Obiectul dreptului privat roman

Dreptul roman cuprinde totalitatea normelor de conduit, instituite sau sancionate

de statul roman i constituie un sistem extrem de vast i de complex, format dintr-o
multitudine de ramuri i instituii juridice.
Diviziunile dreptului roman
Dreptul roman se divide n drept public i drept privat.
Dreptul privat roman se subdivide n:





Apariia statului roman. Reformele lui Servius Tullius
Din cauza poziiei inferioare din societate, plebeii au protestat sistematic, ameninnd
n repetate rnduri cu secesiunea (plecarea din cetate), fapt ce ar fi dus la dezmembrarea
societii romane.Pentru a pune capt acestui conflict, regele Servius Tullius (575-535 .e.n.) a
nfptuit dou reforme:


Prin reforma social, ntreaga populaie a Romei a fost mprit, fr a se mai ine
seama de distincia dintre patricieni i plebei, n cinci mari categorii sociale, stabilite pe
criteriul averii.
Aceste categorii sociale au fost apoi mprite n centurii, care erau n acelai timp i
uniti militare i uniti de vot. Aceste centurii nu aveau un numr egal de membri. Astfel,
centuriile din prima categorie numrau puini membri, de ordinul ctorva zeci, pe cnd
centuriile aparinnd ultimelor categorii sociale, a patra i a cincea, erau formate din cteva
sute de persoane.
Aa a fost posibil ca, din cele 193 de centurii, prima categorie social, dei era
minoritar, s dein 98 de centurii, deci s dein majoritatea.
Prin reforma administrativ, ntregul teritoriu al Romei a fost mprit n cartiere,
numite i triburi (uniti administrativ-teritoriale). Servius Tullius a mprit Roma n patru
triburi urbane i n aptesprezece triburi rurale. Dup nfptuirea celor dou reforme,
dispunem de cele dou criterii n virtutea crora se poate realiza distincia dintre societatea
gentilic i cea organizat n stat:
- criteriul stratificrii sociale, realizat prin efectul reformei sociale a lui Servius Tullius
- criteriul teritorial, realizat prin reforma administrativ.