Sunteți pe pagina 1din 5

Dosar: Migratia romanilor in Europa - trecut si viitor

Publicat: 7 Mai 2007 @ 14:19



Peste o treime dintre gospodariile tarii - 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat la
munca in strainatate, dupa 1989. Dupa 2002, majoritatea celor plecati au ales ca destinatii Spania si Italia. Cei
din noul val al celor care pleaca nu se mai gandesc la munca in constructii, ci la afaceri in strainatate.
Conditiile de munca mai bune, acumularea si studiile intra, de asemenea, in planurile romanilor plecati.
[EurActiv.ro]
Background:
Peste o treime dintre gospodariile tarii 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in
strainatate dupa 1989, potrivit studiului 'Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor' publicat
de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD).
La nivel de individ, ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in strainatate dupa 1989 este de 12%.
Insa, fenomenul s-a accentuat in special dupa anul 2002, odata cu liberalizarea circulatiei in spatiul Schengen pentru
romani.
Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa):
- prima etapa 90-95, existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din totalul plecarilor: Israel, Turcia, Italia,
Ungaria si Germania.
- etapa a doua 96 - 2002, la cele cinci tari din prima etapa se adauga Canada, Spania si SUA.
- a treia etapa a inceput in 2002, iar romanii si-au concentrat plecarile spre Spania si Italia.
Cum au ajuns la lucru in strainatate:
In perioada 1990-1995 s-a plecat fara sustinere sau ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au plecat la
lucru in acea perioada au fost ajutati de cineva. Odata cu cresterea plecarilor s-au extins si retelele personale, astfel
ca in perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru plecare 40% dintre migranti, ca dupa 2001, ponderea lor sa
urce la 60%.
Constructiile, pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu), munca menajera pentru femei (88%)
si agricultura (72% barbati si 28% femei), sunt principalele ocupatii ale romanilor in strainatate. Practica ilegala a
acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul activitatilor menajere si agricole, iar ponderea celor care au muncit
clandestin era in crestere, de la 34% in perioada 1990-1995, la 53% dupa 2001.
Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori (56%).
Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia, si legal in Germania, Grecia, Israel, Canada si SUA. In ceea
ce priveste Spania, romanii au lucrat preponderant ilegal, dar cu un decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in cazul
celor plecati in Italia si Turcia.
In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat in 2002. Moldova,
Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare
de tip turism-viza, mai frecvente in Banat, Transilvania, Dobrogea si Bucuresti. In acest sens, rudele din localitatea de
destinatie sunt cel mai des folosite la plecare (pentru 23% dintre migranti), urmate de prieteni din localitate (16%) si
de cunostinte (5%)
In acest moment, Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in strainatate: in ultimii cinci
ani, 50% dintre plecarile la lucru in afara au fost in Italia si 25% in Spania.
Marea Britanie:
Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine distorsionata asupra conditiilor de pe piata muncii
din Regatul Unit.
Probleme relevante:
- Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in Marea Britanie decat in alte tari; ca acolo
se traieste mai bine si ca angajatorii sunt mai de incredere decat in alte tari.
- Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea Britanie este nevoie de permis de munca si
de asigurare medicala.
- Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta sociala sau de servicii medicale in Marea
Britanie, daca nu vor fi contribuit deja, in Marea Britanie, la plata taxelor aferente
- Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie nu stiu ca pentru a lucra in aceasta
tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile britanice.
- Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut, ignorat sau trecut cu vederea de majoritatea
romanilor potential interesati de plecarea in Marea Britanie cu scopul gasirii unui loc de munca.
De asemenea, muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea Britanie, dar trebuie sa dovedeasca ca
indeplinesc toate conditiile. Angajatorul va trebui sa demonstreze, la randul sau, ca nu a gasit un muncitor britanic in
domeniul respectiv, in timp ce in domeniul agricol si alimentar s-a demonstrat deja ca nu exista muncitori britanici.
In caz contrar, daca un muncitor roman sau bulgar este gasit muncind ilegal in Marea Britanie va fi amendat cu 1000
de lire sau pedepsit legal. Angajatorul va primi si el o amenda de 5000 de lire / angajat si este posibil sa fie la randul
lui judecat.
In plus, migrantii trebuie sa fie constienti de faptul ca firmele care anagajeaza ilegal de obicei nu respecta regulile de
angajare, drepturile omului sau alte drepturi ale muncii, si nici nu platesc taxele aferente la stat.
Potrivit lui Christophe Prince, reprezentant al Ministerului Britanic de Interne, prezenta romanilor pe piata muncii din
Marea Britanie a avut un impact pozitiv. Din 2001, in Marea Britanie sunt 12 000 de romani, dintre care nu toti sunt
lucratori. Nu se cunoaste deocamdata numarul celor care au fost trimisi acasa. In 2005 au fost eliberate 3900 de
premise de munca si pentru 2006 s-au estimat aceleasi valori.
Din 2008, pentru romanii si bulgarii care lucreaza in agricultura si agroalimentatie vor exista 20 000 de permise de
munca, in timp ce pentru anul 2007 va exista o faza tranzitionala, unde vor fi acceptati si muncitori din tari care nu
sunt inca in UE. Iar pentru cei inalt calificati urmeaza sa se ia decizii, atat timp cat angajatorii demonstreaza ca au
nevoie de acest lucru. Numarul celor care vor veni la munca in Marea Britanie va depinde de piata muncii.
Permisele de munca pentru romani sunt gratuite, din 1 ianuarie 2007, iar perioada de valabilitate va depinde de tipul
muncii. In acest caz, angajatorul va face rost de permisul de munca pentru angajatul lui inalt calificat, care trebuie sa
indeplineasca, la randul lui, cateva criterii de angajare: un anumit nivel de educatie, experienta si castiguri din
activitati anterioare.
(Informatii exacte pe aceasta tema pot fi gasite pe site-ul OIM: www.oim.ro)
Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Robin Barnett, a prezentat cateva dintre conditiile impuse dupa 1
ianuarie 2007:
"Persoanele cu pregatire deosebita care se califica pentru programul destinat lucratorilor migranti cu inalta calificare
vor fi admisi la fel ca in prezent. Studentii vor putea continua sa lucreze cu numar redus, pana la 20 de ore pe
saptamana, iar lucratorii calificati vor putea lucra acolo unde exista un deficit intern de forta de munca.
De asemenea, muncitorii necalificati din Romania si Bulgaria vor putea accesa schemele sezoniere de angajare pe
locurile vacante din sectorul agro-alimentar" - a anuntat diplomatul.
Spania
Povestile celor care emigreaza seamana intre ele, de multe ori oamenii trecand prin aceleasi statii.
Posibilitati de plecare in Spania
1. Contract de munca mediat de una dintre institutiile statului roman. Asta inseamna ca migrantul semneaza un
contract de munca, are o iesire din tara legala si se duce catre sectorul formal. El se va orienta catre slujbe si zone
prestabilite din Spania. Acest traseu a aparut in 2002, cand s-a semnat acordul cu Spania.
2. Potentialul migrant poate pleca in Spania pe baza unui contract de munca pe care il semneaza in Romania si iese
legal din tara. De obicei este utilizat pentru a doua migratie sau in cazul persoanelor care au conexiuni foarte bune cu
retele de emigranti si relatii in Spania.
3. Iesirea pentru reintregirea familiei. Acest traseu a aparut dupa ce migrantul avea deja un membru al familiei in
Spania cu o situatie legalizata. Este valabil doar din 2006.
4. Cineva poate sa plece pur si simplu (acesta este traseul cel mai des utilizat) utilizand dreptul de libera circulatie in
UE, insa in primele 3 luni are drept de sedere, nu si drept de munca.
Traseul limpieselor si peonilor este un traseu dezvoltat pe baza de retele de migranti. Plecarile se fac catre rude,
prieteni si cunostinte. La inceput, migrantul locuieste in apartament cu mai multi romani, ca subcontractant.
Femeile inevitabil ajung sa lucreze, in prima faza, ca limpiese, in domeniul casnic: interna, externa, plata cu ora (plata
mai buna in ordinea enumerata) In ultima perioada insa, femeile se angajeaza tot mai mult ca vanzatoare si
chelnerite in baruri.
In ceea ce-i priveste pe barbati, de la peon (salahor muncitor necalificat in constructii), tendinta este slujba de
supraveghetor (security - vigilante= bodyguard).
Dupa inscrierea pe un traseu, asteptarea ca, odata ajuns in Spania, sa poti face cu totul altceva este departe de
ceea ce se intampla. Rudele deja aflate acolo isi pot sprijini noii veniti doar in situatiile pe care le presupune traseul
ales.
Romania are un acord bilateral cu Spania, dar nu si cu Italia.
Italia
Majoritatea romanilor plecati la munca in Italia, din punctul de vedere al oficialitatilor, se afla acolo ilegal. Potrivit
Ministerului Italian de Interne, in Italia sunt, in prezent, 2 milioane si jumatate de romani, urmati de Albania si Maroc.
In schimb, surse neoficiale anunta 1 milion de romani in Italia, in timp ce parerea romanilor din Italia despre ei este ca
sunt cu milioanele.
Situatia actuala a migrantilor arata ca doar 300 de mii de persoane au acte oficiale (permessi di soggiorno anuali sau
permanenti), altele folosesc permise expirate sau au solicitat permise de munca si asteapta solutionarea situatiei lor
legale, si altii care nu au depus actele si nici nu au intentia sa faca acest lucru.
Cei mai multi romani din Italia au un loc de munca relativ stabil si incearca sa treaca din secotrul agricol si al
constructiilor spre cel al serviciilor.
Dupa 2003, retelele de migratii au devenit mai putin eficiente prin supradimensionarea si supra saturarea lor. In acest
moment, exista depozite pentru munca in constructii si depozite pentru munca in agricultura.
Statistici:
Ultimele cifre indica ca 10% din gospodariile romanesti au pe cineva in strainatate care trimite bani (in 2006, romanii
plecati la munca in afara au adus in tara 3 miliarde de euro).
Dintre cei care au lucrat in strainatate, 61% spun ca pentru ei munca este foarte importanta. Acesti oameni dupa ce
se intorc sunt altii: au alta etica a muncii, au inceput sa inteleaga valoarea timpului liber, si valoarea disciplinei, iar
interesul lor pentru politica este mult mai activ (pentru40% din cazuri).
Consecinte valori: noul val care vrea sa plece este centrat pe afaceri, ideea de afacere prin migratie este mult
mai clara.
La nivel national, circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul
veniturilor din migratia internationala. In ceea ce priveste tipul cheltuielilor, cele mai importante sunt investitiile in
locuinta, urmate de cumparare de bunuri electrocasnice, masini si alte bunuri de lunga durata. In mediul rural banii
sunt investiti in principal in activitati de tip agricol, pe cand in mediul urban banii sunt investiti si in alte tipuri de
afaceri.
Persoanele care au lucrat in afara sunt mai critice in ceea ce priveste situatia din Romania, dar in acelasi timp sunt
mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. Ei vin cu aspiratii superioare, care favorizeaza critica sociala asupra starii
localitatii in care traiesc, dar si critica asupra starii sociale actuale din Romania. Fata de optimismul lor dinamic, la pol
opus se situeaza pesimismul cronic e rau si va fi si mai rau al celor lipsiti de experienta migratiei.
Principalele consecinte negative ale migratiei temporare pentru munca se rasfrang mai ales asupra familiei, in
perceptia a 46% dintre respondentii la sondaj. Departarea de familie se resimte mai ales in sfera nevoilor de
afectivitate pentru 35% dintre intervievati.
Pe de alta parte, 89% din migrantii pentru munca cred ca in Romania de azi succesul este legat de asumarea
riscurilor, in timp ce doar 73% din cei care ies din tara pentru turism si 72% care au doar intentia sa plece din tara
cred acelasi lucru, dintr-un esantion total de 69%.
Investitii realizate cu venituri din migratia internationala:
Datele la nivel national arata ca, in ultimii cinci ani, o parte semnificativa a romanilor a investit in bunuri de lunga
durata: 50% dintre romani si-au cumparat electrocasnice, 37% si-au extins / modernizat locuinta, iar 16% si-au
cumparat autoturisme. Cei care merg in strainatate cumpara in proportie mai mare bunuri de folosinta indelungata
pentru confort si mai putin bunuri ce pot fi folosite in activitati productive.
Aproape 90% dintre cei care au lucrat in strainatate considera ca pentru a reusi in viata este important si foarte
important sa stii sa risti, comparativ cu 70% care impartasesc aceasta opinie la nivelul celorlalte categorii de
populatie.
De asemenea, numarul antreprenorilor este redus la nivelul populatiei, pe ansamblu. Doar 10% din populatia adulta
sunt intreprinzatori pe cont propriu sau au pe cineva in gospodarie cu o afacere proprie. In randul celor care au lucrat
sau au calatorit in strainatate ponderea de antreprenori este mai mare: 16% si, respectiv, 23%.
Migratia pentru munca si antreprenoriatul sunt strategii de viata strans legate intre ele. Pe masura ce migrantul
acumuleaza capital material, uman si relational in strainatate si isi satisface necesitatile de baza, el tinde sa
investeasca acest capital in activitati productive, pe cont propriu.
Planuri de viitor ale migrantilor:
- Schimbare prin imbunatatirea conditiilor de trai, cresterea veniturilor lucrand suplimentar, cautarea unui alt loc de
munca si schimbarea felului de viata.
- Acumulare achizitii de bunuri, mutarea intr-o casa mai buna, construirea unei case, deschiderea unei afaceri,
cumpararea unui teren si petrecera unui concediu in strainatate.
- Studii planuri specifice tinerilor care vor sa isi continue studiile, sa se mute la oras intr-un apartament mai mic.
Camelia Moga
Link-uri:
Organizatii specializate:
- OIM - IOM - International Organization for Migration
- WHO - Global Health Workforce Alliance
- The Nuffield Trust - Workforce Migration
Organisme europene
- EURES - Portalul Mobilitatii Europene
- EU Directorate General for Employment and Social Affairs
- European Parliament - Committee on Employment and Social Affairs
- Federation of European Employers
- Academy for Migration Studies in Denmark
- European Forum for Migration Studies
- The Centre for Migration Studies
Organisme romanesti
- Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca
- Ministerul Muncii, Departamentul de Munca in Strainatate
Documente:
- EU 2005 Green Paper: Economic Migration
- More and better jobs in a knowledge-based economy
- Columbia University Libraries: Population, Migration and Refugee Studies - Information Resources
- Migration Information Source
- Migration Dialogue
Articole pe tema migratiei
- EurActiv.com: Introduction - Workers' mobility
- EurActiv.com: Free movement of labour in the EU-25
- EurActiv.com: Workers' mobility obstacles remain across Europe
- The Guardian: Stern jobs warning as Bulgaria and Romania join EU
- BBC: A tale of two European villages
- EurActiv.com: Commission tries to get to grips with recent immigration crises
- EurActiv.com: New EU citizens see both benefits and drawbacks to mobility
- EurActiv.com: Mobility needed to cope with restructuring, Commission says
- EurActiv.com: Unemployed workers' mobility is conditional
- HotNews.ro: Europa nu pleaca nicaieri (Alina Mungiu Pippidi)
Articole legate de acelasi subiect
Romani de succes in capitala UE (1) | 18 Decembrie 2006
Marea Britanie: noi proceduri de selectare a imigrantilor | 19 Aprilie 2007
Final de drum pentru informatiile telefonice despre migratia in UK | 28 Martie 2007
Romanii pot alege sa someze in Europa, pe bani frumosi | 22 Martie 2007
Succesul Romaniei in capitala Europei | 7 Martie 2007
Britanicii pot sta linistiti: imigratia scade | 28 Februarie 2007
"Cartea albastra" incearca atragerea de creiere in UE | 23 Februarie 2007
Romanii din Italia primesc asigurari medicale | 22 Februarie 2007
Inca o luna, informatii la telefon despre munca in Marea Britanie | 22 Februarie 2007
Consilieri pentru cei care vor job in restul UE | 21 Februarie 2007
Britanicii - prea ostili pentru a vedea beneficiile migratiei | 19 Februarie 2007
Olanda deschide portile muncitorilor din Est, dar nu pentru romani | 16 Februarie 2007
Pasaportul ramane in continuare indispensabil in UE | 8 Februarie 2007
Despre detasarea lucratorilor intre statele membre UE | 26 Ianuarie 2007
Vicepremierul britanic: Barierele pentru muncitorii romani sunt temporare | 25 Ianuarie 2007
Pietele muncii si efectele migratiei | 24 Ianuarie 2007
Salariile mici din Est nu lasa Vestul fara locuri de munca | 24 Ianuarie 2007
Sita belgiana cerne romanii si bulgarii | 22 Ianuarie 2007
Europenii se bat pe medicii din Romania | 18 Ianuarie 2007
Migratia se va diminua, cred Prodi si Tariceanu | 17 Ianuarie 2007
Banca Mondiala: Migratia - benefica pentru toata lumea | 17 Ianuarie 2007
Migration Watch: imigratia nu este profitabila | 4 Ianuarie 2007
Succese individuale romanesti in Bruxelles-ul european (8) | 29 Decembrie 2006
Italia ne deschide partial piata muncii, Slovenia nu impune nici o restrictie | 28 Decembrie 2006
Succese individuale romanesti in Bruxelles-ul european (7) | 28 Decembrie 2006
Succese individuale romanesti in Bruxelles-ul european (6) | 27 Decembrie 2006
Succese individuale romanesti in Bruxelles-ul european (5) | 22 Decembrie 2006
Piata germana a muncii - restrictionata pentru romani si bulgari | 21 Decembrie 2006
Succesul individual romanesc in Bruxelles-ul european (4) | 21 Decembrie 2006
Succesul individual romanesc in Bruxelles-ul european (3) | 20 Decembrie 2006
Succesul individual romanesc in Bruxelles-ul european (2) | 19 Decembrie 2006