ERGOTERAPIA IN

RECUPERAREA
AFECTIUNILOR CRONICE
PSIHIATRICE
REGULI DE BAZA in organizarea ERGOTERAPIEI:
-pe durata ergoterapiei asistenta va fi medicala, pedagogica,
sociala si ocupationala
-persoanele cu retard mental beneficiaza de aceleasi drepturi (si
partial obligatii) ca si persoanele normale
-scopul principal al programelor ergoterapeutice este
normalizarea si integrarea durabila
-obiectivele principale ale normalizarii sunt:
-dreptul sa traiasca cat mai normal (locuinta proprie,
familie, apartenenta la un grup social)
- convietuire intr-o lume bisexa
- DREPTUL LA MUNCA:ritm zilnic de lucru normal intr-o
ambianta diferita de cea in care traieste
- dreptul la optiuni privind petrecerea timpului liber
1.RESURSE UMANE

GRUPURI TINTA
-BOLNAVI CRONICI PSIHICI (QI SI
INTEGRITATE FIZICA ACCEPTABILE)
-BOLNAVI ACUTI (AFLATI IN FAZA DE
CONVALESCENTA STABILA)


ECHIPA MULTIDISCIPLINARA: medic psihiatru,
psiholog, ergoterapeut, logoped, asistent social.
2.RESURSE MATERIALE:
Institutiile si organizatiile implicate (cadrul organizatoric):
1.-Spital: organizat pe comunitati terapeuticeasigura
revenirea treptata la conditia si climatul social caruia bolnavul i-a
apartinut anterior(revenirea treptata la libertatea de actiune si la
munca).
2.-Stationarul de zi, cabinete si LSM: tratament si
monitorizare - bolnavii ambulatori (cu FO).
3.-Cabinete de psihoterapie private, comunitati si organizatii
non-guvernamentale care sunt legal implicate in reabilitarea
bolnavilor cu handicap neuropsihic cronic.
4.-Ateliere protejate in intreprinderi de stat sau private
(reinsertie sociala, continuarea muncii in sistem retribuit).

5.-Ergoterapia la domiciliul bolnavului: necesita implicarea
activa a asistentului social, ergoterapeutului si a familiei
3.RESURSE FINANCIARE:
Trebuie sa fie suficiente si constante, rezultate
din:
-coplata serviciilor,
-surse proprii
-bugetul de stat si al asigurarilor sociale,
-contributii din surse non-guvernamentale
- NU SUNT INDICATE:

-activitati care implica stereotipuri de munca neinteresante(monotone)
-impunere fortata a unor activitati ( poate permite obtinerea unor
produse, dar intotdeauna slabe dpv competitiv)
nu se admite munca bolnavului in locuri periculoase( la inaltime, in
prezenta surselor de electricitate, de flacara, in zona lacurilor, puturilor
etc).


NB -cea mai dificila problema la debutul ergoterapiei este de a genera un
prim impuls/dorinta pentru munca/o activitate folositoaare si ulterior
de a-l mentine si dezvolta
NB -constituirea unui grup ergoterapeutic (numar indivizi, omogenitate)
este dificila in cazul bolnavilor cu suferinte psihice
MONITORIZARE SI CONTROL:
-liderul grupului este de regula un psiholog( cadru medical
instruit, ergoterapeut) care formuleaza indicatiile in
legatura cu activitatea ocupationala, initiaza discutii si
analize referitoare la produsul muncii si raporturile
interumane din grup, efectueaza psihoterapie individuala si
de grup permanenta,
-este necesara stabilirea statutului bolnavului in grupul de
lucru:bolnav in tratament, membru activ creator de bunuri,
membru executant pe durata predeterminata(consolidarea
rezultatelor reabilitarii si reangajarea in munca).
-cea mai dificila problema in cazul bolnavilor cronici
psihici, ramane reinsertia lor socio-familiala (perioada in
care se cere continuarea monitorizarii riguroase si
socioterapie)
PRINCIPII GENERALE
ERGOTERAPEUTICE

Dozarea efortului fizic: se trece progresiv de la cateva ore/zi la un
program de 8 ore chiar si la 2-3 schimburi de lucru.
Se asigura un ritm de munca adecvat cu pauze de odihna si de masa.
Purtarea echipamentului de protectie adecvat (in functie de tipul
muncii prestate si de sezon) este obligatorie.
Control medical se efectueaza zilnic (sau ori de cate ori se impune)
pentru a evita accidentele sau complicatiile bolii de baza( sau alte
agravari).
Uneltele folosite trebuie sa fie ergonomice, fara defecte/sau reparatii
improvizate.
In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul
poate fi orientat catre unitati economice reale (locuri de munca
protejate) unde este supravegheat medical de catre specialistii din
ambulatoriu(LSM, POLICLINICA) si de maistrii
tehnologi/ergoterapeut.
ERGOTERAPIA IN SPITAL:

1.OCUPATII CURENTE:
-activitati organizatorice si autogospodarirea serviciului:
saloane atelier cu activitati si responsabilitati privind;
autoingrijirea, curatenia, spalatul hainelor/lenjeriei, mici
reparatii, ingrijirea spatiului interior etc.
2.FERMA AGRO-ZOOTEHNICA:
-ingrijirea animalelor mici/mari, a pasarilor
-cultivarea si ingrijirea florilor (rasaduri, sere,ronduri,
parcuri)
-munca pe terenuri agricole arondate serviciului de
ergoterapie din spitale(cultura cerealelor, legumicultura,
pomicultura, viticulture, cositul ierbii/fanului).
ERGOTERAPIE IN STATIONARUL
DE ZI:

Stationarul de zi asigura legatura dintre spital si
ambulator.
Bolnavii inadaptabili, incomplet recuperati pentru
profesie sau societate (nu pot lucra in conditii
normale dar pot desfasura o activitate dirijata) sunt
tratati si supravegheati prin stationarul de
zi:bolnavii vin si pleaca zilnic dupa un orar de
activitate:7.30-16, cu pauze de masa la pranz, alte
pauze de odihna.
Organizatoric, stationarul de zi reprezinta
compartimentul nucleu in organigrama unitatilor
cu paturi (legatura functionala cu spitalul).
LSM( judetene): sunt structuri tehnice si organizatorice de aplicare a
tratamentului ambulator prin;
-cabinete de psihiatrie, socioterapie, psihoterapie, logopedie, consultatii
paraclinice.
-atelierele de ergoterapie pot aplica cu succes asa numitele terapii ale
creativitatii:
-meloterapia
-dansterapia
-playterapia
-artterapie
-confectionarea obiectelor de artizanat, papusi, marionete,bibelouri, margele
etc.

Socioterapia institutionala: urmareste cointeresarea bolnavului fata de grup si
societate prin munca.

Psihoterapia aplicata in toate atelierele de ergoterapie (individual sau de
grup), urmareste stabilirea unei relatii speciale de comunicare (in special
verbala), cu scopul de a trata tulburari psihice cauzate sau agravate de factori
psihosociali.
PSIHOTERAPIE DE RELAXARE

Metode:
Training autogen (metoda Schultz) = cea mai veche/folosit. Se bazeaz pe o serie
de exerciii prin care se obine o deconcentrare punnd n joc sistemul muscular,
vascular, respirator abdominal. Fiecare serie de exerciii permite trecerea progresiva la
un exerciiu urmtor mai complex.
Indicat n: tulburri psihosomatice, nevroze motorii, stri de anxietate. Se poate
practica n grup.
Metoda Jacobson. Se bazeaz pe o serie de exerciii care favorizeaz alternarea strii
de tensiune i relaxare dup un model pedagogic.
Aceast succesiune pornete de la brae, apoi relaxarea frunii, ochilor, organelor
fonatorii, controlul respiratiei.
Biofeedback.
Definiie: metod de autocontrol i de relaxare bazat pe nregistrarea unor fenomene
fiziologice involuntare i transformarea lor n semnale perceptibile cu scopul de a fi
folosite ca indicatori ai strii de relaxare i de evideniere a autocontrolului.
Stimul organismraspuns fiziologic: (vasodilatatie, modificarea tonusului
muscular, normalizarea respiratiei, controlul TA).
QI > 130: inteligen foarte nalt
QI = 120-129: inteligen superioar
QI = 110-119: inteligen peste medie
QI = 90-109: inteligen medie
QI = 80-89: inteligen sub medie
QI = 70-79: inteligen de grani
QI = 50-69: retard mintal uor
QI = 35-49: retard mintal moderat
QI = 20-34: retard mintal sever
QI < 20 : retard mintal profund
Clasificarea retardului mental
Aspecte legislative:

-in anul 2004: 999 persoane cu handicap din totalul de 357.878 (0,28%)
erau angajate in cele 48 unitati protejate, aprobate de ANPH.
-Lg. 102/1999, modificata si completata cu Lg. 343/2004,
reglementeaza facilitatile si conditiile de angajare pe piata muncii a
persoanelor cu handicap.
-daca angajarea nu este posibila, legislatia stabileste conditiile
integrarii prin intermediul unui sistem protejat in:
-Centre de lucru : persoanele care au aptitudini si capacitati limitate,
pot desfasura unele activitati fara caracter productiv. Aceste activitati
permit dezvoltarea de calitati profesionale, functionale, sociale in
conformitate cu pregatirea lor profesionala si capacitatea fizica si
intelectuala.
-Munca la domiciliu: implica din partea angajatorului asigurarea
transportului materiilor prime si a materialelor utilizate in activitatea
productiva, precum si a produselor finite realizate. Comunicarea cu
pacientul angajat se face direct sau prin intermediul mijloacelor curente
(telefon, e-mail).
-Ateliere protejate: spatii adaptate corespunzator nevoilor
persoanelor cu handicap care desfasoara o activitate
ocupationala. Conform legislatiei in vigoare, unitatile
protejate pot fi:
-agentii economici cu personalitate juridica, indiferent de
forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 50%
din numarul total de angajati, persoane cu handicap
incadrate cu contract individual de munca.
-sectii, ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica
din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor
nonguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel
putin 50% din totalul numarului de angajati, persoane cu
handicap incadrate cu contract individual de munca.
-asociatii familiale:asociatii sau fundatii fara scop lucrative,
constituite din cel putin o persoana cu handicap, care este
autorizata sa desfasoare activitati economice independente,
cu conditia achitarii contributiilor la asigurari sociale
prevazute de lege(art. 39. OUG nr.102/1999.)
Deficiente ale sistemului

-absenta programelor de formare prin si pentru integrare profesionala si a
deprinderilor sociale(abilitati necesare pentru obtinerea si pastrarea unui
loc de munca)
-absenta agentului de mediere: specialist care acorda asistenta persoanei
cu handicap, pentru gasirea si mentinerea unui loc de munca, identificarea
altor potentiale locuri de munca, negociaza cu angajatorul, consiliaza
angajatorul in vederea accesibilizarii locului de munca, face demersuri
catre autoritati pentru promovarea protectiei sociale active in comunitate.
-ineficienta comisiilor de integrare socio-profesionala a persoanelor cu
handicap
-anacronismul nomenclatorului de meserii din tara noastra si lipsa reformei
din invatamantul scolilor profesionale
-neimplicarea organismelor legislative si a altor structuri(servicii publice,
sociale, patronale) in dezvoltarea retelei de ateliere protejate, aplicarea
corecta a legislatiei privind angajarea persoanelor cu disabilitati,
transformarea lor in intreprinderi sociale