Sunteți pe pagina 1din 5

MATERIELE FOLOSITE PENTRU ASIGURAREA SI MENTINEREA

DESCHISA A CAILOR AERIENE


1 Materiale folosite pe calea orofaringiana
Faciliteaza ventilatia pacientilor care prezinta obstructia cailor aeriene ca urmare a relaxarii
musculaturii limbii si a palatului moale.
Indicatii privind folosirea caii orofaringiene:
-Obstructia totala sau partiala a cailor aeriene superioare
-Ajuta la aspiratia cavitatii bucale
-Previne leziunile produse prin muscare la pacientii inconstienti sau care prezinta convulsii si previne
muscarea sondei de intubatie la cei intubati.
-Pipa nu va fi folosita in timpul convulsiilor.
Contraindicatii privind folosirea caii orofaringiene:
-Prezenta reflexului de inghitire
-Fracturi mandibulare (contraindicatie relativa)
-Fracturi ale palatului dur
Sunt doua modele de pipe: pipele Guedel si pipele de tip Berman. Sunt de diferite dimensiuni de la nr.
000, cea mai mica folosita la nou-nascuti, la numarul 4, cea mai mare dimensiune pentru adulti.

Figura 1- Pipe Berman Figura 2- Pipe
Guedel

Pipa Guedel este prevazuta cu un canal in portiunea centrala, care permite aspiratia secretiilor din
cavitatea bucala, pe cand pipa de tip Berman permite aspiratia pe santurile situate pe partile laterale
ale pipei.
Ambele variante au forma semicirculara, sunt curbate, astfel concepute incat sa fixeze limba. La
fixarea pipei, ele vor fi introduse pana la partea inferioara a faringelui posterior.
Partea proximala a pipei este mai rigida, intarita, largita in exterior, pentru a preveni colabarea si
alunecarea in cazul in care pipa este muscata si va fi sprijinita pe buze. Sunt confectionate din material
plastic sau cauciuc tare.
Tehnica fixarii caii orofaringiene.
La fixarea caii orofaringiene pacientul este asezat in decubit dorsal sau lateral. Cea mai importanta parte a
tehnicii consta in alegerea dimensiunii corespunzatoare.
Marimea pipei trebuie sa fie egala cu distanta dintre comisura bucala si unghiul mandibular sau
comisura bucala si lobul urechii.

Figura 3- Tehnica alegerii pipei cu dimensiune corespunzatoare
Introducerea pipei Guedel in cavitatea bucala se face tinand pipa cu concavitatea in sus. Cand
varful pipei atinge bolta palatina (cerul gurii) se roteste 180 si se continua inaintarea pana ce
capatul extern ajunge la nivelul arcadelor dentare.

Figura 4.a Figura
4.b

Figura
4.c Figura 4.d
Figura 4. a, b, c, d- Tehnica introducerii pipei Guedel
Pipa nu va fi folosita la pacientii constienti. Nu se va fixa exterior (nici prin folosirea leucoplastului si cu
atat mai putin prin fasa) pentru ca trebuie sa fie usor de inlaturat, daca pacientul vomita sau da semne
de trezire.
Complicatii:
-Daca pipa nu a fost corect introdusa, poate agrava obstructia si ventilatia devine dificila. In
aceasta situatie pipa va fi scoasa si reintrodusa corect.
-Daca folosim o pipa prea mare vom comprima epiglota si obstruam calea aeriana, din nou
vom extrage pipa si vom rei ntroduce o pipa cu dimensiunea corespunzatoare.
-Alte complicatii care pot aparea in timpul introducerii caii orofaringiene sunt: laringospasm, ruperea
dintilor, leziuni ale tesuturilor moi, leziuni ale limbii, necroza la nivelul buzelor, palatului, limbii,
faringelui posterior.
2 Materiele folosite pentru calea nazofaringiana
Sondele nazofaringiene sunt confectionate din material moale, care poate fi cauciuc sau plastic.
Indicatii privind folosirea sondei nazofaringiene:
-La pacientii care au suferit un traumatism la nivelul cavitatii bucale.
-Suntem in imposibilitatea de a fixa o cale orofaringiana.
-Usor de folosit la pacientii cu trismus sau care prezinta convulsii.
Contraindicatii privind folosirea sondei nazofaringiene:
-Obstructie la nivelul cavitatii nazale.
-Fracturi ale piramidei nazale (contraindicatie relativa, depinde de gravitatea
fracturii).
-Fracturi de baza de craniu.
-Devieri ale septului nazal.
-Coagulopatii.
Sunt de diferite dimensiuni, respectiv pentru adulti si pentru copii.
Tehnica fixarii sondei nazofaringiene
Pacientul va fi asezat in decubit dorsal, lateral sau in sezut. Este
foarte important sa se aleaga dimensiunea corespunzatoare, inainte de a
introduce sonda aceasta va fi lubrifiata.
Figura 5- Lubrifierea sondei nazofaringiene
Sonda nazala se introduce printr-o narina pana la nivelul orofaringelui.

Figura 6- Tehnica introducerii sondei
nazofaringiene
Complicatii:
-Sonda nazofaringiana prea mare poate
ajunge pana la nivelul esofagului si va determina distensia gastrica.
-Sonda nazofaringiana prea scurta este fara efect
-Poate provoca laringospasm, epistaxis
Sonda nazofaringiana nu va fi mentinuta mai mult de doua zile. Folosirea indelungata poate determina
leziuni la nivelul mucoasei, sinuzite sau otite. Nu se recomanda fixarea unei sonde nazofaringiene pe
una din narine si a unei sonde nazogastrice pe cealalta narina. Poate cauza leziuni la nivelul septului
nazal.
3 Materiale folosite pentru efectuarea ventilatiei
1 Masca de ventilatie
Mastile de ventilatie sunt de mai multe dimensiuni, respectiv pentru adult si copii. Au forma
triunghiulara, varful triunghiului este partea care se aseaza pe nasul, iar baza triunghiului va fi
amplasata pe barbia victimei. Partea mastii care vine in contact cu fata prezinta o perna de aer,
ceea ce permite o fixare si etanseitate buna a mastii pe fata victimei.

Figura 7- Masca de ventilatie unidirectionala
1.Filtru de protectie
2.Valva unidirectionala
Conector pentru oxigen
4.Perna de aer
Prezinta o combinatie foarte utila dintre un filtru de protectie si o valva unidirectionala, filtrul de protectie
este confectionat dintr-un material care nu permite refluxul de la victima catre salvator, a oricarei tip
de secretii, asigurandu-i astfel o maxima protectie. Un alt mijloc care asigura protectia salvatorului il
reprezinta valva unidirectionala, care permite aerului sa treaca doar intr-o singura directie si anume de la
salvator catre victima, atat valva cat si filtrul de protectie pot fi inlocuite dupa folosire. Conectarea la o
sursa de oxigen permite imbunatatirea semnificativa cu oxigen a aerului insuflat, unele variante sunt
prevazute cu un elastic ce va permite o mai buna fixare si mentinere a mastii pe fata victimei.
Cu capul asezat in hiperextensie se aplica partea ingusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm masca pe
fata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea concomitenta a
mandibulei cu celelalte degete.

Figura 8- Tehnica utilizarii mastii cu valva unidirectionala

S-ar putea să vă placă și