PSIHOLOGIE SI PSEUDOPSIHOLOGIE

Alaturi de psihologia simtului comun si psihologia stiintifica o a treia

arie de preocupari care incearca sa descrie, sa explice si sa faca predictii
este pseudopsihologia
Pseudopsihologie este un sistem nonstiintific care numai aparent este
similar cu psihologia, deci nu are !a"a stiintifica Descrierile, explicatiile si
predictiile lor nu pot fi testate, fie # atunci cand sunt testate # se do$edesc
nefundamentate Exemplu tipic este astrologia # o pseudopsihologie % care
utili"ea"a po"itia stelelor si planetelor la data nasterii persoanei pentru a
dscrie, explica si progno"a comportamentul acesteia
&ercetarile stiintifice au demonstrat in mopd repetat ca astrologia nu
are $aloare stiintifica Astfel, predictiile astrologice au succes numai atunci
cand sunt atat de $agi incat exista garantia $irtuala ca asa se $a intampla
'(!anii $or fi pro!a!il o sursa de preocupari pentru dumnea$oastra in aceasta
luna)* predictiile mai specifice '($eti castiga mai mult in octom!rie si mult
mai putin in decem!rie)* rareori se reali"ea"a Succesul astrologiei deri$a
din simplitatea demersului si caracterul $ag al predictiei
+ P,OG,ESUL &E,&E-A,II I. PSIHOLOGIE
Scopul cercetarii psihologice este sa intelegem de ce, adica sa
explicam, pe aceasta !a"a a/ungand la predictii
La momentul ideal, psihologii reali"ea"a acest lucru prin de"$oltarea
unei teorii psihologice Desi $om re$eni, o teorie este un set de principii
explicati$e utili"ate pentru a da sens si a integra o suma de re"ultate
empirice Se mai utili"ea"a termeni ca model, anali"a, perspecti$a, a!ordare
si chiar ipote"a
-eorie 0 un set coerent de idei care a/uta in explicarea o!ser$atiilor si
e$aluarea predictiilor O teorie are ipote"e, enunturi care pot fi testate pentru
a determina corectitudinea lor 'Simons si cola!oratorii, +112*
0 o constructie ideala 3 conceptuala care incearca sa organi"e"e
si sa explore"e anumite aspecte ale am!iantei Din aceasta constructie se pot
deri$a ipote"e testa!ile 'Pesha"ur, +11+, cap1* teoria este un cadru de
referinta, pentru ca acelasi fenomen in diferite orientari teoretice poate duce
la selectia unor $aria!ile diferite, la diferente cu cane 3 finali"ari, definiri, in
masurarea $aria!ilelor etc
O cercetare psihologica poate fi condusa pentru descoperirea a cat mai
multe fapte, dar stiinta moderna a$ansea"a daca reusim sa descriem cat mai
multe fapte, complexitatea lumii naturale in termenii a cat mai putine
principii fundamentale 'Gri!!in, ,ees, +114, p5*
In psihologie, teoria ser$este le 3 are doua scopuri 'functii*6
ea tre!uie sa fie capa!ila sa explice cat mai multe fapte7
ea tre!uie sa permita cercetatorilor sa ela!ore"e predictii asupra a
ceea ce se $a intampla in noi situatii
Scopul multor cercetari psihologice este de testa predictiile utili"and
metode stiintifice
Predictiile sunt adesea pre"entate in forma ipote"elor care sunt
afirmatii despre relatia cau"ala dintre fenomene particulare, in alte cu$inte,
se refera la relatia cau"a # efect, la felul in care un fenomen il afectea"a pe
celelalt In sens larg, toate cercetarile psihologice sunt reali"ate pentru a
$edea daca o ipote"e particulara este ade$arata sau falsa Adesea, aceste
ipote"e sunt deri$ate din teoria psihologica
A$anta/ul de a a$ea o teorie este acela ca ne spune unde sa cautam
pentru e$identa, confirmare, explicatie Datele empirice sustinastfel teoria
Progresul in psihologie se face numai colectand e$idente care
sustin o teorie sau o ipote"a, ci si e$idente care o contra"ic &and o
teorie este contra"isa '(falsification) sau (refutation), Popper,
+189* ea este respinsa sau redefinita
O a treia cale, modalitate prin care psihologia progresea"a este
supunerea la test *pro!a*, teoria respecti$a tre!uind sa explice de
ce 'cau"a # efect* si nu doar sa descrie ce se intampla Astfel teoria
permite exprimarea proceselor, si nu doar un produs particular, un
e$eniment singular :E;E<PLE=
A* Scopurile unei cercetari, cum de/a am anticipat6 descriere,
predictie, control, explicatie
Descriere Pentru un om de stiinta descrierea 0 enumerarea
caracteristicilor unui e$eniment, o!iect indi$id, etc Astfel ,
a!ilitatile de o!ser$are sunt esentiale pentru un psiholog
Psihologii, in traditia intelectuala a lui >r ?acon '+@8+%+8A8* sunt
sistematici in ceea ce ei descriu In locul unei enumerari ar!itrare,
ei descriu numai ceea ce este rele$ant pentru pro!lema cecetata
<ai mult, in stiinta descrierile tre!uie sa fie nu numai sistematice
ci si precise Descrierile precise sa fie concrete Spunand despre
cine$a ca este (generos) poate fi accepta!il in con$ersatia
cotidiana dar imprecis pentr comunicarea stiintifica Oamenii de
stiinta re"ol$a acest lucru utili"and definitii operationale 'Bim!le,
+191, in SdaroC, p 5D* care definesc comportamentele sau
calitatile in termenii procedurilor utili"ate pentru a le masura
Putem operationali"a (generos)0 cel care da cel putin @E din
salariu pentru caritate Sau (cel care o!tine cel putin (n) puncte la
testul (F)
Predictie Psihologii fac nu numai descrieri ci si predictii, in forma
ipote"elor pri$ind schim!arile in comportament, experiente
mentale sau procese fi"iologice O ipote"e este o predictie
$erifica!ila pri$ind relatia dintre doua sau mai multe caracteristici
In mod u"ual, ipote"e deri$a dintr%o teorie care este set de enunturi
ce integrea"a diferite re"ultate de cercetare -eoriile ofera coerenta
cercetarii stiintifice, fac din stiinte mai mult decat relatarea unor
fapte i"olate 'BuGla, +191, idem*
Pentru ca noi nu putem cunoaste toti factorii care afectea"a o
persoana la un anumit moment dat, noi 'psihologii* nu putem fi niciodata
siguri de predictiile pe care le face o persoana 'o campanie de asigurari face
o predictie mai ade$arata pri$ind accidentele auto pentru un anumit grup de
$arsta decat o persoana oarecare*
&ontrol Psihologii incearca sa controle"e schim!arile de
comportament, experiente mentale sau procese fi"iologice prin
manipularea facturilor care le afcetea"a &ontrolul este un aspect
esential in reali"area experimentelor, dupa cum acestea poate
im!unatati calitatea $ietii De exemplu, prin procesuri controlate
putem transforma comportamente de tip A in tip ? # mai putin
ostile etc
Explicatia # descoperirea cau"elor schim!arilor comportamentale,
trairilor, proceselor .oi putem controla e$enimente psihologice
fara ca aceasta sa insemne in mod necesar si explicatie Acelasi
comportament # tip A% este explicat diferit de un psiholog
cogniti$ist, de un psihanalist sau de un !eha$iorist :cer explicatii=
In incercarea de a explica # identificarea cau"alitatii, aceasta se
refera la efectul unei $aria!ile sau mai multor $aria!ile asupra
acestei $aria!ile O $aria!ila este un e$eniment, comportament,
tendinte sau caracteristica de orice natura, care are doua sau mai
multe $alori '$arsta, greutate, inteligenta, temperatura
A S&OPU,ILE SI P,I.&IPIILE U.EI ?U.E &E,&E-A,I
!* De"ideratul cresterii stiintei nu poate fi reali"at decat printr%un
produs de !una calitate care tre!uie sa fie rodul unor procese riguroase de
cercetare In acest sens, exista cinci principii, regulile # mult mai numeroase
# fiind a!ordate in sectiunile urmatoare Aceste cinci principii impun ca o
cercetare sa fie 'Haslam, <cGartF, +119, p +1%A5*7
fidela
$alida
cumulati$a
economica
pu!lica
a* >idelitatea se refera la calitatea 3 capacitatea unor cercetari #
respecti$ la increderea noastra # prin care un re"ultat empiric poate
fi reprodus, cu alte cu$inte, repetand cercetarea, $om o!tine
acelasi re"ultat, acesta nefiind rodul unei intamplari Daca un
re"ultat este fidel, el poate fi usor reprodus 3 replicat
!* Haliditatea este un concept mai dificil din cau"a ca are mai multe
forme In termenii cei mai simpli $aliditatea exprima ca o cercetare
arata ceea ce si%a propus sa arate Exaninand $aliditatea unui studiu
$edem daca re"ultatul a fost corect interpretat
E$ident o cercetare poate fi fidela, dar nu si $alida :exemple=
Acest concept , atat in cercetari empirice cat si psihodiagnotic, a
pro$ocat discutii numeroase, pentru ca re"ultatele pot fi
reinterpretate intr%o maniera care arata altce$a
cu referire la II, unii autori spun ca exista diferente rasiale, in ceea
ce pri$este inteligenta, re"ultatele la testele de inteligenta fiind
distorsionate cultural # le reflecta $alorile, con$ingerile, chiar
pre/udecatile celor care le%au construit 'Gould, +19+*
'studiul de ca"*
Pentru inceput, preci"am succint urmatoarele semnificatii ale
conceptului de $aliditate6
- $aliditate predicti$a 7 daca o cercetare are $aliditate predicti$a,
atunci, tinand cont ca ea arata ceea ce si%a propus sa arate, se pot
face predictii 'identificarea comportamentelor 3 efectelor,
performantelor $iitoare*7
- $aliditate concurenta 7 permite diferentierea celor cu re"ultate
superioare de cei cu re"ultate inferioare, a celor cu manifestari de
un tip fata de cei cu manifestari de alt tip7
- $aliditate de continut # ipote"ele cercetarii, testul 'de inteligenta,
etc* reflecta aspectele rele$ante ale conceptului, teoriei7
- $aliditatea aparenta # sa fie credi!ila7
- $aliditatea de construct 7 spre deose!ire de $aliditatea de continut
'cu care este relationata*, se refera la esenta conceptului # sa
masoare ceea ce si%a propus sa masoare 'include modalitatea de
continut* 'Eden!orough, +11D,p A9%55*7
c* &aracteul cumulati$7 o cercetare tre!uie sa fie ghidata de cercetari
anterioare in acest sens, alegerea unei teme de cercetare este
ghidata de trei conditii6
- pe !a"a altor cercetari in domeniu, fie ele (!une) sau (releJ7
- pe !a"a pro!lemelor definite ca importante de comunitatea
generala si de cea stiintifica7
- functie de climatul politic, social, economic 'Haslam, <cGartF,
+119, p A+*
d* &aracterul economic O !una teorie '(nimc nu este mai practic ca o
!una teorie), LeCin* # ori alta structura explicati$a # este cea care ofera cea
mai simpla, mai economica si mai eficienta explicatie a e$identei Scopul
psihologiei, al stiintei in general, este de a explica un numar cat mai mare de
forme in termenii unui numar cat mai mic de principii 'Gri!!lin,
,ees, +114* :E;E<PLU=
e* Sa fie pu!lica, astefel intrand in te"aurul cunoasterii colecti$e, este
e$aluata, confruntata etc Supunerea cercetarii la o posi!ila critica este
considerata o modalitate importanta de a ne asigura de calitatea sa
E$ident, aceste cerinte sunt principii, deci o!iecti$e ideale pentru o
cercetare7 un cercetator se poate apropia mai mult sau mai putin de aplicarea
lor riguroasa, dar cel putin tre!uie sa tinda catre ele
Pentru a ilustra acest proces, sa ne reamintim ca"ul unei persoane care
se gandeste la efectele separarii asupra unei relatii 'sa o numim Susan* Am
aratat inainte ca la contemplarea acestei pro!leme Susan si%a amintit o serie
de ca"uri unde cuplurile au fost despartite Ea si%a adus aminte ca atunci
cand <ichele a plecat in Grecia prietenul ei a parasit%o, dar cand ,ita s%a dus
la ?ali, prietenului ei i%a fost asa de dor incat a cerut%o in casatorie in seara
in care s%a intors acasa In plus, Susan s%a decis sa o!ser$e unele despartiri
$iitoare foarte atent 'pro!a!il anali"and o gama de diferite tipuri de relatie*
pentru a aduna mai multe informatii despre aceasta pro!lema &u siguranta
ea $a o!tine multe date sau fapte si pro!a!il la sfarsitul procesului se $a
simti in stare sa ia o hotarare daca tre!uie sau nu sa plece Pro!a!il ea $a
a/unge la conclu"ia ca a!senta face ca dragostea sa creasca si se $a hotara sa
faca o calatorie in Patagonia
Am notat mai inainte ca strategia Susanei $a fi de u" limitat daca nu
este sistematica 'daca nu se !a"ea"a pe o metoda stiintifica* Dar chiar daca
Susan a folosit metoda stiintifica, cercetarea ei $a fi limitata daca se refera
numai la adunarea de date
&and $a a$ea destule date pentru a sti ca are dreptateK Ha fi de a/uns
sa%si !a"e"e hotararea anali"and @ relatii, @4 sau @444*K Aceasta este in
realitate o intre!are fara raspuns pentru orice om de stiinta care $rea sa%si
!a"e"e conclu"iile numai pe o!ser$atia !ruta 'printr%un proces cunoscut su!
numele de inductie*
&hiar daca fiecare relatie o!ser$ata de Susan a supra$ietuit despartirii,
ar putea ca sa fie sigura ca a ei $a supra$ietuiK
O trasatura importanta a pro!lemei lui Susan este ca cercetarea ei are
loc intr%un $id teoretic # ea nu are teorie de ghidare si structurare a cercetarii
ei 'o teorie care $a sugera ipote"ele speciale de testare* Daca are o astfel de
teorie, ea ar putea aduna datele care au fost in special rela$ante ei
Alternati$, ea ar putea sa considere doua teorii competiti$e si sa adune datele
care au fost testate
In acest mod, a$anta/ul de%a a$ea o teorie este ca ne comunica unde sa
cautam marturia 3 pro!a De exemplu, daca Susan are o teorie ca (a!senta
face ca dragostea sa creasca), poate ar fi mai a$anta/os sa se teste"e acest
lucru printre persoanele care au relati insta!ile 3 nesigure decat printre cei
care au relatii puternice Aceasta din cau"a ca cel mai util mod de%a examina
o teorie este testarea si intr%o situatie in care este cel ami putin pro!a!il sa fie
sustinuta
Progresul in psihologie se face nu numai adunand pro!e care sustin o
teorie sau o ipote"a, ci si adunand do$e"i care sa o contra"ica
&and o teorie este contra"isa in acest mod 'printr%un proces pe care il
numim falsificare sau de"mintire 3 respingere*, ea ar tre!ui respinsa sau cel
putin perfectionata Dupa Barl Popper, acesta este modul de reali"are a celui
mai stiintific progres
Pentru a asigura o $erificare critica a teoriei ei ca (a!senta face ca
dragostea sa creasca), Susan poate sa o!ser$e ce i s%a intamplatF <artinei 'o
prietena cu o relatie foarte su!reda 3 insta!ila* cand ea este despartita de
prietenul ei Daca prietenul <artinei o paraseste, acest lucru tre!uie sa o
forte"e pe Susan sa respinga $ersiunea simpla a teorieiei Sau cel putin ea
tre!uie sa o modifice, pro!a!il adaugand o afirmatie de calitate, asa ca teoria
re$i"uita 'sau ipote"e* sa de$ina (a!senta face ca dragostea sa creasca, dar
numai daca relatia initiala este de/a puternica)
Alta pro!lema de notat in legatura cu teoria lui Susan este ca nu
explica in realitate foarte multe despre relatia dintre despartire si sentimente
Afirmatia (a!senta face ca dragostea sa creasca) este in realitate o descriere
nu o explicatie Strict $or!ind, o teorie psihologica tre!uie sa explice si nu sa
descrie descoperirile unei cercetari psihologice -re!uie sa spuna de ce
a!senta face ca dragostea sa creasca si nu ca a!senta face ca dragostea sa
creasca In acest ca", o astef de teorie poate sa propuna ca (despartirea
mareste atractia pentru cine$a pentru care ai o parere !una 'si reduce atractia
pentru care nu ai o parere !una* deoarece memoria pastrea"a numai cele mai
frapante trasaturi ale unei persoane 'sau o!iect*)
Pentru a e$ita raportarea detaliilor acestei explicatii de fiecare data
cand ne referim la teorie, teoria $a fi pro!a!il identificata de un titilu
a!re$iat .e putem referi la aceasta explicatie ca ( teoria trasaturii frapante 3
proeminente)
Pentru a ilustra aceasta pro!lema, putem de"$olta trei teorii care ar
putea fi folosite pentru a explica relatia dintre despartire si atractie
-eoria A 'sa o numim (teoria nostalgiei moti$ateJ* afirma ca
despartirea de un o!iect ne face sa exageram importanta o!iectului deoarece
suntem moti$ati sa a$em amintiri po"iti$e despre lucrurile intalnite in trecut
'acesta explica descoperirea ca (a!senta face ca dragostea sa creasca)*
-eoria ? '(teoria fortificarii fi"ice)* poate sugera ca despartirea de un
o!iect ne face sa%l depreciem deoarece atractia tre!uie intretinuta prin mai
empirice, dar implica numai un principiu, tre!uie sa se prefere una care sa
explice ori mai fortificare fi"ica constanta 'aceasta explica descoperirea ca
(ochii care nu se $ad se uita)*
In final, -eoria & '( teoria trasaturii frapante)* ar putea argumanta ca
despartirea de un o!iect ne face sa exageram calitatile acelui o!iect '!une
sau rele* deoarece memoria tinde sa pastre"e numai trasaturile cele mai
frapante ale unui o!iect 'aceasta explica de ce (a!senta face ca dragostea sa
creasca) pentru lucrurile care ne plac si de ce (ochii care nu se $ad se uita)
cu lucrurile care nu ne plac* &onform principiului parcimoniei, din cele trei
teorii, teoria & tre!uie preferata deoarece explica fapte multe do$e"i, ori
acelasi numar de do$e"i 'sau mai multe* cu principii mai putine