Uitarea

Uitarea- Lipsa strategiilor de memorare si dificienta mecanismelor de reactualizare.

Mecanismele Uitarii
Interferenta influenta pe care cunostintele invatate o au unele asupra altora. (Exista:
interferenta proactiva si interferenta retroactiva).
Efectul FAN incetinirea ritmului reactualizarii in functie de sporirea informatiilor pe
care le avem despre un anumit obiect.
Mecanismele de aparare a Eului procedure utilizate de ego, confruntat cu pulsiunile
libidinale ale Id-ului, de reprimare a informatiilor care l-ar putea pune in pericol.
Represia blocarea accesului in constiinta a informatiilor despre fantasmele sau
dorintele sexuale a individului.
Rolul contiinelor in procesarile Atenionale
Pentru inceput, ne punem intrebarea dac omul poate procesa activ informaia chiar
dac nu este contient de aceasta. Dac rspunsul este afirmativ, putem aduga inc o
intrebare: Cum se desfoar acest proces?
In timp ce atenia cuprinde toate informaiile pe care le manipuleaz un individ (o parte
a informaiilor disponibile din memorie, senzaii i alte procese cognitive), contiina cuprinde
numai un numr restrans de informaii, cele pe care individul este contient c le manipuleaz.
Atenia ne permite s folosim resursele cognitive active i limitate (datorit, de exemplu,
limitelor memoriei de lucru) in mod judicios, s rspundem rapid i corect la stimulii care ne
intereseaz i s ne amintim informaia proeminent. Focalizarea contient (engl., conscious
awareness) permite s ne monitorizm interaciunile cu mediul, s legm experienele trecute
de cele prezente i s conferim continuitate experienei noastre, s controlm i s planificm
aciunile viitoare.
Noi putem procesa activ informaiile la nivel precontient. De exemplu, cercettorii au
studiat fenomenul primatului (phenomenon of printing) in care un stimul dat crete
probabilitatea ca un stimul ulterior asemntor sau identic s fie rapid procesat (de exemplu, un
stimul recuperat din memoria de lung durat). In opoziie, fenomenul pe varful limbii (tip-
of-the-tongue), este un alt exemplu de procesare precontient, in care actualizarea
informaiei dorite din memorie nu are loc in ciuda capacitii de a actualiza informaii care au
legtur cu aceasta.
Psihologii cognitiviti au observat diferene intre atenia contient i cea precontien
i au fcut distincia intre procesarea controlat i cea automat in indeplinirea unei sarcini.
Procesele controlate sunt relativ incete, secveniale i intenionale (necesit efort i un control
contient). Procesle automate sunt relativ rapide, paralele i se desfoar in afara contiinei.
In realitate, exist un continuum in procesare: de la procesele complet automate la cele complet
controlate. O pereche de procese automate care susine sistemul nostru prosexic (atenional)
sunt habituarea idezhabituarea, care influeneaz rspunsurile noastre la stimulii familiari
versus stimuli noi. O funcie principal a ateniei este identificarea obiectelor i evenimentelor
importante din mediu. Cercettorii utilizeaz msurtori din teoria detectrii semnalului pentru
a determina sensibilitatea unui observator la obiectivele din diferite sarcini. De exemplu,
vigilena se refer la acea capacitate pe care o are o persoan pentru a ajunge la un camp de
stimulare dup o period prelungit, in care e detectat un stimul care apare rar. In timp ce
vigilena presupune o ateptarepasiv pentru ca un eveniment s se intample, cercetarea
presupune cutarea activ a unui stimul.
Oamenii utilizeaz atenia selectiv pentru a depista un mesaj i pentru a ignora
simultan altele. Selectivitatea ateniei auditive a fost studiat in experimente precum cele ale
audiiilor dihotomice .
Atenia vizual selectiv poate fi observat in sarcinile implicate in efectul
Stroop. Procesele prosexice sunt implicate i in atenia distributiv atunci cand oamenii
incearc s indeplineasc simultan mai multe sarcini; in general, realizarea simultan a mai
mult de o sarcin automatizat este mai simpl decat realizarea simultan a mai multor sarcini
controlate.
Cu toate acestea, exersand, oamenii pot indeplini mai mult de o sarcin controlat o dat
i se angajeaz in sarcini care presupun inelegerea i deciziile.

Alte teorii ale ateniei implic un filtru selectiv, care blocheaz sau atenueaz
informaia, pe msur ce trece de la un nivel de procesare la altul. O perspectiv sugereaz c
mecanismul de blocare sau atenuare a semnalului se produce dup senzaie i inaintea
percepiei. Alte perspective propun un mecanism ulterior unei minime procesri la nivelul
percepiei. Modelul bazrii pe resurse a ateniei selective ofer o alternativ in explicarea
ateniei: oamenii au resurse prosexice determinate (posibil modulate de modalitile senzoriale)
pe care le aloc conform cu cerinele sarcinii.
Cele dou tipuri de teorii sunt complementare. Studiul creierului a oferit informaii
importante psihologilor in ceea ce privete inelegerea mai complet a ateniei. Primele
cercetri de neuropsihologie au adus contribuii in explicarea ateniei fa de stimulii vizuali.
Mai apoi, s-a observat c atenia implic dou regiuni ale cortexului, talamusul i alte structuri
subcorticale. Sistemul prosexic guverneaz procese specifice i variate care au loc in mai multe
arii cerebrale, in special in cortexul cerebral.
Procesele prosexice pot fi rezultatul excitabilitii in unele arii din creier, a inhibiiei in
altele sau a unei combinaii de excitaie i inhibiie. Studiile asupra responsivitii la stimuli
specifici arat c, chiar i atunci cand o persoan este concentrat pe o sarcin principal i nu
este contient de procesarea altor stimuli, creierul rspunde automat la stimuli rari, deosebii
(de exemplu un ton ciudat). Utilizand abordri variate de studiu al creierului (PET, EP, studiul
leziunilor, studii psihofarmacologice), cercettorii afl noi informaii care ajut la explicarea
ateniei i a altor fenomene i procese psihice.

Decizia
Comportament indreptat in timp,spre viitor.
Din Perspectiva Modelelor Normative
1. In luarea deciziei subiectul uman se comporta rational si cunoaste toate posibilitatile,
selectind-o pe cea optima.
2. Modelele normative nu descriu procesul de gindire real, ci il corecteaza prin raportare
la norma, avind o valoare corectiva.
3. Se ia in vigoare:
a) Valoarea asteptata beneficial calculate in bani , pe care subiectul decident il are in
vedere la selectarea unei variante.
b) Utilitatea asteptata cistigul corelat unei optiuni nu are expresie numerica.
Din Perspectiva Modelelor Descriptive
1. Decidentul nu are resurse de timp si de calcul.
2.Se va alege varianta satisfacatoare, in raport cu niste criterii considerate relevante.
3. Subiectul este constrins de propriile limite cognitive si de timp.
Reprezentarile mintale
Imaginea Mintala
1. Este o reprezentare congitiva ce contine informatii despre forma si configuratia unor
obiecte(fenomene,etc), in absenta actiunii stimulilor vizuali asupra receptorilor.
2. Are la baza un proces de analiza descendenta.
3. Depinde de baza de cunostinte.
4. Cuprinde in sine: visurile, reveriile, si imaginile formate in urma mesajelor auditive.
5. Accesarea imaginilor se numeste: Simulare.
Caracteristici:
I. Capacitatea de a prezenta relatii topologice.
II. Absenta sintaxei.
III. Neutralitatea fata de valoarea de adevar.
Reprezentarile Semantice
1. Reprezentarea unor enunturi verbale pe baza unor reguli sintactice stricte,
binedefinite de gramatica unui limbaj.
2. Nu exista deplina libertate in combinare.
3. Se conduce dupa reguli logice.
Modelul computational: Cosslyn
1. Imaginile vizuale sunt reprezentate intr-un spatiu special si intr-un mediu spatial.
2. Memoria de lunga durata contine 2 tipuri de structuri:
a) Fisiere de imagini informatia stocata, referitoare la felul in care imaginile sunt
reprezentate si un format analog.
b) Fisiere propozitionale contin informatie despre partile obiectelor, relatiile dintre
ele, fiind intr-un format propozitional.
3. Fisierele sunt adesea interconectate.

Rezolvarea De Probleme
Problema stare, in care subiectul intentioneaza sa-si realizeze un scop sau sa
reactioneze la o situatie stimul, pentru care nu are un raspuns adecvat stocat in memorie.
Rezolvarea de problem presupune aplicarea unor operatori, care v-or permite
transformarea starii initiale, in stare finala, cu satisfacerea unor constringeri de aplicare.
Conditiile de rezolvare a unei probleme:
I. O stare initiala a organismului si mediului sau.
II. O stare scop.
III. O multime de actiuni si operatii a caror realizare, duce la atingerea scopului.
Spatiul problemei: modul in care subiectul isi reprezinta problema.
El cuprinde: a) starea initiala ceea ce se da.
b) starea finala intentia.
c) starea intermediara transformarile succesive ale starii initiale in starea finala.
Mediul problemei: problema propriuzisa, existenta in planul obiectiv.
Algoritmi
Proceduri standartizate, care garanteaza obtinerea solutiei corecte printr-un numar finit
de pasi. Ele sunt strict determinate si se aplica la o clasa intreaga de probleme.
Euristicile
Procedurile care limiteaza numarul de cautari in spatiul problemei. Ele nu conduc spre
solutie, nu garanteaza obtinerea ei si nici nu ne certifica faptul ca solutia obtinuta este cea
optima.
Cunostintele declarative
Cunostinte despre situatii,fapte si stari de lucru, care formeaza memoria explicita, sunt
accesibile constiintei si pot face obiectul unei reactualizari intentionate.
Reactualizarea
Reactualizarea reprezint procesul prin care informaiile sunt evocate, sunt accesate
din memorie n scopul unei eventuale utilizri. Dac ntiprirea am conceptualizat-o n termeni
de intrri (input) n sistemul cognitiv, n mod simetric putem defini reactualizarea n termeni
de ieiri (output), fr a nelege ns faptul c, o dat actualizat, o informaie se consum
i dispare din memoria noastr. Este vorba aici mai degrab despre un fenomen de reeditare, de
reconstrucie.

Reactualizarea sau recuperarea informatiilor consta in accesarea informatiilor encodate
si stocate in memorie.
Reactualizarea informatiilor poate fi:
cand este vorba despre o informatie cunoscuta, legata de
evenimente importante din viata sau date semnificative despre propria persoana ; un caz
particular al reactualizarii spontane reprezinta reactualizarea retroactiva (M. Golu)
presupune efortul de a cauta informatia in memorie. Aceasta cautare are
loc prin punerea in plan intern a anumitor intrebari ajutatoare legate de contextul in care
informatia a fost encodata, de asocieri cu alte informatii conoscute.

experimentele lui Sternberg, care identifica astfel o procesare seriala si o procesare paralela a
elementelor din memorie.
Exemplificare : procesarea seriala si procesarea paralela
1. Este mai buna decit recunoasterea.
2. Asigura cautarea informatiei in memorie, recunoasterea celei potrivite si
reactualizarea ei.
3. Este activate de un cuvint, emotie, idee.
4. Implica procesarile inferential asociative.
Recunoasterea
Recunoaterea are loc n prezena obiectului / informaiei evocate. Putem recunoate o
persoan, o melodie, o locaie familiar, un fel de mncare doar atunci cnd suntem ntr-o
relaie de tip fa-n-fa cu acesta. Este un proces mai simplu ce presupune suprapunerea la
nivel mental a modelului stocat n memorie cu input-urile senzoriale care vin dispre obiectul
recunoscut.
1. Implica doar recunoasterea si reactualizarea informatiei potrivite.
2. Lipseste cautarea.
3. Utilizeaza doar judecati despre familiaritate.
4. In cazul in care atentia a fost distributive, recunoasterea va primi mai putine resurse
informationale.
Teoria Dublei Codari
1. Memoria declarative contine informatii senzoriale cit si verbale.
2. Odata cu codificarea senzoriala se poate realize si o codificare verbal pentru a stoca
informatiile atit in forma senzoriala cit si sub forma de cuvinte.
Memoria De Lucru
Sistem de mentinere temporara si de manipulare a informatiei necesara pentru realizarea
unor activitati cognitive complexe: intelegerea, invatarea, rationamentul.
Elementele:
Administratorul central selectionarea, coordonarea si controlul operatiunilor de
prelucrare.
Sistemele sclave stocarea informatiei in maniera specifica, in functie de natura
materialului care a determinat constituirea lor.
Sunt 2 tipuri de sisteme sclave: bucla fonologica si carnetelul spatio-vizual.
Strategii rezolutive
Dupa certitudinea rezultatelor avem: Strategii algoritmice Strategii euristice
Dupa vectorul in care mergem: Strategii prospective Strategii retrospective
Strategii algoritmice= proceduri standardizate care ne asigura cu certitudine ca vom ajunge la
solutia corecta daca respectam un numar predefinit de pasi. Sunt strict determinati si se aplica la o
clasa intreaga de probleme. Orice algoritm poate fi aplicat pe calculator.
Exemplu: programul SPSS.
Strategii euristice= proceduri care limiteaza numarul de cautari si care ne directioneaza spre o
solutie. Euristicile nu ne garanteaza ca solutia gasita este optima si ca drumul folosit e cel mai scurt
(eficacitate), dar putem ajunge la solutii satisfacatoare.
Euristice: - specifice - generale (analiza=mijloace-scopuri)
1. Daca se da o stare care nu este dezirabila trebuie detectata diferenta dintre starea initiala si starea
dezirabila.
2. Se cauta sa minimalizam situatia prin aplicarea unui operator. Daca nu poate fi aplicat operatorul,
trebuie modificata starea problemei ca sa poata fi aplicat.
3. Se compara starea finala cu starea dezirabila. Daca nu este nici o diferenta inseamna ca problema
este rezolvata, daca nu, trebuie reluati pasii anteriori.
Strategii prospective= pornesc de la starea initiala si aplica diversi operatori pana se ajunge la
starea finala, dorita. Sunt mai eficiente cand starea finala nu este clar definita, nu trebuie sa stim unde
vrem sa ajungem.
Strategii retrospective= presupun cunoasterea starii finale, a solutiei si aplicarea unui demers
invers de la starea finala la cea initiala.
Doua situatii, stari sunt analoage daca descoperim un punct de vedere din care situatia A poate
fi vazuta ca situatia B si invers.
Pe baza analogiei dintre doua situatii putem trasfera (ex: procedura de rezolvare). Analogia
stabilita trebuie sa fie relevanta.
STRATEGII MNEZICE
STRATEGII DE MEMORARE( INTIPARIRE
Tehnica primei litere ,a acronimelor(invatarea unor propozitii in carecuvintele incep cu o litera
identica cu prima litera a unor cuvinte dintr-un sir care trebuie memorat)
Tehnica cuvintelor ancora(se asocieaza cuvintele de invatat cu cuvinte maiusoare care rimeaza
cu acestea-doi-pisoi, trei-bei)
Metoda localizarii(plasarea informatiei de tinut minte in locuri familiare
Formarea de propozitii din cuvinte care se tin minte mai usor si in care primasilaba a fiecarui
cuvant coincide cu prima silaba a cuvantului reamintit
Asocierea noii informatii cu o informatie cunoscuta, familiara, usor de reamintit
Repetarea periodica a informatiilor auzite sau citite
Toate modalitatile de structurare a informatiilor pe care dorim sa nu le reamintim
Raportarea permanenta a informatiei invatate la evenimente personale
STRATEGII DE CAUTARE A INFORMATIILOR
Formularea verbala, pentru sine, a dorintei si intentiei de reamintire
Repetarea periodica a informatiilor
Organizarea informatiei (schitare, conturare, structurare)
STRATEGII DE RECUPERARE A INFORMATIILOR
Strategii directe- la care se recurge in cazul unor cantitati mici de informatiifamiliare
Strategii de plauzabilitate- la care se recurge pentru recuperarea unor informatii nefamiliare si
foarte diferite intre ele
Componentele memoriei de lucru
Modelul etajat al memoriei
Acest model susine c exist trei etaje ale memoriei prin care curge informaia :
1. Memoria senzorial (MS): reine informaia din mediu nainte de a o transmite
ctre memoria de scurt durat; reine informaia pentru 200-400 milisecunde.
Informaiile sunt reinute n funcie de analizatori, adic avem o MS vizual
(iconic), o MS auditiv (ecoic), etc.
Modelul etajat al memoriei
2. Memoria de scurt durat (MSD): are o capacitatea limitat de 72 chunks-uri
i informaia este reinut timp de 15-30 de secunde.
3. Memoria de lung durat (MLD): proceseaz semantic informaia, are o
capacitate nelimitat i poate reine informaia pe o perioad ndelungat.

Structura i funciile MSD
n modelul etajat al memoriei, MSD este vzut ca o singur unitate n care sunt
temporar activate informaii din MLD i temporar stocate informaii noi.
n modelul memoriei de lucru, MSD este vzut ca fiind alctuit din mai multe
componente care acioneaz mpreun ca un spaiu de lucru mental.
Puncte slabe ale modelului memoriei de lucru
Rolul unitii executive centrale este neclar. Este cea mai mare slbiciune a
modelului datorit faptului c aceast component are rolul de coordonare.
Este presupus faptul c unitatea executiv are activiti de procesare extrem de
variate, ceea ce face extrem de dificil explicarea funcionrii ei.
Este posibil ca unitatea executiv s aib, la rndul ei, alte componente.
Dac unitatea executiv are o capacitate redus, care este aceasta?
Sunt dovezi care arat c memoria de lucru vizual este pn la un anumit punct
separt de memoria de lucru verbal.
Puncte tari ale modelului memorie de lucru
Modelul trateaz procesarea activ i stocarea tranzitorie a informaiei i este
implicat n toate sarcinile cognitive complexe.
Blocnotesul spaio-vizual ajut la explicarea orientrii geografice.
Explic efectiv capacitatea noastr de a stoca informaii temporar, n timp ce
procesm acel material.
Este general acceptat c modelul memoriei de lucru care descrie MSD ca fiind
compus din mai multe uniti este mai apropiat de realitate (are validitate
ecologic) dect modelul memoriei etajate care trateaz MSD ca pe o singur
unitate.
Poate explica deficienele MSD la pacienii care au suferit leziuni pe creier.