UNITATEA DE NVARE 5: METODE I TEHNICI DE

CERCETARE SOCIOLOGIC
AUTOR: Lector univ. dr. Ionu Anastasiu
Cuprins:
5.1. Oi!"#i$!
5.%. C&n'inu#u( uni#)'ii *! +n$)',r!
5.%.1. In#r&*u"!r! +n pr&(!-,#i", -!#&*!(&r ",(i#,#i$! +n s&"i&(&.i!
5.%.%. C!r"!#,r!, "(,si") !/!"#u,#) *! !"0ip, "&n*us) *! s&"i&(&.u(
1,u( L,2,rs/!(* +n *is#ri"#u( Eri!
5.%.3. M!#&*, &s!r$,'i!i s&"i&(&.i"!
5.%.4. M!#&*, ,n"0!#!i s&"i&(&.i"!
5.%.5. M!#&*, -&n&.r,/i!i s&"i&(&.i"!. C!r"!#,r!, *! #!r!n
5.3. S,r"ini *! +n$)',r!5T!s#! *! ,u#&!$,(u,r!
5.4. R)spunsuri (, #!s#!(! *! ,u#&!$,(u,r!
5.5. Lu"r,r! *! $!ri/i",r!
5.6. 7i(i&.r,/i!
5. 1. Oi!"#i$!
- Familiarizarea cu specificul metodoloiei socioloice!
- Operarea cu noiuni specifice cercet"rii socioloice!
- Analiza unor situaii de via" prin intermediul metodelor socioloice de
cercetare.
5.%.1. In#r&*u"!r! +n pr&(!-,#i", -!#&*!(&r ",(i#,#i$! +n s&"i&(&.i!
#ercetarea calitativ" constituie una dintre procup"rile ma$ore ale a%ord"rilor
socioloice contemporane& at't din punct de vedere teoretic& c't (i empiric. )n istoria
socioloiei& investiaia calitativ" a fost practicat" pentru prima dat" *n deceniul al treilea
al secolului al ++-lea& *n cadrul ,-colii socioloice de la #.icao/& iar *n antropoloie a
fost utilizat" *n studiile *ntreprinse de 0alino1s2i& Radcliffe-3ro1n& 3oas etc. Interesul
ma$or pe care lumea academic" socioloic" *l arat" *n ultimii treizeci de ani acestui
su%iect este impresionant& %i%liorafia dedicat" acestui su%iect c"p"t'nd proporii foarte
mari! *ns" ceea ce este cel mai important se refer" la faptul c" metodoloia calitativ" a
*ncetat s" mai fie un domeniu rezervat socioloiei& antropoloiei (i etnoloiei& fiind
*mprumutat" f"r" rezerve de alte (tiine 4 cele economice& cu prec"dere manaementul&
sau (tiinele educaiei& cu care& de altfel& ele au suficiente afinit"i.
56ist" nenum"rate definiii ale cercet"rii calitative& dar se impune o%servaia c"
ma$oritatea acestora au un caracter parial& nereu(ind s" acopere *ntreaa sfer" semantic"
a sintamei aflat" *n discuie. Iat" unele dintre aceste *!/ini'ii ,(! "!r"!#)rii ",(i#,#i$!.
7. 8ocioloii 9orman :enzin (i ;vonna Lincoln <=>>?@ definesc cercetarea
calitativ" ca fiind ,o activitate care situeaz" o%servatorul *n lume. 5a const" dintr-un set
de practici interpretative& materiale& care fac lumea s" devin" vizi%il". Aceste practici
transform" lumea& pref"c'nd-o *ntr-o serie de reprezent"ri& ce includ note de teren&
interviuri& conversaii& fotorafii& *nreistr"ri (i note despre sine. La acest nivel& cercetarea
calitativ" presupune o a%ordare interpretativ"& naturalist". Aceasta *nseamn" c" ea
studiaz" lucrurile *n condiiileAst"rile lor naturale& *ncerc'nd s" dea acestora sens sau s"
interpreteze fenomenele *n a(a fel *nc't acestea s" devin" intelii%ile oamenilor/.
=. Ale6 0ucc.ielli <=>>=@ define(te metoda calitativ" drept ,o succesiune de
operaii (i de manipul"ri te.nice (i intelectuale pe care un cercet"tor le aplic" unui o%iect
sau unui fenomen uman *n scopul de a-i e6trae semnificaiile pentru el (i pentru ceilali
oameni/.
?. Bo.n #res1ell <=>>C@ susine c"& de fiecare dat"& #ercetarea calitativ" ,*ncepe
cu un set de ipoteze& o viziune asupra lumii& o posi%il" utilizare a unei lentile teoretice (i
studierea pro%lemelor de cercetare referitoare la sensulAsemnificaia pe care indivizii sau
rupurile o atri%uie pro%lemelor sociale sau umane. Dentru a studia aceste pro%leme&
cercet"torii utilizeaz" o a%ordare calitativ" de cercetare& colect'nd informaii *ntr-un
cadru natural& ce include oameni (i locuri& precum (i o analiz" inductiv" a datelor& ce
sta%ile(te patternuri sau teme. Drezentarea raportului final al cercet"rii include vocile
participanilor& refleciile cercet"torului& precum (i o descriere comple6" (i o interpretare
a pro%lemei& e6tinz'nd literatura de specialitate printr-o c.emare la aciune/.

0etodele de cercetare calitativ" prezint" urm"toarele ",r,"#!ris#i"i <0ucc.ielli
=>>=@:
- "!r"!#,r!, !s#! "&n"!pu#) *in#r8& p!rsp!"#i$) "&-pr!0!nsi$). )n literatura
socioloic"& cercetarea de tip compre.ensiv are la %az" presupoziia conform c"reia
,oamenii nu sunt simpli aeni purt"tori de structuri& ci produc"tori activi ai socialului&
deci depozitari ai unor cunoa(teri importante& care tre%uie a%ordat" din interior& prin
intermediul sistemului de valori al indivizilor! demersul compre.ensiv *ncepe& a(adar&
prin intropatie. Activitatea socioloic" nu se limiteaz"& totu(i& la aceast" faz": dimpotriv"&
cercet"torul tre%uie s" ai%" capacitatea de a interpreta (i a e6plica& pornind de la datele
culese. )neleerea persoanei nu este dec't un instrument: scopul socioloului este
e6plicarea compre.ensiv" a socialului/ <de 8inlE& 3lanc.et& Fotman& Gaufmann 7HHI@.
- &i!"#u( *! s#u*iu !s#! ,&r*,# +n#r8un -&* *!s"0is 9i ,-p(u.
- "!r"!#,r!, s! ,2!,2) p! "u(!.!r!, *! in/&r-,'ii s,u *! *,#! &'inu#) p!
,2, un&r -!#&*! ",(i#,#i$!. Drin metode calitative sunt *nelese *ndeo%(te acele metode
care p"trund *n intimitatea o%iectului de studiu& unde nu se pune accentul pe m"surare& ce
nu implic" *n momentul culeerii informaiei nici-o cuantificare. )n cazul monorafiei
socioloice& de e6emplu& este *ntotdeauna prefera%il" utilizarea o%servaiei directe&
analizarea (i interpretarea documentelor oficiale (i mai ales a celor private& a interviului
compre.ensiv *n dauna simplei acumul"ri de informaii de factur" pur statistic".
- in/&r-,'ii(! s!(!"#,#! p! p,r"ursu( "!r"!#)rii sun# in#!rpr!#,#!: !;p(i"i#,#!
u#i(i2<n*u8s! ,n,(i2, "u$in#!(&r5"&n"!p#!(&r prin in#!r-!*iu( ,(#&r "u$in#!5"&n"!p#!
9i nu p! ,2, un&r &p!r,'ii *! nu-)r,r!.
- C!r"!#,r!, ",(i#,#i$) s! /in,(i2!,2) "u & *!s"i!r!: & #!&ri!: & p&$!s#ir! 9i
nu "u & *!-&ns#r,'i!.
Bo.n #res1ell <=>>H@ susine c" e6ist" 2!"! #r)s)#uri *is#in"#i$! ,(! "!r"!#)rii
",(i#,#i$!:
7. Dune accentul pe studiul efectuat *n condiii naturale& fiind orientat" c"tre
descifrarea comporamentului uman.
=. 8e pleac" de la premisa c" acest tip de cercetare este fundamental diferit" de
cea cantitativ"! teoriile (i ipotezele sale nu sunt sta%ilite a priori.
?. #ercet"torul este instrumentul primordial *n ceea ce prive(te
colectareaAprelucrarea datelor (i nu un mecanism sau o te.noloie.
J. Informaiile e6trase prin acest tip de cercetare au o natur" descriptiv". Altfel
spus& ele sunt alc"tuite din cuvinte <de preferin"& cuvintele *nse(i ale participanilor@ sau
imaini (i rareori din cifreAprocente.
5. #ercetarea calitativ" se focalizeaz" asupra percepiilor (i e6perienelor
persoanelorArupurilor etc. studiate& precum (i asupra modului *n care acestea dau sens
vieilor lor. 8e *ncearc"& prin urmare& *neleerea nu a unei sinure realit"i& ci a unora
multiple.
K. #ercetarea se concentreaz" asupra procesului care are loc& precum (i asupra
produsului or rezultatului. #ercet"torii sunt interesai *n mod deose%it *n a *nelee cum
apar acestea.
C. 5ste utilizat" interpretarea idiorafic". Altfel spus& atenia este *ndreptat"
am"nuntelor particulare& ceea ce face ca informaiile s" fie interpretate *n funcie de
aceste caracteristici particulare& f"r" a avea tendina de a eneraliza.
I. 8ensurile (i interpret"rile sunt corelate cu alte surse de natur" uman"& *ntruc't
cercet"torul tre%uie s" reconstruiasc" universurileArealit"ile *n care tr"ie(te su%iectul.
H. 9u de puine ori cercet"torul recure la intuiie sau la propria sensi%ilitate&
deoarece realit"ile studiate presupun *neleerea unor nenum"rate nuane& ce nu pot fi
percepute dec't *n acest mod. Drin urmare& asemenea date nu pot fi cuantificate.
7>. #riteriile de apreciere difer" radical *ntre cercet"rile cantitative (i cele
calitative. O%iectivitatea nu este esenial"& ci se pune accentul pe credi%ilitate& o minim"
coeren" (i un rad sporit de *ncredere.
#ercetarea socioloic" este adesea divizat" *n ceea ce prive(te orientarea c"tre
metodoloia calitativ" sau cantitativ". :iferenele *ntre aceste dou" tipuri de a%ord"ri
sunt& f"r"-ndoial"& considera%ile. :e e6emplu& cercet"rile cantitative utilizeaz"
predominant conceptele de fia%ilitate (i validitate. =i,i(i#,#!, este definit" drept
proprietatea unui instrument de m"surare de a da ,acelea(i rezultate ori de c'te ori este
folosit& presupun'nd c" lucrul m"surat nu se sc.im%". :ac"& de e6emplu& temperatura
dintr-o *nc"pere r"m'ne aceea(i& un termometru fia%il va indica de fiecare dat" aceea(i
valoare/ <Bo.nson =>>C@. V,(i*i#,#!, este ,radul *n care un instrument de m"surare &
cum ar fi o *ntre%are *n cadrul unei anc.ete& m"soar" ceea ce *n fapt credem noi c"
m"soar"/ <Ibid.@. )n acest caz& ne referim la $,(i*i#,#!, in#!rn). 56ist" *ns" (i o
$,(i*i#,#! !;#!rn)& c"reia i se mai spune (i eneralizare& ce se refer" la pro%a%ilitatea ca
marea ma$oritate a concluziilorAconstat"rilor unei cercet"ri s" fie reprezentative (i la
nivelul unei populaii mai lari. #ercet"torii aflai pe o poziie calitativ" adopt" un punct
de vedere diferit (i aceasta deoarece ei susin c" fia%ilitatea (i validitatea nu pot fi
utilizate *n mod adecvat *ntr-o cercetare calitativ". Arumentul ma$or pe care ei *l aduc *n
acest sens este urm"torul: +n "!(! -,i -u(#! *in#r! s#u*ii(! ",(i#,#i$!: "!r"!#)#&ru(
+nsu9i !s#! ins#ru-!n#u( pri-,r *! -)sur,r!& nu de puine ori& el fiind uni"u(
ins#ru-!n# *! -)sur,r!. )n aceste situaii& fia%ilitatea este imposi%il de aplicat <Fiven
=>>I@.
)n privina tendinelor dominante care se manifest" *n cadrul celor dou"
modalit"i& calitativ" (i cantitativ"& de a *nee socialul au fost propuse mai multe
perspective comparative& dintre care cit"m -&*!(u( 1i!rr! 1,i((> <apud 0ucc.ielli
=>>=@:
CERCETARE CANTITATIV CERCETARE CALITATIV
#uvinte-c.eie: #ontrol& )ntindere #uvinte-c.eie: #ompre.ensiune& Drofunzime
A%ordare specific" (tiinelor naturale A%ordare etnoloic" (i a comunic"rii
Dreocupat" de: o%iectivitate& eneralizare&
reproducti%ilitate
Aceste c.estiuni sunt adesea secundare
Loica verific"rii Loica descoperirii
8e (tie destul de e6act ceea ce va fi
semnificativ
A priori& totul este semnificativ
#onte6t pozat #onte6t perceput
#ontrol a priori al varia%ilelor #ontrol a posteriori al varia%ilelor
Doate sta%ili relaii cauzale (i corelaii Interes pentru cauzalitatea local"& circular" (i
sim%olic"
Droceduri codificate (i fi6e Droceduri varia%ile
8u%limarea <sau nearea& *n funcie de
punctul de vedere@ comple6it"ii
#ompre.ensiunea (i prezentarea comple6it"ii
:atele sunt considerate ca fiind ,discrete/ :atele sunt considerate ca fiind ,%oate/
)n prelunirea acestui model& DaillL arat" c" orice tip de cercetare calitativ"
prezint" urm"toarele constante:
a@ cercetatea conine un contact personal (i prelunit cu un mediu sau cu oameni
(i o sensi%ilate fa" de punctul acestora de vedere <nu de puine ori *ns"(i aceast"
desc.idere& interes& atracie fa" de e6periena acestor oameni este (i punctul de plecare al
cercet"rii de teren@. )n acest caz& cunoa(terea nu mai este simpl" cunoa(tere& ci o
modalitate de p"trundere *n intimitatea e6istenei unor oameni& de a fi p"rta( la viaa
acestora.
%@ construirea pro%lematicii r"m'ne ampl" (i desc.is"& nu e6ist" *n mod real o
finalizare propriu-zis" a cercet"rii& (i aceasta deoarece o%iectul de cercetat r"m'ne
desc.is unei *ncerc"ri de cunoa(tere.
c@ desinul metodoloic evolueaz" odat" cu rezultatele o%inute pe parcursul
cercet"rii& fiind strict dependent de acestea.
d@ etapele de culeere (i de analiz" a datelor nu sunt separate *ntr-o manier"
tran(ant" <precum *n cazul anc.etei %azat" pe c.estionar& unde *ntotdeauna acestea sunt
momente distincte ale cercet"rii& analiza datelor fiind precedat" *n mod necesar de
completarea de c"tre respondeni a c.estionarelor@. )n etnoloie& de e6emplu& aceste etape
se suprapun uneori& momentul culeerii datelor *n timpul cercet"rii fiind concomitent cu
descifrarea semnificaia acestora.
e@ principalul instrument metodoloic este cercet"totul *nsu(i& el pun'ndu-(i
amprenta *n mod decisiv asupra cercet"rii sale.
f@ analiza datelor vizeaz" descrierea sau teoretizarea proceselor (i nu o%inerea
,rezultatelor/.
@ teza sau raportul de cercetare se insereaz" *ntr-un spaiu de dialo al
descoperirii (i valid"rii proceselor& nu *ntr-o loic" a dovezii.
8e poate spune c"& indiferent de varietatea opiniilor socioloilor cu privire la
tipurile de cercetare calitativ"& metodele incluse *n acest tip de cercetare prezint"
urm"toarele puncte comune& fiind: compre.ensive& .oliste& interesate de comple6itatea
o%iectului de studiu& umaniste& inductive& naturaliste& ecoloice& sta%ilite pe %aze
empirice& atente la detaliile specifice ale conte6tului istoric (i social *n care s-au derulat
evenimentele urm"rite& preocupate de soluionarea crizelor sociale& de fenomele
marinale (i de conturarea unor soluii posi%ile pentru dep"(irea crizelor (i a conflictelor&
precum (i de oferirea unor pronoze referitoare la evoluia ulterioar" a fenomenelor
sociale studiate. :educem de aici c" preocuparea metodoloiei calitative *n socioloie nu
are un caracter pur teoretic& nu vizeaz" e6clusiv latura speculativ"& ci (i pe cea uzual
denumit" pramatic". 8ocioloia calitativ" are (i o dimensiune curativ"& ea sta%ile(te
simptome& dar propune (i m"suri de ameliorare a crizelor& cerceteaz" deviana social" (i
fenomenele mor%ide nu de draul acestora& ci pentru a mai sl"%i intensitatea producerii
acestora& c"ci socioloii sunt con(tieni de faptul c" aceste fenomene merinale nu pot fi
eliminate cu totul din nici-o societate. F"r" a se eri$a *ntr-o salvatoare a omenirii& acest rol
fiind rezervat doar celor complet lipsii de raiune& acest tip de socioloie *ncearc" doar s"
ne fac" mai accesi%il" lumea *n care tr"im (i& eventual& s" ne arate (i ceva din %o"iile
acestei lumi. 9imic mai mult.
)n ceea ce prive(te conceptul de metodoloie a cercet"rii calitative& *n sensul de
reflecie asupra te.nicilor calitative de culeere a datelor& *n literatura consacrat" acestui
su%iect se insist" asupra faptului c" aici instrumentul cercet"rii se confund" cu *nsu(i
cercet"torul& este interat *n mod esenial *n persoana sa. Aceast" participare& implicare&
se poate spune c.iar ad'ncire a cercet"torului *n o%iectul investiaiilor sale este o
tr"s"tur" definitorie a cercet"rii socioloice de natur" calitativ"& ea se e6plic" prin *ns"(i
specificul acesteia& respectiv de a studia& de a *ncerca s" p"trund" *n intimitatea
societ"ilorAcomunit"ilorAcolectivit"ilor etc. umane. Atunci c'nd o%iectul de studiu este
universul <respectiv natura@ *n sens lar& indiferent de latura sau perspectiva din care este
analizat& precum *n (tiinele naturii& se produce *n mod inevita%il o ruptur"& o difereniere
ma$or" *ntre su%iectul cercet"rii (i o%iectul de cercetat& *ntre eu (i lume& *ntre identitate (i
alteritate& *ns" pentru cercet"torul social de teren aceast" diferen" devine insesiza%il"&
cel"lalt este *n acela(i timp ceva diferit& dar (i o parte din mine *nsumi. 8e poate spune&
f"r" a fora foarte mult lucrurile& c" specificul cercet"rii de teren& indiferent dac" vor%im
de etnoloie& etnorafie& antropoloie& socioloie& istoria reliiilor etc. are o natur"
parado6al"& ea nu este niciodat" doar cercetare pur (i simplu& nu urm"re(te doar s"
contri%uie la dezvoltarea (i cre(terea o%iectivit"ii (tiinifice& ci ea produce *n acela(i timp
o sc.im%are radical" *n interiorul cercet"torului. Accesul la aceast" nou" realitate
reprezentat" de lumea supus" cercet"rii provoac" *n cele mai multe din cazuri un soi de
revoluie spiritual" *n cercet"tor& acestuia i se dec.ide *n faa oc.ilor parc" o nou" lume& o
nou" realitate se suprapune peste cea vec.e& adesea reu(ind s-o *nlocuiasc" cu totul.
Altfel spus& cercetarea de teren socioloic" nu este doar o radiorafie sau o
descriere e6.austiv" a unui fenomen social& ci *n acela(i timp (i un fel de $urnal intim al
socioloului. Doate c" acesta este raiunea datorit" c"reia cercetarea calitativ" nu este
interesat" e6clusiv de rezultate& de atinerea o%iectivelor cercet"rii& ci ea urm"re(te *n
acela(i timp (i *n aceea(i m"sur" consolidarea unei metodoloii& a unui set de metode
specifice analizei de teren. Aceasta nu *nseamn" c" e6ist" tot at'tea metode c'te cercet"ri
au fost realizate& *ns" este corect" o%servaia c" fiecare tentativ" ma$or" de a investia
fenomenele sociale utilizeaz" o com%inaie inedit" de metode& *ntre diversele cercet"ri de
teren sunt de remarcat mai dera%" diferenele metodoloice dec't ceea ce le apropie.
56ist" un rad mare de rutin" *n munca socioloului& ce poate fi remarcat *n orice
domeniu (tiinific& *ns" aspectul inedit al fiec"rei cercet"ri nu poate fi neli$at& iar el se
datoreaz" variet"ii f"r" limit" a fenomenelor sociale (i imposi%ilit"ii teoretice (i
metodoloice de a le epuiza& de a le *nc.ide *ntr-o e6plicaie sau formul" definitiv".
)n cercetarea de teren& socioloul implicat *n cercetarea calitativ" poate utiliza
anumite tipuri de note& necesare pentru o mai %un" structurare a materialului o%servat.
Unii socioloi consider" c" ,notele de teren sunt coloana verte%ral" a operaiunii de
colectare (i analiz" a datelor culese *n cercetare/ <FraE =>>J@. 5le deriv" dintr-un proces
analitic& *n cadrul c"ruia cercet"torul tre%uie s" depun" un efort de memorie& necesar
pentru a reine c't mai multe detalii cu putin". C&-p&n!n#!(! n&#!(&r "!r"!#)rii *!
#!r!n sun# ur-)#&,r!(!:
7. Os!r$,'i, pri-,r) are *n vedere alc"tuirea unui $urnal cronoloic& *n care s"
fie incluse datele %rute 4 ce nu includ e6plicaii sau analize 4 & ce se refer" la mediul *n
care tr"iesc oamenii studiai& aspectul lor fizic& comportamentul acestora *n diverse
situaii& conversaiile ce au loc *ntre persoane etc. Acestea tre%uie s" fie notate cu
minuiozitate& neinor'ndu-se datarea lor.
=. R!/(!"'i, 9i ,-in#ir!,. 5la%orarea materialului socoloic este stimulat" de
notele *ntocmite *n $urnal& precum (i de amintirile pe care acestea le trezesc! unele
o%servaii nu par s" ai%" o mare relevan" atunci *n momentul c'nd sunt vizualizate& *ns"&
ulterior& ele se pot dovedi foarte semnificative.
?. 1r!8,n,(i2, *,#!(&r. )n aceast" faz"& se contureaz" anumite perspective de
a%ordare. 8e pot face anumite inferene deductive pe marinea o%servaiilor& *ns" tre%uie
*ntodeauna p"strat" diferena dintre notele o%servaionale& ce provin din activitatea
empiric"& (i notele analitice& ce au la %az" raionamente.
J. D,#!(! !;p!ri!n'i,(! apar& cu prec"dere& su% forma impresiilor (i sentimentelor
cercet"torului. )ntr-o cercetare calitativ"& este recomanda%il ca un sociolo s" nu inore
propriile emoii& st"ri de spirit etc. induse de contactul cu mediul social pe care-l studiaz".
Aceste date pot c"p"ta forma unui $urnal.
5. 1(,ni/i",r!,. Realizarea unui plan de cercetare& structurat nu *n mod riid& dar
relativ riuros *n diverse etape& este *ntotdeauna util deoarece *l poate a$uta pe cercet"tor
s" sesizeze mai %ine punctele sla%e ale studiului s"u& precum (i necesitatea
relu"riiAverific"rii am"nunite ale anumitor elemente din cadrul cercet"rii.
9u tre%uie uitat totu(i c" modul de redactare al informaiilor depinde *n cele din
urm" de fiecare cercet"tor *n parte. Indiferent *ns" de a%ilit"ile acestuia& tre%uie su%liniat
faptul c" notele e6trase pe %aza cercet"rii calitative de teren tre%uie s" includ":
- #itatele c.eie& reproduse te6tual.
- :etalii privitoare la aspectul fizic al persoanelor studiate: numele& se6ul& v'rsta&
etnia& *n"limea& .ainele pe care le poart" etc.
- :escrierea comportamentului ver%al al oamenilor& lim%a$ul pe care ace(tia *l
utilizeaz"& tonul conversaiei 4 politicos& animat& plictisit& ostil& indiferent etc. 4 &
c.estiuni referitoare la autoritatea persoanelor implicate *n conversaie 4 cine vor%e(te cel
mai mult& cine *ntrerupe discuia frecvent& care sunt persoanele ale c"ror
suestiiApropuneri sunt apro%ate de ceilali (i persoanele ale c"ror suestii sunt inorate
etc.
- O%servarea comportamentului non-ver%al 4 e6presiile feei& poziia corpului 4
dac" o persoan" ine %raele *ncruci(ate *n fa"& atunci se consider" c" ea adopt" o poziie
defensiv" 4 & dac" arat" *ncredere *n sine sau nu& dac" *(i prive(te interlocutorul *n oc.i
etc.
- :urata activit"ilor sau a diverselor evenimente.
- D"strarea confidenialit"ii prin sc.im%area numelor reale ale persoanelor sau a
denumirilor localit"ilor *n care se desf"(oar" cercetarea.
- Dunctul de vedere al cercet"torului (i sentimentele acestuia despre fenomenele
sociale pe care le o%serv" <Ibid.@
5tapele enerale ale investiaiei %azat" pe metodele calitative& ce vizeaz"
dimensiunea social" a fenomenele umane sunt urm"toarele:
- 5tapa *nt'i: analiza pro%lemei *n eneral. Aceast" prim" etap" presupune
consultarea am"nunit" a %i%liorafiei referitoare la tema a%ordat"& discuii cu speciali(tii&
analize calitative ale rapoartelor (i cercet"rilor despre su%iect.
- 5tapa a doua: definirea o%iectivelor enerale ale studiului& formularea
pro%lematicii enerale.
- 5tapa a treia: studiile pre"titoare ale cercet"rii& analiza lo%al" a
documentelor!
- 5tapa a patra: reformularea pro%lematicii!
- 5tapa a cincea: aleerea te.nicilor (i a metodelor utilizate *n cercetare!
- 5tapa a (asea: pre"tirea cercet"rii (i selectarea persoanelor (i rupurilor ce
vor fi investiate!
- 5tapa a (aptea: culeerea informaiilor!
- 5tapa a opta: *ntocmirea unui $urnal de %ord. 8e consider" c" informaiile care
pot fi incluse *n acesta sunt de patru cateorii: 7. 9ote de teren& informaiile care redau
ceea ce se *nt'mpl" pe teren& descrierea conte6tului *n carJe se petrec
evenimenteleAfenomenele supuse o%serv"rii& =. 9ote personale& informaii referitoare la
st"rile de spirit& sentimentele prin care trece socioloul *n contact cu mediul social pe
care-l studiaz"& ?. 9ote metodoloice& deciziile cercet"torului cu privire la te.nicile ce
vor fi utilizate *n demersul colect"rii datelor& J. 9ote teoretice& referitoare la modul de
selecie& analiz" (i interpretare a materialului o%inut prin cercetarea de teren.!
- 5tapa a noua: analize calitative (i cantitative adecvate. )n esen"& o analiz"
calitativ" este acea operaie de redefinire& e6plicitare& descriere fidel" (i am"nunit" a unui
fenomen social sau e6perin" de via"& at't *n sens individual& c't mai ales colectiv!
- 5tapa a zecea: verificarea datelor prin reluarea punctelor eseniale ale
cercet"rii de teren <verificare intern"@!
- 5tapa a unsprezecea: ela%orarea& redactarea concluziilor investiaiei& a
sintezelor& rapoartelor (i& eventual& a pronozelor (i recomand"rilor!
- 5tapa a doisprezecea: confirmarea e6tern" 0ucc.ielli <=>>=@.
5.%.%. C!r"!#,r!, "(,si") !/!"#u,#) *! !"0ip, "&n*us) *! s&"i&(&.u( 1,u(
L,2,rs/!(* +n *is#ri"#u( Eri!
:iscuia referitoare la *i0&#&-i, ",n#i#,#i$8",(i#,#i$ *n ansam%lul (tiinelor
sociale nu tre%uie *neleas" ca av'nd un caracter definitiv& (i aceasta deoarece sunt foarte
puine metode care pot fi caracterizate drept pur calitative sau cantitative. 8" lu"m ca
e6emplu o%servaia socioloic"& *n mod aparent ea prezint" caracteristicile proprii
metodelor calitative& cu prec"dere *n forma o%servaiei participative& *ns" nu de puine ori
o%servatorii de teren *(i limiteaz" activitatea la *nreistrarea minuioas"& aritmetic" a unor
elemente pur cantitative. Dractica cercet"rii de teren ne arat" altceva (i anume c" *n cele
mai multe cazuri& informaia calitativ" se spri$in" pe cea cantitativ"& cele dou" pot fi
desp"rite cu mult" dificultate *n munca o%i(nuit" a socioloului. Dunctul de plecare al
activit"ii de teren este mai *ntotdeauna unul pur cantitativ& se *ntocmesc rapoarte *n care
predomin" informaiile de ordin statistic despre populaia sau comunitatea analizat"& *n
primul r'nd c'i mem%rii are aceast" comunitate& care este repartiia acestora pe se6e&
v'rste& ocupaii (.a.m.d. )n opinia noastr"& *n socioloie& informaiile primare o%inute pe
%aza cercet"rii de teren sunt *ntotdeauna de nivel cantitativ& metodele calitative nu se pot
utiliza dec't pe %aza unui su%strat informaional de ordin cantitativ.
8e poate concluziona *n consecin" c" *n cercetarea socioloic" metodele
calitative deriv" din cele cantitative& informaia primar" fiind de cele mai multe ori cea
strict cantitativ". :ar aceasta nu este totul& istoria socioloiei ne ofer" numeroase
e6emple *n care informaii o%inute pe %aza unor metode evident cantitative& de tipul
statisticii sau anc.etelor pe diverse teme sociale& au fost convertite *n studii predominant
calitative& unde cercetarea se *ntemeiaz" *n mod evident pe unele dintre metodele
calitative. Un asemenea e6emplu ne este furnizat de lucrarea devenit" clasic"& The
People`s Choice. How the Voter Makes Up His Mind in a Presidential Campaign& tradus"
*n rom'ne(te cu titlul Mecanismul votului. Cum se decid alegtorii !ntr"o campanie
pre#iden$ial& ela%orat" de Daul Lazarsfeld& 3ernard 3erelson (i Mazel Faudet. )n acest
volum de dimensiuni relativ reduse autorii reu(esc nu numai s" dea un av'nt esenial
cercet"rilor socioloice de teren& ci mai ales s" cristalizeze fundamentele unei noi
metode: "!r"!#,r!, s&"i,() *in,-i"). :e altfel& elul afirmat al lui Lazarsfeld& *n du%la
sa calitate de psi.olo (i matematician& a fost acela de a evidenia caracterul profund
(tiinific al cunoa(terii socioloice& faptul c" aceasta nu este doar o apro6imare& o
perpetu" interoare asupra faptelor sociale& ci este o cunoa(tere de ad'ncime a structurilor
colectivit"ilor omene(ti. :ar ceea ce intereseaz" *n primul r'nd este metoda de cercetare&
iar aceasta presupune o trecere de la cantitativ la calitativ& un salt de la clasicele anc.ete
sau sonda$e pe diverse teme de actualitate la procesul sau mecanismul social ,prin care
diferite sectoare ale opiniei pu%lice influeneaz" activitatea leislativ" (i alte procese
decizionale la nivel uvernamental. 0ai mult& se dore(te aflarea modalit"ilor *n care se
formeaz" atitudinile *nse(i/. Avem de-a face deci cu o socioloie dinamic"& ce este
interesat" nu de ipostaza *n care se e6prim" un fenomen social *ntr-un moment dat& ci de
procesul dezvolt"rii acestor forme (i fenomene sociale. #um se poate face acest lucruN
R"spunsul este dezarmant de simplu: prin intervievarea repetat a acelora%i oameni&
respectiv s#u*iu( p! p,n!(.
0etodoloia cercet"rii este descris" *n aceea(i termeni simpli! este vor%a de o
cercetare realizat" *n districtul 5rie& statul O.io& *ntre lunile mai (i noiem%rie ale
anului7HJ>. America se afl" *ntr-un an electoral. 0otivul aleerii acestei zone este de
asemenea simplu: ,era suficient de mic ca s" permit" suprave.erea atent" a celor
intervievai& era oarecum lipsit de particularit"i prea marcate& nu era dominat de nici un
centru ur%an important& de(i oferea posi%ilitatea comparaiei *ntre opinia politic" rural" (i
cea dintr-un mic centru ur%an/& dar mai ales pentru c" ,*n patruzeci de ani 4 adic" la
fiecare aleere prezidenial" din secolul ++ 4 nu deviase mai deloc de la tendinele
naionale de vot/. Drin urmare& sesizarea comportamentului& a procesului form"rii
opinilor (i sc.im%"rii atitudinilor omene(ti este o cercetare %azat" nu pe analiza
elementelor nefamiliare& aflate la o e6trem" sau la alta& ci pe ceea ce este comun& specific&
care contrazice c't mai puin leile enerale. 5ste important de su%liniat acest aspect&
*ntruc't cercetarea socioloic" s-a orientat de nenum"rate ori e6act *n direcia contrar".
Anormalitatea *n sensul cel mai lart& fenomenele de devian" social"& ne%unia etc. au
constituit su%iecte fertile pentru diversele orient"ri socioloice& *ns" aceast" cercetare de
pionerat a lui Lazarsfeld r"m'ne de referin" pentru evoluia ulterioar" a socioloiei.
#um se deruleaz" cercetarea: sunt ale(i ?.>>> de oameni& e(antion reprezentativ
pentru populaia districtului. :in acesta au fost alese J rupuri a c'te K>> de persoane&
dintre care ? au fost intervievate doar de dou" ori& fiind folosite ca ,rupuri de control/&
iar cel de-al patrulea rup a fost intervievat o dat" pe lun"& din mai p'n" *n noiem%rie.
,:e fiecare dat" c'nd cineva *(i sc.im%a intenia de vot *n vreun fel sau altul& de la un
interviu la altul& se adunau informaii am"nunite asupra motivului sc.im%"rii. 8u%iecii
au mai fost c.estionai cu reularitate (i *n privina receptivit"ii lor la propaanda
mediatic" a campaniei OelectoraleP& prin pres"& radio& contacte directe (i alte mi$loace. )n
plus& interviurile repetate au f"cut posi%il" colectarea corect" a unui voluminos corp de
informaii despre fiecare su%iect *n parte: caracteristici personale& filosofie social"& istorie
politic"& tr"s"turi de personalitate& relaii cu ali oameni& opinii privind pro%lemele leate
de aleeri 4 pe scurt& informaii despre tot ce ar putea contri%ui la cunoa(terea form"rii
preferinelor lui politice/. 9u vom insista asupra rezultatelor cercet"rii& este suficient s"
remarc"m tonul relativ optimist al concluziei conform c"reia efectele nocive ale
propaandei de partid pot fi contracarate de contactul direct dintre oameni& oamenii&
ale"torii o%i(nuii fiind mult mai receptivi fa" de mesa$ul transmis direct de semenii lor
dec't de mi$loacele te.nice de transmitere a acestuia. )ns" discuia care ne intereseaz" cu
prec"dere aici se refer" la metoda a%ordat"& iar *n descrierea de mai sus se poate vedea
componenta revoluionar" a acestei metode& faptul c" reprezint" o sc.im%are radical" fa"
de cercet"rile de teren anterioare& reu(ind pe de o parte s" confere leitimitate (tiinific"
cercet"rii sociale& iar pe de alt" parte s" transforme metode utilizate p'n" atunci doar
pentru cercet"ri de nuan" cantitativ" *ntr-o cercetare predominant calitativ". )ns" este
evident dintr-un alt punct de vedere faptul c" utilizarea acestei metode necesit" utilizarea
unor resurse imense& *n special de ordin temporal (i uman& ceea ce se poate traduce (i prin
resurse financiare. Un alt inconvenient al acestei metode este faptul c" ea confer" *n mod
involuntar persoanelor selecionate un statut special& astfel *nc't acestea pot s" furnizeze
r"spunsuri a c"ror eneralizare s" devin" imposi%il". Repetarea acelora(i *ntre%"ri are un
caracter accentuat de rutin" (i aceast" a%sen" a elementelor spontane poate s" fie profund
nociv" *n ceea ce prive(te relevana cercet"rii. 8e petrece astfel un efect contrar fa" de
o%iectivul propus (i anume conferirea unui statut special persoanelor selectate&
transformarea normalit"ii *n anormalitate& a tipicului *n atipic.
5.%.3. M!#&*, &s!r$,'i!i s&"i&(&.i"!
0etoda o%servaiei socioloice este o metod" empiric" de colectare a datelor&
utilizat" de c"tre ma$oritatea disciplinelor (tiinifice 4 fizica& c.imia& psi.oloia&
socioloia etc. :e altfel& metoda o%servaiei constituie& *ntr-un anumit sens& fundamentul
tuturor celorlalte metode socioloice& care utilizeaz" aceast" metod" *n diverse sensuri.
O%servaia implic" vizualizarea sistematic" a aciunilor unor oameni& precum (i
*nreistrarea& analiza (i interpretarea comportamentelor care au fost vizualizateAo%servate
<FraE =>>J@.
O prim" meniune care se impune *n le"tur" cu -!#&*, &s!r$,'i!i 9#iin'i/i"!
este faptul c" ea nu #r!ui! "&n/un*,#) "u &s!r$,'i, n,i$): "&#i*i,n). Aceasta din
urm" are un caracter spontan& *n timp ce o%servaia socioloic" are un caracter sistematic&
fiind orientat" *n funcie de anumite scopuri& pe care ne propunem s" le atinem prin
intermediul cercet"rii.
)n eneral& *n literatura de specialitate <M. Deretz 7HHI@ consacrat" cercet"rilor
socioloice de teren& noiunea de &s!r$,'i! este definit" *n patru modalit"i diverse:
7. )n sensul foarte lar al o%serv"rii sc.im%"rilor sociale pe %aza datelor statistice&
diverselor documente de natur" oranizaional" referitoare la societate *n ansam%lu.
=. Un sens superficial al o%servaiei socioloice se refer" la te.nica de anc.etare a
unui mediu social f"r" implicarea profund" a cercet"torului! acesta se informeaz" de la
distan" despre o%iectul cercet"rilor sale& f"r" s" *ncerce s" treac" dincolo de aspectele ce
in de domeniul evidenei.
?. O%servaia sistematic"& ale c"rei etape sunt sta%ilite foarte riuros& derul'ndu-se
dup" un proram dinainte cunoscut. )n acest sens& o%servaia cap"t" o determinare foarte
strict"& ea put'nd fi adoptat" de e6emplu *n cercet"rile preocupate de *nreistrarea
fenomenelor sociale& unde precizia (i m"surarea intensit"ii de manifestare a fenomenului
sunt foarte importante.
J. O%servaia are le"tur" direct" cu a(a-numita munc de teren &'ield work(&
referindu-se la prezena sistematic"& pe o perioad" semnificativ" de timp a cercet"torului
sau ec.ipelor de cercet"tori la locul *n care se desf"(oar" cercetarea. ,De parcursul acestui
lun se$ur& datele sunt culese de cercet"tor: a@ *n prea$ma persoanelor& utiliz'nd o
diversitate de procedeee numite reactive& precum *ntrevederea pe %az" de *ntre%"ri sau de
procedee nonreactive& precum o%servaia locurilor& a evenimentelor& a actelor sau
cuvintelor ce in de viaa lor cotidian" prin persoanele studiate! %@ consult'nd toate
formele de documente scrise& ca de e6emplu datele administrative <reistrele st"rii civile&
de pild"@& editate sau ar.ivate/. Acest sens al termenului observa$ie ne intereseaz" cu
prec"dere& c"ci el a enerat& at't *n socioloia european"& c't (i *n cea american" im%oldul
realiz"rii unor monorafii socioloice pe diferite teme& at't rurale& c't (i de analiz" a
diverselor fenomene sociale ur%ane sau din interiorul oranizaiilorAinstituiilor. 8e poate
spune c" avem aici de-a face cu o co%or're a socioloiei *n strad"& pe uliele pr"fuite ale
satelor sau *n lumea su%teranelor ora(ului. 8ocioloul a%andoneaz" spaiul familiar al
catedrei (i uneori c.iar al proteciei oferite de familie (i cercul de prieteni& iar aceast"
rupere de sine se produce nu pentru a r"m'ne un o%servator de la distan"& eventual din
avion& al unei realit"i sociale& ci (i pentru a participa *n mod direct la viaa acesteia.
Tr)s)#uri(! -!#&*!i &s!r$,'i!i:
7. 5ste realizat" cel mai adesea *n mediul natural& (i nu *n interiorul unui
la%orator.
=. 5ste .idat" de o ipotez".
?. 5ste provocat" *n mod intenionat de cercet"tor& *ns" de aici nu rezult" c" acesta
deine controlul asupra o%iectului o%servaiei& a(a cum se *nt'mpl" *n cadrul unui
e6periment.
J. Are rolul de a *nreistra ,comportamentul efectiv al oamenilor& ceea ce
realmente ei fac& (i nu numai ce spun c" fac/ <Ilu 7HHC@.
5. 5ste sistematic-planificat"& nu are loc *nt'mpl"tor.
K. Dune foarte puine restricii *n privina r"spunsurilor pe care tre%uie s" le
formuleze persoanele su%iecii o%servai.
C. 5ste selectiv"& impun'nd *n acela(i timp o *nreistrare sistematic" (i o punere
*n realaie cu propoziii mai enerale 4 *n caz contrar& o%servaia devine o simpl" adunare
de date mai mult sau mai puin interesante& care *ns" nu spun nimic <Roman =>>H@.
I. Accentul se pune pe o%servarea unor comportamente mai dera%" dec't pe
o%inerea unor rezultate teoretice <#rano& 3re1er =>>=@.
#aracterul naturalist al informaiilor o%inute pe %aza utiliz"rii metodei
o%servaiei socioloice este punctul forte al acestei metode de cercetare. 8e recomand"&
prin urmare& ca studiile ce au la %az" aceast" metod" s" fie realizate *ntr-un mediu natural
str"in cercet"torului& (i aceasta deoarece numai astfel se pot o%ine rezultate a c"ror
relevan" s" fie ma6im". Unii cercet"tori au su%liniat ideea c" acest caracter natural al
o%servaiei socioloice are trei componente:
- o%servarea comportamentelor ce urmeaz" s" fie studiate.
- aleerea strateiilor ce vor fi aplicate.
- sta%ilirea modului *n care se desf"(oar" cercetarea.
)ns" pro%lema cea mai important" pe care o implic" metoda o%servaiei este aceea
a .r,*u(ui +n ",r! un &s!r$,#&r in#!r,"'i&n!,2) "u p!rs&,n!(! p! ",r! (! &s!r$) +n
",*ru( "!r"!#)rii. Acest rad poate s" varieze foarte mult de la un studiu la altul& practica
cercet"rii ar"t'nd c" e6ist" studii *n care participarea a fost complet"& dar (i studii *n care
socioloii (i-au impus p"strarea unei distane foarte mari *n raport cu su%iecii cercet"rii&
(i aceasta tocmai *n ideea p"str"rii unui rad c't mai mare de o%iectivitate.
C(,si/i",r!, &s!r$,'ii(&r
O%servaiile pot fi clasificate *n funcie de mai multe criterii. Un prim criteriu se
refer" la ceea ce am discutat mai sus (i anume .r,*u( *! p,r#i"ip,r! ,( &s!r$,#&ru(ui.
#onform acestui criteriu& o%servaia poate fi participant" sau nonparticipant". Os!r$,'i,
p,r#i"ip,n#) este aceea *n care o%servatorul *(i efectueaz" o%servaiile fiind plasat *n
interiorul conte6tului social pe care-l studiaz". :e o%icei& dup" ce reinerile iniiale s-au
risipit& el este acceptat de c"tre rupul pe care-l studiaz" (i privit ca fiind un mem%ru al
rupului. #ercet"torul se folose(te de statutul privileiat pe care-l deine (i colecteaz"
informaii despre rupul studiat <#rano& 3re1er =>>=@. 0ai mult dec't at't& adesea
cercet"torul se raporteaz" la propriile e6periene sau tr"ri emoionale pentru a descrie
contactele pe care le-a avut cu rupul o%servat. O%servaia participant" este o metod"
predominant calitativ"& *n cadrul c"reia sunt evideniate semnificaiile pe care oamenii le
dau aciunilor lor. Unii socioloi consider" c" studiile %azate pe o%servaia participant"
sunt cu adev"rat %ine realizate dac" *ndeplinesc trei criterii:
- o%serv" *n mod eficient nu numai comportamentul ver%al & ci mai ales
comportamentul nonver%al al persoanelor o%servate.
- sunt imediate& adic" o%in informaii despre anumite evenimente& *n timpul sau la
scurt timp dup" ce acestea se petrec.
- permit dezvoltarea unor relaii naturale& de lun" durat"& *ntre cercet"tor (i
rupul studiat.
Drincipalele critici aduse o%servaiei participante sunt acelea referitoare la
su%iectivismul pe care-l conine (i care nu poate fi neat& precum (i la e6istena unui
sentiment puternic de p"rtinire a celor studiai. :e unde rezult" c" pro%lema cea mai
important" pe care o ridic" aceast" metod" este aceea a p"str"rii ec.ili%rului *ntre statusul
de outsider (i acela de insider. 8e pune *ntre%area cum anume mai reu(e(te socioloul s"
p"streze distana de cei pe care-i studiaz" <FraE =>>J@.
De de alt" parte& &s!r$,'i, n&np,r#i"ip,n#) este o metod" mai cur'nd
cantitativ"& *n cadrul c"reia o%servatorul adopt" un rol de spectator. 0ediul social este
studiat din ,afar"/& e6ist" interaciuni *ntre cercet"tor (i mem%rii rupului o%servat& *ns"
acestea se menin *ntre limitele neimplic"rii afective& emoionale.
Un alt criteriu de clasificare al o%servaiilor se refer" la .r,*u( *! "&n9#i!n#i2,r!
,( sui!"'i(&r "!r"!#)rii. )n acest caz& o%servaia poate fi direct" sau disimulat".
Os!r$,'i, *ir!"#) este utilizat" *n situaiile *n care persoanele o%servate sunt con(tiente
de faptul c" sunt o%servate. 8pre deose%ire de aceasta& &s!r$,'i, *isi-u(,#) este aceea
*n care persoanele o%servate nu sunt con(tiente de faptul c" un cercet"tor le o%serv"
comportamentul. Drincipala cauz" a punerii *n practic" a metodei o%servaiei disimulate
este faptul c" oamenii manifest" cel mai adesea tendina& atunci c'nd (tiu c" sunt
suprave.eai de cineva& de a-(i sc.im%a comportamentul. 8intama !/!"#u( H,?#0&rn!
se refer" la faptul c" o persoan" *(i sc.im%" comportamentul *n sens pozitiv dac" (tie c"
este suprave.eat" de o alt" persoan"! numai pe acest" cale se e6plic" faptul c"& de(i sala
*n care lucrau era iluminat" din ce *n ce mai sla%& totu(i productivitatea muncitorilor
r"m'nea crescut".
8ocioloii au alc"tuit diverse liste cu elementele situaiilor sociale ce pot constitui
surse pentru o%inerea de informaii %azate pe o%servaie:
- 8paiul 4 aspectul s"lilor de clas" (i al %irourilor.
- Actorii 4 numele persoanelor implicate *n situaiile o%servate.
- Activit"ile 4 activit"ile din interiorul rupului o%servat.
- O%iectele 4 elementele fizice prezente& precum piesele de mo%ilier (i poziia lor
*n camer".
- Faptele 4 aciunile indivizilor.
- 5venimentele 4 activit"ile cu caracter eneral& precum adun"rile de la (coal".
- Timpul 4 succesiunea temporal" a evenimentelor.
- O%iectivele- scopurile urm"rite.
- 5moiile 4 sentimentele oamenilor *n diverse conte6te <adaptat dup" FraE =>>J@.
5.%.4. M!#&*, ,n"0!#!i s&"i&(&.i"!
Anc.eta socioloic" este definit" *n literatura de specialitate ca fiind ,o descriere
detaliat" (i cuantificat" a unei populaii 4 o .art" precis" sau o m"surare precis" a
potenialului/ <FraE =>>J@. Te.nicile utilizate *n cazul anc.etelor socioloice sunt:
in#!r$iu( sau "0!s#i&n,ru(. Am%ele metode au un rad *nalt de standardizare. )ns"& spre
deose%ire de c.estionar& a c"rui dimensiune cantitativ" nu poate fi neat" de nimeni&
interviul poate fi utilizat at't *n cadrul anc.etei& c't (i *n scop calitativ. Astfel& spre
deose%ire de interviul standardizat& *n cercetarea calitativ" principalele o%iective ale
cercet"torului ce utilizeaz" interviul sunt <8ta2e =>7>@:
- o%inerea unor informaii unice& deinute de persoana intervievat".
- colectarea unei totalit"i de informaii de la c't mai multe persoane& ce confirm"
interal datele.
- "sirea unui ,lucru/ pe care cercet"torii au fost incapa%ili s"-l o%serve sinuri.
Dentru ela%orarea c.estionarelor& anc.etelor sociale& interviurilor etc. este necesar
ca *n preala%il s" fie identificai *n mod riuros indicatorii (i varia%ilele necesari
cercet"rii de teren. Indicatorii au rolul de a clasifica datele *n cateorii %ine structurate&
oferind o imaine lo%al" asupra domeniului cercetat. 56ist" mai multe cateorii de
indicatori (i varia%ile <Ql"sceanu 7HIK@:
7. In*i",#&ri *!-&.r,/i"i: se6& v'rst"& status marital& naionalitate& ras"&
caracteristici ale familiei <c'i mem%ri conine& tip& enealoie@ etc.!
=. In*i",#&ri s&"i&8!"&n&-i"i: ocupaie& calificare profesional"& nivel de
instruire& venituri <status socio-economic@& apartenen" rupal"& vec.ime *n munc"&
oriine social" etc.!
?. V,ri,i(! ",r! $i2!,2) -!n#,(i#,#!, p!rs&,n!(&r in$!s#i.,#!: atitudini&
opinii& cuno(tine& motivaii& valori individuale sau de rup etc.!
J. V,ri,i(! "&-p&r#,-!n#,(! 4 sunt definite *n raport cu declaraiile indivizilor
despre propriile comportamente trecute& actuale sau viitoare (i nu cu o%servaii ce privesc
comportamentele efective!
5. In*i",#&ri !"&(&.i"i: au *n vedere propriet"i ale ecosistemelor& aspecte de
ecoloie ur%an" sau rural"& modalit"i de localizare socio-eorafic" a
zoneiAreiuniiAlocalit"ii analizate etc.
#aracteristicile metodei anc.etei <Roman =>>H@:
- permite cercet"ri cantitative la scar" mare& fiind o metod" ,e(antional"/ prin
e6celen"& ceea ce constituie nu numai un avanta$& ci o surs" de dificult"i te.nice. #"ci&
oper'nd cu e(antioane mari <mer'ndu-se adesea p'n" la e(antioane naionale@& anc.eta
are de rezolvat pro%leme dificile leate tocmai de procedurile de e(antionare
<reprezentativitatea e(antionului& tipul optim de e(antion& m"rimea e(antionului etc@!
- permite tratarea matematic" a masei de date culese *n mai mare m"sur" dec't
alte metode!
- anc.etele reclam" un aparat de proporii mari <cercet"tori 4 anc.etatori&
operatori de interviu& codificatori etc@!
- fiind o metod" mai puin plastic" dec't celelalte& ea nu se poate aplica cu
u(urin" la paliere sau nivele mai profunde ale realit"ii sociale& pret'ndu-se mai puin la
studii de nivel micro-socioloic!
- metoda anc.etei socioloice nu se poate aplica *n la%orator <cum este cazul cu
metoda o%servaiei& f"r" s" mai vor%im de metoda e6perimental"@& ci numai ,pe teren/.
:e aceea& te.nicile e6perimentale nu-(i "sesc aplicarea dec't *n limite foarte *nuste!
- este cea mai e6tensiv" dintre metodele socioloiei& ceea ce va imprima
cercet"rilor de tipul anc.etei un caracter descriptiv (i superficial mai pronunat fa" de
alte metode.
Anc.etele socioloice sunt de dou" tipuri: descriptive (i analitice. An"0!#!(!
*!s"rip#i$! au ca scop m"surarea caracteristicilor unei populaii. 5le se pot aplica *n
domenii foarte diverse& precum sonda$ele de opinie& cercet"rile de pia"& *ns" cele mai
cunoscute anc.ete descriptive sunt acelea referitoare la preferinele electorale ale
pu%licului. De de alt" parte& ,n"0!#!(! ,n,(i#i"! au *n principal rolul de a testa validitatea
unei teorii& ,o%iectivul lor fiind acela de a e6plora (i testa asocieri *ntre varia%ile/ <FraE
=>>J@. )n acest caz& se face distincia *ntre $,ri,i(!(! *!p!n*!n#! 4 ce sunt su%iectul
cercet"rii& fiind influenate de varia%ilele independente 4 (i $,ri,i(!(! in*!p!n*!n#! 4
cauzele sc.im%"rilor survenite la nivelul varia%ilelor dependente& ce pot fi analizate&
m"surate prin intermediul anc.etei analitice. ,:ac"& de e6emplu& susinem c" inorana
este cauza unei anumite pre$udec"i& inorana este varia%ila independent"& iar
pre$udecata respectiv"& varia%ila dependent"/ <Bo.nson =>>C@.
#ele mai frecvent utilizate anc.ete *n cercetarea socioloic" sunt acelea pe %az"
de c.estionar. Ale6 0ucc.ielli <apud 0oscovici& 3usc.ini =>>C@ define(te c.estionarul
ca fiind Ro suit" de propoziii& av'nd o anumit" form" (i o anumit" ordine& pe %aza c"rora
se solicit" p"rerea& $udecata sau evaluarea unui su%iect interoat/. #.estionarele ce
constau *n serii de *ntre%"ri de opinie& de atitudine (i de lu"ri de poziie fa" de pro%leme
ale vieii cotidiene sunt administrate unor e(antioane reprezentative ale populaiei care
m"soar" *ntre 7>>> (i 75>> de indivizi <Ibid.@.
56ist" mai multe te.nici de sta%ilire a acestor e(antioane reprezentative.
T!0ni"i(! pr&,i(is#! includ:
- !9,n#i&nu( pr&,i(is# 4 persoanele sunt trase la sori *n mod aleator din totalul
populaiei de referin"@.
- !9,n#i&nu( s#r,#i/i",# 4 selecia persoanelor are *n vedere apartenena la
anumite rupuri: dup" v'rst"& se6& ocupaie& cateorie social"& reiune etc.@! !9,n#i&nu( +n
"i&r"0in! <selecia indivizilor urm"re(te modul *n care ace(tia sunt interai *n diverse
locuri: familii& instituiiAoranizaiiAfirme& asociaii etc.
O alt" metod" de a sta%ili un e(antion reprezentativ este aceea a #!0ni"ii prin
"&#!& ce are *n vedere urm"rirea unui principiu de proporionalitate. :e data aceasta&
e(antionul reproduce *n miniatur" caracteristicile sociodemorafice ale populaiei de
referin". Aceast" te.nic" nu are un caracter aleator! odat" sta%ilit tipul de sc.em"&
operatorul este acela care decide s" selecteze persoanele care intr" *n cota sa 4 pe cine
intervieveaz" (i pe cine refuz". )n acest sens& au fost sta%ilite a(a-numitele "ri#!rii *!
"&#!& (i anume stratificarea pe se6e& v'rste (i clase sociale& ce sunt folosite universal& fiind
factori utili *n realizarea oric"rei anc.ete.
)n ceea ce prive(te ela%orarea c.estionarului& tre%uie precizat faptul c" e6ist" mai
multe criterii de difereniere a *ntre%"rilor din cadrul acestuia.
)n primul r'nd se impune *is#in"'i, *in#r! +n#r!)ri(! *! /,p# 9i "!(! *! &pini!
<de 8inlE& 3lanc.et& Fotman& Gaufman 7HHI@. :e e6. *n primul caz: C)te lucrri de
sociologie a$i citit* fa" de C)t de util considera$i c este sociologia pentru 'ormarea
dvs.* + Indiferent de radul de orientare c"tre latura o%iectiv"rii *n socioloie& tre%uie
spus c" orice c.estionar tre%uie s" conin" (i *ntre%"ri de opinie. 0ai mult dec't at't& e
posi%il ca *n timpul cercet"rii unele *ntre%"ri de fapt s" primeasc" r"spunsuri care in mai
dera%" de e6primarea opiniilor (i aceasta din mai multe motive:
- din team sau ru%ine-atunci c'nd declari c" posezi un o%iect <o ma(in"& de e6.@
doar pentru c" nu vrei s" fii considerat a fi o persoan" str'mtorat" d.p.d.v. financiar& sau
c'nd declari c" intenionezi s" meri la vot pentru c" lumea consider" c" a participa la vot
e o datorie civic" <de(i& *n realitate& nu dore(ti s" meri@.
- de multe ori oamenii r"spund prin apro6imare c.iar (i la *ntre%"ri de fapt. :e
e6emplu& la *ntre%area ,in c)te cr$i este alctuit biblioteca dvs.*& cel mai adesea
respondenii ofer" r"spunsuri estimative de natur" su%iectiv" <*n care cifra oferit" ca
r"spuns 4 de cele mai multe ori 4 este sensi%il mai mare dec't realitatea@.
O ,(#) *is#in"'i! !s!n'i,() !s#! ,"!!, *in#r! +n#r!)ri(! *!s"0is! 9i +n#r!)ri(!
+n"0is!. )n cazul *ntre%"rilor desc.ise respondenii sunt li%eri s" r"spund" a(a cum
doresc& *n timp ce *ntre%"rile *nc.ise presupun variante de r"spuns predeterminate&
enunate de persoanaApersoanele care au ela%orat c.estionarul. )ntre%"rile *nc.ise prezint"
avanta$ul economisirii resurselor: ele cost" mai puin deoarece codarea r"spunsurilor se
face rapid! *n plus& cercetarea de teren consum" timp mai puin. :ar (i *ntre%"rile
desc.ise au anumite avanta$e:
- Li%ertatea respondentului de a se e6prima *ntr-un lim%a$ c't mai familiar.
- Informaiile culese au o *nc"rc"tur" de noutateAoriinalitateAspontaneitate infinit
mai mare dec't *n cazul *ntre%"rilor *nc.ise.
- Acord" o importan" crescut" cateoriilor mentaleAlinvistice prin care oamenii
percep realitatea social" *n care tr"iesc.
:ezavanta$ele utiliz"rii *ntre%"rilor desc.ise:
- #alitatea informaiilor depinde *n mai mare m"sur" de anc.etator& care poate
elimina detalii semnificative.
- :atele culese pot avea o natur" framentar"& ele pot furniza elemente
inutiliza%ile *n raport cu o%iectivele cercet"rii.
)n ceea ce prive(te c.estionarele de opinie& Feore Morace Fallup a sta%ilit o
sc.em" de ordonare a *ntre%"rilor *n c.estionar intitulat" 1(,nu( +n "in"i *i-!nsiuni *!
,(")#uir! , +n#r!)ri(&r:
7. -ntrebri 'iltru !nchise& cu r"spunsuri multiple pentru a afla dac" respondentul
cunoa(te pro%lema aflat" *n discuie.
=. Una sau mai multe !ntrebri deschise referitoare la p"rerea persoanei fa" de
pro%lema respectiv".
?. Un sistem de !ntrebri !nchise& cu r"spunsuri multiple despre p"ri ale
pro%lemei cercetate.
J. -ntrebri deschise referitoare la motivaia opiniilor respondenilor.
5. -ntrebri !nchise& cu r"spunsuri multiple pentru a m"sura intensitatea <puterea@
opiniilor e6primate.
R!.u(i /&r-,(! n!"!s,r! p!n#ru un, !(,&r,r! , "0!s#i&n,ru(ui <#.elcea
=>>C& 0oscovici& 3usc.ini =>>C& Rotariu& Ilu =>>K@:
- 9u folosii *ntre%"rile formulate *n mod neativ: 56: .u crede$i c guvernul ar
trebui s"%i dea demisia* 4 se suereaz" *nc" din *ntre%are c" respondentul ar tre%ui s"
r"spund" afirmativ. :e asemenea& tre%uie evitate *ntre%"rile care conin du%le neaii.
- )ntre%"rile tre%uie s" conin" o sinur" *ntre%are: 56: V plac c)inii sau pisicile*
" 9u supralicitai memoria respondenilor: 56: /a c)te spectacole a$i participat !n
ultimii doi ani* sau& *n cazul *ntre%"rilor *nc.ise& nu oferii o list" intermina%il" de
variante de r"spuns pentru c" oamenii au tendina de a favoriza primele sau ultimele
variante oferite.
- Utilizarea filtrelor tre%uie f"cut" cu moderaie! tre%uie evitate filtrele mari (i de
asemenea folosirea unui num"r mare de filtre. 56: 0unte$i cstorit* Dentru cei care
r"spund afirmativ se continu": 1ve$i copii* etc.
- 9u tre%uie plecat de la premisa c" oamenii au *ntotdeauna p"reri despre orice&
prin urmare e recomandat ca unele *ntre%"ri s" conin" ca variant" de r"spuns: .u am
nici"o prere.
" )n cazul *ntre%"rilor *nc.ise e o%liatoriu s" e6iste un ec.ili%ru *ntre variantele
pozitive (i cele neative de r"spuns: prere 'oarte bun2 bun2 indi'erent2 proast2 'oarte
proast.
- )ntre%"rile tre%uie s" fie formulate *n str'ns" relaie cu o%iectivele propuse. 56.:
*ntre%area 0unte$i mul$umit de panto'ii pe care !i purta$i* este irelevant" dac" ne
propunem s" investi"m p"rerea oamenilor despre preurile produselor de *nc"l"minte.
- Tre%uie evitate cuvintele vai sau *ntre%"rile am%iue. 56.: o universitate din
1nglia adresa urmtoarea !ntrebare 'emeilor indi'erent dac ele a%teptau sau nu un
copil3 Munca dvs. a devenit mai di'icil din cau# c a%tepta$i un copil* + r"spunsul nu
poate s" *nsemne at't faptul c" Rnu a(tept un copil/& c't (i Rnu& munca mea nu a devenit
mai dificil".../.
- )n cazul *ntre%"rilor *nc.ise tre%uie evitat ca ordinea r"spunsurilor s" poat" fi
asimilat" unei dispuneri de tip ierar.ic a valorilor. 56.: !ntrebarea re'eritoare la
petrecerea timpului liber deschide lista variantelor cu spectacolele de mu#ic clasic sau
e4po#i$ii artisitice %i se 'inali#ea# cu telenovelele %i dansul pe ritm de manele.
- Anumite conte6te sociale pot fi defavora%ile utiliz"rii unor termeni. 56.: *n
statele cu orientare li%eral" cuv'ntul a inter#ice provoac" *n mod direct o reacie de
respinere! la *ntre%area Crede$i c 0U1 ar trebui s inter#ic discursurile publice
!mpotriva democra$iei* 8e o%in mult mai puine r"spunsuri de tip ,1 dec't .U la
*ntre%area opus" Crede$i c 0U1 ar trebui s autori#e#e discursurile publice !mpotriva
democra$iei*
8ocioloul francez Beannine Ric.ard-Sappella a demonstrat c" urm"toarele cinci
*ntre%"ri nu sunt deloc ec.ivalente:
a@. 5unc$ionarii sunt privilegia$i*
b(. 6)ndi$i c 'unc$ionarii sunt ni%te privilegia$i*
c(. 6si$i c 'unc$ionarii sunt ni%te privilegia$i*
d(. 7stima$i c 'unc$ionarii sunt ni%te privilegia$i*
e(. 1$i spune c 'unc$ionarii sunt ni%te privilegia$i*
Drima *ntre%are d" senzaia c" respondentul cunoa(te foarte e6act situaia
funcionarilor! urm"toarele trei *ntre%"ri solicit" o opinie personal"& dar plec'nd de la
premise diferite& iar ultima are *n vedere modul condiional& ceea ce d" impresia c"
r"spunsul se poate modifica *n funcie de alte elemente.
)ntr-un alt e6emplu oferit de acela(i sociolo se arat" c" *ntre%area Crede$i !n
,umne#eu* o%ine I7T din r"spunsuri :A& *n timp ce *ntre%area Crede$i2 oare2 !n
,umne#eu* o%ine doar KKT.
Ordinea *ntre%"rilor *ntr-un c.estionar necesit" o atenie deose%it"& e6ist'nd un set
de te.nici <#.elcea =>>C@:
T!0ni", p<(ni!i: trecerea de la o *ntre%are de nivel eneral la una cu caracter
particular. 56emplu: 0unte$i sau nu de acord ca medicii de la spitalele de stat s
primeasc bani de la pacien$i pentru tratamentul medical* urmat" de *ntre%area ,v. a$i
dat vreodat bani medicului*
T!0ni", p<(ni!i r)s#urn,#!3 trecerea de la particular la eneral.
7(in* !//!"#: const" *n furnizarea unei multitudini de informaii inutile pentru a
deturna atenia c"tre detalii nesemnificative. 56. Test Harvard3 ,ac
8 9 :; < 9 <:; = 9 =<:; > 9 >.=<:; : 9 *
)n ela%orarea c.estionarului& Refectul/ sau Rfenomenul de or%ire/ se realizeaz"
prin introducerea unor *ntre%"ri nesemnificative pentru ca persoanele investiate s" nu-(i
dea seama care este pro%lema luat" *n discuie.
H,(& !//!"#3 const" *n tendina de Riradiere/ a aprecierii unei calit"i particulare a
unei persoane c"tre *ntrea personalitate a acesteia. 56.: de cele mai multe ori2 oamenii
!%i imaginea# c persoanele 'rumoase sunt !ntotdeauna %i inteligente. Atunci c'nd se
refer" la c.estionar& efectul Malo are *n vedere faptul c" Rpersoana anc.etat" poate fi
influenat"& *n mod mai mult sau mai puin con(tient& de r"spunsurile pe care le-a dat la
*ntre%"rile precedente/ <FerrLol 7HHI@.
5.%.5. M!#&*, -&n&.r,/i!i s&"i&(&.i"!. C!r"!#,r!, *! #!r!n
Oriinea linvistic" a termenului monorafie suereaz" ceva din specificul acestei
metode de cercetare. )n lim%a reac" termenul monos se refer" la un o%iect unic& iar
graphein *nseamn" a scrie. 0onorafia este definit" *n literatura socioloic" drept un
,studiu complet (i detaliat& su% toate aspectele sale <formal (i relementar& oranizaional&
comunicaional& fizic (i eorafic& ecoloic& istoric& economic& demorafic& psi.o-
socioloic (i psi.oloic& social& cultural etc.@& al funcion"rii unei entit"i umane (i sociale
<o oranizaie& o *ntreprindere& un serviciu& un cartier& un sat...@/ <0ucc.ielli =>>=@. )n
acest sens& ea face parte din ansam%lul metodelor calitative& ce au ca scop definitoriu
cercetarea umanului *n eneral& al societ"iiAcomunit"ii omene(ti *n special.
8pecific monorafiei socioloice este a%ordarea sistematic" a unei entit"i sociale&
indiferent dac" este vor%a de un rup& o oranizaie sau o comunitate. Aceast" metod"
urm"re(te surprinderea relaiilor& interaciunilor dintre diversele elemente care compun
sistemul studiat& cu scopul de a face intelii%il *ntre sistemul. 8e are *n vedere astfel
crearea unei viziuni coerente asupra respectivului sistem. Asemeni unui $oc de tip leo&
sarcina cercet"torului social are un du%lu sens& mai *nt'i el descompune entitatea
analizat" *n framente c't mai mici& asupra c"rora *(i fi6eaz" privirea pentru a scoate *n
eviden" esena lor proprie& dup" care <re@construie(te minuios elementele analizate&
rezultatul fiind *ns" ceva complet nou& asemeni unei ,lanterne maice/ care aduce *n faa
oc.ilor o lume complet nou"& un univers deopotriv" cunoscut (i inedit& familiar (i totu(i
necunoscut. Aceasta este poate una dintre sarcinile ma$ore ale socioloiei& s" arate c"
lumea pe care suntem convin(i c" o cunoa(tem *n cele mai mici am"nunte este
*ntotdeauna capa%il" s" ne surprind"& ea nu este niciodat" doar ceea ce pare& ci are resurse
ce refuz" s" se descopere *n faa unei priviri superficiale.
)n istoria socioloiei fondatorul metodei monorafice este considerat& pe %un"
dreptate& socioloul francez Frederic Le DlaE. :e profesie ininer minier& Le DlaE a
*ntreprins o consistent" cercetare de teren *n zonele puternic industrializate ale 5uropei
*ntre anii 7I?> (i 7I55& an *n care a pu%licat /es ?uvriers europeens <Muncitorii
europeni@& lucrare ce a fost primit" cu entuziasm de pu%lic. )n esen"& cercetarea
socioloului francez dore(te s" impun" socioloilor o nou" metod"& de factur"
microsocioloic". Altfel spus& se porne(te de la ideea c" structura unei societ"i poate fi
depistat" nu prin studiul eneral& de ansam%lu al acesteia& ci prin descompunerea ei *n
unit"i sociale minuscule& de tipul familiilor. ,Le DlaE a considerat c" familia este
microcosmosul *n care se reflect" tensiunile (i contradiciile societ"ii lo%ale. 0etoda pe
care a pus-o la punct const" *n o%servaia direct"& cvasi-etnorafic" (i *n analiza
comparativ" a zecilor de familii muncitore(ti. Acestea nu erau reprezentative din punct de
vedere statistic& ci constituiau tipuri ideale...Atenia dat" veniturilor (i c.eltuielilor
familiale& care se desprinde din toate monorafiile ca o tr"s"tur" privileiat" a activit"ii
sale socioloice& se e6plic" prin voina de a "si un instrument de m"surare a vieii
sociale care s" fie cuantifica%il (i deci aplica%il diferitelor conte6te/ <#uin& Fresle =>>=@.
5ste vor%a deci de o du%l" reducie: societatea la familie& iar familia la %uetul de venituri
(i c.eltuieli al familiilor de muncitori. #eea ce devine& *n cele din urm"& un procedeu mult
prea simplist pentru a *ntreprinde o cercetare a societ"ilor omene(ti.
#it'ndu-l pe socioloul francez Daul 3ureau& cercet"tor al structurilor sociale
rurale din 9orveia (i autor al Introducerii !n metoda sociologic& Detre Andrei <7HC>@
sta%ile(te reperele eseniale ale metodei monorafiei socioloice referitoare la pro%lema
cercet"rii familiei:
- "!r"!#,r!, -!*iu(ui n,#ur,(& caracteristicile solului& apele& situaia eorafic" a
familiei!
- &s!r$,r!, $i!'ii in#!rn! , /,-i(i!i <p"rinii& oriinea acestora& c"s"toria&
relaiile dintre soi& num"rul copiilor& aptitudinile lor& educaia lor& emiranii& celi%atarii&
%"tr'nii& .rana familiei& locuina& vestimentaia& iiena& distraciile& *ntre%uinarea
timpului@!
- ,"#i$i#,#!, !"&n&-i") <o%iectul activit"ii economice& munca aricol"&
e6ploatarea p"durilor& munca *n mine& fa%rici& transporturile& personalul utilizat@!
- -!n#,(i#,#!, <concepii despre via"& despre datorie& succes& fericire@!
- /!(u( *! $i,') 9i &i"!iuri(! /,-i(i!i <*n timpul adolescenei (i *nainte de
c"s"torie& *n viaa con$ual"& valorile familiei& concepia despre munc"& despre c'(ti&
despre %ani@!
- "&n"!p'i, *!spr! $i,') s&"i,() <valorile societ"ii& drepatea (i ealitatea social"&
%inele colectiv& patrimoniu@!
- ins#i#u'ii ,u;i(i,r! ,(! -un"ii <%unuri mo%iliare& instrumente de munc"&
cre(terea animalelor& tipul de cultur"& tipul de proprietate asupra p"m'ntului& proprietate
imo%iliar"& salariu& ana$amente de munc"@!
- !"&n&-i! <mi$loace de economisire& *ntre%uinarea economiilor& oraniz"ri
profesionale& accidente (i %oli& comer@!
- "u(#ur, in#!(!"#u,() <formele de educaie& pu%lic" sau particular"& tipul studiilor
a%solvite& presa& doctorul& $udec"torul& teatrul& %i%lioteca& %iserica& preotul@!
- &r.,ni2,'i, "&-un!i <circumscripia& oranizarea administrativ"& consiliul
comunal& serviciile comunale& %uetul etc.@.
8e poate o%serva *n aceast" enumerare influena e6ercitat" de studiile lui Le DlaE&
fondatorul @monogra'iilor de 'amiliiA.
)n ceea ce prive(te aleerea temei de cercetare& aceasta presupune o serie de reuli
<8ta.l 7HCJ@:
S"&pu( &ri")r!i "!r"!#)ri 9#iin'i/i"! !s#! r!2&($,r!, un!i ,nu-i#! pr&(!-!.
Temele socioloiei sunt inepuiza%ile. 8ocioloia este pro%a%il (tiina care posed" unele
dintre cele mai vaste domenii de cercetare& *ns" nu toate temele ei de cercetare au aceea(i
importan". 0ai mult dec't at't& relevana acestor teme este diferit" de la o zon" la alta&
de la un rup la altul sau pentru diversele comunit"i sau etnii. #ercetarea socioloic"
tre%uie s" se orienteze *n permanen" spre studiul unor pro%leme cu un rad mare de
relevan" pentru viaa comunit"ii sau rupului c"ruia se adreseaz". 0etoda monorafic"
implic" de asemenea atinerea unui anumit scop& ea nu este (i nu tre%uie s" fie o
activitate *nt'mpl"toare. 8pre deose%ire de filosofie& despre care Aristotel afirma c" este o
activitate practicat" doar de draul ei& pentru pl"cerea unic" de a filosofa& socioloia *(i
propune *ntotdeauna un scop precis de cercetare (i nici-un studiu nu este pe deplin
realizat& dac" nu se apropie c't mai mult de atinerea respectivului scop.
T!-, ,(!,s) nu #r!ui! s) ,i) un .r,* /&,r#! -,r! *! .!n!r,(i#,#! 9i ni"i s)
nu /i! !;#r!- *! $,s#). 5ste de preferat ca& cel puin *n faza iniial"& proporiile temei s"
fie mai dera%" modeste& urm'nd ca ulterior& pe m"sur" ce avanseaz" cercetarea
(tiinific"& puin c'te puin& tema s" poat" fi l"rit". )n cazul monorafiei socioloice&
situaia aceasta poate fi u(or e6emplificat"& prin renunarea la teme de cercetare precum
un mare ora(& o zon" foarte *ntins" sau un num"r mare de instituii sau oranizaii (i
concentrarea ateniei asupra unor localit"i sau rupuri umane de dimensiuni mai reduse&
precum (i analizarea acestora din c'teva puncte de vedere& nu dintr-o multitudine de
perspective. :e pild"& dac" vrem s" analiz"m fenomenul social al miraiei din Rom'nia
de dup" 7HH>& o asemenea tem" e6trem de vast" nu poate fi realizat" dec't de un colectiv
de cercet"tori& av'nd specializ"ri diferite& *ntruc't cauzele miraiei nu sunt doar de
natur" economic"& ci (i social" sau psi.oloic" etc. #e poate face un sociolo *n aceste
condiii& presupun'nd c" nu se poate constitui o ec.ip" de lucru& care s" analizeze
fenomenul lo%al al miraiei din Rom'niaN Dro%a%il c" cea mai %un" soluie o reprezint"
aleerea unei zone strict delimitate& de dimensiuni reduse& *n care s" fie analizat pe lar
fenomenul respectiv.
1,r"ur.!r!, i(i&.r,/i!i r!pr!2in#) un p,s !s!n'i,( +n ,&r*,r!, un!i #!-!
*! "!r"!#,r!. 8pecificul cercet"rii (tiinifice st" *n faptul c" nu se poate *ntemeia nimic
nou din neant& *n a%sena unei cunoa(teri preala%ile& a investiaiilor realizate de ali
cercet"tori. )n eneral vor%ind& *n socioloie e6ist" un num"r foarte redus de teme
nea%ordate de niciun cercet"tor& socioloia este o disciplin" unde cu mare reutate se
poate "si teren virin& nestr"%"tut de nimeni p'n" acum& temele r"mase necercetate fiind
asemeni unor mici insule *ncon$urate de un ocean de c"ri& studii& articole& pu%licaii de
tot felul etc. :e aici nu tre%uie s" traem concluzia c" *n socioloie nu se mai poate spune
nimic nou& c" nu mai poi crea nimic oriinal. O asemenea atitudine *ndeamn" la
descura$are (i nu poate servi dec't lament"rii unora care nu au *ncercat niciodat" s"
produc" ceva cu adev"rat nou. -i *n socioloie& ca (i *n toate celelalte discipline (tiinifice
se pot crea lucruri complet noi (i inovatoare& *ns" pentru a a$une la insulele de care
vor%eam mai sus tre%uie s" parcurem m"car o parte din oceanul care care le *ncon$oar"
sau s" proiect"m asupra lui o lumin" complet nou". #unoa(terea literaturii de specialitate&
cel puin *n punctele eseniale& reprezint" un pas o%liatoriu pentru o cercetare (tiinific"&
f"r" de care noul nu este posi%il.
T!-, #r!ui! /&r-u(,#) +n #!r-!ni /&,r#! "(,ri: /)r) ,-i.ui#)'i. )n cazul
monorafiei socioloice situaia se prezint" relativ simplu& *n sensul c" analiza unei
comunit"i umane sau a unei oranizaii sau fenomen social presupune *nc" de la *nceput
utilizarea unor concepte intelii%ile& cu un rad mai redus de a%stractizare. 0onorafia
socioloic" nu se menine e6clusiv la un nivel a%stract& pur teoretic& ci se %azeaz" pe un
num"r foarte mare de e6emple (i situaii particulare& metoda cel mai des utilizat" av'nd
un caracter mai dera%" inductiv dec't deductiv. :e asemenea& se poate utiliza &p!r,'i,
*! *i,.n&s#i",r!& ce presupune o cunoa(tere mai profund" a realit"ii& conceptualizarea
fenomenelor sociale *n cadrul unui sistem teoretic.
E;is#) -,i -u(#! #ipuri *! *i,.n&s#i". 0ai *nt'i& *i.n&s#i"u( sp&n#,n& su%
forma unei intuiii asupra realit"ii& neprecedat" de o cunoa(tere preala%il" a fenomenului
social& ce urmeaz" s" fie studiat *n am"nunt. Aceasta este forma cea mai rudimentar" a
dianostic"rii& caracteristica ei esenial" fiind aceea c" nu reprezint" altceva dec't un
punct de plecare& o etap" de *nceput a analizei. De parcursul cercet"rii dianoza spontan"
poate s" cunoasc" nenum"rate nuan"ri& acesta fiind de altfel (i unul dintre scopurile
cercet"rii& de a nu menine analiza doar la un nivel de o eneralitate ma6im"& ci de a
su%linia particularit"ile& specificul fenomenului sau rupului social studiat. :e e6emplu&
operaia prin care catalo"m o localitate drept sat sau ora( este o dianosticare spontan"&
un fenomen mental de conceptualizare a respectivei comunit"i& dar acesta nu este dec't
un prim pas& care tre%uie continuat prin analiza structurilor comunit"ii& studiul asupra
populaiei din localitatea respectiv"& a ocupaiilor de %az" etc. Astfel& se trece la un alt tip
de *i,.n&s#i"& mult mai ela%orat& (i anume cel ,n,(i#i". Acesta este de dou" tipuri:
7. Di,.n&s#i"u( !;p(i",#i$ sau cau#al &@etiologicA( are *n vedere relevarea
cauzelor care produc un anumit fenomen. Oric't ar p"rea de simplu la prima vedere&
procesul de identificare a cauzelor reale care dau na(tere unui anumit fenomen social nu
este unul facil& aflat la *ndem'na oricui& ci presupune un efort foarte mare (i mai ales un
consum *nsemnat de resurse materiale (i intelectuale& dintre care poate cea mai
important" este resursa de timp ce tre%uie alocat studierii nu numai unei cauze sinulare&
ci unor comple6e de cauze care& *mpreun"& pot s" enereze fenomenul respectiv. 5ste un
fapt *ndeo%(te cunoscut *n socioloie& un fenomen social nu este enerat doar de o cauz"
unic"& ci de cauz"ri sociale multiple. Orice analiz" socioloic" care inor" o parte din
aceste comple6e cauzale (i evideniaz" doar unele dintre ele este fie o analiz" eronat"
asupra socialului& fie una parial"& ceea ce& *n anumite situaii& poate fi mai periculoas"
dec't un dianostic total eronat. -i aceasta deoarece o analiz" cauzal" complet eronat"
poate fi depistat" mult mai u(or c"ci& nu de puine ori& ea contravine *nsu(i simului
comun& *n timp ce o eroare parial" este mai seduc"toare& dat" fiind aparena sa de adev"r.
8pre e6emplu& Menri 8ta.l vede *n tendina de a e6plica viaa social" prin mentalit"ile
oamenilor& ,fenomenele de e6isten" social" prin cele de con(tiin" social"/& pre$udecata
,cea mai rav"/& ,re(eala cea mai curent"& din cele multe care se fac& at't *n investiaie&
c't (i *n aciunea social": r"m'nerea la nivelul con%tiin$ei sociale& ceea ce compromite
at't seriozitatea cercet"rii c't (i eficiena aciunii/. 8ta.l se opune deci ideii& dominant" *n
anii C> (i I> ai secolului trecut& de a reduce socioloia la o latur" a psi.oloismului
social& de a e6plica fenomenele sociale e6clusiv prin intermediul con(tiinei actorilor
sociali.
=. Diagnosticul descriptiv& a(a cum *i spune (i numele& apeleaz" la o descriere
*n profunzime a fenomenelor sociale& dar ceea ce este foarte important de reinut este
faptul c" aceast" descriere nu are un caracter *nt'mpl"tor& nu este o simpl" sum" de
o%servaii f"r" nici-o le"tur" *ntre ele& ci este vor%a de o descriere *n cadrul unui sistem
teoretic %ine fundamentat. )n cadrul acestui sistem& este o%liatoriu ca toate conceptele
utilizate s" fie riuros definite& descrierea *n profunzime a fenomenelor sociale
neput'ndu-se realiza dec't pe %aze conceptuale clare (i %ine delimitate. :imensiunea
descriptiv" a metodei monorafiei nu urm"re(te *n mod prioritar aspectul literar& poetic al
unei comunit"i sau fenomen social <acesta depinde *n mod esenial de stilul fiec"rui
cercet"tor (i& *n m"sura *n care nu e utilizat *n mod e6cesiv& se poate spune c" e prefera%il
unei e6puneri seci& foarte arid" (i te.nicizat"@& ci mai ales latura (tiinific"& conceptual" (i
clasificatorie.
1r&i!"#,r!, r!2u(#,#!(&r *n cercetarea de tip socioloic ,r! +n $!*!r! #r!i
pr&(!-! -,@&r! <Merseni 7HI=@. 0ai *nt'i& se pune pro%lema desf"(ur"rii (i structur"rii
cercet"rii *n diverse etape& dup" care urmeaz" elementele de oranizare a cercet"rii (i& *n
cele din urm"& metodele (i te.nicile utilizate *n cercetare. Droiectul tre%uie deci s"
cuprind" informaii referitoare la o%iectivele enerale (i specifice ale cercet"rii& locul de
desf"(urare al cercet"rii sau aria de cuprindere& resursele financiare& materiale (i umane
ce urmeaz" s" fie alocate pentru *ndeplinirea o%iectivelor propuse& timpul de derulare al
fiec"rei etape a cercet"rii. 8pecific monorafiei socioloice este faptul c" aici cercetarea
impune de la *nceput un consum mare de timp& (i& poate cel mai important& este faptul c"
ea nu este o cercetare definitiv"& care are o finalitate strict"& ci una desc.is"& ce necesit"
relu"ri (i re*ntoarceri& privirea pro%lemelor din diverse un.iuri (i puncte de vedere. :e
asemenea& cercetarea socioloic" de teren presupune cel mai adesea utilizarea unui num"r
mare de cercet"tori (i speciali(ti *n diverse domenii& fiecare dintre ace(tia av'nd nevoie
de o perioad" de timp diferit" pentru a-(i realiza cercet"rile& ceea ce face pro%lematic"
sta%ilirea minuioas" a unui proiect.
)n ceea ce prive(te &r.,ni2,r!, "!r"!#)rii& cu prec"dere *n situaiile *n care sunt
implicate colective de cercet"tori& este vital s" fie precizate de la *nceput *n mod e6plicit
sarcinile (i r"spunderile fiec"rei ec.ipe. 8elecia (i instruirea mem%rilor fiec"rei ec.ipe de
cercet"tori depind *n mod esenial de e6periena acestora! *n cazul aleerii unor
cercet"tori e6perimentai& instruirea acestora este mai dera%" o c.estiune de rutin"& *n
timp ce pentru *ncep"tori etapele pre"titoare au o importan" mult mai mare. )n cazul
acestora pre"tirile preliminare pot s" fie *nsoite de o suprave.ere continu"& *ns"
aceasta nu tre%uie s" reteze definitiv entuziasmul tinerilor cercet"tori& ci s" p"streze o
nuan" moderat"& s" nu pun" *n eviden" doar aspectele neative& critice& ci (i elementele
pozitive ale cercet"rii realizate de mem%rii mai puin e6perimentai. A(a cum constata
socioloul #. A. 0oser <7HKC@& ,cercet"rile socioloice depind *n %un" m"sur" de felul
surselor (i datelor care stau la dispoziie pentru a fi studiate/. )n cazul monorafiei
socioloice& sursele utilizate tre%uie s" fie c't mai vaste& pentru a acoperi c't se poate de
mult comunitatea social" sau fenomenul investiat.
:iscuia referitoare la surs!(! u#i(i2,#! +n#r8& "!r"!#,r! s&"i&(&.i") *n eneral (i *n
monorafia socioloic" *n special este fundamental" (i ea se aseam"n" din multe puncte
de vedere cu pro%lema surselor din istoriorafie. #omponenta ar.eoloic" a acestor dou"
tipuri de cercet"ri este evident"& am%ele sunt interesate nu doar de momentul actual& ci (i
de succesiunea temporal"& de trecutul (i istoria unei comunit"i. :in aceast" perspectiv"&
se poate afirma c" monorafia socioloic" este o metod" interesat" nu doar de
acumularea unor informaii& de latura cantitativ"& a(a cum se *nt'mpl" nu de puine ori *n
cazul anc.etelor a(a-numite sociale& ci (i de calitatea informaiei& monorafia caut" s"
surprind" o%iectul cercet"rii *n profunzimea lui. 8ursele pe care socioloul le are la
*ndem'n" sunt& pe de o parte materialul %i%liorafic dedicat domeniului ales de cercetare&
iar pe de alt" parte& opiniile& cuno(tinele& informaiile de orice fel culese pe teren. :in
acest ultim punct de vedere& cercetarea socioloic" ce utilizeaz" metoda monorafic" este
un tip de cunoa(tere implicat" profund *n o%iectul pe care-l studiaz"& aceast" implicare
implicit" e6pun'nd-o unui *ntre (ir de pericole.
#ercetarea monorafic" nu *ncepe niciodat" pe teren. 5ste necesar ca ea s" fie
precedat" de cunoa(terea am"nunit" a documentelor& studiilor& izvoarelor de orice fel
care se refer" la comunitatea ce urmeaz" s" fie studiat". #u alte cuvinte& orice demers
socioloic tre%uie s" *nceap" la %i%liotec" (i nu direct pe teren. :ocumentele sociale au
fost clasificate de socioloi <#.elcea =>>J@ *n dou" tipuri importante: pe de o parte&
documentele pu%lice (i& pe de alta& documente personale. #aracteristica esenial" a
documentelor pu%lice este aceea c" ele ,intereseaz" *ntrea colectivitate uman"& privesc
viaa politico-administrativ" a statului/. :e asemenea& *n eneral accesul la documentele
pu%lice este li%er& ele put'nd fi consultate de oricine dore(te acest lucru. :impotriv"& la
documentele personale are acces doar autorul acestora (i un cerc restr'ns de persoane& ce
se presupune c" au acordul autorului pentru a consulta respectivele documente& ce pot fi
$urnale intime& coresponden"& diverse *nsemn"ri etc. )n literatura de specialitate& se mai
face distincia dintre documentele scrise (i cele nescrise& de tipul diverselor o%iecte&
*nreistr"ri audio sau video& fotorafii etc.
:ocumentaia necesar" realiz"rii monorafiei socioloice include parcurerea
informaiilor de natur" eorafic"& istoric"& demorafic"& etnorafic" etc.& dar nu
tre%uiesc ocolite nici monorafiile *ntocmite anterior de cercet"torii sociali. Formele de
o%servare statistic" au o mare relevan" pentru munca de cercetare social"& ele prezent'nd
avanta$ul de a fi foarte %ine dezvoltate la nivelul *ntreii "ri. ,Recens"mintele populaiei&
ale locuinelor (i animalelor& statistica st"rii civile& vec.ile catarafii (i ur%arii <reistru
oficial de proprietate funciar"@& actele administrative& d"rile de seam" statistice& %alana
c.eltuielilor (i *ncas"rilor etc. sunt tot at'tea documente cifrice oficiale& cu caracter
pu%lic. 5le sunt& pentru unele teme& indispensa%ile *n cercetarea vieii sociale. 9ici o
cercetare socioloic" nu poate fi c't de c't relevant" dac" nu porne(te de la cunoa(terea
num"rului& structurii pe v'rste (i socioeconomice& de la cunoa(terea repartiz"rii pe
localit"i a populaiei/ <Ibid.@. :e asemenea& este foarte relevant" pentru activitatea
socioloului cunoa(terea specificului pieei forei de munc" pentru reiunea sau
localitatea studiat"& starea de s"n"tate (i accesul la educaie& radul de dezvoltare al
infrastructurii (i de ec.ipare te.nic" a localit"ilor& potenialul turistic etc. Toi ace(ti
indicatori de natur" statistic" pot s" realizeze un profil %ine structurat al comunit"ii
cercetate.
:in toate acestea rezult" faptul c" s&"i&(&.u( i-p(i",# +n "!r"!#,r!, *! #!r!n ,r!
"in"i s,r"ini -,@&r! *! +n*!p(ini#:
- s" ai%" capacitatea de a se intera *n mod corespunz"tor *n mediul social pe
care-l studiaz"& f"r" a se l"sa afectat peste m"sur" de propriile pre$udec"i sau ale altora!
- o%servarea evenimentelor a(a cum se petrec ele& *n ordinea cronoloic" fireasc"&
f"r" a interveni *n mod %rutal *n evoluia acestora!
- *nreistrarea informaiilor c't mai aproape de momentul desf"(ur"rii lor (i cu
mult" acuratee& pentru a nu interveni distorsiunile provocate de o%icei de memorie!
- s" nu se m"rineze *n a prezenta datele o%inute prin o%servaie *n starea %rut" *n
care au fost culese& deoarece ele nu ar fi accesi%ile pu%licului (i nici nu ar fi intelii%ile!
orice informaie culeas" tre%uie interpretat"& pus" *n relaie cu celelalte informaii (i
scoas" *n eviden" semnificaia profund" a faptului social o%servat.
- *ntocmirea raportului final al cercet"rii tre%uie s" fie clar& intelii%il (i lipsit de
pretenia nerealist" c" a reu(it s" epuizeze domeniul cercetat. Acest raport ar tre%ui& de
asemenea& s" conin" informaii care s" poat" fi verificate.
)n concluzie& ,o%servaia direct" folose(te o diversitate de competene sociale (i
intelectuale: o capacitate de a se adapta la o situaie sau la un mediu mai mult sau mai
puin familiar! o ne*ncetat" atenie f"c'nd apel la diferitele sale sensuri& *n special vederea
(i auzul! facultatea de a memora diferite propriet"i ale situaiei! o oarecare a%ilitate de a
lua rapid (i clar notiele (i& *n fine& o cultur" eneral" (i socioloic" apt" de interpretare a
datelor culese (i de reprezentare a lor *ntr-un raport final. O%servaia este deci o situaie
care reclam" simultan capacit"i de socia%ilitate& atenie& memorie (i interpretare/ <Deretz
=>>=@.
#. A. 0oser <7HKC@ susinea c" ,pro%lemele metodoloice ale anc.etelor se pot
clasifica *n trei rupuri mari: de la cine se cule informaii& ce metode tre%uie folosite
pentru culeerea lor& (i cum vor fi prelucrate& analizate (i interpretate/. Fiind& ca (i
anc.eta socioloic"& o metod" care se poate realiza *n mod esenial pe %aza cercet"rii de
teren& monorafia *nt'mpin" acelea(i pro%leme pentru a se putea realiza. )n plus& pentru
finalizarea ei *ntr-un studiu (tiinific *ntocmit riuros tre%uie inut seama (i de pro%lemele
specifice ale lucrului cu ec.ipe de cercet"tori a c"ror pre"tire este foarte divers".
5.3. S,r"ini *! +n$)',r!5T!s#! *! ,u#&!$,(u,r!
Realizai o anc.et" socioloic" %azat" pe ela%orarea unui c.estionar (i aplicarea
acestuia unui mic e(antion de persoane reprezentative pentru tema social" aleas".
Interpretai rezultatele o%inute prin prisma metodoloiei de cercetare socioloic".
5.4. R)spunsuri (, #!s#!(! *! ,u#&!$,(u,r!
An"0!#, s&"i&(&.i") #r!ui! s) r!sp!"#! ur-)#&,r!(! "!rin'!:
- s" evidenieze specificul metodoloiei socioloice.
- s" identifice conceptele fundamentale ale metodoloiei socioloice& precum (i
etapele cercet"rii (i principalele teorii asupra acesteia.
- s" e6pliciteze c't mai detaliat pro%lematica socioloic" aleas".
- s" interpreteze cu acuratee (tiinific" socioloic" rezultatele cercet"rii
*ntreprinse.
- s" utilizeze un lim%a$ adecvat a%ordarii (tiinifice.
5.5. Lu"r,r! *! $!ri/i",r!
Drezentai *n mod succint distincia tr"s"turile eseniale ale metodoloiei
socioloice. Aleei dou" dintre metodele socioloiei (i realizai o analiz" comparativ".
5.6. 7i(i&.r,/i!
7. 3a%%ie& 5. <=>7>@& Practica cercetrii sociale. 5ditura Dolirom& Ia(i.
= #.elcea& 8. <=>>C@& Metodologia cercetrii sociologice3 metode cantitative %i
calitative <ediia a treia@. 5ditura 5conomic"& 3ucure(ti.
?. #res1ell& B. U. <=>>H@& Besearch design3 Cualitative2 Duantitative2 and mi4ed
methods 1pproaches <?
rd
ed.@. 8AF5 Du%lications& Inc.& U.8.A.
J. Fiven& L. 0. <eds.@ <=>>I@& The 0167 7ncEclopedia o' Dualitative research
methods. 8AF5 Du%lications& Inc.& T.ousand Oa2s& #alifornia.
5. 0oscovici& 8. V 3usc.ini& F. <coord.@ <=>>C@& Metodologia %tiin$elor
socioumane. 5ditura Dolirom& Ia(i.
K. 0oser& #. A. <7HKC@& Metodele de anchet !n investigarea 'enomenelor sociale.
5ditura -tiinific"& 3ucure(ti.
C. 0ucc.ielli& A. <coord.@ <=>>=@& ,ic$ionar al metodelor calitative !n %tiin$ele
umane %i sociale. 5ditura Dolirom& Ia(i.
I. Rotariu& T. V Ilu& D. <=>>K@& 1ncheta sociologic %i sondaFul de opinie3 teorie
%i practic <ediia a doua@. 5ditura Dolirom& Ia(i.
H. 8ta2e& R. 5. <=>7>@& Cualitative research3 0tudEing how things work. T.e
Fuilford Dress& 9e1 ;or2.