A vorbi despre globalizare nseamn a convoca o perspectiv pluridisciplinar.

Cum altfel am
putea vorbi despre aceste mediu care este globalizarea i care gzduiete n interiorul su attea
scopuri i mijloace?! Cum omnisciena ne este refuzat, orice discurs despre globalizare nu poate
dect s reprezinte confesiunea raportrii la lume a autorului, apelnd la bagajul cunotinelor
sale sub-enciclopedice. Derutant pentru pasionaii de studii strategice sau geopolitic perspectiva
lui Tiberiu Brilean poate prea contrariant. Un melanj de teologie i economie, textul red
peisajul unei lumi care se cere analizat cu o minte deschis la orice. Dac este s facem un pas
napoi dinspre conformism ne dm seama c multe dintre marile sisteme de gndire sunt adeseori
ncercri de a raionaliza fascinaia teologiei. Filozofia istoriei, darwinismul social ori geopolitica
au reprezentat modaliti de a rimela ntr-un cadru modern i tiinific vechi supersiii sau
prejudeci.
Prelund parc lexiconul lui Michael Oakeshott, problema nelegerii globalizrii la Tiberiu
Brilean este familiaritatea. Cum orice peisaj socio-culturalo-economic red o anumit
familiaritate subiectului cunosctor, orice ncercare de rsturnare a acestuia intete spre
confecionarea , adesea dureroas a unei noi familiariti. Globalizarea este deci, n aceast
lumina un proces total care zguduie toate paradigmele pe care le aveam despre lume i care, n
faa ei devin anacronice.
Trecnd n revist diferitele viziuni la mod, Brilean constat insuficiena acestora.
Nici o definiie predominant economic :
Micarea liber a capitalului nsoit de dominaia crescnd a pieelor financiare globale i a
corporaiilor multinaionale asupra economiilor naionale [George Soros, p.131] ;
sau una sociologic :
Intensificarea relaiilor sociale n lumea ntreag, care leag ntr-o asemenea msur localiti
ndeprtate, nct evenimente care au loc pe plac local sunt privite prin prisma altora similare,
petrecute la multe mile deprtare, i invers [Anthony Giddens, p.131].
Autorul este mai degrab adeptul definiiei lui Giorgios I.Mantzaridis care privete globalizarea
n opoziie cu universalizarea- prima fiind o omogenizare brutal a tuturor culturilor n timp ce a
doua acioneaz precum un cheiasol ce nmnunchiaz toate particularismele cutnd un numitor
comun. [ibidem]
Pentru Brilean, o definie a globalizrii trebuie s listeze toate marile efecte ale acesteia : 1) o
tendin profund de regsire a unitii ; 2) internaionalizarea schimburilor de producie ; 3)
libera circulaie a bunurilor, informaiilor i persoanelor ; 4) dominarea firmelor internaionale ;
5) creterea concurenei la nivel global. [p.138]
Nereuind s sintetizeze attea perspective, Brilean pare s oscileze ntre Susan Strange i
Robert Gilpin : ntre ideea conform creia statul dispare ntr-un cosmos economic tip cazinou i
o regionalizare a marilor regiuni ale lumii (Asia, Europa, America etc). ntre nfeudarea
politicului n favoarea economicului i credina c puterea statului se consolideaz cu fiecare
nou reform, rzboi sau inginerie social de proporii.
Revenind la chestiunea familiaritii de la care pornisem, globalizarea distruge contractul social-
acel instrument de rennoire i prelevare a voinelor ce rezid n afinitile culturii naionale. n
locul cuplajului dintre munc i socializare care creau coeziunea social, avem o structur tot
mai oligarhic i mai puin transparent care i transmite voina prin intermediul organismelor
internaionale sau marilor corporaii. Reunind att sensibilitile stngii ct i pe cele ale dreptei,
concluzia nu poate fi dect o cretere a inechitilor la nivel global.[1% dintre cei mai bogai
oameni ai lumii primesc tot att ct i cei mai sraci]. Cincimea cea mai bogat a lumii deine
80% dintre resursele acesteia iar cincimea cea mai srac deine doar 0,5%. Doar 500 de
milioane de ceteni dispun de un nivel de via confortabil [p.182]. ntr-o cheie sociologic
tributar teologicului, rezultatul este mutarea centrului de greutate spre profit i consum. Dinspre
nevoia stringent i fireasc de bani i iubirea acestora ca scop ultim n via. Rsturnnd
prioritile de pe piramida lui Maslow consumul apare ca o ntietate a nevoilor de afirmare
asupra celor primare. Consumm (produse, servicii, experiene etc) pentru a socializa, pentru c
plictiseala navigheaz mereu spre Nou pentru a pluti la suprafaa caleidoscopului evenimentelor.
Analiznd speculaia bursier din America ultimul deceniu, autorul, la nivelul anului 2004,
prevestete zorii unei crize economice. Scris n anii Bush II i ai rzboiului din Irak i
Afganistan contra ca traneu mpotriva terorismului global, lucrarea ncearc o radiografie a
resorturilor culturale americane ce alimenteaz o anumit practic extern. Dei l critic cu mai
multe fandri de floret pe Z.Brzezinski autorul pare s preia perspectiva acestuia. America este
o for ce acioneaz pe dou ci:
Unu- ca for militar ce acioneaz unilateral este agentul sistemic care zglie structura
internaional amenintnd s provoace un ir nedeterminat de violene. Rzboiul contra terorii ca
azimut ce ofer Washingtonului n sfrit un duman dup Rzboiul rece va coaliza ntreaga
lume mpotriva valorilor occidentale. Aliana privilegiat a SUA cu anumite regimuri islamice
absolutiste precum i cu Israelul creeaz la nivelul percepiei o fant ntre discursul etic predicat
de congresmeni i preedinii de la Casa Alb i consecinele unor aliane care se dovedes nefaste
la nivel geostrategic.
Doi : ca vector economic i cultural America produce efecte ambivalente dar semnficative.
Brilean oscileaz ntre critica acid pe care att interbelicul romnesc ct i marxismul o
exerseaz (SUA : ara materialismului superficial i galopant) i fascinaia valorilor acesteia,
indicator al pasiunii fa de motenirea Prinilor Fondatori. Ca i Tocqueville la vremea sa,
Brilean exprim o seducie ngrijorat fa de un proiect ce promite bunstarea i decena
oamenilor dar care nu merge exportat. Este astfel mai de dorit o cetate pe colincare s ne
fascineze cu fizionomia sa dect un hegemon cruciat.
Critic fascinat asupra Americii nu trebuie se naufragieze ntr-o not anti-occidental sau anti-
antlantic. Europa cel puin, trebuie s imite coeziunea politic a Americii i eficiena economic
a acesteia dac vrea s fie un partener demn i un ambreiaj al ambiiilor, uneori nesbuite ale
Casei Albe.
O lucrare, repet, stingheritoare pentru cititorii de literatur n RI dar o carte ce exprim orgoliul
de a ajunge la o cunotere complex a lumii n care trim. Ca i Romnia profund a lui
Hurduzeu i Platon, dar neridicndu-se la coerena acesteia din urm volumul lui Brilean
rencearc itinerariul invers de la religie la economie. Dac munca i caritatea sunt valori cristice
vrsate n modernitatea laic, atunci pentru a restaura sntatea lumii contemporane trebuie s
privim retrospectiv. Profitul trebuie s fie rezultatul muncii, nu punctul de plecare al gratuitii
tuturor dorinelor ilicite.
O lucrare nu extraordinar de coerent i organizat ; o colecie de melanjuri care i afl coerena
la a doua, a treia, a n-a recitire. Un volum al crui for st tocmai n slbiciunile sale- nu este
minte fiecruia dintre noi doar un provizorat care se zbate s se pun la curent cu iureul lumii
contemporane ?!
n ciuda oricror regrete pe care ar putea sa le suscite, Nenumele nimicului nu poate fi o mas
de minereu steril pentru lectorul atent.
Scris de Silviu Petre





Scrii: Critic fascinat asupra Americii nu trebuie se naufragieze ntr-o not anti-
occidental sau anti-antlantic. Asta ce-a fost, un indemn pentru pionieri si soimii
patriei?
Hai sa te parafrazez: Cancerul este o boala, asta nu inseamna cumva ca ar trebui sa
naufragiem in atitudinea anti-cancer.
Sau: Comunismul a fost o pervertire sociala masiva, ar nu inseamna cumva ca ar trebui
sa naufragiem in atitudinea anti-comunista.
Imi place echilibrul, sunt un adorator al justei masuri, dar nu le confund niciodata cu
finalurile in coada de peste si scaldatul cand e nevoie sa fii pur si simplu transant.
Freeguy says:
December 15, 2009 at 15:02
Consumm (produse, servicii, experiene etc) pentru a socializa, pentru c plictiseala
navigheaz mereu spre Nou pentru a pluti la suprafaa caleidoscopului evenimentelor.
Mi se pare mai degraba un comentariu steril ce nu poate sa vina decat din punctul celui ce
se aseaza la nivelul macroeconomic si se uita de sus asupra individului, individ care nu
face altceva decat sa-si manifeste satisfactiile/nevolie prin material.
Plictiseala este o boala, dar nu mi se pare justificat sa definim noul ca un leac pentru
plictiseala.
Noul deasemenea poate foarte bine sa fie independent de nevoia de a fi updatati la
lumea in care traim.
silviu p says:
December 22, 2009 at 01:57
Comentariul meu legat de plictiseala si noutate nu este venit dintr-o privire de sus, ci e la
nivel micro, de la stadiul individual. Exista totusi o diferentza intre a consuma pentru a-ti
satisface niste nevoi umane, firesti si a consuma de dragul consumului./
Nu stiu in ce masura plictiseala este o boala, dar intr-adevar nou nu este un leac pentru
ea, ci mai degraba un hap, un surogat care sa tina companie superficialitatii noastre./
In legatura cu ultima propozitie;fraza, imi pare rau dar nu inteleg ce vrei sa spui. Daca
poti detalia..
silviu p says:
December 22, 2009 at 01:59
Si sa-ti raspund si tie, Radule!
O tara reprezinta o lume in sine- faptul ca nu imi place un lucru la nemti, francezi ,
americani sau rusi asta nu ma face automat anti: -german, -francez,-american sau -rus.
Comparatia cu cancerul nu mi se pare foarte potrivita.

Intr-o perioada in care interferenta dintre politic si economic a devenit o certitudine, cind
teoria conform careia statele lumii vor disparea si locul lor va fi luat de marile corporatii
capata tot mai multi adepti, cind interesele pentru resurse naturale sint banuite a fi aprins
flacara unui conflict militar cu final incert, lucrarea lui Tiberiu Brailean prezinta, dezbate,
atinge detalii si subiecte delicate si imagineaza, proiecteaza posibile scenarii pentru viitor.
Un capitol aparte este rezervat "intilnirii civilizatiilor" in cadrul inevitabilului proces al
globalizarii. Punctele de impact ideologic sint mult mai numeroase decit ne-am putea
imagina urmarind stirile la televizor. Pe linga conflictul dintre valorile democratiei
occidentale si islam, autorul anticipeaza un altul, pe termen lung: cel dintre confucianism si
daoism, reprezentat de statul chinez aflat intr-o puternica ascensiune pe plan mondial. De la
multiculturalism la noul regionalism, de la aroganta imperiala la petrol si terorism, de la
radiografierea "miracolului" economic irlandez la cea a blocului asiatic, autorul acorda un
spatiu important fiecarei teme esentiale legate de problematica globalizarii.