Sunteți pe pagina 1din 10

1

Argumentarea in mass-media

I. Teoria argumentarii

A. Definitii:
Argumentarea e procesul prin care demonstram ceva cu dovezi obiective (temeiuri sau probe)
(teoria demonstratiei).
Argumentarea e procesul prin care incercam sa determinam pe cineva sa accepte o ide sau sa fie
de accord cu noi intr-o anumita problema (teoria convingerii).
Argumentarea este o relatie intre doua persoane:
- Locator (persoana care argumneteaza)
- Interlocutor (persoana pentru care se argumenteaza).
Argumentarea e un sistem de temeiuri bine selectate si organizate, astfel incat sa poata convinge
interlocutorul de adevarul sau falsitatea tezei.
Contraargumentarea e procesul de respingere a argumentarii sau de critica a unui
argument/rationament.

B. Structura argumentarii:
1. Teza (concluzia) ce se sustine sau se respinge
2. Temeiurile (probele, argumentele sau premisele) ce se aduc in favoarea sau defavoarea
tezei.
Atunci cand formulam un argument, sau cand citim sau auzim unul, cel mai important este sa ne
intrebam: Care este de fapt concluzia? Ce vreau s demonstrez prin aceasta
argumentaie?/Despre ce vreau sa-l conving pe interlocutor? Ori ce vrea locutorul meu/autorul sa
demonstreze?
2


II. Practica argumentarii
1. Oscar duhul din mainrie
(Din titlul poetic, razbate Concluzia/Teza: premiul Oscar se acorda pentru gaselnitele
tehnice/tehnologie)
Artistul pare a fi marele favorit pentru cel mai bun film n noaptea Oscarurilor care ia startul
peste cteva ore. Un film plin de nostalgia cinematografului - cel puin aa apare n comentariile
criticilor probabil picotari de festivaluri. (Argumentul in favoarea nominalizarii la Oscar a
filmului Artistul este imediat intors de autor prin discreditarea celor care l-au adus, cu ajutorul
termenului Piscotari de festivaluri).
Cci subsemnatul, dei sunt un fan nrit al Mutului, sau poate tocmai de aceea, n-am reuit s
simt nici umbr de nostalgie vznd The Artist. S-au fcut destule filme despre drama actorilor
desfiinai de trecerea la filmul vorbitor. E greu s depeasc cineva imaginea Gloriei Swanson
n Bulevardul Amurgului, cobornd scara interioar a vilei cu micri de stea a Hollywoodului
mut i mort, deja nchis n propria ei minte nainte de a fi dus la nchisoare sau la ospiciu. Iar
cazul cel mai cunoscut al luptei cu sonorul este cel al vagabondului fr bani i fr vorbe,
Charlot, aprat cu ndrjire de marele Chaplin n filmul lui Richard Attenborough. (premisa 1:
au existat destule filme inspirate pe aceeasi tema).
Ce face regizorul Hazanavicius n Artistul e s nu in seama tocmai de definiia nostalgiei -
visare melancolic a unui trecut drag, imposibil de renviat. El ia ca atare secvene clasice, cliee
gestuale, situaii tipice ale filmului mut i le copiaz cu mijloacele superavansate ale tehnicii de
azi, rezultatul fiind o imagine alb-negru lacrim i efecte sonore impecabile, de parc am privi o
imens plasm HD inventat n anii '20. Nu exist nicio distanare, nicio inflexiune venind din
prezent n modul de a povesti cinematografic al lui Hazanavicius, scenariul fiind previzibil pas
cu pas, pn la plictiseal. (premisa 2: chiar daca beneficiaza de noua tehnologie, filmul nu
aduce nimic nou, care sa provoace un sentiment, o nostalgie).
Brbatul de succes care o ntlnete pe fata anonim, timpul care d totul peste cap, el apune i
cade din ce n ce mai jos, ea urc spre strlucirea deplin, dar continu s-l iubeasc tot pe el -
are rost s mai vedem nc o dat Luminile rampei sau Sora Carrie, cu expresivul ca o masc
cosmetic din castravei Jean Dujardin (nu neleg neam cum a putut s ia deja attea premii
acest actor a crui fa nu e luminat nicio clip din interior) n locul lui Charles Chaplin sau
Laurence Olivier i o lipeal de happy-end fericit? De ce trebuie s recapitulm arhipovestea
valetului credincios care nu-i prsete stpnul n restrite? Sau cea a isteului cine nger
pzitor ntr-o salvare-n-ultima-clip marca Griffith? (premisa 3: filmul e o suma de clisee,
interpretate de o masca).
Pentru mine, are mult mai mult sens s revd i cel mai prost film mut al anilor '20 n forma lui
original, dect s consum moroiul electronic al lui Hazanavicius. Ca s m neleag i cei
3

pentru care cinematograful rmne o "art inferioar": are alt valoare dect una informativ o
reproducere digital de nalt rezoluie a unei picturi celebre din perioada apariiei filmului
sonor, s zicem Marele Masturbator al lui Salvador Dali? (O comparatie care vine in sprijinul
argumentarii, fara sa constituie, insa, o noua premisa. Doar subliniaza ca noua tehnologie nu
aduce nimic nou in poveste.).
Nu sunt n stare s vd alt motiv pentru gonflarea acestui film n afara unui soi de snobism retro
printre critici. (o noua discreditare a criticilor, folosita ca si argument in sustinerea tezei)
Dac Artistul afieaz o atitudine meteugreasc, rece a unui francez fa de filmele vechi
americane, Hugo e o declaraie de dragoste a americanului Martin Scorsese fcut zorilor
cinematografului - filmele lui Georges Mlis. Dragostea unui american pentru o invenie
european. Cci, dac Thomas Edison se poate bate peste secole cu fraii Lumire pentru titlul
de inventator al cinematografului ca obiect tehnic, cinematograful ca art, filmul artistic, a fost
descoperit de francezul Mlis.
Scorsese desfoar n 3D un impresionant arsenal tehnic de filmare, care l-ar fi vrjit pe Edison,
pentru a capta sufletul cinematografului i a-l pune pe ecran. Din pcate, reuete ceva
asemntor Solarisului american, cu George Clooney (acum mult mai bun n Descendenii) -
duhul din mainrie i scap tot timpul i nu rmn dect mainriile, roile dinate, arcurile,
prghiile... Motivul copilului-robot e luat cu totul din Artificial Intelligence, ns fr magia
instinctului enfantin al lui Spielberg. (e folosita premisa 1 si la acest film: au existat destule
filme inspirate pe aceeasi tema). Preocupat de reproducerea pn la urub a unei gri din Parisul
anilor '30 i a unui uria orologiu, Scorsese nu pare s bage de seam c spiritul acestei arte nu se
afl nici mcar n crucea de Malta din miezul camerei de filmat i c el exista, n sufletul colectiv
al umanitii, i nainte de invenia lui Edison-Lumire. Hugo e o frumoas colecie de
ilustraii french 3D. (e folosita premisa 2: chiar daca beneficiaza de noua tehnologie, filmul nu
aduce nimic nou, care sa provoace un sentiment)
Pe lista nominalizrilor pentru Oscarul mare se afl i Midnight in Paris. Nu are anse fa de
Artistul i Hugo. n opinia mea ns, Woody Allen reuete s sar cu o graie adorabil exact
peste obstacolele care-i fac s derobeze sau s se mpiedice pe Hazanavicius i Scorsese.
i Miezul nopii n Paris e un film al nostalgiei americane pentru nceputul de secol 20 european.
Dar Allen nu face un film mut alb-negru, nu se strduiete s recompun 3D Parisul anilor '20; n
schimb, printr-o micare narativ ndrznea i simpl i trimite eroul n timp cu un fabulos taxi
de epoc ieit din penumbrele nopii pariziene. i acolo, Gil, americanul zilelor de azi, i
ntlnete nici mai mult nici mai puin dect pe Hemingway, Scott Fitzgerald, Gertrude Stein,
Picasso, Dali, Man Ray, Bunuel... sau, mai exact, imaginea ironic i tandr a acestor eroi ai
culturii din mintea lui Woody Allen. El ncearc nu recuperarea ambianei materiale, ci a
substanei afectiv-intelectuale a minunailor ani '20. Literatura, pictura, cinematograful par un
basm care-i poate face pe aduli s se copilreasc, cuprini de sense of wonder. Woody Allen
are 76 de ani.
PS n cinemateca mea personal, filmul anului 2011 rmne Melancholia lui Lars von Trier, nici
mcar pomenit la aceast ediie a Oscarurilor zis melancolic.
4

(Cristian Tudor Popescu)
Analiza articolului:
Chiar din titlu autorul induce teza ca Oscarul se acorda pentru tehnologie fara fond (suflet).
Aceasta teza e subliniata in pasajul dedicat filmului Hugo, unde locutorul apreciaza ca duhul
din mainrie i scap [lui Scorsese] tot timpul i nu rmn dect mainriile, roile dinate,
arcurile, prghiile...
Nu este o concluzie noua, daca ne amintim de Avatarul lui Cameron.
Autorul articolului compara nominalizatele din acest an la Oscar cu alte filme, ajungand la
concluzia ca tehnica ultramoderna, folosita pentru ilustrarea unor povesti mai vechi, nu poate
inlocui magia povestii, dar poate atrage o nominalizare la Oscar.
Isi intemeiaza teza pe trei premise pe care le aminteste la ambele filme dur criticate:
1. au existat destule filme inspirate pe aceeasi tema
2. chiar daca beneficiaza de noua tehnologie, filmul nu aduce nimic nou, care sa provoace
un sentiment, o nostalgie, magie,
3. filmul e o suma de clisee,
Argumentarea autorului, care, de altfel, este doctor in film, ramane una subiectiva, ca orice
argumentare in arta. Este punctul de vedere al unui european despre discernamantul Academiei
de Film Americane. Asemanarile folosite sunt legate de filme create in mare parte de europeni,
care au pastrat intr-o mai mare sau mai mica masura, inclinatia naturala catre stare si metafora, in
detrimentul actiunii stil american: Billy Wilder (Sunset Boulevard), Charlie Chaplin
(Limelight), William Wyler (Carrie), Lars von Trier (Melancholia).
Singurul nominalizat pe placul locutorului este Midnight in Paris, prezentat in antiteza cu
celelalte doua, datorita chiar magicului pe care-l contine, dar care n-ar avea sanse la Oscar.
Opinie personala privind subiectul:
Pentru inceput: mie mi-au placut toate cele trei filme comparate.
Chiar daca CTP-ul nu a mentionat, probabil pentru ca era evident, Artistul se aseamana destul de
mult si cu celebrul Cantand in ploaie. Dar difera in modul/tehnica povestirii. Daca primul e un
film aproape mut, al doilea e un musical.
Da, povestea, in sine, e asemanatoare cu cele amintite de locutor si multe altele, dar ceea ce o
face sa depaseasca categorisirea superficiala drept cliseu este modul nou in care aceasta e spusa.
Ceea ce n-a sesizat jurnalistul este ca multimea de clisee incriminatoare e asumata si folosita
pentru a transmite o ide: aceea ca actorul de film mut este, de fapt, creatia acestui gen de film.
Viata lui reprezinta, in sine, un film mut, cu aceleasi clisee si aceleasi personaje ca si cele de pe
5

celuloid. Actorul isi joaca propriul rol, de aici si masca pentru care Dujardin merita Oscarul.
Tocmai acest procedeu impresioneaza si creaza nostalgie. Prin secventa cu sonor de la mijlocul
filmului se introduce intrebarea: cine e, cu adevarat, real: omul actor sau filmul? Sonorul vine ca
un tavalug peste lumea falsa a actorului, care trebuie sa se trezeasca din visul falsei realitati.
Referitor la Hugo, acesta e, totusi, un film pentru copii, iar folosirea noilor tehnologii nu face
decat sa ne atraga. Nominalizarea la Oscar s-a facut, insa, datorita subiectului abordat,
inceputurile cinematografului, si nu a avut legatura cu tehnica folosita, cel putin in ceea ce
priveste Oscarul pentru scenariu, pe care nici nu l-a obtinut. Oricum, e departe de preferatul meu,
The Polar Express.
Dar, totusi, aprecierea locutorului s-a intalnit intr-un punct cu aprecierea Academiei de Film,
intrucat Midnight in Paris a luat Oscarul pentru scenariu original.


2.Declinul biodiversitatii, cifre si indicatori. De ce cred unii
cercetatori ca ne aflam in fata celei de-a sasea mari extinctii
(teza promovata de unii cercetatori)
de R.M.

Biodiversitatea nu a fost niciodata intr-o stare atat de grava si continua sa se degradeze,
spune directorul sectiunii biodiversitate a Programului Natiunilor Unite pentru mediu
(UNEP), Neville Ash, in conditiile in care luni incepe conferinta ONU dedicata
biodiversitatii, la Hyderabad, in India, scrie AFP.

Conventia asupra diversitatii biologice (CDB), instanta de discutii a ONU, a fost creata in 1992
la summitul Terrei din Rio, in acelasi timp cu cea lansata pentru lupta impotriva schimbarilor
climatice.

Iata mai jos cateva cifre si indicatori care marcheaza declinul biodiversitatii:
Aproape o treime din specii, amenintate (premisa 1)

Potrivit Listei rosii a Uniunii internationale pentru conventia naturii (UICN), inventar de
referinta actualizat in fiecare an, 41% dintre speciile de amfibieni, 33% din barierele de corali,
25% dintre mamifere, 20% dintre plante si 13% dintre pasari sunt amenintate. Dintre cele 63.837
specii trecute in revista de IUCN, 3.947 sunt clasate intr-o situatie critica, 5.766 in pericol si
10.104 vulnerabile, respectiv 19.817 specii amenintate. Principalele cauze sunt de natura umana,
legate in special de pescuitul excesiv, defrisari, poluare si schimbari climatice. Ultima actualizare
va fi publicata de Hyderabad.
6

A sasea mare extinctie?

Ritmul actual de extinctie a speciilor ar fi de 100 pana la 1.000 de ori mai mare decata rata medie
a extinctiei de la aparitia vietii pe Terra. Unii oameni de stiinta spun ca am intrat in a "sasea mare
extinctie" a speciilor, in conditiile in care precedenta a fost disparitia dinozaurilor, in urma cu 65
de milioane de ani. (premisa 2: accelerarea extinctiei)
Un pericol pentru om (premisa 3)

Eroziunea biodiversitatii ameninta conditiile de existenta pentru un miliard de fiinte umane care
depind de aceasta pentru a supravietui, a reamintit IUCN in iunie, cu ocazia summitului pentru
dezvoltare durabila Rio+20. Multe specii de animale si de oameni sunt esentiale pentru oameni,
oferindu-le hrana, sursa de munca si constituind un rezervor genetic pentru medicamentele
noastre.

Economistul indian Pavan Sukhdev estima, intr-un raport celebru finalizat in 2010, ca eroziunea
biodiversitatii costa intre 1.350 si 3.100 miliarde de euro pe an.
20 de obiective pentru 2020

Tarile care negociaza in cadrul Conventiei asupra diversitatii biologice (CDB) au adoptat in
2010, la Nagoya, un plan strategic, neconstrangator insa din punct de vedere juridic, care a fixat
obiectivele pentru 2020. Este vorba in principal de desfiintarea "subventiilor nefaste" pentru
mediu, evitarea supraexploatarii pestilor, extinderea ariilor protejate (atat pe pamant cat si pe
mare) dar si majorarea finantarilor. Precedentul obiectiv, pentru 2010, care viza stoparea
pierderii biodiversitatii, nu a fost atins.
Analiza articolului:
Articolul se rezuma la consemnarea punctului de vedere al unor cercetatori.
Teza e prevazuta chiar in titlul articolului: ne aflam in fata celei de-a sasea mari extinctii.
Premisele in favoarea tezei:
1. Aproape o treime din specii sunt amenintate,
2. Ritmul actual de disparitie a speciilor ar fi de 100 pana la 1.000 de ori mai mare
decata rata medie a extinctiei de la aparitia vietii pe Terra,
3. Eroziunea diversitatii pune in pericol omul.
Nu exista premise in defavoarea tezei.

7


Opinie personala privind subiectul:
Este un subiect rumegat de o groaza de timp in mediile stiintifice, politice si in presa. In 1998,
Muzeul American de Istorie Naturala a facut un sondaj printre biologi si a gasit ca "majoritatea
(70%) cred ca in urmatorii 30 de ani o cincime din toate speciile vii vor disparea, iar aproape o
treime dintre ei cred ca jumatate dintre speciile care traiesc astazi vor disparea". E.O. Wilson
concluziona ca daca acest lucru este adevarat, atunci avem de-a face cu cea mai rapida extinctie
in masa din istoria Pamantului. Exista articole cu acelasi subiect argumentate mai clar si detaliat
decat cel prezentat.

3. Merit Uniunea European Premiul Nobel pentru Pace?
(raspunsul la aceasta intrebare e, de fapt, teza/concluzia determinata de premizele din articol)
Aceasta este ntrebarea care a declanat o dezbatere aprins, n contextul n care Amnesty
International nu s-a sfiit s i arate scepticismul i, nici mcar n interiorul UE, nu sunt toi
convini.
Dup un an n cursul cruia a fost de mai multe ori pe pragul de a se destrma, o Uniune
European n criz primete luni Premiul Nobel pentru Pace care i rspltete rolul n
transformarea dintr-un continent al rzboaielor ntr-un continent al pcii, comenteaz AFP.

Evolund de la ase membri la 28 n curnd, odat cu aderarea Croaiei, Uniunea este creditat c
a consolidat reconcilierea ntre dumanii de ieri i a consolidat democraia i drepturile omului,
dup prbuirea regimurilor militare din Sud i implozia blocului sovietic, n Est. (premisa 1 in
favoarea tezei ca UE merita Premiul Nobel pentru Pace: UE a consolidat relatiile dintre statele
europene, democratia si drepturile omului)
Decernat ntr-o ar care, n mod paradoxal, a respins aderarea de dou ori, premiul intervine n
timp ce UE traverseaz cea mai grav criz din cei 55 de ani de istorie, criz care o oblig s
aleag ntre un plus de federalism i o supravieuire nesigur n forma sa actual.

Conflictul dintre statele bogate din nord i cele din sud, mult prea ndatorate i supuse unor
dureroase msuri de austeritate a provocat violente dezordini sociale i o ascensiune a
extremismului, cum s-a ntmplat n Grecia. (premisa 1 impotriva tezei ca UE merita Premiul
Nobel pentru Pace: conflictele sociale si nationale se datoreaza deciziilor gresite si organizarii
defectuoase in cadrul UE )
UE traverseaz o perioad dificil, a recunoscut Van Rompuy duminic, n cursul unei
conferine de pres la Institutul Nobel din Oslo. Vom iei din aceast perioad de incertitudine
i de recesiune mai puternici ca nainte, a adugat el.
8

Premiul Nobel, ns, nu a reuit s alunge definitiv vechii demoni. n ultimele luni, europenii au
fost incapabili s ajung la un acord cu privire la ieirea din criz a zonei euro, la viitorul buget
comun pentru 2014-2020 sau la cererea palestinienilor de ridicare a statutului lor la ONU.
(premisa 2 impotriva tezei ca UE merita Premiul Nobel pentru Pace: dezacordurile pe mai multe
planuri esentiale: economic, politic).
Chiar i cu prilejul ceremoniei care ar fi trebuit s i onoreze, cei 27 de membri vor da din nou
dovad de lips de solidaritate: aproximativ 20 de lideri, printre care Franois Hollande i
Angela Merkel, vor fi prezeni n capitala Norvegiei, n timp ce ase sau apte nu vor da curs
invitaiei, iar asta nu din motive de agend. (premisa 3 impotriva tezei ca UE merita Premiul
Nobel pentru Pace: opinii divergente in cadrul Uniunii privind meritarea premiului).
Printre absenii de marc, britanicul David Cameron, dintre cei mai puin entuziati, i-a cedat
locul vicepremierului Nick Clegg.
DW: Merit Uniunea Premiul Nobel pentru Pace?
Numrul refugiailor care caut o via mai bun n Europa a crescut, iar opiniile din interiorul
UE cu privire la msurile de ajutorare ori la deportare sunt nc divergente, iar acesta este unul
dintre principalele motive pentru care unii spun c UE nu merit pe deplin Premiul Nobel pentru
Pace, scrie Deutsche Welle. (premisa 4 impotriva tezei ca UE merita Premiul Nobel pentru
Pace: tergiversarea solutionarii problemei refugiatilor).
Wolfgang Grenz, secretarul general al Amnesty International din Germania, consider c
Uniunea ar trebui s i asume responsabilitatea fa de refugiai.
ntr-un interviu acordat ediiei online a DW, Grenz explic de ce muli refugiai sunt trimii
napoi acas i nu li se acord azil: deoarece sunt brbai cu vrste cuprinse ntre 16 i 30 de ani
care caut un loc de munc, fiind astfel privii drept imigrani ilegali.
De asemenea, Grenz a abordat subiectul discriminrii care, spune el, este nc larg rspndit n
multe ri din Uniunea European. Romii nu au acelai acces la educaie, la sistemul de
sntate, la un adpost, la piaa locurilor de munc precum ali ceteni. n schimb, statele
membre ale UE nu ntreprind suficiente aciuni pentru a combate atacurile violente asupra
romilor. (premisa 5 impotriva tezei ca UE merita Premiul Nobel pentru Pace: discriminarea).
Este un subiect sensibil i UE mai are multe de fcut n aceast privin, a conchis el.
Grenz nu este singurul care critic astfel Uniunea. Trei laureai ai Premiului Nobel pentru Pace
au declarat public c Uniunea nu merit prestigioasa distincie. "Uniunea statal a contrazis mult
prea frecvent valorile pe care aceast distincie le reprezint", a scris arhiepiscopul Desmond
Tutu ntr-o scrisoare adresat Comitetului Nobel din Stockholm, acum cteva zile.
(sinteza/concluzie a premizelor anterioare impotriva tezei)
Uniunea European nu s-a numrat, n mod clar printre cei pe care Alfred Nobel i avea n
minte n 1895, cnd a inventat pentru prima dat premiul, se arat n scrisoare.
9

Pn i membrii Parlamentului European s-au artat sceptici fa de vestea decernrii Premiului
Nobel Uniunii Europene.
Franziska Keller, din Grupul Verzilor, a scris pe blogul personal: Abia am venit de la jogging i
am vzut comunicatul de pres din partea preedintelui Parlamentului European, Martin Schulz.
M-am ntrebat dac data de azi are vreo legtur cu pcleala de 1 Aprilie. Dar nu. Glumii? s-a
revoltat ea.
Este important s recunoatem contribuia Europei n direcia meninerii pcii, dar ceea ce
vedem acum este exact opusul, a declarat ea pentru DW. (premise pro si contra tezei)
Cu toate acestea, criticii sunt de acord c Uniunea European este un garant al pcii pe un
continent care deja a fost mcinat de dou rzboaie. Momentan, toate aciunile i gndurile sunt
ndreptate n direcia rezolvrii crizei euro. (premisa 2 in favoarea tezei ca UE merita Premiul
Nobel pentru Pace: UE e garant al pacii in Europa)
Keller sper c aceast distincie va aduce Uniunii elanul de a-i rezolva problemele, iar
acceptarea premiului nseamn, spune ea, c ar trebui s fie promovate, n cele din urm,
drepturile omului, libertatea i pacea. Pentru c sunt trecute cu vederea.

Analiza articolului:
Autorul articolului se multumeste sa consemneze diferite opinii, care devin premisele pro si
contra ale unei concluzii pe care cititorul o va trage singur, raspunzand la intrebarea din titlu:
Merita Uniunea Europeana Premiul Nobel pentru Pace?, in functie de cat de bine cunoaste
istoria Uniunii Europene, a premiilor Nobel si de cat de bine este informat cu ceea ce se intampla
in prezent.
Premisele in favoarea tezei ca UE merita Premiul Nobel pentru Pace sunt:
1. UE a consolidat relatiile dintre statele europene, democratia si drepturile omului,
2. UE este un garant al pacii in Europa (decurge din prima, dar nu se limiteaza la trecut, e,
mai mult, pentru viitor).
Premisele impotriva tezei ca UE merita Premiul Nobel pentru Pace sunt:
1. conflictele sociale si nationale se datoreaza deciziilor gresite si organizarii defectuoase in
cadrul UE
2. exista dezacorduri pe mai multe planuri esentiale: economic, politic.
3. exista opinii divergente in cadrul Uniunii privind meritarea premiului
4. tergiversarea solutionarii problemei refugiatilor
5. discriminarea

10

Opinie personala privind subiectul:
Conform site-ului oficial al Comitetului, dupa cel de-al doilea razboi mondial, Premiul Nobel
pentru Pace s-a acordat pentru a onora eforturile in patru mari directii:
controlul armelor si dezarmare,
negocierile pentru pace,
democratia si drepturile omului,
munca pentru crearea unei lumi mai bine organizate si pacificate.
Pentru a intelege si mai bine conditiile acordarii Premiului Nobel pentru Pace putem sa privim in
trecut la alti castigatori, ca, de pilda, Nelson Mandela si Frederick de Klerk, care au obtinut
impreuna premiul intrucat au dezamorsat conflictul urias, existent de generatii, intre albi si negri,
In Africa de Sud, iar prin masurile lor au dus la abolirea apartheid-ului, instaurarea democratiei
si trecerea puterii de la minoritatea alba la majoritatea neagra, evitand razboiul civil.
In momentul actual, eforturile UE nu pot fi incadrate in nici una din categoriile mai sus
prezentate. Au existat asemenea perioade in trecut, dar nu a fost premiata. In prezent, interesele
natiunilor puternice si, mai rau, interesele anumitor grupuri prevaleaza, astfel incat democratia
unor state membre e incalcata (vezi: Grecia, Romania, etc), ca, de altfel, si anumite drepturi si
libertati ale cetatenilor europeni (de la libera circulatie la libertatea de exprimare). Ceea ce
dovedeste si o organizare defectuoasa, care produce agravarea situatiei economice si adancirea
conflictelor.
Prin urmare, UE nu merita, in prezent, acest premiu, dar consider ca l-a obtinut pentru o
legitimare a masurilor mai mult sau mai putin controversate pe care aceasta le-a luat si le va lua,
urmand ca, mai devreme sau mai tarziu, sa observam suma implicatiilor decernarii lui.