Obinerea i controlul calitii produselor apicole VP2

Subiecte Pentru
nota 5
Pentru
nota 8
Pentru
nota 10
1 Definiia i obinerea polenului i a psturii da da da
2 Trasabilitatea polenului da da da
3 Controlul calitii polenului da da
4 Aplicaii ale polenului n nutriie da
5 Compoziia psturii i efectele biologice da da
6 Propolis - definitie, surse, rol, da da da
7 Propolis - prop fizice, compozitie, criterii autenticitate da da
8 Propolis - defecte, contaminari da
9 Activitatea antioxidant a compuilor polifenolici din produsele
apicole (mecanismul de reacie)
da
10 Ceara definitie, obtinere, compozitie da da
11 Ceara categorii si criterii de calitate, falsificari da
12 Lptiorul de matc definitie, rol in familia de albine da da da
13 Lptiorul de matc compozitie, prop functionale, controlul
calitatii
da da





1. Polenul
Definiie: Polenul apicol este un conglomerat de gruncioare divers colorate, formate din polenul recoltat
de albine de la flori, prelucrat si transportat de ele n stup, unde este parial cules de apicultori n colectorul
de polen la urdini (intrarea n stup). Albina compacteaz sporii de polen secretai de flori i formeaz pelei
(gruncioare de polen) - 1 pelet conine 5 milioane de spori de polen.
Albina recolteaz polen ntruct acesta reprezint singura surs de proteine din hrana ei. Durata de via a
albinelor variaz n funcie de sursa de polen disponibil: 18-20 de zile (polen de iarba, pin), 20-24 zile
(polen de Papadie), 40-45 zile (Pomi fructiferi, rapita, mustar). Aportul de polen din hran contribuie la
dezvoltarea organelor specifice albinelor lucrtoare (formaiuni specifice pentru colectarea polenului
poziionate la picioare, formarea glandelor cerifere, formarea proteinelor specifice veninului: melitina i
alte peptide).
Exist o controvers n lumea tiinific n ceea ce privete contribuia albinei la obinerea polenului. n timp
ce unii autori susin c polenul de albine este format strict din polenul plantelor (celula sexual masculin a
plantelor) care este compactat de ctre albine i transportat la stup, ali cercettori susin c la formarea
peletului albina adaug nectar i saliv. Aceti autori aduc ca argument faptul c n polenul de albine se
regsesc reziduuri de antibiotice care provin exclusiv din tratamentul albinelor.
Sursele de polen sunt plantele melifere:
Plante nectarifere asigur nectar: puin rspndite (bumbac, mzriche)
Plante nectaro-polenifere asigur nectar i polen: ppdie, salcm, salcie, pomi fructiferi, tei,
arar, floarea soarelui, rapia, trifoi, castan, sparceta, iarba neagr. Aceast categorie de plante sunt
dominante n zona climatic a Romniei.
Plante polenifere asigur polen: plop, mesteacn, mac.
Plantele creeaz polen strict pentru reproducere. Exist plante la care polenizarea se realizeaz cu ajutorul
vntului sau cu ajutorul insectelor. Prin urmare sunt dou tipuri de polen:
- Polen anemofil: polenizarea plantelor se realizeaz datorit vntului. Prezint riscul de alergii
respiratorii.
- polen entomofil: polenizarea plantelor se realizeaz cu ajutorul insectelor.




2. Trasabilitatea polenului
1. Formarea polenului de ctre plante Figura 1. Etapa cu cele mai numeroase surse de contaminare
din mediu: GMO, pesticide, insecticide, metale grele.

Figura 1. Schema de reproducere a plantelor: floarea matur formeaz polen care este colectat n
antere. Polenul trece prin tubul polinic pn n ovar unde fecundeaz ovulul. Floarea fecundat va
forma un fruct cu semine care va relua ciclul de via al plantei.

2. Culegerea polenului (albine) Fenomen electrostatic datorit electrizrii periorilor de pe corpul
albinei n timpul zborului. Dei albinele au o preferin de colectare a unui anumit sortiment de
polen n funcie de informaiile aduse la stup de albinele cercetae - chiar i polenul monoflor
conine polen i de la alte specii de plante, deci nu este 100% monoflor.
3. Transportul la stup si depozitarea n celulele din rame (albine). O albin transport aprox. 12-15mg
polen (aprox 1/10 din greutatea ei corporal). Polenul este depozitat in celulele nvecinate larvelor
ca albinele doici s poat asigura necesarul de hran rapid i eficient viitoarelor membre ale
familiei. Peleii de polen se preseaz etan n interiorul celulelor pn cnd celula este plin. Apoi
se acoper cu o pelicul de miere i se cpcete. ncepe un proces de fermentaie anaerob care
va conduce la formarea psturii.
4. Colectarea polenului cu ajutorul colectorului (apicultor). Apicultorul monteaz colectorul la urdini,
deci nu permite albinei s duc polenul n interiorul stupului. Placa activ a colectorului se las 2
zile apoi se scoate temporar (1-2 zile) pentru a asigura albinelor necesarul proteic pentru
dezvoltarea familiei de albine.
5. Condiionarea (cernerea, uscarea -apicultor) surse de contaminare i degradare a calitii polenului
apar din nerespectarea condiiilor optime de temperatur la recoltare i uscare. Polenul se usuc la
maxim 40C.
6. Depozitarea polenului (apicultor) n funcie de sortul de polen Dac polenul nu este pstrat la
temp. In mod ideal se protejeaz de expunerea la lumina direct a soarelui.
Polenul proaspt: n pungi ermetic nchise i vidate la -20C, ideal n cantiti mici, pentru 1-3 doze
de consum.


Polenul uscat: n recipiente sau pungi ermetic nchise la temperatura camerei (45C).
3. Controlul calitii polenului
Analiza senzorial
a) Aspect:
i) Culoarea: Peleii au culoarea polenului recoltat de albine de la plante: de la alb pn la negru
poate fi de orice culoare (galben, maro, violet, rou, verde). Culoarea polenului este
dependent de prezena srurilor minerale i a pigmenilor, umiditate, expunerea la soare i
de infestarea cu fungi. Fiecare pelet ar trebui s prezinte o culoare uniform.
ii) Granule fragile care se sfarm cnd polenul e proaspt; Granule dure care nu se sfarm ntre
degete cnd polenul este uscat.
iii) Mrimea peleilor de 2-5 mm
iv) Gradul de puritate: impuriti vegetale, animale buci din corpul albinei: piciorue, aripi,
torace.
b) Miros: proaspt, specific, iarba
c) Gust: dulce, acrior, amrui, picant n funcie de originea botanic
d) Arom: specific
Defecte senzoriale:
Aspect: prezena mucegaiurilor
Culoare: tears, oxidat
Impuriti: insecte vii, larve
Miros fad sau strin, fermentat
Gust fad sau strin

Determinarea originii botanice - Analiza microscopic
Pe baza diferenelor de form, culoare, mrime a gruncioarelor de polen provenite de la plante (Figura 2),
se poate determina originea botanic a polenului apicol. Polenul apicol poate fi monoflor sau poliflor. Este
considerat monoflor cnd peste 50% reprezint polen colectat de la o singur specie floral.
Compoziia chimic a polenului
Fiecare pelet de polen conine polen de la mai multe specii florale, prin urmare are compoziie uor diferita
si deci efecte biologice diferite. Variaia rezultatelor prezentate in literatura depinde de Sursa vegetala de
polen i de metoda analitic aplicat precum i de precizia de lucru a echipei de cercettori.
Polenul este considerat alimentul perfect al naturii ntruct conine toi aminoacizii eseniali i tot
complexul de vitamina B. Nu exist n lume nici un alt aliment de origine animal sau vegetal care s


conin toi aceti compui. Valoarea biologic este dat i de ali compui minoritari: polifenoli, pigmenti,
vitamine, minerale, acizi nucleici, enzime.
Componeni Metoda analitic g/100g polen
Doza zilnica
recomandat (g/zi)
Carbohidrati cromatografic HPLC 13-55 (min 40) 320
Fibre 0,3-20 30
Proteine metoda Kijeldhal 10-40 (min 15) 50
Grasimi Extracie Soxhlet 1-13 (min 1,5) 80
Apa gravimetric Max 8

Minerale
spectrometrie de
absorbtie atomica

La ora actual nu exista standard de calitate pentru polen. n 2008 n UE s-a realizat o propunere de
standard dar nc nu este definitivat. La ora actual calitatea polenului se verific conform normelor
prevzute in Farmacopeea European (substan uscat, umiditate i aciditate).

4. Aplicaii ale polenului n nutriie
Ideal pt revigorarea imunitatii: cea mai bogata sursa alimentar de aminoacizi esentiali, conine tot
complexul de vit B., saruri minerale, vitamine A, K, E. Se recomanda consumul dupa omogenizarea in
mediu acid (miere, iaurt, sana, suc de citrice) ntruct proteina externa a polenului (exina) este greu
digerabila (Figura 3). Polenul se regsete n snge si n lichidul cerebral la 2 ore dup ingestie.
Alte efecte:
Previne efectele nocive ale radiaiei si polurii
Scade nivelul de colesterol
Particip la regenerarea ficatului
efect pozitiv asupra fertilitii maculine
mbunteste starea bolnavilor de prostat




Figura 3. nveliul extern al polenului
Contraindicaii:
alergii la polen (atenie alergie la polen de albine i nu alergie la polen anemofil)
s-au evideniat cateva cazuri de hepatit dupa ingestia de polen (polenul este un produs foarte
perisabil, din acest motiv depozitarea in conditii optime este ideala).

5. Pstura
Definiie:
Produs de fermentaie lactic anaerob obinut din: POLEN, MIERE, ENZIME (din saliva albinei, din
miere). Fermentaia este susinut de anumii factori fizici din stup: temperatura 38-40C i
umiditatea. n urma fermentaiei se dezvolt microorganisme anaerobe care consum din capsula
exterioar a polenului (exina) i proteinele din polen sunt descompuse la aminoacizi i peptide mai
simple care sunt mai uor digerate de albine, larve i oameni. Din acest motiv, pstura este
considerat aliment funcional cu o valoare biologic de 10 ori mai mare dect polenul.
Fermentaia inhib germinarea microsporilor din polen.
Compoziie: asemntoare polenului cu precizarea c proteinele majore sunt descompuse pn la
peptide i toi aminoacizii eseniali, complexul de vitamina B; vit K (antihemoragic), acid folic;
carbohidrai.
Rolul psturii n stup: sursa de proteina din hrana albinelor, puietului.
Efectele biologice ale polenului/pasturii
Antioxidant (polifenolilor, pigmentilor)
Antimicrobian
Imunomodulator (aminoacizilor, vitaminelor, enzimelor)
Hepatoprotector
Radioprotector
Probiotic (numai polenul proaspat)
Aplicatii terapeutice: polen si pastura
- Sistemul digestiv (diabet, intoxicatii, obezitate, subnutritie, cancer gastric, ulcer gastric,
afectiuni hepatice grave)
- Aparatul urinar si reproducator (prostata, afectiuni ale rinichiului)
- Boli cardio vasculare (angina, varice, aritmii)
- Sport: energizant
Falsificri
Falsificarea polenului sau a pasturii este imposibila.


Riscuri de contaminare ale psturii - precum la polen.
Depozitare: temperatura camerei n flacoane de sticl bine sigilate.

6. Propolis
Definitie: Propolisul este produsul creat de albine din secretiile rasinoase ale plantelor la care
adauga propriile secretii (ceara, saliva).
Pro nainte de, la intrare n
Polis oras, comunitate
Denumit si lipiciul albinelor
Transportat la stup in corbicula pozitionata pe perechea a 3-a de picioruse.

Surse de propolis:
1. Exudatele plantelor
- Rini: plop, pin, castan, mesteacn, arar.
- Gume, mucilagii secretate din rnile plantelor.
2. Substante secretate de albine care se adaug In cantitate variata in functie de rolul care il va avea
propolisul in stup:
- Celule cu oua: ceara putina
- Pe speteaza ramelor: ceara multa.

Tipuri de propolis n funcie de originea vegetala:
Zona Originea vegetala Compusi
Zona temperat Populus spp. (plop);
Pinus spp, (pin);
Prunus spp (prun); Castanea spp (castan)
Flavonoide si
acizi fenolici
Zona subtropical Cupresus semprevirens,
Juniperus phoeniciana,
Araucaria spp.; Platanus acerifolia
Acizi diterpenici,
flavonoide, acizi fenolici
Zon tropical Baccahris spp. ;
Araucaria spp.
Cistus spp.; Eucaliptus spp.
Hyptis divaricata
Flavonoide, acizi cinamici
prenilati
Zon subarctic Betula verucosa (mesteacan), P. Nigra p-hidroxiacetofenone
Acizi fenolici (cinamic)





Rolul propolisului in stup
1. Captuseste fisurile din stup
2. Participa la crearea curentilor de aer si sistemului de aerisire din stup
3. Mentine umiditatea mediului constanta
4. Efect antimicrobian (captuseste in strat subtire celulele in care matca depune oua)
5. Mumificarea musafirilor nepoftiti (soricei) care sunt prea mari pt albine ca sa ii scoata din
stup.

Conditii de calitate a propolisului
Sa se cunoasca originea botanica
Conc. ridicata de compusi biologic activi (polifenoli: flavonoide, acizi fenolici)
Fara contaminanti (Pb, alte metale grele, radioactive)
Cantitate min. de ceara, cenusa, alte subst
State care dezvolta la ora actuala un standard de calitate:
Asia (China, Korea - propolis brut, Japonia - produse cu propolis)
Europa (International Honey Commission)
USA, Canada
Supliment alimentar se aplica regulile din Pharmacopee (implica numai conditii legate de
puritate -cenusa,apa- nu prevede evaluarea activitatii biologice)

Conditii de calitate a propolisului
Un propolis de calitate se obtine dac albinele au condiiile optime de viat. Apicultorul trebuie s
aplice Good Apicultural Practices care prevede reguli de igien stricte n stupin i un bun
management al resurselor.



Se verific dac sursa vegetala disponibila asigur necesarul de rini (dac albina nu are resurse
plante rsinoase pe o raz de 3km atunci culege altfel vopsea sau asfalt i se obine aa numitul
Geopropolis).

Se impun de asemenea urmtoarele reguli:
Utilizarea unor colectoare de propolis
Folosirea manusilor la recoltare
Recoltarea periodica si neamestecarea cu propolis mai vechi de un an
Pastrarea in frigider / congelator

Colectarea propolisului se realizeaz cu urmtoarele instrumente:
1. Dalta apicola (de pe speteaza ramelor)
2. Colectorul de propolis

Proprietati fizice propolis plop:
Aspect: solid, lipicios, pastrat la frigider/congelator devine casant.
T <0C sfaramicios
T 25-45C moale, pliabil
T 70-80C topeste
Miros: pungent, puternic aromat
Gust: astringent, aromat, cinamic
Solubilitate: in alcool (etanol, glicerol), acetona, fluide supercritice (CO2).
Propolisul de plop e insolubil in apa.
Propolisul verde (America Sud) este solubil in apa.

Compozitia propolisului
Rsini vegetale 50% - indicator de autenticitate botanic
Cear 30% - indicator de autenticitate tehnologic
Uleiuri volatile 10% - indicator de prospeime
Polen 5%
Alte substane 5%

Contaminanti din tratamentul albinelor:
Acaricide
Antibiotice
Metale grele (plopii sunt in majoritate plantati pe marginea drumurilor)

Albinele si produsele lor sunt utilizate ca indicatori ai poluarii unei zone datorita faptului ca au
raza de zbor de 3km.

Criterii de autenticitate


1. Prezenta polenului (ex. palinologic) Atentie: nu e obligatoriu sa fie polen de plop/pin.
2. Ceara max 30% (Soxhlet - hexan)
3. Compusi specifici sursei botanice (flavonoide si acizi fenolici)
4. Concentratie ridicata in uleiuri volatile (gaz cromatografie)

Interpretarea rezultatelor analize calitative/cantitative
Rasini conc in compusi biologic activi propolis cu efect biologic f. bun
Rasini verifica conc de ceara, daca e in limite normale, atunci sursa vegetala a fost
insuficienta
Ceara posibila falsificare prin adaos de ceara
Uleiuri volatile propolis vechi sau pastrat in conditii improprii.

Propuneri de standard in EU
Ceara max 30% (hexan, Soxhlet)
Polifenoli totali min 21% (Bankova, 2008) (metoda spectrofotometrica Folin Ciocalteu)
Apa max 8%
Impuritati mecanice max 5%
Activitate antioxidanta (metoda DPPH)
Activitate antimicrobiana (S. aureus, E. coli)

Cum verifica un consumator calitatea propolisului brut?
Culoare nuante de maro, cu bucati rosiatice de rasini si galbene de ceara, de evitat
propolisul negru
Miros puternic, pungent, specific, placut
Tactil framantat intre degete se lipeste
Alege propolis colectat cu colectorul (arata granulat)

Modalitati de falsificare/degradare a propolisului brut
Falsificare
Adaos de ceara (usor de identificat de consumator)
Adaos de alte rasini (greu de identificat de consumator neinitiat)
Modalitati perfide de degradare a calitatii datorate falsificarii prin adaos de ceara:
- Prajire pt omogenizare in cuptor cu microunde.

Modalitati de falsificare/degradare a tincturii de Propolis
Folosind alcool uzat (mbibat cu pigmenti din faguri vechi)
Nu va incredeti in tinctura 40%! Fara rotaevaporator/distilator, apicultorul NU are
cum sa obtina aceasta concentratie!
Adaugand la materii prime si alte plante de calitate indoielnica (muguri de plop
mucegaiti)




Defecte ale tincturii de propolis
Extractia cu alcool absolut sau 96 conduce la solubilizarea cerii
In flaconul cu tinctura se vor observa dupa pastrare la rece a unor precipitate neregulate
care la temperatura camerei dispar (la temperatura ambianta se solubilizeaza in alcool,
iar la rece precipita in alcool).
Cum verifica un consumator calitatea tincturii de propolis?
Culoare nuante de chihlimbariu intens, a evita extractul negru (chiar daca sticla e
maronie, tinctura trebuie sa fie translucida).
Miros puternic, pungent, specific, placut
Tactil picatura de tinctura lipeste degetele dupa evaporarea alcoolului.
Sa intrebe apicultorul detalii despre: cum l-a preparat, cand l-a recoltat, de unde provine
(conc. EtOH, fara expunere la caldura, lumina).

Proprietati farmacologice
>60 de proprietati farmacologice
Activitate antioxidanta*
Activitate antimicrobiana*
MIC concentratia minima inhibitorie
MIB concentratia minima bactericida
Activitate antiinflamatoare
Efect imunomodulator si imunostimulator
Efect hepatoprotectiv
Regenerarea tesuturilor cartilaginoase
Efect antitumoral
Anestezic (5*> cocaina)
Antidot pentru veninul de albine
Activitate varoacida
Nu exista pericol de supradozare!!!

Mecanismul efectului antioxidant
Antioxidant este orice compus chimic care prezint capacitatea de a inhiba oxidarea unei
substane/compus. Majoritatea antioxidanilor sunt substane de origine natural (vegetal sau
animal). Compusii fenolici au n general duble legaturi (>C=C<) si cedeaza usor H datorita
efectului de depolarizare a electronilor la nivelul legaturii duble. (P = polifenol)
Radicalii liberi (simbolizat cu R ) sunt intermediari de reacie care se formeaz prin scindarea
simetric a unei legturi chimice, cnd electronii sunt mprii in mod egal ntre cei doi atomi care
formeaz legtura. Radicalii liberi sunt foarte reactivi i procesul radicalic care se formeaz
urmeaz 3 etape distincte: iniierea, propagarea i finalizarea.
Procesul de antioxidare sau activitatea antioxidant a unui compus este cu att mai bun cu ct o
cantitate necesar este mai mic n raport cu compusul oxidant (de ex. n sucul de portocale
adaosul de vitamica C ca antioxidant este foarte mic raporat la volumul de suc).


R-R R + R
R + PH RH + P
P + P P-P

Aplicatii ale efectului antioxidant
Sanatate:
Previne oxidarea intercelulara mentine starea de sanatate (orice oxidare
radicalica necontrolata este primul pas spre boala).
Activeaza enzime
Regleaza activitatea genelor
Alimentatie


Recomandare dozaj:
1 picatura/kg corp pt mentinerea imunitatii.
3 picaturi/kg corp pt pt stimularea imunitatii.
In tratamentul cancerului se ajunge pana la 5g/kg corp.

7. Ceara

Definitie: Este produsul apicol elaborat de albina in glandele cerifere care sunt n nnumr de 8.
Albina secreta ceara numai daca este hranita cu polen/pastura in stadiul larvar.
Constituie materialul de constructie al fagurilor.

Aplicaii n industria alimentar:
Ambalaj ex: cascaval
Sigilarea ambalajelor (borcane cu miere)
Cosmetica
Produse decorative sau de cult (lumanari)
Farmacologie adjuvant in preparate

Obinerea cerii (albine) - etape
1. secretia solzilor de ceara (translucizi, se topesc la RT)
2. omogenizarea cu saliva devine galbena si cu punct de topire 65C
3. Constructia fagurilor cu ajutorul mandibulelor si picioruselor.

Obinerea cerii (industrial) - etape
4. Selectarea ramelor cu faguri negri
5. Extractia mierii
6. Topirea fagurilor calup de ceara
7. Livrare la marii distribuitori
8. Sterilizare


9. Albire
10. Procesare pt produsul dorit

Compozitia Cerii = hidrocarburi saturate + acizi liberi + alcooli liberi + ap.
hidrocarburi saturate C25
Esteri ai acizilor grasi (acidul palmitic, acidul cerotic)
Solventi organici (hexan), si usor solubila in alcool absolut extractia tincturii de propolis

Categorii de calitate a cerii de albine
calitate superioara (din capaceala si rama claditoare recoltata inainte de cresterea
trantorilor), de culoare alba, uniforma
calitatea I (provine din capacele, faguri in care s-a crescut puiet, faguri noi, crescaturi de
ceara pe rame), cu o culoare uniforma galbuie
calitatea a II (obtinuta din topirea fagurilor vechi si a rezidurilor de faguri prin topire la
cald) de culoare galbena, bruna deschis sau cenusiu deschis, aspect uniform
calitatea a III (provine din reziduri de faguri prin presare la cald sau cu solventi organici), de
culoare galben inchis-portocaliu cu reflexe rosiatice, culoare neuniforma la spargerea
calupului

Criterii de calitate a cerii
Fara impuritati (molia cerii)
Fara metale grele
Fara reziduuri de medicamente folosite in tratamentul albinelor (antibiotice, varoacide)
Punct de topire 62-64C criteriu de evaluare a autenticitatii
Indice de aciditate 18-22
Indice de saponificare 85-107, esterificare
Compusi volatili indice de autenticitate (ceara este mediu ideal de fixare a uleiurilor
volatile din stup, a pigmentilor din propolis, polen si miere)

Falsificarile cerii de albine
Parafina la ardere creeaza fum negru (lumanari)
Seu
stearina
colofoniu

Defectele cerii de albine
Impuritati topire si filtrare.
Defecte de culoare (impregnarea cu pigmenti din alte produse apicole)
Defecte de consistenta topirea impreuna cu propolis
Emulsionarea si saponificarea apa de topire contine saruri de calciu (spalare repetata cu
apa cu H2SO4 0,1%)


8. Lptiorul de matc

Definiie: Este o substanta secretata de glandele hipofaringiene ale albinelor lucratoare tinere
(albine doici Figura 4).


Figura 4. Craniul albinei din stanga glande hipofaringiene (roz) in perioada de maxima dezvoltare;
Craniul albinei din dreapta gl hipofaringiene (roz) la sfarsitul perioadei de dezvoltare.

Lptiorul de matc constituie hran pentru toate albinele din stup astfel (Figura 5):
Hrana tuturor larvelor de 1-3 zile. Larvele de albina lucratoare si de trantor dupa ziua a 3-a
primesc miere si polen pentru dezvoltarea morfologiei specifice.
Hrana larvelor de matca pe toata durata larvara (ca urmare ciclul ei de dezvoltare e mai
scurt 16 zile)
Hrana matcii pe toata durata vietii ei
(matca traieste 2 ani spre deosebire de albina lucratoare care traieste 35 zile!)

Efectele LM n dezvoltarea albinelor
1. morfologia orgs matcii (singura femela cu capacitate de reproducere - ovare dezvoltate)
2. Dezvoltarea in perioada larvara
3. Durata de viata
4. Comportament




Figura 5 Stadiile dezvoltarii albinelor: ou (3 zile), larva (5-7 zile), pupa (8-14 zile)


Analiza senzorial:
Culoarea alb stralucitor
Gust acrisor
Consistenta vascoasa
Miros - specific

Compozitia laptisorului de matca
Compus Laptisor proaspat Laptisor liofilizat
Apa 60-70% <5%
Proteine 17 - 45%
Lipide 3-8 % 8-19 %
10-HDA >1,4 % >3,5 %
Glu, Fru, Zah 7-18 % -
Vitamine, SM <1% <1%

Proteinele din laptisorul de matca
Proteine majoritare - MRJP (major royal jelly proteins) 60% solubile in apa
Numai 1,5% sunt aminoacizi liberi (prolina, lizina)
Jeleinele activ. antimicrobiana
Au rol imunomodulator

Lipidele din laptisorul de matca
Acizi grasi liberi, lipoide neutre, steroli, cu 8-10 atomi carbon
ou, 3 ou, 3 ou, 3
larva, 5
larva, 6
larva, 7
pupa, 8
pupa, 12
pupa, 14
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
Matca Albina lucratoare Trantor
Z
i
l
e
Etapele dezvoltarii albinelor ou- adult


Acidul 10-hidroxi-decenoic indicator de prospetime si de autenticitate.
Polen criteriu de autenticitate

Nu exista standard de calitate pentru laptisor, se aplica regulile Pharmacopeea pt import/export.
Recoltarea laptisorului
cea mai mare cantitate se gaseste in botci!
Mijloace manuale sau electrice de recoltare a laptisoului din botca
Fiind un produs secretat de albina se degradeaza foarte repede depozitare la rece
imediat dupa recoltare.

Proprietati functionale
Antiinflamator
Antioxidant
Antibacterian
Imunostimulator
Antidiabetic, antiulcer
Antireumatic
Protejarea epidermei, colagen (cosmetice)
Estrogenic
Recomandari:
Doamnelor pt fertilitate, menopauza
Sportivilor
Varstnicilor (apilarnil Gerovital!!)

Controlul calitatii
Proteine, lipide, zaharuri, apa, pH, 10HDA
Trebuie sa existe resturi de tegumente larvare (aspect marmorat)
Nu e toxic
Administrare orala, injectabila, cutanata

Produse cu laptisor
Supliment nutritiv (oameni, animale)
Ingredient in preparate farmaceutice
Ingredient in preparate cosmetice


Referinte bibliografice
1. Marghitas, L. Al., Albinele si produsele lor, Ed Ceres, 2005, Bucuresti
2. Persano Oddo, L., Piro R., 2004, Main European Unifloral Honeys - descriptive sheets,
Apidologie, 35, S38-S81.
3. Bogdanov, S, 2011, Functional and Biological Properties of Bee products a Review,
www.bee-hexagon.net