Sunteți pe pagina 1din 2

Pornind de la propria lui experien de via, Eminescu

dezbate n Luceafrul problema geniului n termenii lui


Schopenhauer, dar, cunoscut fiind structura lui i formaia lui
filozofic, el o rezolv la nivelul epocii sale, mai precis la nivelul
perioadei n care ncepe elaborarea poemului
Luceafrul ! adic "#perion, cum e numit n partea a doua a
poemului ! reprezint, n ascensiunea lui meditativ, nsui geniul
poetului, cu care se confund, destinul lor fiind acelai $reatorul de
geniu fr noroc se detaeaz ca o imagine perfect conturat, n
cadrul structurii estetice, care caracterizeaz poemul El nfieaz
cele dou valene eseniale, i pururi solicitate, ale creatorului
romantic ! capacitatea de cunoatere i setea nemsurat de iubire
Simbol al geniului, al omului superioritii spirituale depline,
Luceafrul, "#perion, dei chinuit de o pasiune mistuitoare pentru
fata de mprat, $tlina ! fiin obinuit ! are, totui, o comportare
titanian %deea de la care pleac Eminescu este aceea c geniul,
nl&ndu!se n sfere spirituale oric&t de nalte, nu poate tri izolat i,
prin urmare, el aspir la apropierea, la comuniunea cu lumea
obinuit Luceafrul, purtat de o astfel de aspiraie, se desprinde
din sferele lui cereti ca s renasc de dou ori n chipul unui t&nr
de o frumusee demonic, pentru a cuceri iubirea fetei de mprat
'ai mult dec&t at&t ! el dorete s!i transforme iubita ntr!o stea i
s!o ridice n lumea lui, n sferele lui cereti (adarnic i rm&ne ns
ncercarea, cci fata de mprat nu!l poate urma, dar i cere, de vrea
s!l ndrgeasc, s coboare el din sferele lui nalte, pe Pm&nt, s
renune astfel la nemurire i s devin muritor ca i ea
)rama Luceafrului, a lui "#perion ! ad&nc i fr de seamn
! izvorte din neputina de a!i realiza aspiraiile, dat fiind
prpastia care exist ntre idealul su superior i mrginirea lumii
ncon*urtoare
%ubirea lui "#perion pentru fata de mprat nu cunotea ns
limite i se desfoar la nivelul trsturilor morale caracteristice
omului superioritii spirituale depline +n mrturisirea iubirii sale,
"#perion dovedete solemnitate i mreie moral, pe care le pun n
lumin nu numai cele dou renateri succesive, ce concretizeaz
apriga lui dorin de via, de apropiere, dar i culmea ncordrii
active pe care o atinge setea lui nespus de iubire, prin hotr&rea de
a renuna la nemurire, accept&nd, astfel, n cele din urm, nsi
ideea sacrificiului total
! ,u!mi cei chiar nemurirea mea
+n schimb pe!o srutare,
)ar voi s tii asemenea
$&t te iubesc de tare-
)a, m voi nate din pcat,
Primind o alt lege-
$u vecinicia sunt legat,
$i voi s m dezlege