Sunteți pe pagina 1din 6

Sfarsitul comunismului

Francoise Thom
Desi in 1976, tanarul istoric Emmanuel Todd , a dat un pronostic sumbru conform
caruia comunismul nu avea cum sa reziste mai mult de 10-1 ani ! " clasa politica
occidentala pare sa fi fost luata complet prin surprindere de # inceputul sfarsitului $, de
%ocul de #domino $ din toamna lui 19&9 " , ce adus la caderea re'imului comunist (
1991 disparitia )artidului *omunist
dezmembrarea +(,(-(-( ." desprinderea republicilor unionale " si
recunoasterea independentei lor (
Gorbaciov suna stingerea , Eltin apasa butonul
" )uterea bolsevismului era clara pentru toti , ea ii impresiona pe straini si ii
hipnotiza pe supusii imperiului comunist ( Dar unde se afla slabiciunea sa care a tasnit
in mod brutal la lumina in timpul perestroi/ai 'orbacioviste 0 +nde s-ar situa
inceputul sfarsitului re'imului lui 1enin 02
3olsevicii au pus mana pe putere , intr-o societate in plina anarhie , provocata
de prabusirea autocratiei ruse ( Francoise Thom afirma ca re'imul comunist a
cunoscut doar 4 momente de ma5ima viatalitate 6 cand a avut un adversar real 7(
1( razboiul civil
4( cel de-al doilea razboi mondial , in restul e5istentei , a cunoscut o stare de
" " "reformare cronica2
Dupa moartea lui -talin , 3eria prezinta proiectul perestroi/a , din care vor fi
adoptate elemente de catre 8rusciov , insa " lumea comunista nu-si va reveni
niciodata dupa cel de-al 99-lea *on'res "
*auzele prabusirii
1
+na dintre cauzele prabusirii re'imului , poate fi si o racire a atitudinii elitelor
fata de sistemul pe care il survesc si din care au profitat ( Dupa 1enin , care a
impus prin vointa partidul bolsevic si a construit scheletul statului sovietic , sin'urul
care .l depaseste este -talin prin vointa si tenacitate ( 8rusciov era lipsit de spirit
metodic , politic a lui fiind o perioada de scurta inflacarare , pe cand 3re%nev isi
" ascunde moliciunea incapatanata intr-o inertie 'eneralizata ( "
Declinul sistemelor totalitare incepe cu " rutinarea lor " , partidul controleaza
societatea prin re'uli si cutume , nu prin ener'ia conducatorilor lor ( )uterea este
asi'urata prin masinaria birocratiei ce se spri%ina pe supunerea cetatenilor (
:mportanta crescanda a ;<3-ului , reflectata in institutii( *onstitutia din 1977 ,
prezinta printre " datoriile cetatenilor " , pe acelasi plan cu serviciul militar si
participarea la securitatea statului( )uterea crescanda " a patruns in toate sferele
societatii " , ocupandu-se de problemele militare , politice , economice (
=omenclatura economica creata prin " intelectualizarea re'imului " , isi insuseste
inteprinderile pe care le suprave'heaza , in acelasi timp prezentant o dorinta de
descentralizare ( De aici se naste problema proprietatii din 19&& (
Cap II . Condamnarea la moarte a P.C.U.S
Elita numeroasa ce beneficia de privile'ii necunoscute poporului , suporta cu
'reu "obtuza tutela a batranilor cara'hiosi din partidul interior " 6 *(*(, ;<3, varful
aparatului de stat 7(
)erestroi/a , " =oua 'andire " , se e5tra'e din proiectul revolutionar , de asemenea
este un proiect de in'inerie sociala totala , insa intalneste un refuz al ordinii umane
naturale si al libertatii (
-e produce o " academicizarea a statului " , in cautarea celor mai bune reforme
pentru perestroi/a (
> doua iluzie a 'orbaciovistilor este faptul ca ei considerau ca , schimbarea
cadrelor este de a%uns pentru a pune lucrurile in miscare ( > treia iluzie este
supraestimarea opiniei , constituita ca un proiect de remodelare a constiintelor prin
'lasnosti (
4
Fr( Thom sustine ca , <orbaciov sustine sistemul la socuri neintrerupte ,
" neavand o politica " , insa >ndropov , %oaca un rol important in slabirea partidului
! amorsand cele " trei bombe cu efect intarziat "
ta5ele pe bautura -=a'orno ;arnabach 6 vin 7 se alatura >rmeniei ,
prezentand prima fisura a +(,(-(- .ului
actiunile asupra mafiei uzbece
masuri pentru planificarea actiunii economice
)rin <lasnost " presa incepe sa-si ascuta coltii " ( )rezentarea " efectului
o'linzii " , sarcina mi%loacelor de informare este de a reflecta procesele in
desfasurarea in societate (
>nul 19&7 +(,(-(- prezinta o cotitura decisiva ( :ncep sa se puna in miscare
mecanismele revolutionare in statele satelit( 1&7-19&&, autoritatile din estul europei ,
prezinta o predilectie catre operatiunile de tip " lovitura de pumn " e5? arestarile
dizidentilor din ,D< , *ehoslovacia , )olonia , ,omania (
-e nasc Fronturile )opulare , ce au la baza pe post de " catalizator " , ;<3
.ul si )artidul *omunist (( )rezenta catorva " noduri democratice " , <orbaciov anunta
independeta partidelor inrudite , dar si finalul doctrinei 3re%nev
-e prezinta o cristalizare a sentimentului national , oamenii " prind 'las2
Manifestatii , al caror folclor national poate sa para pueril unui occidental ; penea
oprima data , sentimentul colectiv nu a mai fost asociat minciunii si injosirii
individului , ci aducea o promisiune de libertate si de adevarata fraternitate2 6 p(707
:n nul 19&& , Frontul popular , devine virtual un )artid al indepentei , deasemena
se anunta ale'erile cu mai multe canditaturi in *onferinta 9:9
>le'erile si *on'resul deputatilor poporului
- campania electorala din decembrie 19&& , creste sentimentul antinomenclatura ,
se produce o crestere a caomtetelor independente si ronturilor , dupa ale'eri
acestea devin nucleele viitoarelor partide
@
- acesti outsideri , ce dau %os nomenclatura , vin odata cu triumful lui Eltin ,
propulsati de ale'erile din 19&9 , sunt reprezentatnti tipici ai " inteli'hentei
sovietice " , al unui mediu universitar slab si conformist
*auzele destramarii
- lichidarea ierarhiei verticale ri'ide a ordinii sovietice
- disparitia le'itimitatii leniniste
- acutizarea crizei economice . dislocarea vechilor forme
- declaratia de suveranitate si independenta a republicilor
- cearta in diferitele departamente ale birocratiei pentru posesia bunurilor
Dilema politicii imperiale
19&9 se pune problema unei politici de +niune 'eo'rafica , " mer'enad de la
Federatie la o confederatie , construita in %urul unui centru puternic dar
democratic ( >ceasta idee este reluata de <orbaciov (
1990 in *onsiliul Federatiei le confera republicilor autonome statutul de
" subiect al federatiei sovietice "
Eltin devine in acest timp presedinte al -ovieticului -uprem( Duce o politica
interna de reconstructie de %os in sus a federatiei prin intermediul tratatelor
bilaterale intre ,usia si republici (

=aufra'iul lui <orbaciov
1990 <orbaciov tine un discurs in care il acuza pe Eltin , ca a dorit sa
" rupa ,usia de socialism "( :n acotmbrie resprin'e planul -talin
)uciul din octombrie 1991 . -ovietele -uprem se razvrateste si il tradeaza pe
<orbaciov , acesta se va apropia de " dinozauri " din partid, ce sunt ostili oricarei
rasturanari de situatie (
A
:n acest timp Eltin , devine popular , or'anizandu-se in opozitie (:n oct( 1990 ,
isi creaza propriul partid ? Br'anizatia Demrosia , nascuta din +niunea electorilor
sovietici6 CB:7 , dorind propa'area sentimentului antinomenclaturist , insa partidul
are o ideolo'ie incerta (
Februarie 1991 , dupa evenimentele de la Diena , cere demisia lui <orbaciov ,
rasturnand rezultatele referendumui favorabile lui <orbaciov , in favoarea lui (
)ropune principiul ale'erii prin sufra'iul universal al presedintelui rus (

E5ecutia
" Bolsevicii au o lunga istorie a loviturilor de stat2 6p(1497( )uciul de asemenea
este unul foarte controversat , multi considerand ca insasi <orbaciov se afla in
spatele acestuia (
1a au'ust <orbaciov paraseste Coscova , cu destinatia *rimeea, puciul
avand loc in seara dintre 1& -1& au'ust ( 1a 4@ au'ust Eltin interzice )artidul
*omunist , urmand ca la 47 au'ust <orbaciov sa declare ca va demisiona daca
+(,(-(-( se separa (
Cap. III . Postcomunismul : O anumita dificultate de a exista
3locul comunist cade in urma unor provocari politienesti , ducand dupa el si
" prabusirea unei iluzii "(
e5? Timisoara-,omania
cazul " pseudo-studentului mort2 .*ehoslovacia
>utoarea prezinta si o anumita caracteristica a " sovieticului " , afirmand ca
acesta este crescut in ura fata de celalat, " dusmanul de clasa " , atibuind o parte
din vina si statului , ce-si retribuie bunurile intr-un mod ine'al ( :n ,usia nu
absenta uneo traditii face dificila practicarea democratiei , ci insasi convin'erea
ca " piata libera este un trafic de bunuri furate2 (
)roblema le'itimitEFii! codificarea arbitrarului
G-tatul bolHevic, care se raporta In mod formal la "suveranitatea popularEJ, In
realitate

cEuta sE-Hi susFinE le'itimitatea prin reprezentarea unei"voinFe 'eneraleJ IntEritE de


urmErirea unui obiectiv comun(
Din momentul In care urmErirea obiectivelor comune ia sfIrHit, statul IHi pierde
raFiunea de a e5ista Hi vi'oarea( <orbaciov, pe urmE ElFIn, pledInd In continuare pentru
"consolidareJ, vor simFi Hi ei acest lucru(,ecursul la "suveranitatea poporuluiJ, In care
cetEFeanul lumii comuniste s-a obiHnuit sE vadE o ipocrizie, nu mai este suficient pentru a
da o anumitE le'itimitate re'imului postcomunist(2
*aracterul elitelor
GB elitE tra'ic de nepre'Etita s-a trezit deci InsErcinatE sE formuleze pro'ramul
politic al re'imului posteomunist( In fostele republici sovietice, patosul naFional reuHeHte
pentru un timp sE-1 InlocuiascE( InsE, odatE independenFa obFinutE, se observE foarte
repede cE naFionalismul nu se poate substitui unei politici((2 6p(1667
6