tiune civil.
". Adoptia
0onditiile de fond pentru nc.eierea adoptiei sunt sta+ilite de legea national
a adoptatorului si a celui ce urmeaz a fi adoptat, n sensul c acestia tre+uie s
ndeplineasc si conditiile care sunt o+ligatorii pentru am+ii, sta+ilite de fiecare
dintre cele dou legi nationale )art. 30 alin. 1 legea 1051!!"*, adic fiecare este
supus legii sale nationale si cumulativ pentru conditiile o+ligatorii.
7fectele adoptiei, precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt
reglementate de legea national a adoptatorului, iar n cazul adoptiei consimtite de
soti este aplica+il legea care reglementeaz efectele cstoriei )art. 31*. (esfacerea
adoptiei este supus aceleiasi legi privind efectele adoptiei.
n ceea ce priveste do+'ndirea si pierderea cetteniei prin adoptie, n dreptul
rom'n, acestea sunt reglementate de dispozitiile legii nr. "11!!1 privind cettenia.
2otrivit dispozitiilor art. 3# din legea nr. 1051!!" deose+im n ceea ce
priveste o+ligatia de ntretinere urmtoarele aspecte3
- n raporturile dintre printi si copii se aplic legea care reglementeaz
efectele cstoriei printilor4
- n raporturile dintre soti se aplic legea care reglementeaz efectele
7
cstoriei4
- n raporturile dintre fostii soti se aplic legea care reglementeaz divortul4
n raporturile dintre alte persoane se aplic legea national a creditorului, iar n
cazul n care se sc.im+ cettenia, noua lege national se aplic numai prestatiilor
ulterioare sc.im+rii cetteniei.
n art. 35 din legea nr. 1051!!" se determin n principal3
- 2ersoana creditorului si de+itorului, precum si ordinea de prioritate ntre
mai multi de+itori4
- ntinderea o+ligatiei de ntretinere4
- 8odul de e&ercitare a o+ligatiei si termenele pentru satisfacerea acesteia.
2entru a se determina ntinderea o+ligatiei de ntretinere, c.iar dac legea strin
dispune altfel, tre+uie s se tin seama de posi+ilittile materiale ale de+itorului si
de nevoile efective ale creditorului.
#i$lio%ra&ie'
1. (< <, 8ircea, Dic ionar de Drept Privat , 7di ia a 99 a, 7ditura 8ondan,
=ucure ti, "00"
". >9%92750<, 9on, >9%92750<, ,ndrei, Tratat de Drept Interna ional
Privat, 7di ie revzut i adugit, 7ditura <niversul ?uridic, =ucure ti,
"001
3. 2;2750<, (. ,. , @,R;5,, 8., Drept internaional privat. Tratat elementar,
7d. %umina %e&, 1!!!
8

S-ar putea să vă placă și