Sunteți pe pagina 1din 3

Politicile agricole comerciale din Mexic

Angajamente internationale si presiunea interna


In Aprilie 2003 Guvernul mexican a ajuns la un acord cu mai mult de 25 de organizatii de
mici agricultori, prin care s-a imaginato restructurare a politicilor agricole Asa- numitul
agro- pact a venit dupa mai multe luni de mo!ilizari taranesti, printre care li!eralizarea
pietei- programate sa coincida cu cea de-a zecea aniversare "A#$A si au devenit
impreuna ccu campania electorala interconectate
Interesul mo!ilizarilor taranesti a %ost renegocierea capitolului agricol al "A#$A
Guvernul mexican nu a acceptat aceasta cerere, dar a %ost de accord sa realizeze o
re%orma cuprinzatoare a politicilor agricole interne si a activat masuri comerciale in
apararea intereselor agricole In paralel cu aceasta, Mexic s-a alaturat grupului G20, in
cadrul &M' si au inceput sa apeleze la suprimarea su!ventiilor si reducerea suporturilor
interne din cadrul pietelor agricole
Aceste studiu arata cum au %ost modi%icate politicile comerciale agricole din Mexic, ca
raspuns la mo!ilizarile taranesti si angajamentele internationale (e asemenea, arata cum
pozitia Mexicului a mentinut un ec)ili!ru intre constrangerile interne si imperativele
internationale
I Mo!ilizarile taranesti si pretentiile lor
In anii *++0 a %ost anticipata o restructurare a sectorului rural printr-o privatizare treptata
a parcelelor ,-I(& .terenuri de stat privatizate intr-un amendament constitutional/ &
sc)im!are de la porum! sau produse de %asole, la recolte mai competitive ca legumele si
%ructele era de asteptat, precum si si o crestere a productivitatii terenurilor
Programe noi au %ost puse in aplicare in scopul de amortiza impactul re%ormei politice si
li!eralizarea comertului
(upa *0 ani de li!eralizare a comertului si re%orma politica , comertul cu doua sensuri
intre Mexic si 01A a crescut in rate mai mari comparativ cu perioada pre-"A#$A
'riza %inanciara din Mexic din *++2-*++5 a anulat disponi!ilitatile creditelor pentru
%ermierii mexicani
Prin urmare, dupa *0 ani de li!eralizare a Mexicului, restructurarea sectorului agricol nu
isi atinge scopul si majoritatea populatiei din mediul rural inca depinde de ploaie
In acest context importante mo!ilizari taranesti au avut loc in tara, de la mijlocul anului
2002, pana in primul trimestru din 2003 (oua motive au propulsat activismul taranesc la
nivel local Primul a %ost adoptarea asa-numitului 33#arm 4ill33, in 01A, in primul
trimestru din 2002, prin care ar putea %i platite 50 miliarde 6 in sprijin pentrru
producatorii americani, pe o perioada de *0 ani Guvernul mexican a raspuns imediat prin
lansarea asa-numitului pac)et 33agricultural armour33, care a crescut suportul intern si a
activat impunerea de masuri de protectie anti-dumping sau taxe compensatorii (e
asemenea, ei au cerut renegocierea capitolului agricol al acestui acord, in scopul de a
inversa li!eralizarea si a %acut alte cereri importante, inclusiv o crestere a !ugetului
agricol pentru anii care vin, o restructurare si o largire a %ondurilor agricole
Avand in vedere cresterea acestei miscari, pozitia Guvernului mexican a %ost de a re%uza
orice renegociere a "A#$A 'u toate acestea, o%icialii mexicani au recunoscut ca
%ermierii mexicani au nevoie de suporturi suplimentare agricole
II Grupurile de interese, politica i actorii politici implica i
(i%eri ii actori i pozi iile lor vis-a-vis de negocierile pactului i urm7rile sale au %ost
urm7toarele 8
&rganiza iile 7r7ne ti
Patru mari grupuri au putut %i o!servate in randul organizatiilor taranesti 8 doua grupuri
radicale si doua desttul de moderate 4locul '"AM %ormat din *2 organizatii care
reprezinta, in princupal interesele a aproximativ 500000 de mici prodducatori care produc
culturi de !aza Miscarea lor a atins punctul culminant atunci cand *00000 de %ermieri au
participat la un miting 9n centrul ora ului Mexico, la s%:r itul lunii ianuarie 2003
Agen iile guvernamentale
Ministerele ,conomiei i Agriculturii au devenit cele dou7 agen ii, care au 9nceput
discu ii i negocieri directe odat7 ce mo!iliz7rile 7r7ne ti au devenit evidente &dat7 ce
mi carea a devenit politizanta, a %ost Ministerul de Interne, sau 0ecretar;a de
Go!ernaci<n, care a intermediat 9ntre executiv i organiza iile 7r7ne ti
&rganismele 'ongresului
Mem!rii 'ongresului au devenit actori majori odat7 ce %aza institu ional7 a procesului de
negociere a 9nceput Pe parcursul anului 2003 au pus presiuni asupra guvernului de a
colecta tari%ele pentru cote de intrare 9n ar7 Mem!rii 'ongresului au 9nceput preg7tirea
unei noi legisla ii de plani%icare agricola i crearea unui centru de cercetare pe studii
rurale orientate pentru a preg7ti material de %ond pentru legisla ia 9n continuare
Mem!rii 'ongresului P=( consider7 c7 "A#$A a avut !ene%icii 9n principal in sectorul
exportator de legume de agro-!usiness, care reprezint7 doar o minoritate de produc7torii
mexicani
Al i actori
Produc7torii i comercian ii privati au %ost, de asemenea, implicati 9n negocieri
III Provoc7ri pentru guvernul mexican i rezultatul
Prima provocare important7 cu care s-a con%runtat guvernul mexican a %ost de a %ace %a 7
cererii, in principal de 7rani radicale s7 renegocieze capitolul agricol a "A#$A (e la
9nceputul mo!iliz7rilor 7r7ne ti guvernul mexican a re%uzat s7 accepte aceast7 cerere
radical7, argument:nd c7 a e%ectuat costuri ridicate .at:t economice, c:t i politice/
pentru ar7 i pentru rela iile 01A-Mexic "u a %ost u or pentru o%icialii mexicani pentru
a men ine aceast7 pozi ie, ca urmare a contextului 9n care a avut loc mo!iliz7rile
7r7ne ti
>n scopul de a a!orda politizarea tot mai mare de cereri agrare, guvernul mexican a
activat o strategie pe dou7 niveluri8 a consolidat remedii 9n sprijinul de produselor c)eie
i a 9nceput negocierile cu cele patru !locuri implicate 9n mo!iliz7rile 7r7ne ti
P:n7 9n prezent, o%icialii pu!lici considera ca participarea Mexicului 9n G20 va %i
!ene%ic7 'u toate acestea, acest parteneriat va dura doar at:ta timp c:t interesele Mexic
coincid cu cele ale clu!ului8 ?Mexic se al7tur7 grupului .9n cadrul &M'/, atunci c:nd
punctele de vedere coincid cu cele ale grupului i se termin7 aceast7 asociere, atunci c:nd
interesele Mexic nu coincide cu grupul nici mai mult Acest lucru explic7 pozi ia Mexic
9n cadrul G20 Grupul a lucrat exclusiv pe pro!leme legate de accesul pe pia 7 pentru
produsele agricole i s-a dovedit a %i %oarte !ene%ic pentru preocup7rile Mexic vis-@-vis
de acele 7ri ale c7ror su!ven ii uria e distorsioneaz7 pie ele ?
IA Bec ii pentru alte 7ri
&%icilii pu!lici mexicani sunt convin i c7 "A#$A a %ost !ene%ica pentru agricultura
mexicana, deoarece cotele de pia 7 9n produse competitive a crescut odat7 ce acordul a
intrat 9n vigoare Produc ia intern7 de produse sensi!ile .9n special cereale/ nu a sc7zut,
iar importurile s-au ec)ili!rat cre terea consumului na ional
Prin urmare, se consider7 c7 nu a %ost nevoie de o renegociere cu privire la condi iile 9n
care a %ost desc)isa agricultura vis-@-vis de 01A 'u toate acestea, ei recunosc c7
li!eralizarea comer ului nu este ec)ivalent cu re%ormele structurale (esc)iderea
comercial7 nu este su%icienta pentru a stimula competitivitatea Mexicului 9n sectoare mai
pu in dezvoltate, cum ar %i cea de cereale
Mexic, de asemenea, tre!uie s7 ela!oreze standarde de calitate proprii, similare cu cele
existente 9n 7rile dezvoltate, pentru a se asigura c7 intra 9n ar7 numai produsele
alimentare s7n7toase i de calitate superioar7, la %el i cu produsele agricole
Bideri ai organiza iilor de mici %ermieri sunt de acord c7 mo!iliz7rile i cererile lor
re%eritoare la semnarea A"' a %ost o victorie pentru 7rani
,i au invatat ca ar putea pune interesele agricole 9n prim-planul dez!aterii na ionale, 9n
care o%icialii pu!lici, cadre didactice universitare i mem!rii 'ongresului au un cuv:nt de
spus
,i de asemenea, sunt de acord c7 li!eralizarea agricol7 ar tre!ui s7 %ie e%ectuat7 9n
con%ormitate cu !aza de ap7rare a ?suveranit7 ii alimentare?, 9n sensul c7 7rile nu ar
tre!ui s7 concureze, ci mai degra!7 se completeaze reciproc i s7 acorde prioritate
produc7torilor la nivel na ional
1nii lideri au recomandat exemplul european de restructurare a sectorului agricol i
promovarea integr7rii, acord:nd prioritate produc7torilor la nivel na ional, o%erirea de
%onduri structurale pentru reducerea asimetriilor 9ntre economii, lipirea la imperative,
cum ar %i securitatea alimentar7
Al i lideri sugereaz7 c7 Mexicul ar tre!ui s7 ia o pozi ie mai agresiv7 9n cadrul
negocierilor &M' Agenda negocierilor comerciale din Mexic ar tre!ui s7 pun7 9n prim-
plan 9n%iin area unui ?pact agrar la nivel mondial, ancorat pe principiul de a ap7ra
suveranitatea alimentar7 a na iunilor? #iecare na iune ar tre!ui s7 %ie 9n m7sur7 s7
produc7 pe plan intern produse agricole, 9n scopul de a deveni auto-%urnizori 'omer
li!er ar tre!ui s7 se aplice la rest Acest lucru tre!uie s7 %ie strategia de urmat 9n scopul de
a diminua %oametea 9n lume ? .Interviu cu 'orrea/